Sunteți pe pagina 1din 81

ISTORIA

TOLERANTE1 RELIGIOSE
iN RO1VUNIA
1

DE

BOGDAN PETRICEfell-HAJDO,
LIPENTIATt IN DREPTrI, VECHIII PROFESORE DE ISTORIÄ
STATISTICI LA LICEULt DE 1.40, DIRECTDRELE ARCHIVEI ISTORICE A
ROMÄNIEI, MEhIBRULO ADIlislÄRIT LEGISLATIVE.

EDITIUNEA II, REVEDUTA NI ADAUEL


7
7

RE S C
1BUCIJ TIPOGRIFIA LUCRiTORILOR ASSOCIATI
12 PASSAGIDIt ROMANI!, 12
1868

S
ISTORIA
TOLERANTEI RELIGIOSE
IN ROMÀNIA
--
DE

BOGDAN PETRICETCU-HAJDO
LICENTIATÙ IN DREPTÙ, VECHIII PROFESORE DE ISTORIi klI
STATISTICI LA LICEIIIt DE IAA DIRECTORELE ARCHIVEI ISTORICE A
ROMANIEI, MEMBRULtr ADUN/1111 LEGISLATIVE.

EDITIIINEA II, REVEVITTA. kilt ADATISI.

qi

BUCURESOT
TYPOGRAPHIA LUCRITORILOR ASSOCIATT
12 PASAGIIIL RONAN 12
1868.
Prima editiune a acestuT opuscola apparuse in colónnele 4i-
aruluT Románulii, de uncle l'a reprodusti apoi Inteo traducere
prescurtata f6ia francesa La revue de la _Romanie.
Mal mult1 amid ins. istanda assupra necessitatil unel editiunT
separate, nol crOuranall de mill*, satisfac6ndd acésta ma-
gulit6re cerere;.de a remania din no tt scrierea n6stra, fitcAnd'o
astd-feld mal demna de indulgintea attentiune, ca care fusese
primita.

B. P. H.
INTkODUCERE
Mesagiulti Domnescn, prin care s'a deschisti la 3 Ianuarid 1868
sesiunea ParlamentuluT Ron-aun; furtun6sele desbaterT, urmate fn
acésta privinta atatt in Camera, precum i In Senatt ; In fine, A-
dresa, ambelorn Adunaff Legislative In respunst la Discursuld Tro-
nuluT ; atinsera t6te i fi.-care pe randt, mal multti sad maT pu9inti,
maT pe scurtn sét maT pe largti, cestiunea toleranteT religi6se In Ro-
mania, anume din puntult de vedere istorict.
Suntemtt datorT a reprodnce aci maT antêit de t6te InsegT cuvin-
tele SuveranuluT, cad an' servitn apoT dreptt basa i dreptt stofn,
pentru Jupta parlamentaria, data In momentuln intermediart dintre
citirea Mesagiulul gi votarea AdregeT
c Vint acum la un, cestiune , ce In pale din urmn a devenitti
f6rte delicata : cestiunea Israelitilorti. Cu acésta ocasiune repetti
e declaratiunea, ce In maT multe randur1 a Montt guvernulti men.
«Daca natiunea romana In alte timpurT nu s'a abatutn de ia.princi-
c piele de umanitate gi de tolerant5 re1igi6sa, ea nu va incepe asta-41,
alt XIX-lea secolt , suptd domnirea mea, a viola aceste saute
c principie . . .
LAsandif la un, parte t6te discutiunile, pentru i contra, violintI
gi moderate, din stanga, din drépta sét din vre-unuld din cele nenu-
merate centrulete aga numite libere i independintY, ne vomt mar-
gini a aborda d'a dreptuln resumatuln i conclusiunea lorli, adeca
ultima forma , sub care ele at aparutn la lumina din Intunericulti
urnelort.
Senatultil de gi mai bntranti prin etimologia i prin vrtstt, legal
8 --
a membrilord set, Wu In acésta singura Imprejurare un saltd de
tinerete,,grabindu-se a respunde celd d'antOid in urmatoruld modd :
(Vomq da atentiunea n6stra, cea mat scrupul6sd cestItnii delicate
e a strainilord de rituld israilteand , immigrati In téra ; cestiune

care nu este nict decum suscitata de vend, persecutiune religi6sa,


e cad acésta n'ar fi demnd nict de traditiunile n6str natiopalt in
materia de toleran, nicI de secoluld In care traimtl, nict de rem-
( nun liberal t luminatd aid Mariet V6stre.»
De aci Camera uu. numal nu crelu de cuviinta. de a reman ca-
tult de pu9ind mat iii urma Senatulut , ci Mica din contra, voindd
a .da ul proba, cumca n'a Intargiatri fu zadard ifard sport'', a mat
adaust pe id pe colea ate unii adjeciivd la cele spuse deja fu Adrésa
celut-l-altd corpri legislativil, i anume
cincatt se atinge de cestiunea cea delicata a staiini.lord de ritti
e israelitd immigratt in téra, cart at gasitti in Romania, In t6te epo-

c cele, ud, depling toleranta pentru cultulti lord, gi de care se bucura


c gi astql in t6ta plenitudinea ; ca represintany al natiunit , vomti
pune atentiunea cea mat p6trun4Otóre spre a da acestet cestiuilt
e ul solutiune satisfacatória, etc.»

Din t6tg lucrarile parlamentarie ale une ere , Mesagiuld Prim-


ciard i Respunsurile Puteril Legislative se traducti in genere cele
d'afitEd gi de preferinta in limbele straine , se publica prin 4iarie,
se espediazd'prin- note diplomatice, In fine sé impragtia in teta Eu-
ropa, consklerandu-se casua, espositiune complecta, degi laconica, a
situatiunit interne gi esterne , politice gi administrative, a Statubil
respectivil.
Aga dar, multumita celord tret pasage relative la Israeliy, t6td.
lumea civilisatrs va afla , ség celd pu9ind se presupune a fi 6re-cum
dat6re s afle, ca toleranta religi6sa este in Romania nu numal
actualitate a secolulul , ci and ua sacra mogtenire lasata de stra-
mogl, u consecinta a trecutului nationald, na traditiune istorica.
Îns intrebarea este, capetele cele diplomatice din strainatate ,
dispuse mat totd-d'a-una prin efectuld proprid lord esperiinte de a
nu se pré Internet°, pe afirmatiunI oficiale, vord bine-voi ele 6re sért_
nu de a acorda und crepm'entd dogmaticd Geld triple asertiunl din
-add° AU° parlamentarie ?
_9
Intrebarea este, daca el nu ne volt Muni mal de graba de a fi
impina prin interesa momentula a sustiné Cu ori-ce prett ul
tesa, ce li se va puté paré neargumentata §i supusa controversa?
Intrebarea este, dad, amain celt naturalmente sceptict alt 6-
menilort de Start , nu va voi crun'-va a se convinge elt insu§T prin
coprinsult istoria n6stre despre pretinsult spiritt de tolerant/ sit
Romlnilorti c din t6te epoeele » §i c din alte tinzpuri », §i apa a-
tuna ? . . . . atuncI ce facemt nol ?
Top istoricil strainI a Romania , singurI cunoscuti in Europa,
Gebliardy,, Engel , Wolf, Ubicini, Valliant , Quinet r etc. etc. , s'ad
preocupatt esclusivamente de trecutult politicti alt natiunfl n6s-
tre, fara sa fi adunatt destule mi416ce, sét p6te chiarti ftra a fi
avutd intentiunea de a atinge macart in trècatt cestiunile social°,
carora limpejire critica , pentru ofi-ce VIA din lume, este tocmal
partea cea mal grea, cea mai spin6sa, cea mai obosit6re a studiulul
istorict.
Astt-felt, in de§ertt diplomatil §i publicistil Europa' art cauta in
t6t6 operele de ma susil, vechl §i note, francese §i germane, vre-ua
proba despre toleranla religi6set tradilionald,» cu care ne falirati
nol in Mesagiun Tronula §i in ambele Adrese ale Parlamentula
Românt ; numile principilort, u1 cronologia mal ruultt sét mai pu-
9inti confusa, descrierea batalielorti, mentiunea unort tractate inter-
nationale §i Maim capetelort, ét6, tott ce se p6te gasi acolo, §i ne-
mict mai multti de catt atata.
Pe candti inamicfl no§tri, cari sunt desta la numtrti §i a carora
abilitate, esercitata prin ua indelungata gimnastica, scie de minune a
profita de orl-ce ocasiune in defav6rea viitorula rornanesct, ne voril
asvèrli in fa9a acusatiunea de netolerant1 religi6s1, atribuindu-ni
barbarismun v6cula de miTloct ; credetl Ore, c'o sa ne justifice
ratt §i simplunumai protestatiunile çatichetice din procesele velbale
ale juneld nostru Parlamentt ?
Pe calla Israelitil §i organele lort vorti striga pe t6te tonurile
§i in t6te limbele, ca nu frauda comerciala, nu vagabondagiult, nu
colonisarea priq sate, nu invasiuuea sistematica; nu relele economice,
ci numai ura contra sinagoga ne-ar fi inslemnatt pe nol la t6te mt-
surele preventive §i restrictive , cate sunt necesario de a se lua in a-
10
costa privinta ; credetl Ore, c'o sa adjunga cele treI pasage de mal
sust spre a desminti formidabila bateria de calomnie poliglote ?
Eta de ce datoria cea maI imperi6sa a und istorica gi publicista
romana , in momentula de fa96 , este de a demonstra prin lumina
faptelort autentice realitatea secolard tolerante religióse a strabuni-
lora gi parintilora nosti.i , umplênda asta-felti macara in parte la-
cuna sociall, lásata de voe sét ara voe de cata, scriitoril occidentall,
gi mangaindu-se in fundulti consciintei de a fi concursa , dupa gra-
dula fortelora séle, la atingerea scopuld cele adev/ratti ala sciintei
istorice, care este miro de a age4a politica.fia-care poport1 pe fun-
damentulti propritt nationala, ce'l este predestinata in concertula u-
manitatil.
Ne-ama pogori fusa pré-josa, daca in studiulti nostru ne-amti mar-
gini numaI cu incidentulif israelita, particolarisanda gi micgorandti
cestiunea cea mare gi general/ a tolerantd religi6se in Romania.
Ceea ce ne preocupa pe n'A gi ceea ce se pare a interesa tOta Eu-
ropa, nu este una casa momentana, ci esistinta faptuluI constanta ,
cumca in téra nóstra niel o religiune, niel una culta, nici d. ere-
dinta , n'ara fi fosta niel na data espusa bicIule persecutiunil.
D. deputata Apostolianu , ale carea opiniuni politice sunt fórte
rare-ori ale n6stre; a atinsti totugI dreptti la anima acesta punta de
vedere , faduda in Camera, cu ocasiunea desbateriI proiectule de
Adresa, urmat6rea luminosa observatiune
t In tratatele n6stre cu malta Porta este stipulata anume, ca niel
e una musulmana sa nu se p6ta stabili in Ora gi niel u/ giamil sa
e nu se p6t1 fnfiinta pe pamêntultiamstru , gi totugY eti nu cre411, el
e strabunii nostri, duda ati stipulata acésta , aa fostti migcatl de
e simtimêntulti religiosa, ci de acela ala conservaril nationale. ,
Prin urmare , scrierea nóstra, o se tinteze a imbraerga, in sensula
cela mal vasta, istoria intréd a toleranteI religi6se in Romania,
petreanda inteua revista complecta atitudinea strabuna, atálil
de dineolo precum gi de dinc6ce de Milcovti , in privinta tuturorti
confesiunilora ara deosebire : protestantI, catolicT, armed, mahome-
tanI, 'Arel', e chiard eretici egiti din sinulti ortodoxiei.
Nume asta-fela Europao sa p6ta dobéndi III convingere deplina,
cuma III natiune ca a n6stra., sa fi fosta ea age4ata pe malurile Se-
11

nel, a'arti fi alungatti pe Hugheuoti, in Spania n'allí fi raleellritti pe


Mauff, in Anglia n'aril fi produsq pe Puritani, In Crermanta n'art fi
datt nascere Anabaptistilort , §i pe terma Dungril nu se va apuca
nici ul datA de a goni legea MI MoTse. . . .
RELIGIUNEA ROMANULUI
Frenologia se incérca a precisa pe =mild omulal ul manifestare
esteri6ra a plecaril naturale spre bigotismd, observandd Ott d'ul data,
ca la uniY semnuld este mai desvoltatd, la altI mai reclust, la.ua
séma lipsesce cu totuld.
Aplicandd apol acésta conclusiune WM, pop6re intrege, sciinta
lul Gall gi a WI Spurzheim nu se sfiesce a stabili ua diferinta chIard
intre deosebitele natiunï, considerate ca unitatI, constatanbill, bung,
6ra, ca la IndianI gi la NegritenI indicele bigotismu. luI este mai
mare decatd la cele-l-alte némufl.
Nu seinad , daca frenologia merita séd nu de a figura iq rênduld
sciintelord ; dar ceea ce soimd , este ca, nationalitatea romana nu ne
preSinta nicl o apparinta. de acea bossa , (lac% ne-ard fi permisd a o
judeca dui)/ date istorice.
Luandd t6te pop6rele crestine, unuld cate unuld, de la GeorgianI
din muntiI Caucasulul §i p6ng la capdtulti Mandel*, nu vetI gag nicI
unuld, absolutamente niel unuld, care A, nu fi scosti din sinuld seti
macard und singurd sfantd.
Nu se afla in lume unti calendarti destuld de voluminosd, pentru ca
A p6ta enumera muele de NemtI, FrancesI, Italiani, Spanioli, Olan-
desï, Englesl, ScotlandesI, Muscall, PolonI, Boeml, etc. etc., earl
s'ad invrednicitri cu gramada de a dolAndi fara dificultate cate lint
locti de on6re pintre cheruvimI §1 serafiml.
4c6sta fabul6s1 gi.anormala inmultire a imperatiel ceruluI era ul
consecinta logica a bigotismuluY pop6relort, ce cautad cu ua avidi-
tate t asionata und maI mare numerti de obiecte de veneratiune ma-
terial., desfetandu-se cu und felt de furia in procesiunl , in genu-
16
nessiunT , In flagelatiunT , sub patronagiula unuT nume , in fa9a unel
imaginT, dinaintea unuT scheletd , a unul fragmenta de osa, a unuT
petectil de Estofa.
Indianuld , nemullmitil de pu9inatatea divinitatilorti séle, re-
cur.ge la mi4locu1ti de a le-multiplica prin gruparea a ul suC/, de ca-
peta pe corpula unui singurtt 4eil. Devotiunea europeanga a inven-
tata u alta resursa mal pu9ina complicata, dar fondula revine in-
tocmaI acelagI !
Este una üsü stereotipd de a acensa casta clericall de nascerea gi
fntaratarea feluritelorti acces6rie superstiti6se ale diferitelort re-
ligiunT.
Acésta se chlama a lua efectula drepta causa.
13igotismu1a, mal multa séa mal pu9inil, este scristi In Insagl na-
tura intima a pop6relord, incâtti puterea mal in tinsa séti mai restrInsa,
a claseI sacerdotale In sfnula una* natiunT a atárnata tota-dé-una de
la gradulti mal mare séa maI mica a acelel predispositiunl primor-
diale.
Caracteruld Indianilorii a c9ata pe brahminT, érd nu brahminiI
aa'creata caracterulti Indianilorti, de gi mal in nrma, fiinda deja ul
data cre.t.1, brahminfi aú gasitii, negregitti, folosula lora' de a mantiné
caracterulti
Tota aga In Spania 5mneputinta cleruluI a fosta una productd ala
natural nationale, pe duda In Anglia spiritula mal practica i mal
egoistica ala Normancjilora retinea generalmente pe preutT.in mar-
ginile unul rola secundara.
El bine, din t6te popórele crestine, numaï i mima Románil, din
monientulti de dada apara pe scena istorieT ca ul nationalitate se-
parata gi pána In ora de astalT, n'al" data nascere niel undf d'anta.
Factuld este &data, i totugI nol, provocáma pe orI-cine de a ne
da ul singura desmintire.
SantiT nostri aga numitT nationall" , santula I6nna de la Sucha ,
santa Parasceva de la Iayi, santa Hotel de la Curtea de Argegt ,
aü fosta Bulgarl, SerbT, GrecT.
In secolula de fa91 biserica ortodossa cauonisá pe una stareth db
la Bémta, numita Paisia, carele asta-felti s'ara puté numém.gi ela
pintre cel de maY susa ; trebue se marturima msa, cu tata parerea
17

de red, cdniel acesta nu apartine nationalitdp romIne , ftindd und


Museald, ndscutd In Rusia gi poreelitd dupd pdrintI Velideovskie.
Se mai pretinde, cum cd ail fi fostd Románd und Santt Nicodemt,
pe care D. Bolliacti flti face contimpurand ca Radu Negruld (1); ard
trebui inse a decide maI Anteid de t6te ceild putind epoca acesta
problematict principe, pe care cronologia nóstrd hid strdmutd mered
din secolti in secold, ceea ce aruncd , negregitd, o obsepritate gi mal
mare assupra imaginarilord sfintI roma clin timpultrsed.
Und Nicodemd a fostd , in adevdra , egumend ald monastirilord
unite Tismana i Vodita, din Romdnia cea mid., sub Vladislavd-vodd
gi sub nepotuld sed Mircea celd Mare; nieI o datd inse numele lui
nu este precesd in documentele posteri6re de vre-und titlu de sane-
titate, ci simplu numal se dice : popl Nicodemti ». (2)
Biserica n6strd, a posedatil. in diferite timpurl bArbatl marI, ilustri
prin sciintd gi prin moralitate , precum , de esemplu , mitropolituld
Dosofteit , creatoruld poesia romane. literarie ski fuel maI bine
mitropolituld Iacobú Stamati , naseutd porcard din muntii Ardélu-
, asemenea celebrula augurd Attius Nevins din epoca luI Tar-
quinid (3), gi carele, Intocinaf ca i acela, rddicindu-se, numal prin
fnveldturdi prin virtute, din stalia ciobInésed p6nd la culmea ierar-
chid spirituale , a fostd nut' adeveratti scutd aid poporula contra
desfrAula despoticil gi oligarchicd (4) ; dar niel ud datd n'a trecutd
prin mintea strdmogilord nostri tentatiunea de a sfinti aceste somi-
tdy eclesiastice, pe call bigotismulti din off-ce alta Ord s'ard fi grd-
bitti a'l ageda dal mal curéndd gi cdtti mal apr6pe d'a-drépta Ta-
tdluI, multd ma pe susd de atdtIa cardivali în.felul.d lui Carolü Bor-
romeo, intratI in raid Ma vola gi fard. scirea lui Vumneded.
Nu ne-ad lipsitti, de asemenea, pusnid, eremitI, aseeticI, dueêndd
uit viétd nu mal pu9ind dug gi nu mg puçinti contemplativd, decum
se crede a fi fostd .acea a tuturorti sfintilord, egitl In primiI secoll al
cregtinismula din funduld Tebaidet
Astd-feld a fostd, fntre altil, acad. sdhastru Daniild, ce tab, In-
tend peseerd de la Voronetd, gi pe care Stefand celti Mare fla consulta
Monastirile inchinate, Bueuresel, 1862, p. 10.
Venelin , Cris6ve daco-ronzeine (rusesee) Petersb., 1840, p. 6, 27. etc.
Dionys. Halicarn., lib. M. § 70, ed. Kiessling.
Vep artieluld d-luI Cog eilnicianu in Romeinta Literaria.
2
18
in afacerile cele mg grave ale Statuldi, primindd in respunsti con-
siliele cele maI patriotice , build 6.rd : .e nu te Inclina TurculuI, cite
du de te luptd » (1).
Memoria acestord eroI ai abnegatiunil religi6se remase eternd in
traditiunea poporuluI, had niel u data pOrintiI nostri nu s'ati
ditd de a le decreta cu uá mdnd profand aureola sfinteniet
Afard de acésta, in t6t1Ronidnia Dundrénd nu se gdsesce una sin-
gurd satd, ald cdruia, nume sd flIt luatd din nomenclatura sfintilord,
precum in Francia, de pildd, statistica ne ingird uIt sutd gépte-4ecl-
gi una de localitItY, numite Saint-Arnand, Saint-Affrique, Saint-Ca-
lais, Saint-Donat, Saint-Gobain, etc. etc.; fdra a mai vorbi de Spa-
nia gi de Italia.
Numal in Ardéld ne intimpina din cdndti in anal cdte und siltuletd
cu nume de San-Petru, San-Mihaid, San-Paulti ; dar origina acestuY
botezd anormalti nu este niel de cum ronalnéscd, ci simplu ud traduc-
tiune literarid a denumirilord maghiare : Szent-Mihdlytelke, Szent-
Péter, Szent-Pal.
Sunt vr'o cjece localitati clise San-Craid , unguresce Szent-Király,
dupre numele regeld Stefand, cu a cdruia memorid Romanii n'ad ce
face , fiindti und principe curatd maghiard gi und sfantd curatd ca-
tolicd.
In uneldlocuui insd, neplIcerea natural a nationalitAtil de a croi
sfinti fOrti trebuintd a indemnatti pe ArdelenI de a nu'l admite niti
clilard in numile cello traduse alle satelord , modificAndO arbitrari-
amente &ent-la,noshegye in Nueeti1, Szent-A gota in Agnita, Szent
Ersébet in Gusturil; gi aga mal departe
Acéstä repulsiune firésca a poporului romInd contra a totd ce com-
pune pestrituld cortegid ald bigotismultfi a fost unica.fantand a mo-
destiei cleruld nostru, cdruia nu I-ard fi lipsitti, de sicurti, niel ca-
pacitatea, niel dorinta niel tentatiuuea de aVI atribui.gi eld atrIgit-
t6rele privilegie gi beneficie aleetagruel sacerdotale din Occidinte.
Pe la inceputulti secolului XVI, calla patriarculd Nifonti, obicI-
nuitd cu spirituld superstitiosd ald Grecilord, s'a incercatti a merge 'in-
ainte tad pe acea cale in Romania , unde ilti invitase Radu-vodd
celd Mare , principele i tog boeril ii strigard ca indignatiune
(1) Neculcea, Letopis. f. 2, p. 199.
19
pag, gi egI din tell , ca viéta i traiala i tuvetaturele tele noi nu
c le putemil rabda, ca strict obiceiurile n6strei » (1)
Una Rildebrand , anti Sixtti V, una Alesandra Borgia , ar fi de-
venitti b1ânl, ca mielugeit. in unel asemeni natiunl.
Ceia ce faceati fara niel uit sfiéla jesuitil i capucinii din Spania ,
din Francia séa din Italia, uncle' tonsigI Papil le de,deati esemple de
cea mat turpida demoralisare , nu se putea trece tu Romania.
III Mini* ort-cata de mica despre ablisurile cleruluI era adese-
oft de adjunsa spre a rescula in contra'l t6ta poporatiunea uneI

