Sunteți pe pagina 1din 21

UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA

IMPACTUL DESEURILOR
ASUPRA MEDIULUI

1
Cuprins

1.Introducere

2.Clasificarea deseurilor

3.Principalele surse de deseuri

4.Strategii de gestionare a deseurilor

4.1.Prevenirea si minimalizarea fluxului de deseuri

4.2.Reciclarea

4.3.Incinerarea deseurilor

4.4.Depozitarea deseurilor

5.Impactul deseurilor asupra mediului

6.Impactul deseurilor municipale asupra mediului

7.Reducerea impactului rezultat prin depozitarea necorespunzatoare a


deseurilor industriale

8.Bibliografie

1.Introducere
2
Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninta planeta noastra, o
problema majora o constituie, fara nici o îndoiala, deseurile. Fiecare dintre noi, mic
sau mare, arunca zilnic în pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care sunt
goale sparte sau uzate. Serviciul de salubrizare actioneaza o singura data pe
saptamana, golind pubela care adesea depaseste marginile si le depoziteaza în
afara orasului, în locurile numite "gropi de gunoi". Depozitarea deseurilor, pe langa
faptul ca este un proces tehnologic destul de scump, mai prezinta un dezavantaj:
polueaza mediul. Solutia nu consta în depozitarea acestora pe locuri virane, pe
spatiile verzi sau în parcuri, ci în colectarea selectiva si reciclarea lor. Aceasta
metoda permite recuperarea substantelor valoroase pentru reciclare!

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare,


depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de
impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri


orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

 modificari de peisaj si disconfort vizual;


 poluarea aerului;

 poluarea apelor de suprafata;

 modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile


invecinate.

2.Clasificarea deşeurilor
3
La nivel european s-a încercat elaborarea unor criterii de clasificare ale
deşeurilor precumşi metode standard de gestionare a deşeurilor, sarcină ce
întâmpină dificultăţi datorită unor cauzecumulative, printre care se pot enumera:
lipsa unei baze de date complete, a unui sistem demonitoring integrat, stadiile
diferite de dezvoltare socio-economică a unor state. Ca un exempluconcludent, în
România pâna în anul 2007, anul aderării la UE, nu a existat o bază credibilă
dedate, pentru monitoringul deşeurilor la nivel naţional.
Deşeurile pot fi clasificate in funcţie de mai multe criterii:
• în funcţie de provenienţa lor;
• în funcţie de consistenţă;
• în funcţie de biodegradabilitatea lor.
După sistemul EEA (European Environment Agency) deşeurile pot fi impărţite
înurmătoarele categorii: deşeuri periculoase; deşeuri municipale; nămoluri de
epurare; deşeuri de la ambalaje, deşeuri de la producerea energiei electrice,
deşeuri electronice.
Principalele sectoare economice care sunt mai importante în generarea deşeurilor
sunt:
1. industria: industria energetică, industria chimica, industria de prelucrare;
2. minerit;
3. construcţii si demolări;
4. deşeuri generate de activităţi medicale;
5. activităţi agricole;
6. deşeuri municipale.
În funcţie de compoziţia lor, deşeurile mai pot fi clasificate: deşeuri organice,
deşeurianorganice; deşeuri din hârtie şi carton; deşeuri din mase plastice; deşeuri
din sticlă; deşeurimetalice.

4
1. Deseuri nepericuloase

Nr. Denumire deseu Starea Depozitare


crt. fizica

1 materii prime neconforme solida -depozitare temporara pe platforma balastata în apropierea


(de la curatarea cuptoarelor depozitului de deseuri refractare;
de ardere)
-depozitare finala la halda de deseuri menajere a
localitatii;

2 rebuturi de produse finite solida -depozitare temporara linga rampa de sortare produse
(de la sortarea materialelor finite, sector marcat;
refractare)
-reutilizare în procesul tehnologic;

3 deseuri metalice feroase (de solida -colectare în container metalic;


la atelierul mecanic)
-depozitare temporara pe platforma betonata;
-valorificare prin agenti economici autorizati;

4 deseuri metalice solida -depozitare temporara pe platforma betonata;


feroase(rezultate din
dezafectari) -valorificare prin agenti economici autorizati;

5 deseuri lemnoase(de la solida -depozitare pe platforma betonata/balastata ;


atelierul de tâmplarie)
-valorificare în procesul tehnologic de productie si prin
comercializare ;

6 anvelope uzate solida -depozitare in magazie;


-valorificare prin agenti economici autorizati;

7 deseuri menajere solida -depozitare temporara în containere metalice amplasate in


incinta societatii;
-eliminare la depozitul de deseuri menajere al localitatii;

5
2. Deseuri periculoase

Nr. Denumire deseu Starea Depozitare


crt. fizica

1 uleiuri uzate lichida -colectare în recipienti metalici;


-valorificare prin agenti economici autorizati;

2 baterii si acumulatori solida - colectare în magazie;


uzati
-valorificare prin agenti economici autorizati.

