Sunteți pe pagina 1din 2

Cartile de joc unguresti (Magyar kártya) au o istorie aparte, care duce in urma cu mai bine de 150 de

ani. Ele au fost confectionate in anul 1837 de catre József Schneider, un mester din Pesta (Budapesta)
care se ocupa de fabricarea si pictarea cartilor.

Initial, deoarece infatiseaza o poveste a eroului elvetian Wilhelm Tell, s-a crezut ca aceste carti au fost
copiate dupa un original vienez, dar in 1974 s-a descoperit pachetul de carti original, cu semnatura lui
Schneider si anul fabricatiei. Pana atunci s-a crezut ca acest tip de carti provine din atelierul celebrului
vienez Ferdinand Piatnik, un cunoscut fabricant de carti de joc, fondator al unei companii de succes
prezenta pe piata si astazi.

Cartile unguresti infatiseaza personaje si scene ale piesei de teatru Wilhelm Tell, opera lui Friedrich
Schiller, scrisa in 1804 si prezentata la Kolozsvár (Cluj-Napoca de astazi) in anul 1827. Astfel, pe langa
asi, care invatiseaza cele patru anotimpuri: Verde – Toamna; Rosu – Primavara; Duba (Bata) -Vara si Mac
(Ghinda) – Iarna, celelalte carti reprezinta personaje sau scene ale piesei:

 Wilhelm Tell – eroul piesei (Treiarul de Mac/Ghinda)

 Hermann Geszler – demonicul Guvernator Imperial (Treiarul de Rosu)

 Walter Fürst – socrul lui Wilhelm Tell (Doiarul de Verde)

 Ulrich Ruden – (Treiarul de Verde)

 Stüssi d. Flurschütz – (Treiarul de Duba/Bata)

 Itell Reding – (Doiarul de Duba/Bata)

 Rudolf Harras – (Doiarul de Mac)

 Kuoni d. Hirt – (Doiarul de Rosu)

Celelalte carti prezinta scene din legenda lui Wilhelm Tell:

 Zecica de Duba/Bata – probabil reprezinta casa lui Wilhelm Tell;

 Nouarul de Duba/Bata – batul pe care si-a atarnat palaria Hermann Geszler, Guvernatorul,
palarie la care trebuiau sa faca plecaciune toti cei ce treceau prin apropiere; legenda spune ca
Wilhelm Tell a refuzat sa se inchine declansand astfel incidentul cu sagetatul marului;

 Optarul de Duba/Bata – sfarsitul povestii – Wilhelm Tell reunit cu familia sa;

 Septarul de Duba/Bata – Arbaleta de vanatoare a lui Wilhelm Tell si stema fabricantului cartilor;

 Zecica si Nouarul de Rosu – Castele ale principilor Imperiali;

 Optarul de Rosu – Wilhelm Tell, la carma barcii, imediat inainte de a reusi sa scape din
prinsoare;
 Septarul de Rosu – Hermann Geszler, Guvernatorul, calare, in urmarirea lui Wilhelm Tel;

 Optarul de Verde – scena pastorala din Elvetia, poate puscaria unde a fost dus Wilhelm Tell
inainte de a evada;

 Septarul de Verde – scena pastorala din Elvetia;

 Optarul si Septarul de Mac/Ghinda – scena pastorala din Elvetia.

Faptul ca aceste carti il infatisau pe Wilhelm Tell, un erou elvetian al luptei impotriva imperialismului
habsburgic, a facut ca acestea sa devina de circulatie internationala si sa fie foarte raspandite mai ale in
Europa Centrala si de Est. Daca, in schimb, mesterul maghiar ar fi ales sa picteze niste patrioti unguri,
cenzura vremii ar fi oprit raspandirea cartilor. Ele au devenit cu atat mai celebre cu cat in Ungaria de
atunci exista un puternic curent anti-habsburgic si anti-imperialist, curent care avea sa dea renastere
Revolutiei ungare de la 1848.

Curand dupa ce cartile unguresti au aparut in circulatie, ele au devenit foarte populare nu numai la
maghiari ci si in Germania si Austria. Imaginile de pe cartile de joc au ramas neschimbate inca de la
aparitia lor, fiecare reeditare cautand sa aduca cat mai mult cu originalul.