Ast-felti , una crisovil de la Mateia Basaraba din 1649, aflatora


in Archivula Statuluf din BucureseI pintre actele episcopiel Argegil ,
dice ca top locuitoriI ()rapid , WIZ mirent , prerum i preutl ,
faceaii de Asa gi de mascara pe calugaril monastirii, aruncanda-le
nä'pagti. ca nmbla cu femeiele. »
Una alttidocumentil, din 1636, de asemene in Archivula StatuluI,
anume din pachetula nionastirii Bisericanit, ne povestesce cu ul na-
ivitate paeriarcala, cum nesce mognent, carota li s parea a fi nidrep-
tatitIde aka administratiunea sOntulul locaga , e ail mersti 14 casa
monastiril de-ati suduita caluggrula de lege gi facutti destulti
c vela i destula, scarba. »
Nu este niel uä monastire in Moldova séti in Muntenia; care sa nu
se fi incredintata In acesta modti, tntr'unti timpù sea in altulú, prin
propria sea esperiinta, despre impoSibilitatea unlit regima teocraticti
In téra .n6stra.
NIA gi in crintecele .poporare alle RomAnultil se restrange acesta
liberalisma all spiritalut nationalti, dnpre cum se 46te judeca, buna
ora, din urmat6rea dolna :
Arpte-arti foculti, pitdure,
cildé sub o secure!
a Arde-arti lemnele din tine,
e Cum arde anima.'n mine
e Srmi fact' drumii pôn'la vecine,
§i de susti din monastire,
e Undo zacti in pariísire
(1) Archiva istoriceí a _Romania, t. I, partea 2, p. 138. Cf. Magazinti
istoria , t. 4, p. 237.
20
Si t veçlti ardufl de copile,
Care nA efer§escii de 4i1e,
§i s ve(ilii pc draga mea,
Care m'aind Yubitti ea ea
e In co.pirgria mea!

e N'arii aye locil in pitméntil


§i Part' bate Domuulti
C Cine alueritti
e §i de ea m'a despärtitil!
e Eu n'amti beta de pusniciI,
C Ci amtl fostil de voThicii!... (1

Ins iipsa total a sfintilorli i positiunea absolutamente subordi-


nata-a clerulul, degi sunt duo lenomene f6rte caracteristice gi amli
puté dice nepilduite in analele pop6relorti cregtine, totugI nu consti-
tug, anca singurele n6stre probe, curad Romaniln'ali fostli nici al-
data fanaticr, dupa cum pretindli aceia ce ne acusa atad de perse-
cutiunI religi6se.
TJna popord, preocapatt peste mesura de cestiunI bisencescI, ceca ce
este ail consecinta.ordinaria a une nature bigote, este espusa fatal-
mente de a.da nascere la o multime de secte religi6se , din data ce
diferfte impregiurarl , de pilda slabicIunea individuall a capuluï
eclesiasticri séú veal crisa de desorganisare in gnat(' cleruluI, per-
mitri spiritelora de a nu simti pentru anti momentt mana de ferti a
casteI sacerdotale.
Eil intelegli cuvêntulU luI Damneder' mni bino- &Mil vecinulti
meli, iT dice guild fui-care dintre membriI ceI mal esaltatI ai anal
asemenea poporli , cautandti sprijinulti ambili6seI see pretensiunl In
virgula ScriptureI, daca scie carte, sal la can' contrariti in visele unel
imaginatiunI brlite..
Adel* naivI séti amAgitI.na intardia a se grupa in giurulli eresi-
arculuT, i ét ca uil sectli, e gata.
Acésta observatiune se rap6rta nu numaI la cregtinismt, ci la to-
talitatea religiunilorli : India este unli furnicarA de disidintele cele
mal bizare in dogme i in culturI, érti mahometismulti nurolira peste
patru-decI de varietatl, mal multli séli mai putinti abatute de la
doctrina primitiva a Al-CoranuluT.
(1) Alexandri, Poesie popolare, ed. 2, p. 229.
21
13nt teologa francesa a publicata in cincT tomurl o interesanta
istoria a eresurilora , asedo in cursula unui singura seco% de la
1700 ine6ce, in feluritele par ale lumiï. (1)
Efectuld natura% ald sectelord religi6se este generalmente o iri-
tatiune reciproca, o tira neimpaeata, o géna neimblanilita, ce meige
de cele maT multe orT pan6 acolo, mnctti desbinft pe frate de frate
§i pe tata de fiia , dupre cum acésta s'a veg.uta in oribilele lupte
diutre Francia catolica §i Francia protestanta din Secoliff XVI §i XVII,
séa in istoria puritanismulul britanict.
BulgariT, Grecil, Muscalil, Polonil, t6te popérele de 'npregiurulti
nostru , fara a mal atinge analele Occidintelui , aa suferita, mal in
totT timpiT , de plaga disidentismului religiosa, pe care nu Pat cu-
noseuta numal Romanil.
Niel d. data strabuhil nostri nu §I-ati batuta mula de a ghici
principiula unitara 801 dualismula lul Dumne4ed, ca manicheii séa
aibigesiI; niel ug, data eI nu s'at apucatti de a cântari elementula u-
n:Lana ala naturel lul Crista, ca gnosticiT sét arianiI; niel pa data nu
le-a trecutt prin capt de a cerceta cu d'amenuntula genealogia pre-
cisa, a SantuluI Spiritd, ca ereticiT bizantinT din evula-me4ia.
O secta religi6sa, e unti hiera cu totula necunoscuta in istoria Ro-
manilord.
Este mal multa de cAta gata.
Dibacia politica a AustrieT reu§i a separa pe fratiT nostri din Ar-
déla in duo confesiunl , dintre carl una se alipi catre papisma , pe
-duda cea-Palta remase fide/ti traditiunilord greco-orientale.
OrI-cine lime a visitata Traftilvania, studiând'o ce-va mai departe
de cata 0116 la baile' dela Elypatak §i dela Zajzon , n'a pututd a nu
se convinge , 'ea natura cea preconceputa a nationalitatii rerniâne a
dejucata cu desev'èr§ire téte calculele diplomatiel austriace.
Este cu putinta de a trai anT intregf inteutt casa cu duoi Ardelenl,
rara a sci eti anula din el recun6sce suprematia papel, pe anda cel-
l'alta o néga.
La Abrud , in muntil de aura aT Transilvaniei, unde este obice-
iula de a boteza fiiI dupre rituld tatalul §i fetele dupre confesiunea
mumeI, ni s'a intèmplata a vedé noI-insine mal multe familie, com-
(1) Abbé Grégoire, Histoire des sectes; Paris 1828.
-22
puse din tata ortodoad, murnit catolica, fiT ca i tata, fete ca gi mu-
ma, §1 mal pe d'asupra inca ua filca calvina, remasä dela ul alta nevé-
sta, locuindd top sub acelagY acoperigt in armonia cea mai perfecta.
In secolfi trecnp, calla cal'étoril strainï inlrebati pe und Romanti.
deipre feluld religiunil séle, strabunuld nostru respundea la top gi
la fie-care : « sum Romand de legea lui San-Pauld ». (1) -
Inca in véculd XVII esista in satuld NemoesciI u. bisericutl, um-
blita de un d arbore secolard, sub care traditiunea nationala afirma,
cum-i ard fi predicata film* apostoluld. (2)
Saga din Transilvania, daft se prilejescb calva vela nenorocire,
obicinuescd peinè asta-411 proverbuld « l'a lasatd ca Santuld Pauld pe
Romail : er hat sie verlassen, wie Sanct Paul die Bloch,.
Epoca marelui luminatorii add gintilord fiindd anteri6ra coloni-
srtrii de catre legiunile lul Traiand , este invederatd. , ca t6te-
datele de mg susd se rap6rta nu atata la ofigina , precum la carac-
teruld crestinismuldf in Romania.
Doctrina apostoluluI Pauld a fostt tottt dé-una fundamentuld
n6stre nationale , gi in adeverd niel unit Parinte ald .Biseri-
ceI nu s'a aretatd data maI opusti bigotismultil sub t6te for-
male gi cu t6te resultatele séle.
Crestinuld nu face nid urt distinctiune de-grecd gi de barbard ,
de carturard gi de v.ulgd, de evreid gi de pagand ; era prima dogma,
a Santultfi Paulti.
Cetatenil sä asculte pe principil gi pe magistratiï lord; 4icea Ott
mai departe, fail a fi cugetatt, macarti in trécatti, la, principiuld teo-.
craticd ald autoritatiI sacerdotale. -
Crestinismulti traesce prin adeveralit seti, iar nu prin formalitap,
nu prineprecepte, nu prin ordonante , nu prin litera legil; Inv*, in
fine, sublimuld filosofd ald Evangeliulut
Tata de ce, crestini de legea lu San-Paula» in t6ta puterea
cuvintuluI, RomaniI n'ad octroiatil niel ul data nimendi ua diploma
Unti docurnentfi din 1536 In Monumenta Hungariae historica, pars di-
plom. t. I, Pest, 1857, p. 368. De assernenea lieich,ersdorff, Chorographia
Moldaviae, ed. 1595, p. 50.
Ria, Ortus variarum in Dacia religionum ; Klausenburg, 1764, p. 15.
-23
de sanctitate, nu s'ail tertatt niel 0.-datl pentru subtilitItl de teo-
logil, nu 8'81 Ingenuchiatd niel ul-datft de 'naintea abusuluT deri-
cala : n'aA zunoseutil nid ul-data convulsiunile bigotismulul, n'ati
persecutata niel ug, datA pe ceT de alt1 credintft !
H.

PROTESTANTII IN ROMANIA
Sub numele genericti de protestantI, no l intelegema t6te confesi-
unile occidentall, cate protestarain diferite timpurl in numele drep-
turilora ratiuniI contra credintei Orbe gi surde a catolicismulul, des'.
lipindu-se apoI de cata despotismula centralil ala RomeI papas spre
a forma cercurI religi6se separate gi independintI, basate maI multa
séa mai pucinti pe principiula liberuld sc.rutina individualti.
Englesula Wicleff pusese in secolula XIV prima temelia a tytu-
rorti doctrinelora protestante ulteri6re, stigmatisan da ca energil imo-
ralitatea clerului cataioll , Para a cruta iiisagI nefalibila pers6na a
papel.
Bohemuld I6na Huss transplanta in Europa continental ideele
reformatorula britanica , formándii u1 secta compácti gi devotata,
a califa propaganda se latía ca rIpelicIunea fulgerulut
Se scie in ce modaperfidia cardinalilora gi. migelia imperatuld
Sigismund atrase prin lingugirl gi prin promisiunI pe curagIosult capa
ala hussitilora dinaintea conciliuldi dela Costanta , unde tradarea
l'a asasinatil apoi sub formele esteriare de justitil; se mal scie lusa,
totti d'ua-data, el acéstl nedemn1 cursa , urmatI de proscriptiunl gi
de cruilimI incuisitoriale, nu servi, ca totti-dé-una,*decata mima la
intIrirea noueI religiunI, a cavila retea se intinse in curanda peste
t6te provinciele limitr6fe germane, polone gi. maghiare.
Nu este aci locula de a povesti eroicele lupte ale hussitilora con-
tra fortelord coalisate ale papismuld, niel miracul6sele victorie ale
famosuluI Zizka , niel caderea secta maI multa prin oboséla de a
tota invinge decIta prin efedula de a fi fosta biruitl, dupre espresiu-
nea luI insugI papa PI II.
28
Nu vomi4 atinge de aSemenea strfnsa legAturl de filiatiune intro
murinduld hussitismil i nIscênda reforml a lul Martinluther, doue
verige invecinate ale audio, gi aceluia-gi
Ceea CO ne interesézl acuma, este specialmente roluld acestei pri-
me manifestatiuni a protestantismuld in Privinta tolerantel religi6se
a strlbunilord nogtri.
Ul bull papal de la Eugenia IV, din 1444, arétl, in termenil
eel mal' jlari, cl deja atunci, adecl d'abia trei-led de ani dupI m6r-
tea luI I6nd Huss, sectarii set, gonii in t6te directiunile de trlsne-
teie catolicismuluT, gir und refugio, ul pridire, u bucatit de One
sub ceruld Romlniel.
altl bull ca marl posteri6r6, anume din 1446, a-
papl se espriml i mai limpede , !liana : caflitmil ca cea
c mamare despllcere, 'cumcl iii regatuld Moldovei s'ard fi adapo-
c stindd uit multime de ereticl , mat ea grad din abominabila sectl
c a Hussitilord. » (1)
onfruntlndrt datele cronologice, apare llmuritd, cit acéstl priml
numer6s1 imigratiune a sectarilort luI Huss in Moldova trebuia
se fi intèmplatii cam pe la anuld 1435, adecl dupa ce in bltIlia
de la Lipan de lôngl Praga, intro partituld catolicd gi intre aceld
protestantd, clq.use dap/ uit eroicl resistintI ultimuld capd aid ta-
boritilord gi'demnull succesord aid lui Zizka, PrOcopid celd Mare.
Pe la 1460, deja sub domnia nemuritorului nostru Stefand vodl,
ul noul. .gl6t1 de hussitT veni se cérg ospitalititea Românilord, fiindd
persecutati in Ungaria de end regele Mateit Corvinti, séd maï bine
qicênclq, de Writ fanatismuld episcopilord catolici.
Nomino nu p6te pune la indoiall religiositatea ortodoid a lul.
Stefand celd Mare, eare ni llsa a trece niel mid and flra sl zidésca
clte uit bisericI, nu llsa a trece niel ul lunl farl a inzestra
ca darurl in bani gi in naturl , nu llsa a trece niel ul septe-
maid , niel id di , nicI ul orl , Mr' a o semnala piuteund actd de
devotiune, bunl 6ri prin impunerea unui postd publicti, prin peleri-
nagid la grota vre-unuI eremitd, prin transcrierea unui esemplard de
Biblia i altele , t6te ca ajutoruld gi cu sfatuld venerabilului mitro-
politd Teoctistd.
(1) Kemeny In Kurz, Magazin Air Geseliichte Siebenbiirgens, t. 2, p. 49.
29
El bine, acestd principe, aVald de pravoslavnick , nu se sfii totugI
a primi *sub aripa protectruniI séle, nu numaI Pe hussitiI ceI gasitl
de mq,1 'nainte in téra, ci Inca gi pe ea sositl din nod de gréia Un-
gurilord.
Loculd agepril nenorocitilorti fugan, formandO ul colonia orne-
gena gi numerosa, era maI cu séma la Brutd ,' unde industria lord
zidi case, cladi templud, sadi vile, gi astO-feld dede nascere oragelu-
luT liugil, aid carula nume conserva pOné asta-41 memoria fundatori-
lord sel.
Acésta origine, indicata deja de multil de catre istoricil maghiafl,(1)
se .p6te verifica =ma, intfund modd maI pe mud de orl-ce banuiall,
multamita unui pretiosd documentil , estrast din Archivele Vatica-
nuluI, gi pe care nol lid vomd atinge mg pe largd cu cate-va ran-
duff mai la vale.
Dupa m6rtea matelni Stefan, fiiulti sed Bogdan celd Orbd, atrasd,
pe semne, prin pitorésa situatiune gi salubritatea climeT, tgdaleie in
Hui punctuld regedinteI see ordinarie, dupa cum se dovedesce prin
numer6selel cris6ve, datate mal tOte din acestd tëigugorti.
Presinta persquala a principelui gi a curtil séle in mi4.1-1oculd unord
eretiel, contra carora fulgera t6ta -Europa, n'a turburatd nicI de cum
siguranta neligi6s6 a hussitilord , lasatl s5,41 pazésca in linigte cre-
dintele cele mogtenite de la Lind Huss gi intarite prin insull sangele
inartiruliff de la Costanta.
Preste mid secolti gi junfétate dupa, prima aparitiune a protestan-
tismuluI in Moldova, Unguruld Georgid Vasari, secretarula episcopu-
1.0 de Camenita in Polonia, scriea urmat6rele rOndurI catre nuntiuld
papalt, Italianuld Vincenzo da Portica, cu data din 20 Augustil 1571:
a VO Insciintezil , cum-ca Michail Tabuk Fegedin , predicatord
« fOrte elocinte , Maghiard de origine, ne-a adusd la cunoscinta ca
*I Unguril , stabilitl In Moldova , ariume In oragele Hui fl'i Roman ,
« precum gi.fn satele de pe'npreglurd, ce-va ca la doue mil de 6menI,
« retacitl dintfunta in eresuld lul IOn'Huss , ari imbratigatil acum
« religiunea catolica ». (2)
inton, Imago Hungariae ; additamentum. p. 27 , dupe editiunea Cas-
soviae, 1734. Cf. Chronicon Fuchsio-lupino-oltardinum , Coronae , 1847,
p. 25, nota.
Theiner, Monumento Poloniae et Lithuaniae; Romae, 1861, t. 2, p. 762
30
Seria faptelora de mal susa , adeca cele done bule papale , funda-
tiunea Hugului sub Stefan cela Maro, fm7pregiurarea re§edinteI lui
Bogdan cela Orbil §i, uxfine, raportula Unguralui Vasari, cowurga .
a ne procura urmatórele conclusiunT istorice rigur6se:
Bus' sitii all fosta priwitT in Romlnia -tocmai atunci, anda nu'§I
puteaa afla nieT una loca [le adaposta in tata Europa.
Cu tota barbarismulti secolilora XV i XVI chlara in terele
cele m.a,i civilisate ale Occidintelui, acésta, secta. protestanta, indottl
cursula esistintei séle, nu suferi din partea stramo§ilora nostri cea
mg mica umbra de persecutinne.
Toleranta Remânilora, pentru t6te religiunile in genere, era
atatti do absoluta, in cata fara a face in§ii propaganda altora, el per-
miteaa tuttu:orti celord de alta credinta de a'gi mari numarula pro-
selitilora, convertindu-se unii pe altl.
Asta-fela, pe canda protestantii din Moldoya deveniati catolici ,
rara nicj unü semna de desplacere din partea strabunilora nostri ,
catolicii din Ten, Romanésca, vice-versa, devenial protestang kti ara' fi
pututa deveni cbiarti musulmani , t'ara ca Romanii s le fi aratata
cea mai mica, *ere de l'ea de a mili vedé intranda mal' bine in
anula ortodosismulut-
Celebrulti Giovanni Boterofcarele scriea in epoca lui Zlichaiti Vi-
tezula , basandu-se pe relatiuni autentice din cancelaria papala,, ne
da urmatárea preti6sa notita, statistica despre starea religiósa a Terei
Romanesci:
In Tergovi§te se numara na, mil de case de Romani ortodoxi
c deue-4eci §i done case de catolici, Sa§1 i Ungurf, posedanda acolo
c doue biserice, una a santului Francisca, asta-41 derilmata, i cea-l-
e alta a santei Maria ; dar in lipsa de una preol catolica, ei se ser-
c yesca cu una pastara luterana, precum se face acésta de asemenea
e la CaMpu-Lunga, unde sunt noue sute de case, dintre cari patru-
c 'lea de Sal, §i lu Rimnica, mide acestila stapanescii douel.eci de
e case». (1)
Dupt calcolult media, generalmente aprobata in statistica (2), nu-

Botero, Relazioni univcrsali ; Venezia, 1600, t. 3, p. 95.