3. Deseuri refolosibile

Nr. Denumire deseu Starea Depozitare


crt. fizica

1 rebuturi de produse finite solida -depozitare temporara linga rampa de sortare produse
(de la sortarea materialelor finite, sector marcat ;
refractare)

2 deseuri lemnoase(rumegus solida - depozitare pe platforma betonata/balastata ;


de la atelierul de tâmplarie)

4.. Deseuri comercializate

Nr. Denumire deseu Starea Depozitare


crt. fizica

1. deseuri metalice solida -colectare în container metalic; -depozitare temporara pe


feroase (de la atelierul platforma betonata;
mecanic)
-valorificare prin agenti economici autorizati

2. deseuri metalice solida -depozitare temporara pe platforma betonata;


feroase (rezultate din
dezafectari) -valorificare prin agenti economici autorizati.

6
3. Deseuri lemnoase (de solida - depozitare pe platforma betonata/balastata;
la atelierul de
tâmplarie) -valorificare prin comercializare;

4. Anvelope uzate solida depozitare in magazie;


-valorificare prin agenti economici autorizati

5. uleiuri uzate lichida -colectare în recipienti metalici;


-valorificare prin agenti economici autorizati;

6. baterii si acumulatori solida - colectare în magazie valorificare prin agenti;


uzati
-economici autorizati

5. Depozitarea definitiva a deseurilor

Nr. Denumire deseu Starea Depozitare


crt. fizica

1. materii prime solida -depozitare temporara pe platforma balastata în apropierea


neconforme depozitului de deseuri refractare;
(de la curatarea -depozitare finala la halda de deseuri menajere a localitatii
cuptoarelor de ardere) Baru;

2. deseuri menajere solida -depozitare temporara în containere metalice amplasate pe


platforma betonata;
-eliminare la depozitul de deseuri menajere al localitatii Baru.

7
3.Principalele surse de deseuri

1.Hartia: Milioane de tone de hartie sunt folosite anual pentru diferite


activitati.Fabricarea hartiei prezinta doua inconveniente: ea este produsa din
materie lemnoasa, ce se obtine prin taierea copacilor, iar pentru fabricarea ei se
foloseste o mare cantitate de energie.Reciclarea hartiei foloseste doar jumatate din
cantitatea de energie folosita initial la obtinerea ei.

2. Plasticul : In lume exista peste 50 de tipuri de materiale plastice ce sunt


fabricate din materii prime epuizabile, cum ar fi petrolul, carbunele si gazul natural.
Au o gama foarte larga de folosinta, pesteo treime fiind utilizate ca ambalaje, si
reprezentand 20% din cantitatea de deseuri menajere.Principala problema a
materialelor plastice este ca ele nu sunt biodegradabile, rezistand in mediu
perioade foarte lungi de timp (o sticla ingropata acum poate fi descoperita de
urmasii nostri in exact aceeasi stare si peste 10.000 de ani).

3. Sticla: Sticla este fabricata in mare parte din nisip si necesita o cantitate enorma
de energie. Mult mai putina energie este folosita pentru reciclarea ei.Reutilizarea
sticlelor si borcanelor determina un efect pozitiv asupra mediului si
economiei.Fabricarea sticlei din materiale reciclate (cioburi) economiseste o treime
din energia folosita la inceput.

4. Metalele: Multe bunuri si ambaje sunt fabricate din metale - tabla, otel si in
special aluminiu.Metalele se obtin prin prelucrarea minereurilor, ceea ce determina
o mare poluare prin cantitatea de energie utilizata, si prin emanatiile si deseurile
industriale ce rezulta din aceste procese.Reciclarea aluminiului salveaza 95% din
energia necesara producerii lui.

5. Materiale textile: Hainele vechi si alte materiale textile pot fi refolosite in mai
multe feluri. Ele pot constitui ajutoare pentru saraci sau pot fi stranse si utilizate
pentru crearea unor noi haine, paturi, lavete sau prelate.

6. Deseurile organice: Resturile organice pot fi refolosite prin producerea de


composturi sau ingrasaminte naturale. Frunzele uscate mucegaite, in loc de a fi
arse, pot fi folosite la acoperirea solurilor agricole, impiedicand aparitia buruienilor.