Cibrario , Della economia politica del medio evo; Torino , 1861, t. 2,
p. 47.
31
merandu-se cate cind locuitorI de fil-care casa In OrgurI ordinare §i
cate §ése I crap masi marT , ne tncredintamil astil-felil , cum-ca pe
la 1590 poporatiunea Tergovi§tel nu trecea peste 6200 de ilmenT ,
éril acea a.. Carnpu-lungulul d'abia se redica; la 4000, dintre cari totI
apr6pe 350 de catolicl luteranisatI, afara de veil sal in Ramnicil,
adica In totalri vecia 450 pônë la 500 de proselitl protestang.
Precum vedet1 , tleparte de a esercita cea mal slaba actiune re-
presiva contra religiuniT protestante, 'Romanulil , din contra, nu nu-
maI 11 acorda libertatea cea mal deplinil a confesiunil §i a culfuluT,
ci Inca fl.mal frigadula de a propaga ercdintele séle, orT de a imbrati§a
ea Inge altele, totil atata de contrarie traditiuniloril bisericei or-
todoxe.-
In Moldova.catolicil convertlail pe hussitT , in Térra Romanésca
luteraniI convertYail pb-catolicl , érti.stralinniI nostri privIail in am-
bele casan l cu sange rece la aceste lupte de teologia , fara .ca si le
trécii macaril pxin cugelare de a convertrei pe acel, ce mancail pe
paméntulil nostru panea §i sarea romanésca.
acésta toleranta religi6s6 pentru protestantl , RomaniT nu fa--
ceail. nicT 0, data teua diferinta Intro numer6sele secte , evite din
sinuld maril revolutiunI spirituale , care dede uft nod. faça Europei
In secolil XV i XVI.
V64nramil deja maI mist' pe hussitl §i pe luteranT.
In 1555 a visita. 0' Romania 1'64 Italianulil Francesco Stancaro,
unuld clintre.eretiCiI ceT mal esaltati din .epoca RefioneT, ale cart&
opiniunI estreme contra divinitatiT lul' Cristti revoltail egalmente pe
discipolil lui Luther §i pe al' luf Calvinil.
c Stancaro a plehtil la RcrmanI : Stancarus abiit ad Valachos »,
scriea atuncT celebrulil Melanchton farina epistola catra amiculil. sea
Cameiarius. (1)
Secta evangelica avea, de asemenea, uil bisericuta §i unil pastoril
aiti seil la Rlinnicil , despce care se &ace uä mentiune sub anulil
1642. (2)
Amil puté lmmulti esemplele , daca inténtiunea n6stra ar fi de a

Epist. Melunehtoni ad Camerarium pa. 688; spud Ossolinski. Wiado-


mosci historyczno-klytyczne, Lwow, 1852, t. 4, p. 363 nota.
Cronica lu/ Kraus, ap. Kurz, Magazin, t. 2, p. 212.
32
sehita istoria religiunilora In Romania ,. pe canda modestula planth
ala luerariI de faça ne silesce a ne margini strictamente . in cestiu-
nea toleranteï, pe care eredema ca amil limpecjit'o indestula In pri-
vinta protestantismuluI,. Ineata se ne fi l permisti a trece mal de-
parte la situatinnea istorica a catolicilora In téra n6stra.
Dar mi !
Ni se va apune, p6te , cum-ea istoria romana nu este lipsita niel
ea de una momenta Ore-care de gOna religiósa contra protestaptis-
mulul, §i .anume In Moldova pe la 1563, dupa m6rtea lul voda la-
coba Heraclide Despota, mare partisana ala Reformel, ce adusese In
téra maI multe familie de protestang de diferite secte §i sustinea
frin tóte mi416g1e latirea doctrinelvI luterane.ln Romania.
Catastrofa luI Despota a fostü ua revolutiune politica, éra niel de
cum religiosa, §i dovad.a este ca. -poporula 1 -mal 'nainte de a is-
bucni flacara, cerea de la acesta principe, Melia sgomot6sa adunare
teranésca de pe campula Ilotinuld, nu ca skse6ta pe ereticI din téra,
ei numal ca sa departeze de 16nga sine pe consiliaril ceI reI, de§i
tota-d'o-data fOrte pravoslavnicI, intro cari vocea Romanilora indica
mal cti séma cu iritatiune pe una vladica curattl'ortodoxa (1).
Dug, m6rtea la bespota, ail fosta urmaritI ul bucata de timpt
totsi amicil. seY politicI, de t6te riturile, crestine gi'neciestine, fara de-
osebire, atata Spaniolii eel catolicli , precum Nemtil cel reformatI I.
precum Greciled pravoslavnicIarehm ArmeniI eel schism aticl, pre-
cum Evreil ceIdabbini§t1 . . . . dar nieI ill persecutiune religiOsa!
Crima nationall consista atuncl de a fi fostd cine-va dintre 6menii
fo8tului principe, WI a fi intrebata, daca se inching luI Dumnepri
dupre ritualula papel, ala patriarculul de Ecimiadzin, ala Talmudu-
luï BO ala confesiuniI de Augsburg. . .

...MM..*

(1) Sommer, Vita Jacobi Despotae; Vitebergae, 1587, p. 36.


CATOLICISMULU IN ROMANIA

3
Materialurile, relative la tolera* strabunilorti nostri in respe-
ctuld rituluT apusénti, fiindil in genere pié-numer6se, suntemii siliti
pe d'u/ parte a subdivide acestd capitold int.ena, seria de secoli , érti
pe d'alta de a alege din fia-care numai elementele cele maT pqind
cunoscute predecesorilord nostri pe campea istorieT nationalk

§1
SECOLIJLtJ XIV.

Ilustrad Mirond Costind, 'in poemulii sed polonti despre funda-


rea terelord rómane , lice ca Sa§il §i lJnguriT ara fi fostti prima lo-
cuitori aT ora§elord. moldovene §i muntene , adu§1 de cata, Negru-
voda §i de cata Drago§d din Ungaria §i din Transilvania, inteadinsd
pentru ca Romanil sa se p6ta ocupa numai mi tráa osta§ésca, loca-
indd pe campie §i prin sate, unde formali cete de area§I §i de cala-
ra§T, gata in totd momentuld a sbarnai sagétta §i a da pintenT ca-
luid* (1).
Cu alte cuvinte, majoritatea poporatiuniT romane urbane din se-
coluld XIV ard fi fostil catolica, ceea ce ne esplica 6re-cum facilita-
tea, ea care ciliar uniT principi romanT din acea epoca se indemna-
sera a imbrati§a 1-Huid occidentald , 'lar mai cu gula Latco-voda
din Moldova §i Alessandru Basarabd din Muntenia, ambii cam de
pe la annuld 1350 (2).
Dunin-Borkowski, Pisma (Opere) ; Lwòw, 1856, t. 1, p. 239-274.
Archiva istoricit a Romeiniei, t. 1, part. 1, p. 167-168.
l'ineaiu, t. 1, p. 338 339. Theiner, , Monumenta Hungariae, t. 1,
p. 691.
36
Nol iuse, lassandil cu totuld la o parte faptele deja cunoscute din
istoricil precedintl, maY alesd din Sulzer,, din Benk6 §i din Engel,
ne vomd rnrgiui a atrage aci atentiunea numai astrpra und actd,
conservatd in originaluld latinescil in Archivulti Capitoluld din
Alba-Julia §i pe care nu l'a citatd p6n6 acinn , din intemplare, nicT
unuld din inainta§iI nostri.
Documentuld se incepe a§a :
e Vladislavd, cu gratia mY Dumneiled §i a Regelui Ungaiiei, dom-
e nuld Terrel-Ronignescl, banuld Severinuld §i ducele de Flgara§d,
C anunciamti mila §i fav6rea n6stra tuturord credindo§ilord nostri
cetated, indiged §i coloni§tI de ori-ce natiune séd limbg, din t6ta
intinderea Statuld no§tru , orI-§i-cati vord fi profesandti rituld §1
invettitura SanteI Biserice Roman&
Apol .principele constata §i recun6sce vechluld dreptd aid
ciitolice din Ardéld de a avé totti-d'a-mia cu re§edinta in Téra
Romanéscg cate unr: episcopti suffraganeti , adeca dependinte .dela
ea, dupre cum ilti avusese deja sub prtrintele luI Vladislavd-voda
§i sub cel-l'aly predecesorI al sd.
In fine, documentuld se inchde in urmatoruld modd
e-A§a darg nd poruncimd on asprime tuturord castelanilord, co-
rnitilorti, judecilord §i celord-l'altf oficiall aI nostri, ca sa nu cu-
C tele priéinui , atatti 4isuld episcopti sufraganed alti episcopuluI
C de Transilvania, precum §i 6menilord din cortegiuld seti, nicI o pe-
e deed, superare sed turburare, ci din contra sit'ld susting prin totil
feRuld de favor." §i de adjut6re-oportuue , dupre cum este placerea
C n6stra ; datu-s'a In Argte§d, In serbat6rea Vergind §i Martird
Caterina, anuld Mantuirii 1369 » (1).
In fata acestul actil. de inalta toleran t.6 religi6sa , nol intrebAmil ,
óre ce specia de "valére md p6te avé teoria cea noua a 4iaru1uI Trom-
peta Carpatilord, mica catoliciI n'arti fi possedatd nicI o data drep-
tulti de a avé und episcopil alt: lord in Téra-Romanéscl?
Acéstrt asertiune e ca atatti maI cludatg , .cu 615 autoruld ser:,
devenitti actualmente extra-gelost1 pentru esclusivismuld pravoslav-
(1) Battyanyi, Leges ecclesiasticae Hungariae ; Claudiopoli, 1827; t. 3,
p. 217.
37
nicd , a fostd tocmaT dumnéluT acela, din péna dinfla egise cu catI-
va mil maI urmat6rea anatema rimata contra ortodoxiel
g Frum6s5.11 e natura, o bella Romaniä.!
C Avuta qi intinsi e veselall campa,
De Dudare ndata, umbrita de Carpatt
g De tl-ard fi data .noroeula cata atde la natura,
g De n'al fi fostù' tradata de bruta impostura
a Coreligionarit ce al privita de fratT.
C AT fi mal' miorati, ca ni suroril mal' maro,
C De rudele'y d'aprépe, ce te nesocotescii !
Printeua fatalitate, fuselY gre§ita tare
4 De te rupsee de Roma. O, rituiri celìi grecescil! . .

g Acésta'ti este Culpa de n'afli mangaere


In sinulii case'l tollo, In care cu placere etc. (1)

§2
SECOLUIXT XV.

NicT unü principe romanii nu s'a ardtatil vre-ul data mal rOvnitord
pentru prosperitatea bisericeI ortodose , decum cronicele i docu-
mentele ni represinta anume pe- domnuld moldovenescd Alesandru
celd Bund, a1t.caruia regimii imple mal tóta prima jumdtate a seco-
luldi XV, formandd und lungd intervalti de pace esteribra gi de or-
ganisatiune interna, adeca ul adeverata anomalia in sinulA uneI to-
talitatI pline de neastOmpOril, de lupte, de furtuna, de amestecatura.
Cronica luí Urechil descrie pe largd activitatea cea eclesiastica a
acestul principe inteleptd i devotd
«Fkut'a doud monastill marT in Moldova , Bistrita i Moldovita,
egi le-a inzestrata cu multe sate gi eu vecinT i ca helegtee 1 cu
«vestminte scumpe i cu od6fe.
qi daca s'a vellutd luminatd in ciustea domnieT, in duoI an'i aT
«domnieT séle, fiindd mal' intregd gi mal cu minte decatd cei trecutl
«inaintea domniel luí, gi multe nevoindd spre cele de folosil sufle-
«Luid sed, adus'a ca mare cheltuiala din tal pagana sfintele mógte
ga mareluI mucenicd Rana NoviI gi le-a pasa intru a sea vestita
(1) Boitiaci, Odei la Ronteinia,
38

ecetate,ce este la oragula SuceveY, cu mare cinste gi pohvall (lauda),


«de ferirea domniei séle gi de paza scaunuluI sea.
«Si antéia data a trimisa la Patriarhula de la Resarita de a luata
alagoslovenill gi a facuta mitropolita data scaunt u santa
anastire in oragula SuteveY sa fi a mitropoli1,16nga curtea domnéscl,
«dandu'l multe sate gi ocine (mogie) safla de poslugania (ascultare)
«santel mitropolie ; dat'a gi u. sdma de tinutufl in eparchia mitro-
«politulta, facêndula epitropa legit
«MO facut'a i ald duoilea episcopil , dupl. mitropolita , la santa
«monastire Itt oraga in Romana, dete eparchia ul parte de tinu-
aurl pe sub munte in josa.
«Mal. facut'a gi ald treilea epis.copt la monastirea Radauta , gi e-
«parcbia 1-a data tinuturile din téra de susa despre téra legésca.
«Daca a age4ata vladiciY , le-a facuta cinste mare , ca pusti
scaunele de ati ge4utti din drépta DomnuluI , maY susa , adeca maI
«apr6pe.de Domna, decatti toy sfetnicl s (1)
EI bine, tocmaY acesti principe gala de pravoslavnica, acesta a-
rnica all patriarculuX constantinopolitana , acesta matora de mógte,
acesta fundatorti de monastirY gi de episcopate, a fosta tota-d'ua-data
una protectort declaratil ala catolicismulur, pe care In profesa in
t6ta libertatea sotia sea, fiica unui magnatti rnaghiara din Transil-
vania.
Inca in anula 1646 se afla in biserica catolica de la Baia ul
tica inscriptiune latina, pe care a copiat'o atuncalatorult Marco
Bandini in interesantal relatiune medita despre starea papismuldi in
Moldova, gi care sana in traducer° aga
Acesta templa in on6rea Pré-fericitel FecI6re Maria s'a edificata
« in anula 1410 de catra Ilustrisimula Principe Alesandru-volia ; a
« cart& cons6rta de pi6sa memoria Margareta nee aci sub baptiste-
« riti , odihn.6sca-se in viéta cea eterna p6n6 la Resurectiune ,
c mina.* (2)
SI treceind acum in Téra Romandsca, unde domnIa Ylada-Voda
poreclita Dracula, tatala faImosuluI Tepegii, nu mal pu9ina canos-
cutll Efu-set prin ua energia de fell in administratiunea
Letopis, t. 1, p. 103, 104.
Kemeny, Ueber das Bisthum za Bakov; in Kure, Magazin; t. 2, p. 15.
39
teri6r6. a StatuittY gi prin ill vitejia eroica in focula una batalie, in-
cat-a ua poema germana contimpuréna despre espeditiunea de la Vara
marturisesce, ca puternicula Sultana Amuratti na se temea de ni-
menI, ca de ..:( Trakle gross waida van Walachei. » (1)
In archivulti monastiriI franciscanilora din Cluja se pastrka ur-
matorula acttil, descoperita de c5tre reposatulti comite Iosif Kemény,
give care na nu credema de prisosa de all traduce aciin intregula sea:
e Ion Vlad, cu gratia lui Dumneptl domnula Tent RomanescI gi
c ducele terelora de Amlagri gi de Fagaragti, facema ateny prin acés.ta
e scris6re pe toy, cine o va vedé, ca de faAgi eel viitoff, cum-clIata
e Serenisimula Dornua Sigismunda , Cu gratia la Dumne4eti regele
c Romanilort, Ungariel etc. snzeranulti nostru , la a carul'a curte no
e alma acum din causa unora afacert f6rte grave., avênda a tri-
g mite ul grill de venerabill gi religiogI fray din ordiuea minoriti-
e loll in partile Tera Romanescl , lipsite actualmente cu totula do
C mangaerea spirituald a saute biserice Romane ; aga dara , . pentru
C ca acel fray sa 00, avé din parte-ne tota felulii de ajutora , de
C protectiune gi de fav6re, ordonan3a gi recomandama cu staruinta ,
e.sub pedépsa cela mai aspre nemultumirI a n6stre la casti de orl-ce
4 abatere , tuturora gi fie-caruia din locuitoril Terel itomanesci, fie
c calugkI, fie boeri, fie de ofi-ce demnitate, conditiune, stata sal or-
e dine; intru cata sunt supugI jurisdictiuniI n6stre , ca 0, fie datori a
c acorda acelora fray WI cinstea cuvenita preotilord romanesa ,
e lasandul a lucra gi a veghia la propagarea gi la conservarea ere-
«dintel ortodoxe dupre propriula loril rita , ingaduindu-le libera in-
« trare gi libera rdere, fara, al turbura , fara, a'l supera gi fara a'I
e vat6ma catull de puçina in mergere gi in intércere, fiindti la mid-
e loca autoritatea gi testimoniula acestei scrisorI a n6stre i pe care
«ama ordonata a o redacta marele nostru vornica, espedianda ton-
« de-ua-data, -pentru ua mal mare sigufanta , ni ingi-ne una dupli-
catti scrisa in limba diplomatica a TereI RomanescI. Data in M-
e remberg , in paitile Germania , a la Februarit in Nile , anulti
1431 » (2).

Karajan, Gedichte Beheint' s ; in Quellenund Forschungen zur vaterl.


Geschichte ; Wien, 1849, vers. 732-742.
Kurz, Magazin ; t. 2, p. 45.
-40
CatI se observ/mkin trécItil, el tocmal in timpuld petreceril luI
Vlad Draeuld la Nuremberg, de unde eliberase crisovuld de mal
susd, imperatuld SIgismundd, despre care noI vorbir/md deja in ca-
pitolulti precedinte, se ocupa cu organisarea una imense persecuti-
unl sistematice contra secteI hussitilorO : astd-feld se aliad acolo fa-
O in faya, unta lôngI altuld , und monared de prima ordine d'Inda
esemplulti netolerantel religi6se celei mal invIergunate, gi unti. Elidí
principe romftnescti , ce uu se sfiea a declara in gura mare , el tóte
confesiunile crestine sunt de ul potrivI e ortedoxe , z fie-care din
puntuld de vedere allí propriuld sed ritt.
Alesandru celd Bunk ciAdindti templuel catolice allturea ca bise-
rice roniOne gi. Vlad Draculd recunoscêndd preutilord papistagI ab-
solutamente aceleagI drepturl gi aceTagI consideratiune , de cari se
bucura &raid nostru nationalti ; ne scutescrt de trebuinta de a mal
enumera aci uI multime de altc probe de estrema toleran tl religi-
6sI a RomInilord in privinta rituluI occidentalti In totti cursuld se-
colului XV; ca atItd mal alesti, cl dintre toy cel-l-aly prineipI an-
teriorl gi posteriori din acea epocI, niel unuld n'a fostd mal pravos-
lavad' de catti Alesandru cela Bunti, niel unuld n'a fosal mal emití
de cItil Vlad Drama , niel unulti prin urmare nu putea fi mal dis-
pusO peutru nisce acte de fanatismil gi de g6ul. . . .

§3
SECOLULt XVI.

Numele luI Négoe-vodl este totd atltd de poporard, totd atItil de


simpatictl, totd atattl de eternd in memoria RomInilord, ca gi suve-
nirea luI Mircea sai a hl Stefand , a ha Alesaudru cela Bunti.sa a
lui Mihiiti Vitézuld , dei acastd principe n'a domnitil niel milcard
lece anI gi n'a diseigatd niel mIdard uI singurl bAtalil.
Amied cu t6te puterile invecinate , iubitt de cltire poporuld sed,
fericitd in sinuld familia sale, traindti in pace chlard cu turbulenta
gi ambiti6sa boerime, elti n'a cugetatil, in teta intervalulti regimuluI
sed , de la 1512 p6n6 la 1521, de cItti mima 'la inflorirea bisericel
-41 --
romano, pe care o considera tota-d'a-una, maT multa p6te decum laxa
fi fosta do cuviinta , ca ua parte integranta din eclesia ecumenica
orientall.
Téta, viéta luT Négoe-voda se reduce, mal multa séa maT putint ,
la unnatarea seria de fapte evlavi6se, dintre carT numaT ua jumétate
ara fi fosta suficiinte spre a fi pauta procura unta rege francesa
séa germana spladórea canonisatiuniT :
.1. D'abia urcatil pe trono, indata sa grabi a scate uA film-Osa edi-
tiune a Liangelinlul, esecutata cu d'ha luxa, ce ara face on6re chlara
artel tipografice de asta41 (1).
Edifica superba biserica de la Arge§ti , gloria architecionica a
RomanieT, ski maT bine qicêndtí , unta din monumentele cele maT
stralucite ale architectureT eclesiastice orientale in genere.
Scrise in limba romana ua seria de tractate -de filosofia momia,
conservate intriunti codice din secolulti XVII In biblioteca nationalá
lin BucurescI, §i in carT la Mil pasulti, cu cale séil fara cale, trans-
pira profunda preocupatiune teologica.
Fusese amiculd personalt1 cela maT intimu ala patriarculuT
constantinopolitanti Santulti Nifona, care numla ou efuSiune efiia
ala sea sufletesca» : ,,vEutICCTIZÓV TEStVoy (2).
5. Nemultamindu-se de a inzestra cu bogate darurl monastirile
romane din Muntenia, intinse bine-facerile séle aliara asupra Ante
lord locaprT din Moldciva (3).
6, Ferindu-se de alianta cu ua principésa neortodoica , hl de fe-
meil pe Despina Milita, filca DespotuluI serbesca Lazara George-

7. Cheltui miliane pentru sustinerea aprape a tuturora monastiri-


lora grece din muntele Atosa , din Constantinopole , din Sinae , din
Ierusalima, etc., incatil cronicarula contimpuréna esclama cu emfasa,
incurcandti 1 desnaturandil ua multime de numI proprie roa
cde'mprenna, t6te cate snnt in Europa, in Tracia, in Ellada , In A-
ccheia, in Ilirica, in Cambania, in Elispoda, in Misia, in Macedonia,
cm n Tetulia, in Sermia, in Lugdunia, in Peflakonia, in Dalmatia, §i
Odobescu, in Revista Ronia* t: 1, p. 816.
Engel, t. J. p. 1P8.
Wickenitauser, Moldowa oder Beitrage zu einem Urkundenbuche;
Wien, 1862, t. I, p. 77.
-42
(in t6te laturile , de la reserita pône la a,pusa vi do la mé41-4i pOne
da m641-n6pte , t6te sfintele biseriee le hrenIa , vi multa mile, pre-
etutindene da, vi maY vêrtose-pe ceI ce se stilina prin pustie, vi prin
epevtere, vi prin sehiturI, fare, de niel WS. seumpete hrenIa» (1).-
i totuvI, orl-eeta de devotata rituluI ortodoxa, Négoe-vode. nu
era niel de cum fanatice séd bigote, dupe cum se vede fortate a o mar-
turi insuvI cronicarula in cestiune , adaugenda indate dupe phsa-
giuld de mal ma urmetórele caracteristice cuvinte : e vi nu numaI
e trevtinilora fu bunt'', ci vi peganilora.»
Pe noI inse , in casula de fa91 , resande la ue, parte t6te cele-l-
alte religiunT, ne intereséze rolula acestuI principe, in adevera evan-
gelice, esclusivamente in privinta catolicismulul.
In 1519, vellêndd in scaunula apostolica ilustrula Papa Leone X,
pe care nu putea se nu'le respecte niel chiarti insuvI Luther, una am-
basadora romenesca fu anunciata la curtea Roma., presintendu-se
in numele ambilora principI, ce domnIati atuncI in terele n6stre, Né-
goil-voda din Muntenia vi §'t efantt cela Tener(' din Moldova.
Scopuld ambasadeI era rugemintea de a fi incluse Romenia de-
'mpreune cu t6te cele-l-alte Statuel crevtine la eventualitatea unei
aliante comune contra OtOmanilorii; fuse particularitatea, ce ni se pare
a fi maI remareabill in acésta ocasiuue, este ce pré-ortodoxuld suve-
rane ale TéreI RomenescI, .dei amicti ala luY Nifona vi ale Greei-
lord, totu-vrnu dita de a c'ere benedictiunea papale nu "numaI pentru
propria sea pers6ne , ceea ce s'ard putea socoti ca und termenti de
politete, ci tad pentru ambiI sel fiI, pe carI II eitéze anume, éra ca-
pule catolicismuluI fi respunde : e te, fili Bassaraba , el dilectos fi-
« lio's Theodosium et Petrum fijos et descendentes tuos etc. , (2)
Dar proba cea mai elocinte despre absoluta libertate a cultulul
catolicd in Romenia in secolula XVI, se coprinde maI cu Mail in
istoria 1111 Bartolomeo Brutti, una personagia d'abia cunoscutti pone
acum autorilord novtri , de vi viata luI abunde in tete elementele ,
din cad se compune in genere ue, celebritate politica.
Albanese de °rigid, , evita din aceiavY familie cu marele vizira
Sinan-pava, Brutti.imbrativase de june cariera diplomatice, servindti
(1) Archiva istoricit a Romciniei, t. 1, part. 1, p. 147.
(I) Theiner, Monumenta Slacorum, t. 1, p. 571.
43
d'anta Venetianilorti (1) §i apo Spaniolilora in negotiatiunile lord
la Constantinopole, unde le era de ua imensa utilitate nu numni
prin fineta spirituluI set', ci inca prin cunoscinta Umbel turce §i prin
legature personale cu mal multi demnitari al imperiului otomanti.
In 1580, inteunil raporta oficiala ala anabasadoruld francebil in
Tuck De Germigny dare regele Enricil III, ne intiinpina de ua data
urmatorula detaliti biografica :
e Brutti , ce fusese intrebuintata d'impreuna cu Don-Marillano ,
ambasadorula regeldi Hip II., la impacarea Spaniel cu Parta
Otomana, apoI arestatti in Lezina pentru nesce prepusurI, de aci eli-
e berata dnpa, m6rtea viziruluI Mehmed-pa§a. , micilocise restituirea
actualuluI Domna alti Moldova' §i, mergbda acum de curéndti in
e acea téra,, primi acolo o resplata stralucita. : 4isult1 principe
e facu capti peste calarime §i pedestrime, IT dakui venitula uneI vame
In valórea anuala de 3000 galbenl, §i'i mai harazi pe de asu.pra
averea , remasa dupa unii bona, ce fusese esecutatd pentru
e ua crima » (2).
Eta dara, aventurariula nostru semi-Abanesri, semi-venetianil
semi-spaniolú, stabilita in Moldova, la curtea luI voda Petru cela
Schiopti, asupra caruia esercita , firesce , Vita influinta unuI vechiii
bine-facatorti §i tott prestigiulti muff °ma deprinsti a invêrti luerurfle.
Brutti era catolicti declarntii, §i totu-§I nimene in t6ta Moldova,
uncle poporuld nu se prep. temea, de Petru cela Schiopti ,éra boeril
ii jucaa pe degete dupa placa §i dupa voe pe acestil principe male
§i speriosa , n'a protestata contra numiril unul papista§a la una din
cele mai principale deinnit,atI ale tereI, fara a mal vorbi despre cele-l-
alte beneficie materiale, enumerate in raportula de maY susti ala am-
basadorului francest:
In adevara , cumca catoliciI eraa legalminte admisibili la t6te
functiunile Statului, p6na ce regimula fanariotilorti n'a Introdusa prin-
cipiulti neromanescii ala esclusivismulul ortjdoxti , dovada este,
unit' mare numerti din generaliI luI Mihaiil celti Vitéza ail fosta Un-
guri', era succesorult sea, Radula voda erbanti, principe mai puOnti

(1) Bulengeri Historla sui tentporis; Lugdani, 1619, p.283. Mauroceni,


Historia Veneta, Venetiis, 1623, in-fol., lib. XIV, an. 1591.
(2) Charrière, Négotiations dans le Levant; t. 3, p. 913, nota.
44
, dar nu mai puginti brava , dede tata armata romana in
ambitiosii
manele until Italiana de la Cremona , contele Atillio Vimercati
c General Sergente Maggior del principe Radulo » (1).
Insa Brutti nu se multamia de a figura WI insug in divanula- celii
pravoslavnica ala Moldovei , ci concepu vastula plena de a intárce
tata Romania spre catolicismti, indemnanda cu acesta scopa Pe Petru
cela Schiopa de a invite in térii vela cati-va predicatori jesuiti ,
pe car)", negre§itti, inaltula dell din Polonia, farte interesata inteul
asemenea conversiune , s'a grabitil a'T trimite la cea dInteitiserere.
T6te piesele , relative la acéstit mare afacere , sunt publicate in
preti6sa colectiune a lid Theiner.
In corespondinta sea cu nuntielti papaltt Anibala di Capua, Brutti
se intituléza : c Gran Camarier di Moldavia et Capitano di Lapusna »,
era Petra celti Schiopt ila numesce §i maI pomposa : c =gnus
-c aulae nostrae magister ».
In Moldova se numera atunci ca la 15,000 de catolici, in cea mai
mare parte Sae §i Unguri. .
Bisericele loll pordati in linisce case, mo§ie, .veniturl destulti de
insemnate, precum, de. esemplu, acea de la Cotnara avea anualmente
peste 500 galbenI.... (2).
Incercarea jesuitiloril nu ren§i, de §i nimeni nu s'a gandita mama
de al persecute catu-§1 de pucina , ci s'aa retrasti ei én§il de bina
voe, v646'ndal cu mirare §i cu nemultamire ufiti poporil estraordinara,
asupra carul'a teologia nu producea nicI ua impresiuue , incata tata
abilitatea §i WI rétorica -Mora MI Ignatia de Loyola se isbia In
Waal contra stalled de granita a indiferentismulut
Brutti insa remase mare §1 tare in totti cursula domnief lui Petru
cela Schiopa, mai cu séma de calla unti Ora alii sea, anume Sinan-
pa§a, ajunse la culmea puteril pe 16'nga Parta Otomana.
In 1591, peste una-spre-4ece ani dupa sosirea acestui venetica in
Moldova , noula princig Abma-voda , numita in locula luI Petru
cola Schiopd , porunci arma§ilora ca sa innece pe Brutti in Nistru.
Acésta. oribill marts fost'a ea ua pedépsa pentru criminalele sale

Spontoni, Historia de la Transilvania; Venetia, 1638, p. 208, 233.


Cf. Bethlen, De rebus Transilvanicis, ed. 2, t. 5, p. 392.
Theiner, Nonunienta .Polonia; t. 3, p. 5, li altele.
45 ---
uneltiff contra bisericeI ortodoxo? enea ea 6re in vedere cestiunea
catolicismuluml? perit'a Ore nenoroeitula diploraata din causa confe-
siuniI séle ?....
Nu!
Rehgiunea n'a jucatil niel cela niaI mica rola in acésta, catastrefa.
Una cronicart1 polonti contimpuréna, 'catcher' ela insu-§1, constata
f6rte limpede motivula faptuluT.
Brutti funda milionara , imprumutale nesce banl l'II Arontl-voda
inca mi 'nainte de a ajunge acesta la domnia.
Principele preferi acum maI bine a beca pe creditorult sea, de
cata a'l plati daforia.
Eta totulti (1).

§4
SECOLULt XVIII.

Tragica m6rte a luI Mihaili cela Vitéza semnaléza pentru Romanì


inceputul secolului XVII, ua, epoca de trista transitiune.intre timpil
anteriorl de gloria nation. ala §i tntre ru§inosula perioila posteriort
de apesare fanariotica.
Amara plangeati strabuniI nostri perirea erouluI de la CaluggrenI,
a caruia viéta, sa, se mal fi prelingita inca pu9inti-pu9ina, ne-ara fi
m'Uta de 01'1 secolI vi, jumetate de suferinte, realisandasle pe atunci
regatula DacieI luI Traiana.
Nu «edema insa, ca Romanil ceI ortodoid sa fi jelita cu ua durere
maI profunda catastrofa vitézuluI Mibaia, decum al" jelit'o papista§iI
din Téra Romanésca.
In biserica catolica de la r6rgovisce se conserva ua mica crouica
monastica manuscrisa, pe care ne-a comuuicat'o in copia d. profesora
Arona Cralnica, §i. unge, sub anula 1601, dupa asasinatulti l'A Mi-
baja cela Vitéza la Turda , ne intempina urmat6rea frumása escla-
matiune:
a Val! acela Mihaiti-voda peri pré curanda ! Elii fusese un ii pro-
a tectoril ala nostru , facênda sa reinflorésca acésta biserica deja in
(1) Bielski, Kronika polska od 1587 do 1598; Warszawa, 1851, p. 164.
-46
e treT randurT ruinata, , §i RI tle ce noT estragemt pentru memoria
e din cronica romanésca istoria resbelelort séle » (1).
Diva acestil elocinte esemplu de toleranta religi6s1 a Romanilort
din Muntenia in privinta catolicismulul la inceputult secolului XVII,
s'o mai vedemt acum pe la sfér§itult set , utilisandt aceia§I croni-
cu'ti papista de la Yèrgovi§te, in care aflamt urmat6rele":
«In wild 1679, domnult Constantint erbanii din familia Can-
c tacuzenilort ne harazi male multe proprietati §i se pregatia chiart
e a edifica templult , daca dupa lece anT de do.mnia nun& fi sur-
e prinst m6rtea »...
c In 1689 domnult Constantint Brancovént realisa gandult pre-
c decesoruluT set, restaurandt biserica §i tumult , §i harazindu-ne
c dout clopote §i alte inland » (2).
,Cata sa, nu uitilmt ,. ca ambil ace§tT principT , atatt Constantint
erbant precum §i vestitult Brancovént , at fostil f6rte devotatI
eclesid orientale, pentru care ultimult a §i suferitt mal apoT cu t6ta,
familia sea martirult cell mal oribilt din man& TurculuT, ceea ce
ridica , negre§itt , cu atatil maT mist generositatea purtariT lort In
respectult eatolicismului.
Trecêndt acum la Moldova, ne-aril fi de adiumt de a cita aci ur-
matórele doue documente:
I. -nil crisovt de la Duca-voda din 1665, Iulit 7, in care dice:
t Dat'am cartealdomnieT mele rugatoruld nostru archiepiscopuluT
a de la episcopia cea ungurésca din têrgil din Baal , Is'a fie tal! §i
c puternicl Cu cartea domniei mele a cauta §i a tin6 in téra domnieT
e mele, dupa obiceiult lort, pe totT UnguriT §i Sa§iI , carT sunt pa-
pista! de lege, de mail, §1 de cununia, §i de sange amestecatt,
e call se voril aduna ruda barbatil Cu femeil; §i de§ugubing (glóba
c pentru crime capitale) sil nu aTbal tréba §ugubinariT, cu Ungurii niel
c cu Sa§ii, ci.sa alba tréba numai episcopult ce maT sust scriemt ,
e §i de alte adetiurl (obligatiunT consuetudinare) dupa cum acre
e obiceiuld loril de véet , pre uniT ca dceIa se aIba a'T judeca §i a'T
a globi §i al certa (pedepsi), carele dupa vina sea, cum este obicina
c (datina) kit. . . . »
(I) In Archiva istoricd t. 1, partea 2, p. 48.
(2) Ibid.. p. 53.
-47
2. Una crisova de la Antonia Rosetti , din 1675, Decembre 14,
eare sutil a§a :
(La totI slujitorii.... pentru rugatoruld nostru I6n Zambateia
c Burcuta , episcopula unguresca de la episcopia ungurésca din têr:
e gula Bacaulul §i pentru totI preutn sei §i tircovnicil , carn sunt
«din clirosultbisericeI
.
lora ca sa avetl: al lasa in pace de dajde,
c de zletI, de leí, de talen, de ortl, de sulgia, de ili§11 , de unta, de
c miere , de s'II, de piel, de cure, de jolda , de podv6da, de cal de
a ()laca, de desetina de stupl, de go§tina de mascuri §i de o'l §i tu,
cloltuzil (primara) §i ea panul' (municipal!) de acolo din têrguld
a BacauluT , l'Art.' nemica sa nu'l invaluitI §i sa nu'I ameste,patI ca
e Orgulti , precum ail cartl de miluire §i de la alti Donml... §i vol,
c parcalabI (prefectI) de la acela tinuta, O, nu ve amestecatI in ju-
e detele lora.... l'ara cattí ce mil fi gre§e1I rnarI de furti§agurI, d.
c avetI atuncI tréba a le cerca , (1).
Prin urmare, ca §i in timpri precedintI, catolicismula se bucura In
Moldova §i in Tdra Romanésca , in tota cursulil secolulul XVII, nu
numaI de libertatea religi6sa cea maI absoluta, ci inca de maI multe
privilegie eseeptionale, precum , bulla 6ra, de ua jurisdictiune cano-
niel independinte, de unele imunitatI fiscale, §i de alte prerogative,
pe carI nu p6te sa le ac6rde asta-4I nicIchiara legislatiunea Statelora
din Occidinte.
sa nu'§I fnchipuésca cine-va, cum-ca ua asemene estraordinaria
toleranta nationall ara fi avuta drepta organti ntimaI autoritatile ci-
vile ale tereloril n6stre.
Nu!
Cleruni românesca era tota-d'a-una in acésta privinta nu mal pu-
9inti liberala de cata poporulii, de cata boerff, de cata principn.
Astil-fela in a doua jumatate a secoluluI XVII, mal' multl catolicl
din Moldova imbratiVindil din diferite impregiurarI religiunea orto-
doxa, vicariula papan' se adresa, personalmente catre celebrula Mitro-
polita Dosofteia , cela mal' ilustru parinte ala bisericeI romane, §i
ca.tre ceI-altl patru episcopI diocesanI, carl totI Fati priimita Cu cea
mal mare afabilitate, eliberandu'l indata una acta, in puterea carilla
era permisti tuturortí catoliCilora, ce trecusera deja la ortodoxia, de
(1) Veg ambele documente 1E Fdia pentru minte, 1845, p. 23 §i 37,
48 --
a se reinterce-la rituld 16rd primitiva, rara niel' tal temere din par-
tea administratiung laice §i'eclesiastice a terel.
Ata insee cuvintele archiepiseopulul catolicd etru Parchevid
din 1670:
a Accessimus Metropolitanum Provincias et Diocesanos Episcopos
e Schismaticos Valachicos , rem serio proponendo 1 obtiuuimus ab
e omnibus favorabiles literas, .ut si qui ex nostris velint ad pristinum
e Catholicorum statnm redire, possint et valeant..: » (1).
Desfidemd pe orT-cine de a descoperi cera analogd In analele ce-
lord-l-alte pop6re : facut'at vre ua data astd-felh catolicil pentru
protestentI ? muscaliI sed greciT pentru papista§I ? rnusulmaniT pentru
cre§tinl ? sunnitiT pentru §iitT ? ul secta reformata pentru vena alta
secta ?....
NoT uniI fu zadarti ne sgandarimd memoria spre a gasi macard
und singurd esemplu de III abnegatiune religiosa atatt de sublima!
Ba inca din contra, pe candil cleruld romanescti autorisa pe cei
Intor§I la ortodoxia de a reveni la rituld occidentald, tocmal in ace1a§1
timpd , adeca ton cam pe la 1670, eta ce scriea inteua situatiune
identica una preutil papista§d, stabilitd In Muntenia :
« III Bombea din Campu-lungd, maiitata dupa n'id catolicd, pri-
c mise relikiunea barbatuluNed ; murindd fusa acesta , ea redevesi
e ortodoxa d'impreuna cu duoI fiT al' seT.
e O d6mne! daca ara fi in puterea mea, pe nesce asemenT fiinte, ea
e le-a§il biclui ca cru4ime pe piata publica, le-ad stigmatisa cu sem-
e nuld infamieT perpetue, §i 1e-ad forta a se reinterne In sima bise-
e riceI mele! » (2).
Ce enormi diferinta futre sangerosuld limbagid ald acestuT fana-
tica din Europa cea civilisata §i intre dulceta eminemente evangelica
a mitropolituluT §1 a episcopilord din barbara Romania !