7. Petrolul: Un litru de petrol scurs in apa se poate intinde pe o suprafata dubla


decat cea a unui teren de fotbal, provocand numeroase daune.Anual, aproximativ
1,25 milioane de tone de deseuri petroliere se scurg in mari si oceane. De multe ori
aceasta cantitate patrunde in pamant, bazine riviere si sisteme de canalizare.Nu se
poate vorbi de reciclare a petrolului, dar exista tehnologii de reciclare a uleiurilor
uzate.

8
4.Strategii de gestionare a deşeurilor

Tendinţele în ceea ce priveşte managementul deşeurilor, promovate de EEA şi


adoptate demajoritatea statelor membre UE sunt reprezentate de:
1. minimizarea şi prevenirea cantităţilor de deşeuri;
2. reciclarea;
3. incinerarea;
4. depozitarea.
Strategia universală este aceea de a minimiza cantitatea de deşeuri respectiv cea
deresurse naturale utilizate, si de maximizare a fluxului de reciclare a materiei si
energiei.
Cele mai acceptate şi promovate metode în gestionarea deşeurilor sunt
minimizareacantităţilor de deşeuri si reciclarea. Minimizarea ţine mai mult de o
parte conceptuală, multutilizată în zilele noastre şi se incearcă a fi susţinuta prin
diferite instrumente: perceperea taxelor„pay as you through”, ,,willingness to pay”.
De asemenea intervin şi alţi factori, cum ar fi:comportamentul oamenilor, gradul de
dezvoltare al societăţii, atitudini, concepţii, nivelul deeducaţie.

4.1. Prevenirea şi minimizarea fluxului de deşeuri

Conform standardelor europene, priorităţile în ceea ce priveşte tratarea deşeurilor,


suntdupă cum urmeaza: în primul rând prevenirea deşeurilor, apoi reciclarea lor,
recuperarea deenergie şi în final depozitarea.
Pentru a putea descrie această metodă de gestionare a deşeurilor trebuie mai întâi
sădefinim termenii, să vedem în ce context ne aflăm. Astfel, prevenirea deşeurilor
reprezintăprevenirea, reducerea la sursă a fluxului de deşeuri şi reutilizarea
produselor. Minimizareafluxului de deşeuri se referă şi la măsuri de gestionare a
deşeurilor, cum ar fi scăderea gradului de toxicitate (deşeurile periculoase) şi
reciclarea (conform EEA).
Aceste metode trebuiesc susţinute de factorii politici de la nivel regional la cel
naţional şi adaptate în funcţie de problemele existente. În orice caz din cauza
fluxului crescând de deşeurieste din ce în ce mai greu pentru toate ţarile să se

9
ocupe de această problemă. Fiecare ţară trebuiesă adopte strategii adecvate
pentru a reuşi să reducă cantităţile de deşeuri şi implicit epuizarearesurselor. Un
raport al Agenţiei Europene de Mediu (EEA, Topic Report 2/2002, Case studies on
waste minimisation practices in Europe) prezintă zece cazuri în care unele ţări
europene au reuşit să găsească soluţii pentru prevenirea şi minimizarea cantităţilor
de deşeuri. Cele mai importante măsuri se consideră a fi:
• responsabilitatea producătorilor, în ceea ce priveşte ambalajul produselor;
• acordurile voluntare;
• instrumentele legislative;
• programele informative;
• taxele pe deşeuri.

4.2 Reciclarea

Reciclarea este metoda ce vizează doua aspecte importante: eficienţa folosirii


resurselor şiimpactul asupra mediului. Deşeurile nu mai reprezintă, în societatea de
astăzi, acel rău inevitabil,ci o sursa importanta de resurse secundare, tocmai de
aceea se promovează din ce în ce mai multreciclarea şi avantajele în ceea ce
priveşte utilizarea durabilă a resurselor, de asemenea deşeurilereprezintă o sursă
regenerabilă de energie. Această metodă consideră clasificareadeşeurilor în funcţie
de componenţa lor, respectiv in funcţie de existenţa lor ca posibile
resursesecundare. Conform normelor europene, metoda reciclării poate consta în:
reciclarea materiei şireutilizarea energiei.