SI ne fialertatil a nu vorbi nemicd despre secoluld XVIII, cadí nu


este ald nostru, ci ald acelord lapedature din Fanard, pe carl II res-
pinsese cu desgustil din sinulti sea nationalitatea, greca, §i pe carl
Kurz, Magazin, t. 2, p. 70.
Relatio de statu Valachiae, In Engel, Vesch. d. Walachey, p. 116.
-49
urgia Cerului, batandu'§I joeti de omenire, 11 puse apoi pentru und
véct intregil in fruntea posteritatiI lui Traian !
SI spunema numal atata, ca pang O. in acea infernala epoca, libe-
ralismula natural ala poporului romanti incerca a se lupta, din calla
in candü, contra bigotismuld bizantina , ce se impusese terei ca ua
noul specia de beilica.
Operele filosofului dela Forney gasTati una resunetti pe termii
DunariT , i revolutionarula Carra , ce petrecuse mai multi ani in
Romania, observa cu acésta ocasiune :
« Gustula autorilorti francesi ara puté deveni aci una obiectil de
a comerciti, dad, patriarcula de Constantinopole n'arii fi amenintatil
I cu mania luT Dumnellea pe toti aceT ce ara cut* O. citésca car-
( tile serse de catolici §i maI in specia de Voltaire !... a, (2).

(2) llistoire de la Moldavie; Paris 1778, p. 219.


4
IV.

MAHOMETISMUL IN ROMANIA
Originalurile tractatelora nóstre cu Turcia nu maI esista de multa ;
dar nu este cm neputinta de a le restabili 6re-cum, daca nu in litera,
cela' putint in spiritti , multamita, indicatiunilora , conservate pe id
pe colea in cronicele natiOnale, gi a caxora veracitate, in acésta pH-
vintit, se justifica pe deplina prin tnsrigl natura &did a secolarelora
relatiunI ale Moldova' gi ale 'revel RomaneseI cuimperiulaotomana.
Romanfl , 4ice Cantemirt , vorbinda aci despre amhele ter-
muff ale MilcovuluI totti-d'ul-data , dei imOratieI Turculdi
e banl a da legatI sunt , lug bisericele , lege, judecatile, obiceiele ,
nesmintite i nebetejite pazita; copiil Romanilora
jail a fi, precum alte supuse wile patil , n'aa' suferita ; medgita
« turcescti a se zidi, séti biserica In giamil a se preface, pông la vre-
C mile n6stre veluta » (1).
In respectulii Moldovei, cronicarula Nicolae Costina napI specifica
a.poI, cum-ca definderea de a editca templud musulmane In Val
ar fi formata anume puntula ala 9-lea din tractatult luI voda Bog-
dan cela Orba cu sultanult Baezid II din 1512, resumanda sensula
articluld In urmatorulti moda
Duch' nu vora put6 cump'éra panAnturI in Moldova , ori a
e avé , séa a se al*, niel a avé séa a face giamie niel intr'unti
a chipü ». (2)
Cata se atinge de Tora Romanésea, istoria fratilora Tunusli , ba-
sandu-se pe alusiunile mai multora firmane posterifte, enumera, pin-
Croniculit Romano-Moldo-Vlachilorii; Ia.§ii, 1835, t. 1. p. 92.
In Cogdinicianu, Archiva Romeinéscd ; ed. 2. t. 2. p. 265.
54
tre conditiunile tractatului la von Vladislav Basarab cu P6rta O-
toman din 1460, urmdt6rele clausule esentiale :
e TurciI, ce von veni in térd pentru comercid , vord fi datorl A
e ardte de nude gi din ce loca sunt, gi dupd, ce vord cumpha séd volt
e vinde marfd en derddicata, numai in orage, érd nu gi in alte locuri,
e se .vorti int6rce fard intdr4iare inder6td ; el' nu volt fi liberI a lua
e niel servitord nicl servit6re dintre Romani, niel sa and locd deo-
e sebitd pentru inchinaclunea lord » (1).
Aga dark este positivti, cuma strdbunif nostri nu permitead niel
de cum Turcilord de a cladi in térd templurI musulmane , ceea ce
constitud, negregitd, und actd de netoleranta, Ina politicd, érd nu
religiosa, de vreme ce mobilulti cell% invederatd ald Romamilord era
curatti numai téma de a nu deveni cum-va mid pagalicd otomana.
In adev6rd, maI nainte de luarea Constantinopolii, pe andd Os-
mantaii nu se parean hied a fi destuld de periculogl, multimea lord
implea Romania fli-1 ca mal micd pedecd din partea strIbunilord
nogtri.
. Pe la 1454 und marturd ocplard povestla, ca a gasitti pietele Mun-
tenieI totd atfttd de pline de Turd ca gi de Romftni: c-in als gros-
e ser menig als dy walachen selbst (2)
Cuviintulti e kirvand » séd e kervanti , ne intimpind in cris6vele
muntene deja de pe la 1480 (3), ceea ce corobor6z1 intr'unti modd
filologict fntinderea vechfului 'leg* otomand in aceste tore
Ina , &lard In urma in cheidrii tractatelord celord restrictive cu
P6rta, Romanif WO inca ad avutti sute de ocasiunT ca a probeze ,
camel scid a tolera religiunea musulmand, intocmaI ca gi pe cele-l-
alte, mal bune s66 mai rele.
0 carte domnéscd de judecata, din 21 Iunid 1560, suna aga :
e Intru Domnulti Cristd binqrcredinciosuld gi multd-piosuld gi au-
« tocratuld Petru voevodd, fiiuld marelul Mircea voevodd,iu gratia lui
e Dumnoled gi cu darn% dumnepescti stdpantigi domad a t6td Tora-
e Romdascd , amd bine-voitd domnia mea, cu curatd gi luminatd,
e Anima, a da acestd pré-cinstitd gi de preferintd, crisovd domnescd

Tradacerea lul Sionti, p. 69.


In Archie des Vereins fur Siebenbtirg. Landeskunde, N. F., t. 2, p.163.
Venelin, p. 122.
55
a santa gi dumnepescil mitropolie , care este marea bisericg dom-
e nésca din T6rgovisre , uncle se serbéza Inaltarea DomnuluI Durn-
a neipg gi Mantuitoruld nostril Jesu-Cristg , ca sal fie mogig totg
« satulti numitg Anin6sa cu totti hotarulg , fiindu'i vechia gi drépta
a proprietate , cump6r1tura reposatului Basarabi-vodg dela jupanita
a lul Mico gi dela fiii sel gi dela ginerele luI Mico anume Nang ,
c dreptt 20,000 de aspri; lar dupg acela pgrintele vladica kyr Efremli
a dela acelg santti locagg avandg judecata de 'naiutea dornniel mole
a Cu Hamza Turculti i cu némulti liff pentru acelg satil sitipra-4isg,
a cliandil Hamza gi némult seg, cum-ca Anin6sa aril fi proprietatea
a lorti, decI doinnia mea amt cercetatti gi aniti judecata dupre drep-
« tate cu tog cinstitiI carmuitorI domnesci, gi mg pusa la cale aga,
a ca Harnza gi némulg seg sa aduca 24 de boIerI, sl jure el de 'naintea
a domnieI mele ea satult Aningsa este in adevarti alg lorg ; apoI
a de 'naprenna cu ace 24 de boIarY pusu-m'amg domnia mea a
« cauta din nog causa acelul satti , gi ama cititg cris6vele tuturorti
a domnilorg preceding , gi mg constatatil , curnca incg mogula lul
a Hanna perduse satulg Anin6sa pentru tradare in pie reposatului
a V1adg-vodg Calug6rulg , carele dede atuncI acelg satg jupartuluI
a Milco... , (1)
Iatg darg stabilitil de secolI in Muntenia , nu langl Dunare , ci
tocinaI in mung, wig némg intregg musulmang allg Turculul Hamza,
al' cgrilla strabunI stapanisera 'in linisce satulg Aninósa , servindd
domnilorg gi terei de o potriva cu tog Romanil , p6n6 ce ung mogti
alg seg cat's° pe la 1510-1512 in disgratia luI vodg Vlada-CI-
lugarida.
Asemenl Turd trebuIag sa fi fostg pe atund 1estu1a de numerogI
in Muntenia , de yreme ce crisovult lul Petru cela SchIopg notificl
faptula ca pe ling lucru fórte ordinart, afetanda limpede, ca Aninósa
nu se cuvine 1111 Hamza , nu pearl' el e Turca, ci pentru ca nu are
dreptate, cad' altg-fellu, cu tag paggnatatea sea, principele nu s'artt
fi sfiitti niel decum de a'I da o precadere cbiard asupra venerabilulul
mitropolitg Efremt!
In Moldova ne intimpina totti pe atund el Alta specia de colonic
musulmane nu maI pu9inti curi6se.
(1) Ibid. p. 175-178,
56
Acolo tractatele Cu P6rta Otomana, mal esplicite in acésta privinta
de catt acele muntene, precum s'a putute deja observa maI suse din
comparatiunea textuluI luINicolae Costint cu alti fratilore Tunusli,
nu ingiduke sub niel une cuvinte a§edarea Turdloll in téra, inse
numal a Turcilore , 'far nu §i a celore-l'alte nationalitatI mahome-
tane.
Italianule Giovanandrea Gromo , carele cunoscuse Moldova cam
pe la 1564-70, dice intro altele :
c Sunt Pr'ua trel-sute de cottine locuite numaY de Mari, earl
g se lupta sub stégurile donmului tere contra tuturord inamici-
4 lore de pe'npregfurti, cu acela§1 credinta, ca §i insi§I Moldove-
4 nil.... » (1).
Mint-nit Georg Reichersdorff, ce visitase Romania eu vrio trel-
decT de ani maI 'mike, aflase acolo nu trel-sute , ci One la eincl-
sute de stabilimente taterescio , dil tre call se vede insa ce, o parte a
emigrate apoI peste Prute sal peste Nistru, in intervalult neconte-
nitelord desordial administrative §i resbele civile.
Eta ce dice acestil caletort
t TatariI din Moldova servesce cu fldelitate domnilorti terel chlar
C contra invasiunil celord-PaltI `Mari din earl. » (2)
Din acésta poporatiune Mara e§ira mal multe familie boerescI
din Moldova , unele adjungendt pone la domnia, precurn Cade-
miriI §i CehaniT, done némuff d'ua potriva ilustre in analele Ro-
mania , dintre call celd d'anteie a esistatt One maI de-una-ti in
Bucovina , cufundatti in seraeia §i in obscuritate, érti cel-l-aly s'ati
desmembrate in mg 7nulte ramure deosebite , WO de 'neolo pre- .
cum §i de 'ne6ce de Milcove, sub numele maY modernti de Racovita.
In secolulti XVII, afara de TatariI eel' colonisatI, ma.I apare inca
In armatele moldovene patru §i mal multe regimente see capitana-
tuff de a§a numitiI lipeani, (3) venig din Polonia §i in privinta ea-
rora noI suntemt datorì a presinta aci cate-va detalie, neeunoscute
istoricilorti nostri.
La inceputule secolulyl XV maI multI 'Mari, alungatI din cuIbu-

Arehiv des Vereins ; N. F., t. 2, p. 43.


Chorographia Moidaviae; Coloniae, 1595, p. 50.
Kantentir, Besehretbung der Moldau; Leipzig, 1771, p. 210.
57

rile lord delông5. Volga prin furia luptelort intestine, cIntaserd. adl-
postt in Lituania, capdtAndt de la principil de acolo privilegiuld de
a remané rtahometanT.
13ôn6 la re.gele Sigismundt III, bigott din sc6la jesuitismului,
posteritatea acestort emigrant' primitivl se bucura in deplind linisce,
pe acelaei picIort Cu toff locuitorii cre§thii al Lituaniel, de diferitele
drepturI ale cetriteniei poloue.
In 1609 se incepu de-IA-data u g6di. sistematicI i incuisitorialtt
contra nenorocitilorti musulmanI, §i n'a mal incetatii, mal multt sét
maI pu9int, pôni: la ingt-§I cgderea Poloniet (1)
Acésta fu causa veniril unora dintre el in Moldova, unde at fostil
primitI cu bra9ele deschise , ea totI aceI ce oferTat cu siuceritate
saugele lort pentru apérarea hotarelorti terel, fir1 deosebire de ori-
Line i de credintl. (2)
Se nasce acum intrebarea, cum de puteat top ace§t1 TiltarI din
Moldova, Lipcani i ne-LipcanI, vechi i nouT , precum eel
colonisati din Muntenia, de a satisface in libertate prescriptele reli-
giunil musulmane pe teritoriulti romInt , de vreme ce nu posedeat
niel tint templu de cultulti lord' ?
Cestiunea nu e anevoe de resolvitt pentru ori-cine a studiatt ma-
cart in trécétd dogmele proorocului de la Mecea.
Tótl lumea este ut gia mid., 4icea Mahomedt.
Edificarea templurilort nu se p6te considera ca ug necesitate re-
ci simpla numaI ea ud, fapt6 merit6ri6.
Butil sc6lele, spitalurile, sunt mai pldcute lui Dupinepti decatt
zidurile uneI giamie.
OrI-ce loct purú séti purificatt póte servi pentru religiositatea
unul adeNdratt musulmant, intocmaI ca §i templult.
Fa pe pAretele easel téle sernnult numitt krible », carele arétl
directiunea spre Mecca, i apoI inchinä-te in pace lul Allan §i Pro-
fetului set. (3)
(i) Czacki, O Tatarach, in Dziela , Poznan , 1845 , t. 3, p. 312.
Ved'i scrierea mea Baba-Norcieft", in B mitinalft, 1868, Aprile.
Gantemirú, Siskma religiunti mahometane, (rusesce); Petersburg, 1722,
in-f., p. 175, 216. Acésta carte, de ui raritate f6rte rnare chiarii in Rusia, se
an in biblioteca mea.
-- 58
Precum vedetI, Madi gi chiaril Turca Jiu aveali theY u trebuintl
absolutA de gIamie spre a puté gusta in RomAnia t6t1 plenitudinea
toleranteI religióse.
InsA ceea ce probézA, mal' bine de cAtil orI-ce alta, cum-el poporuld
romAnd nu se gAndfa nicI-1.1-datl la mahometismd, in desele séle °be-
nirl Cu pAganil , este vechfa balad nationalA despre c Codrénulti de
la Movilld
Acestd pretiosd monumentti de literatura nlistrA poporarA, com-
pusri pe la inceputuld secolulul XVII, pe candti domnla in Moldova
vodl Alesandru Iliaü, adjunse p61.16 la nol in gura teranuluT sub
doue forme, ce se deosebesed maT cu gala, prin urmatoruld variantd.
Intriuna cAntAretulti dice
Domnule Ta!
e Tu pe Gua* nu'l asculta ,
C el vlata ti-ora scurta!
Greca-i fiará clu§mtin6sg,
Grecu4 limbá veninésI,
e Ce parunde ésit !...

In cea-l-alt1 forml, In locd de Greca apare Turculd


Turcu-i fiar sd du§mál6sil,
e Turca-i 1imb veninésä,
4 Ce p6trunde 6sä !... (1)
Prin urmare , Greculd cela pravoslavnied gi Turculd celd maho-
metand sunt absolutamente totd una in ochil RomAnului , tildad a-
vemd dreptuld de a maf repeta incl u6-datl, cu uA convictinne in-
tal:HA gi mal multd prin seria probelord de mal susti, cum-cA neto-
leranta pArintilord nostri in respectuld Osmaulailort a fostil totd-
d'a-una curatd politieg, érti niel de cum religi6s1

(1) Alexandri, Poesie poporare ; editia 2-a pag. 90, 95.


V.

ARMENII.
Rituld arménd se pate considera mal multa ca ul secta egita din
biserica ortodocsa, durad ca urt confesiune deosebita.
Estrema rigurositate a postula, obiceiulti de a celebra Cradinnulti
In aceIall 41 cu Apa-botéza , gi altele de ae6sta natura, sunt nisce
diferinte pré-secundare pentru a constituí distinctiunea una eclesie.
totugI Greca' ati manifestata tota-d6-una mili despreta suprema
gi chiara o ura invë'paiata contra religiunil Armenilorti, mergênda cu
calomnia pan acolo, in cata sa impute acesteI pacInice gi industrióse
nationalitatI scandalulti de a adora pe un t cane. (1)
Este Ile mirare, ca 011'6 gi strabuniI nostri, atatti de moderall in
tate-cele-1-111e privinte, nu se putear' staprtni de una felti de necad
contra Armenilora , motivata pe de ua parte prin viéta posomorita
§1 ascunsa a acestuI poporti, pe de alta prin avutiele luI, in fine prin
fabulele, ce le inventéza orIli-unde invidia gi le mantine misteriula.
e Irménulil pl5tesce glaba, » dice cu ironirt una vechiti proverbiti,
érti templulti armenesca se numesce in limba 'lastra vulgar. nu « bi-
seria, , ci « capisce, » ca gi ala idolatrilorti.
Unti canted haIducesca canta :
« Vornti cobort noI la térá
c §'omil imbléti la sécarit
g Pông 'n mandra primbérit,
'onli'l e§i la codru éré,
La marginea qesuld,
g La capétulil codikluI,
4 In calen Arménuld * (2)
Hudobaw, Monuntentele istorice ale religiunii armene , (rusesce);
Petersburg, 1847, p. 150-152, 207-209.
Ronicinia literarci, suplem., p. VII, nr. 30.
-62
A fosta und principe moldovenesca cam smintitti , lima Romana
de origina, Stefana Rare§a , care merse §i mat departe decata hop,
comitanda In privinta religinniT celeT mal neofensive unicula actd de
netoleranta, mentionatt in cronicele n6stre : c pre Arment, pre unit
c de buna voie, cu juruinte §i Cu darurt finplandu-T, pre altil Cu sila
c l-a botezatti. » (1)
'apot ce este §1 mat curiost, tocmat acesta persecutora Tubta ult
Arméncl, ca care avu und fiin, anume pe celebrula mal in urma prin
vitejiele Ole Iona-voda celt Cumplitt , fncata fnsa§T g6na contra
ritulut armenesct s'arìi puté esplica, pe base psicologice, dad nu prin
caracterula nebunateca ala principeluT , bleat prin fanatismula unel
amante convertite la ortodocsia (2).
Lasandi ins6 la a& parte acésta singura esceptiune de tott estra-
vaganta, generalitatea istoriet romane ni aréta pe Armen!, de§i per-
siflati 6re-cum In unele nevinovate idiotisme ale limbet n6stre, de§i
trainda cam in disarmonia ca volnicit de prin codri, totu§t In fapta
prosperanda §i f6rte multamitt pe termil Dunaril, uncle et se stabi-
liaa mat cu preferinta In Moldova , ce le venia mat apr6pe decata
Téra Romanésca. In cama lora din Oriinte.
Biserica arména din Ia§I a fosta fundata fn anula 1395, éra acea
din Boto§ant inca In 1350, adeca inainte de a§a numita descalecare
a VI Drag*. (3)
Pe la 1418, sub Alesandru cela Bunt , alte 3000 de familie ar-
mene, alungate din patil prin ul inVasiune persiana, se aplara tota
In Moldova, distribuindu-se mat cu séma fn ora§eje Sucéva, Hotina,
Boto§ant, Dorohoia, Vasluia, Galati §i Ia§1. (4)
Este Invederatti , ca acésta Doug colonia nu §T-art fi fndreptatti
pa§ii spre Romania, sa n'o fi precesa buna primire, pe care o avuse-
sera deja coreligionarit lora cel stabilitl de mal nainte.
In adevera , fuse§1 fontanele istorice ale Armenilora ni aréta In-
tro anit 1415-1445 una vladica. ala lora In Moldova, anume Ave-
Urechiei, t. 1, p. 174. Toth de acésta vorbesce Hazy, Historia Hun-
gariae, Tyrnaviae, 1737, t. 3. p. e, intr'unil pasagih, pe care Gebhardi , En-
gel, etc. nu l'ail Intelesti, aplicinTO'hi cutre Bogdanh Lapusnianulh.
Vep opera mea lonnü cellti Cumplitfi, BucurescI, 1865, p. 6-7.
Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie ; p. 53.
Pray , Dissertationes historico-eritiecte ; Vindob. 1775 , p. 170.
Wolf. Besehreib. der Moldau, t. 2, p. 60.
63

dica, (1) éra peste una secola §i. jum'étate, acesta episcopata etero-
docsa avea in fruntea sea pe unula nurnita Iba, a caraa re§edinta.
era in Sucéva, adeca chiarti in antica capital a Moldova. (2)
Totil acolo, pe la mi4a-1ocula secoluld XIV, una Armént edifica,
ua monastire in numele Santuld Axentie ,, in partea occidental l a
oraguld , unde se conserva pOnt+ ma dë-una-4I O, pétra sepulcrall
en inscriptiuuea : 4 aci jaco Agop§a , fundatorula acesta loca§ti in
anula 1551. » (3)
Pe la 1600 Bogdana Donovaca zidi éra§I in Sacha, in numele
PA-curatel FecY6re Maria , tia alta monastire , pe care o gasima in
fl6re inca in 1707. (4)
In fa9a, unora asemea fapte , estrase din monumentele armene
proprie, érti nu din ale n6stre, este imposibilti de a se maI indoi cine-
va despre marimea toleranta religi6se a Itomanilort pentru acesta
rita in cuisa de maI bine de cincI secolI1
Urmatorula documenta din 1669, aflatora in originala in Archi-
vulti Statului din BucurescI, pachetula monastiril Golia , va servi a
mal complecta conclusiunea de mal susa, basata esclusivamente pe
izv6ro istorice esterne
e Adeca ea Chirill, §oltuzulti armenesca de Oiga de Sud," §1 mi.
4 fecIorult mea cu DraghicI, scriema §i marturisimti cu acestil ade-

e vsératti zapist ala nostru , de nimeni nevoiy niel asupritI, ci de a


c n6stra Una vae , ama vhduta.a n6stra drépta ocing §i mo§il, ua,
« falce de vida la terga la Atuhrg in denla Mandru, futre viia la
e 'vana potropopula armenesct din josa §i intre vila la Marco ar-
e 'anula din sasa , care falce de vill ne-aa fostil nona mo§ia de la
e mo§if nostri §i de la parintil nostri, acésta o ama vênduta noI pa-
« rintelui*Macarie egumenulil de la santa monastire de la Golia de
4 tèrgil de Ia§I, dreptil cincI-4eci de la batutI, §i ne-a data Orin-
e tele egumenula totI ace§tI bala 50 de lel batutI, filtra mande
« n6stre , de 'naintea potropopula Ivana cela armenesca de Su-
e céva, §i fecIorulti sea popa Simiona §i Carstea ginefele Chirilet, §i.
Barancz, Vieiele cdebrilor 'el Armen in Polonia (polonesee), Lemberg,
1856, p. 55.
Ibidem, p. 141.
Ibid., p. 5.
Ibid., p. 80, 31.
64
Luca arménn , §i Tudori negutatorulti §i Mihalache negutatorn §i
a de 'naintea a multi negutatorI §i 6menI bunI etc. » (1)
Acesta documenta , in care vedemil preuti §i potropopI armeni ,
pe de ua parte confirma datele deja cunoscute despre libertatea cul-
tuluI lora in Romania , Ora pe de alta ne mai inzestrOza ea ul no-
tiune nourt fórte importanta, §i anume , cumca burgesia, arména era
atatil de respectata f ii unele ora§e ale n6stre, incatil la Sucka, buna
6r1 , ea potedea ua administratiune municipala separata, in fruntea
carira se afla in 1669 Chirila goltuzd armenesca D.
Se scie, ca cuOutula oltuzi. derivata din Schultheiss germana,
desemna alta-data, in limba de dincolo de Milcova, pe capula muni-
pe care MunteniI liti numiati « judetti
Acésta esistinta a uneI organisatiunl comunale armene neatêrnate
de acea romaasca , ba Inca tocmai in v. echla re§edinta princiara
Sucéva , demonstra ea singura inaltulti grada de fav6re ,

religiósa, ci chTaril politica, ceca ce este negre§itti co multa maI


-grava, pe care strabunii nostri nu s'ati sfiitti d'a o acorda laborio§i-
lora 6spey, veniti ad de sub pólele Caucazuluï.
Cata *sa, observainti, ca Armed': scieaa a se areta In impregbrarile
cele maI momentóse destula de bunI patrioti romanl spre a fi meri-
tatil ca tan dreptulti uti asemenea distinctiune.
In secolulli XVI, sub voda Tacobti Despota, pe calla boerff mol-
dovenI se resculara contra acestul nefericitti martira alli civilisatiu-
niI occidentale , numaI ArmeniI se intreceati care de care in mani-
festari de devotamenta pentru dênsula , fiinda espu§I asta-felii , in
urma catastrofel, a suferi tota urgia invingétorilorti (2).
In 1671, domninda in Moldova Duca-voda , Arnauta lacuna de
bauT§i de sang°, ArmeniI aa fosta Ora§I eel' de 'ntkiti dea lua parte
la ul conspiratiune curata nationala, in capula cad% se pusese
falmosula serdaril Hancu (3), prototipula spirituld de opositiune in
Romania, remasil nemuritorn prin proverbiula rnoldovenescil : von.
vrea, Mimi ha ».
Revolta fu nenorocita.

Archiva istoricii. t. 1, partea 1, p. /39.


Sommer, Vita Despotae, p. 46.
Pray, loco citato.
-65
ConjuratiI aa fosta invin§I tutea batalla. de 1Ônga. Chi§inla §i
silip a fugi din téra.
In orI-ce casa insa, ArmeniI se pota lauda de a fi jertfita §i eI ca-
petele lora, asta-data, ca §1 in timpff cel vechI, d'impreuna cu pa-
finta nostri, pentru isbanda causeI romane...

5
VI

LIPOVENII.
Romanil numesca LipovenI diferitele secte religi6se esclusivamente
muscalescI, dintre cari una avusese de fundatora pe una eresiarca
Filipt, de unde I-a i remasa numele de Filipovenl, prescurtatt apoI
In limba n6stra prin suprimarea une)" silabe. (1)
De gi numarula acestora secte este f6rte mare, deosebindu-se una
de alta prin mii de nuante, totugI se obiclnuesce in genere a le im-
parti in doue marl categorie : popovscina adeca ereticI ca preutl gi
bezpopovscina sOn ereticI Ara preutI. (2)
Dintre acestI din urma, secta cea maI pericul6s6 este aceea a aga
numitilora scopiti, ce se distinga nu numal prin barbara mutilatiune
a ci inca prin ua ard6re criminall de a supune acesteI ope-
ratiunl pe altil, cagtiganda adepti prin fort, prin fnduplecare
priu corupthine : ori-cine dintre angii reugesce a face doui-spre-
4ece proselitI, dobandesce venerabilula titlu de apostola.
Acésta secta, apandar in Romania pentru prima.óra in secolula
de fa9a, a fosta singura espusa la una grada Ore-care do persecutiune,
in privinta carita éta ce serie una Lipovéna nascuta i traita in Mol-
dova, Mena opera, f6rte interesanta pentru istoria tuturora sectelora
muscalescI din terele n6stre
c Scopitii aa fosta alungatl din Rusia sub imperatula Alesan-
dru I, fiinda considerati ca cele maI fetide capre din turma lui
e Crista.
c Cautanda refugia la IagI, eI fusesera dintru 'ntêia respine din t6te
c partile, p-ana ce alergara, in fine, la mitropolitula Veniamina, supli-
Vernav, Physiographia Moldaviae; Budae, 1836, p. 16.
Krasinski, Histoire réligieuse des Slaves ; Paris, 1853, p. 371.
70
e canduld cu umilinta de al. protege, sub cuvantdminci unosd cuma,
e t6til. dissidinta lord de cata biserica resariténa n'a «, consista de
t catd numaï in unid de a se castra.
c Mitropolituld , ca una parinte induratord, mai fiindti inc. line-
e lata prin ipocrisia lord , i se fa,cu mil de aceste oI retacite inteul
c tara straina. , incatd il lua sub ocrotirea sea, cu conditiunea insa
e ca eI se frecuenteze regulatd biserica metropolitana, A se imparta-
e §6sca, din Antele Talle cate de trel off pe totd anulti, §i sá nu mai
e castreze pe nimenI, mal cu sama dintre Romant
a Cu acésta randuiala scopitil ad petrecutd in Moldova aprópe
e doua-lecI de anl, bucurandu-se totd-d'a-una de fav6rea mitropoli-
e tuluI.
e In sr6r§itd , fiindd industi in banuiala chiard de catre ceI-1-alti
e LipovenI , carI se iritati de a nu posede celd puçind in aceia§I pro-
e portiune gratiele capuluI bisericeI moldovene , mitropolitald se de-
e cise ideo cji a se incredinta eld insu§I despre sinceritatea scopiti-
e lord, invitandu-I la und pranpi §i oferindu-le nesce bucate de carne,
t ceca-ce este In orare la acésta secta.
e Pue in positiune de a fi desmascatl, el se turburara, incepura a
e striga, §i se aruncara cu ameuintarY asupra archipastoruluI , carele
e diabla putu scapa din manele lord, fugandil §i inchiOndu-se hit? tia
a cada.
c Dupa acésta proba, mitropolituld, retragandti protectiunea ce o
.e dedese scopitilord , II lasa pe manele puteril" laico, cu alta maI
a multd, ca tocmaI atuncl el maI cutelasera a castra pe und Romand.
« Divanulti ii osandi la pedépsa de a fi impu§catl.
e Speriatl de acésta otartre , el" parte emigrara in Téra Roma-
e asea, de unde ad fostd silitl a trece in Turcia, parte cántara spri-
e pulid consulatuluI rusesca, obligandu-se inscrisd a nu maI castra
e pe nimenI p. (1)
A§a clara toleranta re1igi6s1 a Romanilord se intindea in fondti
pana §i asupra perniti6seI secte a scopitilort, pe care autoritatea civill
a terel se valu fortatá a o infrana numaI in urma unord violinte §i
abusurl nepomenite, fara sa fi avutil in vedere catull de puçind, gil
(1) Ceilugérula Partenie, Ceilétoria prin Rusia, Moldova, Turcia fi Pale-
stina ; (rusesce); Moseva, 1856, t. 1, p. 178-180.
71
t'ara a fi cercetata matara , dogmele teologice, ritualutti gi. cultuld
acestora furiogI propagandigtI aI castratiunit
Cata despre ceI-1-alti Lipoveni, mal inofensivI prin eresurile lora,
nemica gi nimenI nu'l-a impedOata niel' ua-data de a funda pe teritori-
ula romanescil colonie intregi, de a zidi biserice gi monastirl in sensulA
propriei lora credinte, de a locui in orage gi prin sate, de a avé una
clera separata, mal' pe scurta de a usa de tóte avantagiele libertatil
religi6se, Ara cea mal' miel icana din partea administratiunii civile
ség eclesiastice.
Eta ce ne mal simule in acésta privinta catótorula lipovénti, pe care
ila citaramti deja asupra sectei scopitilord :
c La distanta de patru poste de la IagI, nu departe de térgula Fal-
c ticenii , futre apele Moldova gi Sireta , este satula Manullovca ,
c al' caruia toti locuitorri sunt Muscarf ereticI, in num'érd de O, suta
c de case gi maI bine, venil aci din Rusia sunt acum peste 150 de
c anI.
c In apropiarea satuhfi se afla treI schiturI, unde petreca calugériI
c gi calueritele lora.
c Acésta colonia nu profesa tia singura credinta , ci maI fil-care
a dintre el formé45. cate ua secta individuall, discutanda gi certându-
c se mena uniI cu altiI asupra punturilord de doctrina ». (1)
Autorula lipovéna scriindg aceste randurI in 1855, se constata
dar, cuma, satula Manullovca fusese fundata inca maI 'nainte de
anuló 1700, adeca tocmai in acea epoca, in care d'antéld reformele
bisericesci ale celebruluI patriarca moscovita Niconti gi ual in urma
porunca lu'l Petru cela Maro; relativa la raderea barbelorti, produ-
sesera ua adev'órata perturbatiune in spiritele Muscalilora , indem-
n'anda pe cei mal fanaticI dintre el de a cauta tia alta téra, mal pu-
liró reformatrice gi rnaI multa barbo-fila.
De atund in c6ce, in cursa de una secold gi jum'étate, sectarii, fu-
garitl din Russia gi age44ï in Manuilovca, igI mantinura in linisce
-eresuld lora, de gi tocmai *in vecinatate, cale de veuä cate-va césurI,
esista ua monastire romanósca f6rte ortodoxa, numita Vorona.
Cal'étorala lipovénti mal' descrie fila, mai multe alte asemenf co-
lonie de eretici in diferitele pIrtI ale Moldove, precum, de esemplu
(1) Ibidem, p. 78.
72

satula Socolintil de langa Sucéva, la departare numaI de ul aruncl-


tura, de ochI de la monastirea Dragomirna , creatiunea familia Mo-
vilescilora §i unula din culburile cele mal' renumite ale ortodocsiel
In Bucovina. (1)
Iceste detalie , estrase t6te dinteo Matara propria. a§a clicênda
lipovenésca , ni se para a fi pré suficiintI spre a demonstra %tetina
moda palpabila toleranta religiósa a nationalitatiI nastre pentru
feluritele secte, resarite din brazda ordoxid, precum ama mal demon-
strat'o deja mal susti, prin ua lunga seria de probe documentale, in
respectula protestantilora , a catolicismuluI , a musulmanilora §i a
ritului arména...

..-/+-..-..W..........-sey.,

(1) Ibid p. 18.


VII

JUDAISMULU IN ROMANIA.
Nu credenn , ca pe t6ta, fa9a pamentuluI sa fi esistatil candil-va
vre-ua alta, nati onali tate atatil de universalmente persecutata, atatti de
universalmente despretuita, atatq de universalmente urici6sa, precum
# fostil maI in totl timpil §i mai in tóte locurile vagabunda posteri-
tate a luI Israela , a carub, istoria se pare a fi ua lunga demonstra-
tiune a und urgie fatale §i misterióse.
Cele de mal multe ori acésta neimb1an4ita g6na contra Evreilort
avea unq caracteril religiosA in bita puterea, cuvintuluT, mai cu grill
in sinulti pop6relorq crestine, an carora fanatismti 41 lacea ua, pla-
cere de al confunda la unil lo0 eu ristignitorii lui Cristri , de §i
Sublimulil Mantuitorti alti omeniril ne poruncesce a Yerta, &ti niel
decum a ne resbuna asupra uciga§ilorA set
Romania forméza una dintre cele doue-trei esceptiuni isolate din
acéstil regula generan, : strabuniI nostri ail acordatil totti-dé-una Is-
raelitilorU, séi-i mal bine 4ic'èndA diferiteloril confesiuni judaice, maI
multil sei mal puOnil departate de la legea primordiala a luI Molse,
intocmaI aceNY toleranta , de care se bucurail la noI t6te culturile
eterodocse, crestine §i necrestine.
Dorindti a arunca aci ua, ray, de lumina asupra acestel cestiunl,
p6'n'é acum atatti de obscure, noI suntemil datoff, maI 'nainte de t6te,
de a distinge cu starninta treI fase cu totun deosebite in istoria Is-
raelitilorti pe termiT Dunarii, fara niel' unq nodb de legatura una cu
alta, §i anume judaismulli primitivg , judaismult spanion , judais-
mun plonil.
76

§1
JUDAISMULtj PRIMITIVt.

Se pretinde , cumca imperatuld Traian ar fi ghsitd deja in Dacia


stabilimente de Evrel , incatd d. Vaillant nu se sfiesce a esplica nu-
mele Orgu§oruluI Adjud din Moldova prin etimologia Ad-Judaeos,
adica o colonia, jidovéscit (1), uitândd din zapac611, c maI este inca
und Mud in Transilvania, pe care WI ard trebui ebraisamd §i
pe acela , orl slí le Wand in pace pe amênduoe; iar Sasuld Hauer,
mergêndfi §i maI departe ca escentricitatea unei filologie red inte-
lese , deduce numele ora§ulul TalmacIu din cuvêntuld Talmud, (2)
uitándd §i eTti ce-va, §i anume clí Mina, primuld monumentti al*
talmudismuluI, este cu multii posteri6ra cuceriril Daciet
Nu e maI puçind contraria regulelord unei entice rigur6se de a
canta memoria judaismului primitivil in numer6sele localitatl f6rte
antice , cunoscute din vechime in gura poporului romand sub nu-
mele de Jidova, precum ul cetate del6nga Chmpu-lungd, nut munte
de 16nga Zlatna, maI multe burgurI transilvane, mentionate in docu-
mentele unguresd sub forma de Sidovar, (3) satuld Jidovscita din-
teund crisovii muntenescd din 1429, (4) §i altele.
Derivatiunea cea maI probabila a tuturord acestord denumirI vine
nu de la Evrei, ci din numele Suzidava, comund mai multord loca-
MAI din epoca independintel dacice, i carele, din causa consonanteI
tare s i z, trebuia naturalmente sa se prescurteze cu timpulti , de
'nteid in Szidava i apoI in Jidova.
Cu t6te astea , noI nu voimti a tagadui esistinta Israelitilord pe
termil Dunarii mai 'nainte de cucerirea luI Traian , ca athtd mal
multd ca node in§i-ne ni se intarnplase a descoperi in districtuld
Hotinulul, celd maI nordicd allí Besarabid, ul moneta jidovésca din
lilele luI Macabed ; nu credemd fog, a fi posibilti , séd celd pu9inti
oportund, de a aprofunda, de ul-cam-data, mal cu séma aci, intinde-
(0 La .Romanie, charta Daciet
Historia ecclesiaram Transilvanicarum, lib. 2, p. 38.
Archiv des Vereins, t. 2, p. 154.
Venelin, op. cit. p. 56.
77
rea §i. norma situatiunri Evreilora in Dacia in acela perioda semi-
fabulosa din istoria nationalitatiI n6stre.
Prima mentiune positiva, sigura, ltimurita despre contactulti Ro-
manilora cu judaismula, ba Mel numai presto Dunare, adeca in a§a
numita provincia a luI Aureliana, noI o gasiinti in pretiósa relatiune
a rabinulul Beniaminti de Tudela, carele visitase fruntariele Macedo-
niel inainte de anula 1170, lasandu-ne urmatorulti curiosti pasagia :
e De 'nulo de Hula Sperchio se incepe Valachia , ai carila locui-
e toff, a§e4ati pe munti, i§I dal numele de Valachi...
e In lutéla eI se asémëna capri6relorti , facAnda mereti incursiunI
c in Grecia pentru préda §f hotia.
e NeminI nu cut646 a'I infrunta in resbelti §i niel unti rege n'a fosta
c in stare de ari birni.
g El nu se pré tinti de legea cre§tinésca , del copiilora numI e-
C braice §i numesca pe Evrei fray , cela ce indémna pe uniI de a le
« atribui o origina israelita.
g Cana apnea pe unti Jidova, ilti desp6ia , dar nu'lit ucidt, pre-
C cum sunt deprin0 a ucide pe Greet... » (1)
Lasanda la ua parte gluméta abs.unlitate de a 4ice , ca Romanil
se traga din IsraelitI, simplu numaI pentru ca., asemenea puritani-
lorri englesi, el obicInuiatt adesea orI, chIara In secolula XVII, nqte
numI luate din vechiulti Testamenttl, precum, de esemplu, in familia
princiara a Movilescilora vedema unil Ieremia , net Simeon , una
Gabriela §i pang §i untInfoise ; läsandti la ua parte acésta portiune
de tota ridicola din naratiunea 'al Beniaminti a Tudela, noi ne vom
multami'de a constata numaI stralucita marturia a naivului rabina
despre estrema toleranta a strabunilora nostri pentru religiunea E-
vreilorti.
e Prate » este una din cele dou'6 vorbe , prin carI debuta istoria
limbei romane.
C Torna fratre », adeca « intórce-te, frate », strigat in secolula VI,
sunt acum ul mill trei-sute de ani , voluntariI romauI din armata
gr6ca in foculti mid batalie. (2)

Veçli testnlù' ebraicti in c Archiva istoricA a, t. 2, p. 25.


7'hunmann , Untersuchungen ueber die aesch. der westlich. Voelker ;
Leipzig, 1774, p. 341.
78
Acésta esclamatiune , conservata in cronica bizantina a luI Teo-
falla, e cea d'antela revelatiune a graYuld romanesca.
D'atuncI li pone astadl cuvêntula e trate » este acela, ce resuna
mal' desa decatd orIli-care altuld in gura Romanuld : e asculta,
trate », 4icemti nol unii catre altiY, chIara atuncI canda ne intelnima
pentru, prima órá, tara a ne mal fi cunoscutti vre-ul-data.
Beniamind de Tudela atesta, cumcä strabunil nostri , ducencla ul
viéta pe jumetate selbateca in muta' Macedonid, acordaa pOne §i.
Evreilord acesta dulce epiteta de e trate », tocmal in acela secolli ,
in care Francesil li Englesil', ce ne arunca astadi in °braza acusati-
unea de netoleranta, religi6sa, credeat c§, nu este destulti ca regele
se lea pelea Jidovuluï, ci mal' trebuia inca ca subalternii sal maI iea §i.
matele : e ut quos rex excoriaverat, comes evisceraret ». (1)
Nu mal pu9inti interesante sunt cuvintele rabinuld israelita des-
pre obiceiula banditilora romad de a ucide pe Grecl, pe cana in
privinta Evrellort el se margidaa numal: cu precia.
e Capuld plecatti nula taie sabia 3., dice unti proverbti strabuna, de
la care parintil nostri nu s'ad abatutti nicT-ua-data.
Greca se l'apta], kii eta de ce Bombilla, iritatti prin resistinta, le
da cu furia lovitura de 'liarte; Jidovulti §erpda ea umilinta la picI6-
rele celuï mal tare, §i Romanuld i se fácea mill de atata ticalo§ia.
Asta-fela , in frum6sa cantoneta a ha Alexandri , Her§cu Bocee-
giula scapa sanetosil -din manele hotilorti din codruld Hertd, stri-
gandu-le : e noY suntemd 6med bunl cu friki », pe canda una cre-
§tiva Greca sal chfard Romana, ar fi cadutti moda cu arma in
mana...

§2
Ji7DAISMUL-6 SPANIOLt.

Spania a tosta alternativamente paradisula §i infernula némulul


evreescti.
Sub dominatiunea Arabilora in provincicle meridionale ale pe-
ninsuld pireneice , Israelitii s'ad bueuratil , inteun intervala de
(1) Cattaneo, Memorie di econornia publica; Milano, 1860, t. 1 p. 37.
79

cincI séd gése secolI , de 116 putere po1itic atatt de lilting, precum
n'o avuseserg, p6te, niel chiard strOmogiI lord din Palestina sub seep-
trulti lul Davidd i aid luI Salomond.
De aci îus, indatI dupä diderea califaturi/ord mauresce de la To-
ledo, de la Cordova gi de la Saragosasub loviturele cregtinilord,
urgia cgruluI, prin organuld regelul Ferdivanold, poreclitd celd Cato-
lied, i ald ministruluI sed, teribiluld cardinald Ximenes , s'a lgsatd
ca atta violintl asupra elementului israelitd, in catil numaI in anuld
1492 optt sute mg de Evrei aù fostd siliti a pOrlsi 1ncOntat6rele re-
giuni ale Esperidelord, cauttindil und refugid In alte tere mai putinti
fanatice, afar6 de yeuìt patru-pci de mil, remagI in Spania ca con-
ditiunea de a imbratiga lamina Evangeliulut (1)
Respingl succesivamente din Francia, din Italia, din Germania ,
din cuiburile cele mai ilustre ale civilisatiunii occidentale,Evreff spani-
oli at aflatd ul primire cordial, dintre t6te terele cregtine , numai
pe douA termuri f6rte depärtate unuld de altultt, pe litotatuld nider-
landesd gi pe malurile Dudril aded la acele clod. pop6re , ale el-
rora tolerantOreligiósti, emanatl dinteund decrett providentialt
nu s'a desmintitd nicI ul data in must de vécurI; cxci, in adevhd,
unde Ore se adOpostlat hughenota dupl revocarea edictuluI de Nan-
tes gi Voltaire candd premedita vre-und lucid fulgerd contra bigo-
tismuldi, dad nu totti in flegmatica OlandO? iar in privinta RomA-
ailorti, o prob6z1 totalitatea studiuldi nostru de fa95.
Muntenia a fosta in Oriinte principalulti asid aid Evreilord spa-
nioll, unde ei erati nevoitI a se opri cu voe ski far/ voe, ne mai pu-
téndd a trece inainte spre nordd, flindd-cl tocmaI atunt torturele
cele mal oribile Ii agteptati in selbateca UngariA. (2)
Und israelita venetiaad , rabinuld Lattes , (3) posedl in liaba e-
braid und pretiosd manuscriptd despre istoria judaismulul spaniold
din imperiuld Otomanii , compusd in anula 1523 pe insula Candia
de dtre unti Elias Capsali.
Beugnot, Les Juifs. d'Occident; Paris 18.24. Depping , Les Juifs
clans le moyen-d ge.
Bonfinius, .Rerum, Hungaricaes, lib. 4, sec. 5, ed. 1581, p. 718, sub a.
milli 1496.
Luzatto, Notice sur Abou-Jousouf Hasdai /bn-Schaprout;Paris 1852
p. 9, nota.
80
Acéstl opera ar putea, negre§itd, sa avance uá mare lamina asu-
pra imigratiuniI evreesd in Téra Romlnéscl in secolii XV §i XVI.
Ceea ce vornd spune insl de ul-cam-data nol din parte-ne, chiard
mal 'nainte de a cun6sce cdtu-§I de putind manuscriptuld in cestiune,
este profunda couvictiune, el eld ard veni a confirma in moduld celd
mal strAlucitd factuld tolerantd religi6se, ce a gustat-o totti-d'a-una
in Muntenia acea specid de Jidovi, pe carl strIbunil nostri,.in con-
sideratiunea venirii lord din Occidinte §i a usuluI traditionald ald
limbeI spaniole, ii distingead de toti ce1-1-alti israelitI prin epitetuld
de « FráncI ».
Ne va adj unge a constata ad numai atata , ca pe la 1573, sub
vodl Alesandru Mircea, und Evred spaniold, flrl a se boteza §i fárl
a'§i schimba mIcard numele, aind fiiuld lui losa, cunoscêndd bine
limba slav6nI, reu§i a se ridica penit la trépta de unuld dintre secre-
tarii domnesd ; (1) cela ce, de sigurd, nu se va ggsi nic/iri in istoria
Francid s6i1 a AnglieI, unde JidoviI erad atuncI legalmente conside-
rati ca nesce dobitóce necuvintIt6re : comme les animaux ». (2)
Sub MihaI cela Vitézt, ce e dreptd, s'a intèmplatd §i in Muntenia,
anume in Bucurescl , o miel mi§care anti-israelitI; ascultatl inse
cum o descrie nemuritoruld Balcescu :
c Porunca domnéscI e§ise, ca totT TurciT, ce se aflad in Bucurescl,
« 81 se adune la casa vistierulul Dant spre a li se anta §i rtfui da-
« toriele.
« In datI ce Turcii se gr/mIdirl in acea curte, Mihaiú cu boeriI
« sei e§i de 'llaintea ostallord §i a poporuluI , setosd de resbunare ,
c ridicI steuld libertätil §i poruncindil sI se incungI6re curtea, puse
« de patru plry de deterl fodi case!, unde erad TurciI adunatT, §i
impu§car/ cu tunurile, cu carI ingrijise maI de 'nainte a incongTura
«cartea §i casa.
Pe 16ngI Turd, cdtI-va Evrei furl mlceldriti.
Acésta nu izvori dintr'o netolerant/ , dar del Evreil , atuncT in
« mare favord pe 16ngl Turcl §i sultand, se impreunad cu acestria
ca sä prade Ora §i sl'i faca stricdclunI... »- (3)

Venelin, op. cit., p. 205.


Merlin, .Répertoire de Jurisprudence ; articold : Juifs.
Revista Romdnd, 1861, p. 283-284.
81

La inceputul secolulul XVIII, sub Stefanti Cantacuzino, cronicele


ne mal povestesca inca unti acta de cruilime contra Evreilora , tart
in Bucuresd , dararnandu-se sinagoga lora din ordinea lul Insu§I
voda.
Dar natiunea nu póte fi'responsabila de absurditatea individual
a unuI principe absoluta, pe care acelea§1 cronice Ila zugravesca in
urmatorula moda
Era omit nestatornicti in cuvinte §i in fapte, §i in jafurI cale
ti fara dreptate , gala °nil n'a remasa episcopti, egumena , valu-
e Ora , negutatorti , boera , marl §i miei, earl sa nu fie jefuitr §i
t pradap... » (1)
ET bine, hahamiI avura atund eel pucinti mängaerea de a suferi
de 'mpreuna cu episcopil !
Din 'pm Romanésca Francil se incercara, cu timnula de a se res-
'Audi §i de 'ncolo de Milcova, de unde insa sciea respingasiste-
maticti, prin ua concurenta comerciala fraudul6sa , daca nu chiara
prin calomniti, rivalita tea Evreilorti polonI, despre earl' va fi loculti
rêndula de a vorbi ma la vale.
Colonelulti rusescti Andreia Meier, carele visitase Romania pe la
1790, dupa ce 4ice ca cartile bisericescl ale Francilorti din Iaï sunt
serse In limba spani6la en litere ebraice, maI adauge apoI : e dupre
t opiniunea tuturora , acesti JidovI sunt maI one§tI decata acel din
t Polonia v. (2)
Astap nu esista in t6ta, Moldova unti singura Evreti spaniolti, de-
§i nu I-a gonita de acolo netoleranta religiosa a Romanilora, ci nu-
maï i numaI persecutiunea mercantila din partea israelitilorti le-
§esci.
Mara de unti grada Ore-care maI desvoltatti de onestitate, Francil
se deosebescrz de eeI-I-alp Jidovl prin ut dog tnal mica de fana-
tisma, tinêndu-se mai cu preferinta de legea luiMoyse propria
adeca de tnOtatura vechiului Testamenta , decata de cIudatele co-
mentariI ale Talmudului.
Dovéda cea mai positiva In acésta privinta este, ea toemaI din sinulti

Magazinsil istorica, t. 5, p. 179.


Opisanie oczakovslciia zendi (Descrierea tent de Oczakov); Petersbarg,
1794, In 8, p. 58.
6
-82
Evreilord spaniotf din Téra Romanésci a egita unica secta israelita,
care forméza,u doctrina intermediara fare mosaismd i cregtinismt,
ba Inca se p6te ice ca se ¡alpaca maI lesne cu Evangeliuld decatd
cu Biblia.
Iacobd Iosifd Franck, séd mal bine lidndt Franculd, se nascu in
Tora Romanésca pe la 1728.
Fara a imbratiga in totuld preceptele cregtinismuldi ifara a res-
pinge 6110 in totuld traditiunile mosaice , eld facu insa und mare
pasd inainte, recunosandt divinitatea luI Cristd.
« Molse i Evangeliuld sunt invèlatoril nostri licea eld ,
« érd Talmuduld trebue respinsa, de vreme ce coprinde in sine blas-
e temurI contra luI Dumne4ed
Isbutindil a cagtiga ua séma de ucenici gi setosd de a respandi
ideele séle inteund cerca mal intinsd de cum era pe atunci mica co-
munitate israelita spaniola din Muntenia, acestil Luther ald judais-
muluI s'a transportatd pe la 1750 in Polonia, care era in top' timpil
ca und imensil oceand de evreime.
Asta data Mg Franculd nostru o Ai red.
Calomniatd de catra talmudigtl, ela fusese intemnitatd i apol for-
tatd a fugi In Germania, undo muri la Offenbach, in ducatuld de Hes-
sen-Darmstadt, lasandd interesanteI séle secte semi-cregtine namele
de e frankigti ». (1)
Grabill' a adjunge câtti mai culindd la conclusiune , ne vomt
opri aci in privinta judaismulnl spaniold, multamindu-ne de a fi pro-
batd, cu istoria in mana, mold, aceI , ce esercitasera In contral
netoleranta religi6sa , aú fostd , ca sa nu 4icemd ca mai sunt Inca
asta-41, numal d6ra JidoviI din Polonia, fratl al' lord de sange
coreligionarT de credinta , in protiva carora plangerile Francilorti ar
trebui sit fil maI-maI totd atatd de amare ca gi ale n6stre proprie...
3
JUDAISMITLti POL
Precum Tora Romanésca, dete ospitalitate Evreilord spanioll, tad
aga Moldova primi in MHO pe acel poloni, numiti vulgarmente Lehi.
(1) Vedf disertatiunea luY Czacki despre End, polonesce, in Dziela, t. 3, Poz-
nan, 1845, p. 191, nota 235; i Peter Beer, Histoire des sectes religieuses
des Juifs; Brunn, 1823.
83
Mara de unele diferinte teologice (1), JidoviT din Polonia dife-
rescd totd-d'a-una, inteuna modri f6rte pronunciatt, de coreligionaril
lora din Spania , gala in privinta fisica prin und esteriord aga
abastardita, daspoiatd cu totuld de acea espresivitate orientall,
ce distinge de la prima vedere figura midi Franca, precum i in
privinta filologica prin usuld unlit jargona germand f6rte coruptd ;
cela-ce face naturalmente, ca Evreuld polond i aceld spaniold nu
sunt in stare nu numaT de a simpatisa , ci nicT macart de a se lute-
lege unulti cu altuld.
In secolulti XV, pucina timpú dupa fundarea MoldoveT , Israelital
legescI incepura deja a se areta din dada in clad dincolo de Mil-
desfetandu-se , ca i astalT , maT cu sema in acele ramure co-
mercfate, pentrn cart se cere maï pucina munca i maï pu9ing pud6re,
resultaudil totd-d'ua-data net mal baud cestigti.
Astrt-feld, de esemplu, vecinatatea Tatarilort, necontenitele inva-
siunT, perpetua stare de resbeld, procurati Evreilord din Moldova ua
specula f6rte lesniciósa gi in celd maï mare grada lucrativkrescum-
perandli din mama@ paganilord cu und preta micd pe robiT ceT maT
de frunte, carora apoT le vindead libertatea pentru na suma in4ecita.
Dovada, fare altele, este ua scris6re a marelul Stefand dare prin-
cipele polonti Alesandru Iagello, in care citimil urmat6rele :
Ambasadoruld tú gasi aci in Moldova la nil Evred pe ul d6mna
legésca, rescumperata din robia tatara , i ne avendd banT ca ce sa
e platésca Jidovuluï, puse chie7agti pe boeruld nostru Teodora , sta-
e roste de Hotint, pentru suma de 120 galbenT ungurescI » (2)
In 4ilele luT Stefanti celd Mare und galbend era atatti de scunipil,
Incata in archivuld Statului din Bucurescï se afla documente despre
vin4area unui salt" intregd pentru 75 de galbenT : ye putetl 'lag in-
chipui imensele profiturl, ce le scotea fare niel ua batae de capt spe-
culatiunea judaica din rescumperarea prisoniarilord de resbeld !
msa epistola luï voda Stefana este importanta nu numaï pentru
caracteristica comerciuluT evreesca , ci Inca maT cu deosebire in res-
pectula tolerantel religiase, aretanda ca guvernulti romand ingaddla

Buxtorf, Synagoga Judaica; Basilae, 1690, p. 8.


Actele Rusief Occidentale, publicate de Comisiunea Archeogralicil ;
(rusesce); t. 1, p. 1803.
84
legalmente, ca ua cregtina sàfi sclava unifi stapála Israelita, cera
ce ara fi revo/tata in acea epoca tate spiritele din terele cele civili-
sate ale Occidiutelul, ce se inearca asta-di a ne recomenda precepto
de moderatiune, in loca do a le studia ele inse§1 in istoria Romani-
lora.
Nu mal vorbima nemica despre inaltula grada de siguranta , de
care se bucura averea Jiclovilon sub administratiunea aceluI teribila
Stefana-voda, dinaintea carda paliaa sultanil i regii : una ambasa-
dora polona, ne-avênda ca ce sa reseumpere pe ua damna compatri-
ota, se vedé silitti a intra in negociatiunI, oferinda Evreului cautiu-
nea prefectuluI de Hotinti , care, dupa ierarchia boerésca de atuncI,
era nnula din ceI maI mari demnitarI al tereI. (1)
In secolula XVI toleranta religiósa a Moldovenilora pentru Jidovil
din Polonia merse mal departe decum o pata permite ratiunea de
Stata chiara in lilele nastre.
Asta-fela , pe la anula 1540 cronicarula le§esca Martilla Bielski
povestesce, cum-ca EvreiI se apucara a converti pe mal' multI Po-
lonl spre judaisma, essecutandd asupra-le ceremonialula eircumcisi-
unfl i apoi trimiténdu-I deja catechisatl in 3ioldova , unde ace§ti
cregtinI jidovitl gaslal una refugia contra persecutitmil cleruhil a-
tolla. (2)
IJá toleranta religi6sa pan'é la und asemenea punta, este una
abusa saa uit nebunia de toleranta!!!
Cu t6te astea, in 1578 Domnula Petru cela Schiopti decretéza de
ua data alungarea tuturon Jidovilon polonI din Moldova.
Eta ul gana contra legiI luI MoIse! vera striga ,-negre§itti , acei
ce cauta cu off-ce pretil' de a zugravi natiunea nastri, in faca Euro-
pei ca pe una monstru de fanatismil §i de crinlime.
Din norocire, actulti de izgonire s'a conservan pana astall in ar-
chivula municipala din Lemberg, fascicola 516, Nr. 109, i nu co-
prinde in sine niel una cuvénta, niel uit silabit, niel uit virgula in
privinta religiunit
c Comereiantil EvreI faca ul concurenta mincinasa negutatorilora
Letopisefe ; t. 1, p. 104.
Kronika polska; Krakow, 1597, p. 580.
85
c moldovenI , i tocinal de acea , niel mai multa niel mal puOna ,
c noT if sc6tema din 'Ora », dice principele romanü. (1)
SIfi Ore acésta ug, notoleranta religi6sa ?
Atund cata s'o maI imputamti de asemene ilustruldMontesquieu,
din gura drula e§i uä ideia analogü : e libertatea comerciuld nu este
ca negutitorula sa facä tota ce'l place » (2)
Decretulti lui Petru cola Scbiopt1 nu putea sä dureze multa.
In secolult XVII Evreil lepscI incepura din noa a navali de
peste Nistru, maI alesa din causa grozavelorii torture, la cari IT su-
puneail Cazacil ZaporojenI, emancipati de sub jugul PolonieI §i se-
tog de a'§I resbuua pentru tine , cate suferisera maI 'nainte , ca te-
rauT, din partea Jidovilorti arcuda§1. (3)
Archidiaconulti araba Paula de Aleppo, caiele petrecu in Romania
la timpula 1111 Mateiti Bassarabil , dice intre altele
Evreula Iankel , refugita acum in Moldova , ue-a spusa f6rte
c multe lueruri despre barbaria hatmanului cazacesca contra Jido-
c vilort ». (4)
Gasitu-sla Ore pe atuncI vre-unt Evrell ca sA povestésca altora
barbaria Rornanilord ?

In secolula XVIII, sub dominatiunea fanariotilora , no intimpina,


in cronica greco-moldoveuésca a luI Amiras una factti, prin care noI
ama putó ineheia acésta lunga galeria de probe.
Locuitoril satulul Onitcanil In Basarabia acusara patru Ewa do
a fi omoritti copilula unui Romilnü e din portuica hahamulul ».
De aci n'a urmata niel ua turburare, niel ua violinta, niel itA ven-
deta din partea poporulut
CeI inculpatl aü fosta trimi§1 de 'naintea lul voda la 14, 41 to-

Mihaiti Racovita , care domnla atuncl , dei ii cretie.a vinovati in


realitate, totti§I nu socoti cuviincIosti de a da ul sentina pripita, ci
din contra organisa unti fell de tribtmalti;la care laa parte téta po-
poratiunea israelita din capitula.
Vep iariu1 Din Moldova», anulil 1862, t. 1, p. 19.
Esprzt des lois; lhr. XX, eh. 12,
Clbevalier, Histoire de la yuerre des Cosaques; Paris, 1662, p. 31.
Travels of Macarius, in Archiva istorieci, t. 1, partea 2, p. 110,
86
4 Voda , dice cronicarult , flcut'a divanti §i a chiamatti pe
e totT Jidovii din IagT, gi Turcil, gi pe totT boeriT cu mare cu mict ». (1)
In faca acestuT majestost sanhedrint , compust din crestinT , din
musulmani §i din talmudi§tT, ceT acusatT at fostil supugi interogato-
riuluT, gi insigi IsraelitiT at pronunciatt verdictult, qicêndil 1111 voda :
e cum Mi facutt, s6'§I iea plata.... v
Intrebamt pe orl-cine, daca ua asemen6 procedura, unid in feltilt
set in analele lumiT , nu trebne A rogésca pe totT aceTa , ce mal de-
clama inca astadl contra netolerantei religi6se a Romanilort P....
In fine, eral despre secolult nostru , nernicil nu depinge mal' bine
rolulti Jidovului polont in Moldova, decatil unti pasa& dintr'o po-
ema de pe la 1821, descoperita maT 116-una-dl de catrg D. Alexan-
dri , §i in care se relata in urmatorult modt intrarea Turcilort in
IagT :

e Spart'ail boltI negustorescI


e Dará' sfaturI jidovescI,
4 De milrfurT preandu-le,
e La JidovI vinpndu-le !
4 Care boltit maI era,
4 JidoviI le-o arita;
4 De era moldovenéscit,
C El le çlicea ci'l grecéseg,
e §i TurciI aprin§I pe locil
e O despoia qi'i da focil.
C Muda averea cre§tinéscg
c In mina cea jidovéscit . . (2)
Judece acum orT-cine, daca RomaniT persecutat pe Evrei, ség mal
bine EvreiT pe RomanT P..

...

Letopisefe; t. 3, p. 133.
Pressa, nr. 14, 19 martM 1868, follleton5.
VIII

EPILOGU.
Studiula de fa9a este pré lunga §i pré scurta din diferite punturI
de vedere. .

E pré lunga pentru totI aceI ce simtIaa de mal 'nainte , inteunt


moda instinctiva, prin una fela de intuitiune, din profundula cugetu-
luI, din aerula ce respira, fara ajutorulil documentelora, cuma, natio-
nalitatea nóstra , inzestrata de insal natura ca spiritula cela mal
straint bigotismuluI, este absolutamente incapabila de ayl perde tim-
pula in sterpele preocupatiunI teologice, incatil e cu toba de pri-
sosa de a maI pune raleara in cestiune toleranta religiósa a Roma-
nilorti.
E pré scurta, acésta lucrare , pe de alta parte, in proportiune cu
gramada de materialurI, ce se imbubllail cu abmidanta sub m'amelo
n6stre , beata ne-ara fi fosta cu putinta de a fntinde fia-care capi-
tolil p6na la dimensiunile una' voluma intrega , d'anda asta-fela la
lumina opurl separate despre istoria deosebitelora religiunI , succese
una dupa alta sa condensate la una loca pe angustula spatia ala Ro-
manieI.
Pulí in acésta dilema de a da pr6 multa séa de a nu da nimica ,
Bol ne tncercarama a alege ua cee intermediart rationald, de ua po-
triva departata dela ambele estreme, justificluda prin testimoniula
istorieI vocea cousciinteI n6stre nationale , dar ferindu-ne totti-d'ua.-
data, cu cea maI mare staruinta, de luxula una' eruditiunI in6portune
§i de 1'ml:t'Aura unuI pedantisma scolastica.
i totu§Y, orI-cata de statornica a fosta silinta 'Astil de a ne mar-
gini strictarnente In sfera probelora celora mal* decisive , fulatu-
rauda cu desever§ire Oto detaliele de o importanta secundara, noI nu
90
suntemt incd sigurl, de nu era cu cale de a fi cu multt §i mal sobri
In demonstratiune , de vreme ce numaI uti parte din argumentele
aduse in cursuld acesteI serial, ard fi fostd de adjunsd §i de prisco'''.
Acuma, dreptd incheiare, concentrAndu-ni atentiunea asupra re-
sultatului definitivti alt cercetddlord de maY susd , nol ne afidmd in
fna a done conelusiunl , una generala §i. cea-l-altd politicd , aparti-
Ondd astd-feld fid-care la ud alta ordine de idele , de§i derirandd
dintr'und singard punta de plecare , asemenea acelera perae , ce ti§-
nescd din acela§I isvord , pl§escd dintruintéld in armonid , apol se
bifurcd, se 4epIrtdzI, §i. in fine mergd a fecunda diferite campurI.
Prima conclusiune este toleranta religi6s1 a§a 4ichcZ univer-
sala a strdbunilord nostri pentru t6te riturile a tuturord natiunilord,
rail niel lid distinctiune de afinitate , protestantl, catolicl , mallo-
metanY, gregorianY , lipovenI, israelitI, slavI, germaul , turcI, tdtarl,
armenI, etc. dupd cum am demonstrat-o pe randd in seria celord
Opte capitole precedintI ale scrierii de fa9d.
Acéstd conclusiune a u6strá , .espresd maI-maI cu nesce cuvinte
identice , ni para bine de a o gasi de multd deja emisd de cdtrá treI
cdtétorl din secoluld XVI, unuld Némtd, anula Italiand §i cela d'ala
troika Polond, manifestIndd cdte-§1-trei in acordd admiratiunea lord
pentru minunata tolerant.1 religiósa a RomlnieI , ce'I nimia ca n'Id
fenomenti curiosti §1 Para esemplu.
George Reichersdorff, ambasadoruld austriacd la cartea luI Petra
Rare§d, dice a§a
e Sunt aci diverso secte, diverse genurl de religiunl §i de némurl,
e RutenI, Polonl, S'érbI, ArmenI, BulgarI , TatarI, nu maI pu9ind §i
e Sa§I din Transilvania, locuindd pe id pe colea sub sceptruld doin-
e nulul moldovenescd , carl: toti intrebuint6zd t'Ad a se corta felurI
e de &bid de ceremonie §i de dogme, avênda fid-care secta séd na-
e tiune deplina libertate de a urma proprielord séle riturI §i chi-
( ceie... » (1)
In acelal moda se pronuncia Giovanand rea Gromo , Ara Mateiti
Strykowski , carel cutrierase futre alfil 1572-1575 in doue r6u-
d uri t6td Romlnia, esclamd cu emfas1 In versad;
(1) Chorographia Moldaviae; p. 50,
-91
Acolo MunténO , Sérbt, Tiganri, Greed , Italiant, lume ameste-
« cata! » (1)
Cu duoI secoll mai in urma, deja in epoca fanariotismuluI, calato-
rult1 ragusanti Raicevich reproducea aceleall laude, 4ie6ndil :
« Fie-care secta §i religiune e toleratl de a'§I esercita cultulti sett
« far/ niel o impedecare.
In rpm Romanésel se afil maI multe monastiff de FranciscanI
Observany, earl' depinda de la episcopula de Nicopole din Bulgaria.
« In BucurescY este o biserica luterana §i o sinagoga evreésea.
« In Moldova, fiinda pré-numeroe, Israelitil ()Minna permisiunea
« de a avé mai multe templurI.... » (2)
Conclusiunea a doua a studiului nostru, acea partiall , acea prac-
lid, , acea politica , dupa cum am numit'o maI susa , §i pe care nol
in§ine o marturisimt a fi adevarata causa, ce ne impinsese a lua péna
In mana, este anume faptulti celt1 ardinte a 500,000 de Jidovi, na-
valiti in Romania ca tabere intregI, barbatl, femeie, pisice §i purceI,
curatti ca imigratiunile cele imense ale barbarilorti asiaticl din evulil-
me4ia , de sigurA nu pentru a cere de la noi u6, toleranta, , pe care ,
gratia cerultfl, niel ahni nimen1 nu le-o maI refusa asta-II!
Nu este niel de cum cestiune despre credinta acestort venetiel:
d'art' fi el ere§tinI, idolatri séri buddi§tI, tott una!
Este destula de a constata monstruositatea unul elementa cu totula
straina , ce vine a se suprapune d'ul data peste elementulti roma-
neseq, inteua proportiune atalfi de spalm6ntat6ria, , In eltil vedema
asta4I una Jidova la patru Romani §i suntemn pe cale de a avé manI
patru JidovI la unt Rom6.na!
Statelora occiden!ale le da mama de a ne taxa pe no): de barbarI ,
de selbated, de antropofagT, de 6ra-ce in Francia, in Anglia, in Ger-
mania, t6t6, poporatiunea israelita este d'abia ca uá picatura semi-
tica, inteunA oceanti europeti , MI ea sa rag vorbima , ea acolo na-
tionalitatile sunt deja consolidate , pe canda a n6stra, se afla idea,
stare fluida a§teptandti cu MAI de inima, ca viitorula sail dea u6,
forma precisa.

Ifronika polska, Warszawa, 1846, t. 1, p. XVI biografia.


Osservazioni intorno la Valacchia e Moldavia ; Napoli, 1788, p. 245
246.
92
Provedinta oslndi nómuld lui Ismeld a retAci imprl§tiatd pe
suprafaça globuld pAmêntescd , pedepsindd astd-felg nu end
pe eld insue, precum pe aceï, asupra cgrora se revérs1 acestd potopt
ald Palestinei.
El bine, este óre justg de a insista, ca buba intrégA BA se concen-
treze i sl spargA pe frumosuld corpd aid RomAniel, In locg de a se
futinde in nesce dose nesimtite in t6te directiunile , de la und polll
1)60 la altuld, dup1 cum a voit'o decretuld DestinuluI ?
Vomd primi atuncl §1 noT ca abnegatiune partea cAtA ni se va cu-
veni nod din suma total', a acestui bird de ospitalitate; ins/ nu vomd
cousimti niel ul-dat1 de a plAti numal tóra n6strA pentru t6t1 lu-
m ea !
Evreil fiincla in proportiune de i la 60 in respectuld totaleT popora-
tiunI a EuropeI , node ni appalling cell multti 80,000 do IsraelitY
pentru Romania intr6g5. , Tar restulii bine-voóscA a se distribui, dupl
analogig, in Francia, in Anglia §i in Germania.
S'apoi cludatA pretentiune !
Nimeni nu ni contestA dreptuld de a refusa calitatea de cetAténti
romAnd unul Nérntd , until Francesg , unui Muscalt ; nimeni nu se
indignózA in faça ostracismului celui esceptionald, la care tractatele
n6stre cu Turcia aú espusg pe insi§1 Otomanil ; §i cu t6te acestea,
sndat5 ce vine pe tapetri ce3tiunea Evreilorti , mil de contestArT de
indignatiuue se amid din t6te pArtile, de pe malurile Seinel, de pe ter-
mii de pe eolinele Hinului , strigAndu-ni pe t6te tormrile
diapazonliluI : netoleranta religi6sA ! netolerantii religi6sA !
Studiuld de façA , pi in grentatea faptelord celord mal autentice,
va servi a convinge , ne mAguliind a crede , chiard pe ceT maY ob-
stinatl din legiunea detractatorilord nostri, cumc1 RomAnulti, in pri-
vinta Jidovilorg, ca §i in off-care altit de acéstti naturA, p6te fi mi§-
catd de simtuld conservatiunil nationale sót stepinitg de imperiosi-
tatea intereselord economice, dar nu se va pogori nici-ul-datA 046
la ideia unel stupide persecutiuni contra Talmudulul, contra rabini-
lord, contra sinagogeT !
Sfór§indri acéstti scriere, nu ne putemü opri de a nu asemóna tim-
puld nostru, cIndil ni se imputA toemaT nouó netolerauta religi6s6, fArA
ca ea sA ni fi trecutti veul-datA mAcard prin gAndil , cu acele triste
93

epoce, pe earl le descrie teribilulh genih allí lal Shakspeare , canal


C omulh este privith catrhdittorti ffirl ca sh cun6sch obiectulit trIdhril
C §i tremurit fO.r1 ca sil, scie de ce anume se teme 2
But cruel are the times, when we are traitors,
c And do not know ourselves; when we hold rumour
4 From what we fear, yet know not what we fear...»
(MACBETH, IV, 2).

FINE.
O NOTA-BENE
In momentula de a egi din presa acésta scriere , intêmplarea ni
procura numhult din 2 Main ala pamfletului periodica , numita
Trompetta Carpatilord , in care D. Cesard Bolliaca , ne sciênda pe
semne de cine 0, se mat acate, cad* ciad l ani de o profesiune neintre-
rupta se pard a fi sleita izvarele domniei selle, face urmatórea allusi-
une la prima editia a operei de fata, egita in colónele Bonainulul :
« Crémieux acum urméza sa;g1 fi marginad roluld numai prin
e publicitate : a ocari pre Romani gi a areata publicigtilora europeni
e articolulti din jurnalulti Romanula , iscalita de D. Hajdea , prin
e care se dovedesce cu istoria in mana, ca téra acésta , pbd sa nu
e fie locuita de Romani, a fosta locuita de Jidovi , gi ca prin urmare
v nu Jidovii ado *Marl in téra Romanilord , ci Romanii ail napa-
e dita in tara Jidovilora ; nu téra Romanilora trebue degertata de A-
« dovl, ci téra Jidovilora trebue degertata de Romani v.
Lectorii nostri sunt rugatI de a cauta in una ski in ambele editiuni
alle acestei scrieri ceca ce ne attribue D. Cesara Bolliacti, gi daca vord
gasi nesce lucran i en totulti oppuse, atunci sa bine-vasca dumnélora
high' de a applica domniei selle epitetula , ce i se cuvine , degi acela
epitetti, oil-cata de pu9inti magulitorti , tota inca nu va ii pentru
prima órii.
B. P. Ilitjdea.
OPERELE D-Ltri B. P.114JDEt.

lamina; 4ianl scilntlficfi i literar6; IasI, 1862-63; 3 brofure in 80.


(Ep tisatii).
Viéta l scrierlle lui Enea StroicI; Bacuresd, 1861, in 16.
Fllosofla portretulnI luI Tepes:I; Bucuresd, 1864, in 16.
Analise literarle esterue : Wolf, Ralcevich, Entroplus, Palauzow,
etc.; %curad, 1864, in 16.
Mienta, o ramal satirica; BucurescI, 1804, in 16.
Aghluti, Iiarit umoristicri; BucurescI, 1864, in 4. (Epuisata).
Satirn15, 4iar6 literar16 i umoriFtic4; BucurescI, 1866, in f. (Epuisat6).
Iannfi Toda edil': Cumplitfi en un portret6 s't 10 gravure; BucurescI,
1865, in 8. pagino 246. Patine essemplare mal sunt de vin4are la li-
brariele Socek si Ioanida. Pretulil 7 sfantl.
Tra EvreI : Shylock, Gobseck Moise ; stndia literaria; BucureacT ,
1866, in 80. (Epuisatu).
Talmndulil, ea professiunea de eredintii a poporulnI Israelitfi; stu-
d'a filosofic6; Bncurescl, 1866, in 80. (Epuisatil).
Industria nationala fatI en principlulli coneurenteI; stndia político-
economica ; Bucurescl, 1866, in 80. (Epnisata).
Basme romine , aclimate de D. I. O. Fundescn , cu o introductinne despre
Literatura vaporará de D. B. P. lIbleri; Bucuresel, 1867, in 16
RiLzvarth-vodil, drama istoricl in 5 acte in versurI ; Bucurescl, 1867, in
80. Putine essemplare mal sunt la libran. Pretula 4 sfantl.
Istoria tolerantel religlóse in RomAnia : protestantl, eatolicI, in
hometani, armenI, lipoveifltd judanI; editinn.ea 2, Bucuresci, 1868,
in 80. Pretnlii 2 sfantI; pe harta velinii 3 sfanti.
14. Domnita Roxanda, drama istorica in 5 acte , represintata in 1867.
Manuscriptii.
Archiva istorich a RomitnieI; Bucuresci, 1865-1867, in 4, 3 tomanl
mart De vindare la Socek si la Ioanida. Deposita' de ministerin16
de Instructiune Publica.
letona dreptulnl constitutionalti alliíRomanilorfi; 4ece lecture tinnte
in salonulil A.teneulul, SeptembreNovembre 1867. Manuscriptil.
Articoli istoricI, politicl, polemicI, literarit etc. in Tribuna Romana, Ate-
nen16 Romana, Bncimulii, Romanulil, Viitorula romino-bulgara, Opini-
unea Nationalii, La voix de la Roumanie, Bulletinula InstructiuniI Pu-
blice, Sentinella, Teatrulil, Perseveranta, etc.

SUB PRESA:
CELEBRITiTILE ROM/INE. Seria ant6i6 : Domnita Elena, Nieolai6
Milescu, tuca Stroiel, BabaNovacil. Una mare volnmil in 80, co
portreturI.

S-ar putea să vă placă și