10
Reciclarea materială presupune înlocuirea resurselor primare cu folosirea
materialelor dindeşeuri, Fricke şi Kolsch (2009). Ei consideră reciclarea materialelor
ca metodă care includereciclarea materiilor şi reciclarea biologică cu compost
(proces aerob) şi fermentare (procesanaerob), spre deosebire de Bjorklund şi
Finnveden (2005) care susţin că reciclarea deşeurilorbiodegradabile (referindu-se
la compostare şi digestie anaerobă) are puţine trasături comune cu
ceea ce presupune reciclarea propriu-zisă a materialelor
Reciclarea deşeurilor presupune o serie de activităţi: colectarea, transportul
deşeurilor,prelucrarea intermediara care implică sortare, mărunţire sau compactare,
valorificareamaterialelor şi prelucrarea finală. În ceea ce priveşte colectarea şi
transportul, numeroase studiis-au axat pe evaluarea impactului asupra mediului
pentru fiecare activitate întreprinsă şi peeficienţa economică.

Trans
portul deşeurilor (prelucrat după Salhofer şi colab., 2007).

Reciclarea şi valorificarea energetică presupune recuperarea energiei din deşeuri.


Este unproces ce constă în arderea deşeurilor în instalaţii speciale cu scopul de a
converti energia înenergie electrică. Incinerarea deşeurilor reperezintă procesul prin
care are loc recuperareaenergiei, care altfel ar fi fost produsă din arderea

11
combustibililor fosili, cărbuni sau gaze naturale,(Damgaard, 2010), adică resursele
naturale pot fi economisite şi utilizate raţional.

4.3 Incinerarea deşeurilor

Stehlìk (2009), susţine că o atenţie deosebită şi studii de specialitate ar trebui


îndreptatecătre procesele de tratare termică a deşeurilor. Aceste procese de tratare
termică sunt reprezentate de: incinerare,piroliză, gazare, coincinerare. Khoo (2009),
cu ajutorul modelului LCA a făcut un studiu deevaluare a impactului de mediu
asupra metodelor de tratare termică a deşeurilor, în care atrageatenţia asupra
importanţei acestei evaluări, în vederea adoptării metodei corespunzătoare
degestionare a deşeurilor.
Prin procesul de incinerare se urmăreşte transformarea deşeurilor în resurse
secundare, seare în vedere economisirea resurselor; minimizarea emisiilor şi
scăderea toxicităţii deşeurilor;reducerea volumului şi masei deşeurilor; utilizarea
valorii calorice a deşeurilor şi convertirea înenergie electrică.
Incinerarea deşeurilor s-a dezvoltat de-a lungul timpului de la instalaţiile de
eliminare adeşeurilor, la instalaţii de obţinere a energiei din deşeuri şi cu
introducerea de noi tehnologii decontrol al emisiilor (Damgaard, 2010),
reprezentând o metodă ce câstigă din ce în ce mai multinteres în strategiile de
gestionare a deşeurilor.
Obţinerea energiei din deşeuri presupune incinerarea deşeurilor şiutilizează
conţinutul energetic al deşeurilor pentru producerea energiei electrice sau a
obţinerii decăldură şi electricitate, căldura fiind utilizată (recuperată şi exportată)
pentru diferite servicii(încălzire, alimentarea cu apă caldă), (Perkoulidis şi colab,
2010). Un studiu făcut în Italia, deCherubini şi colab. (2008), compară diferitele
metode de gestionare a deşeurilor, cum ar fi:depozitarea deşeurilor, fără tratare;
depozitarea cu recuperare a biogazului; sortarea pe fracţiiorganice şi anorganice,
cu reciclare; obţinerea energiei electrice prin digestie anaeroobică şiincinerarea
deşeurilor fără sortare sau tratare cu obţinerea energiei electrice. Au concluzionat
cătratarea deşeurilor şi recuperarea energetică este ce mai avantajoasă metodă în
ceea ce priveşteimpactul asupra mediului. La aceleaşi concluzii a ajuns şi
Perkoulidis şi colab. (2010), în urmaunui studiu din Grecia, în care au evaluat
impactul asupra mediului al depozitării deşeurilor şi altratării deşeurilor cu
recuperare energetică.

12
4.4 Depozitarea deşeurilor

Ierarhia deşeurilor reperezintă un concept care consideră analiza cost-beneficiu


adiferitelor strategii de gestionare a deşeurilor în vederea stabilirii unor limite şi
metode optime şiaplicabile de gestionare: prevenirea şi reducerea cantităţilor de
deşeuri, reciclarea (reutilizarea,reciclarea materială, recuperare energetică) şi
reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate.

Ierarhia gestionării deşeurilor(prelucrat după Cherubini şi colab.,2008)


După cum se observă, depozitarea deşeurilor reprezintă metoda cea mai puţin
acceptată,din cauza efectelor negative pe care le are asupra mediului: emisiile de
metan cu poluareatmosferică, emisiile de levigat cu poluarea solurilor, a apelor
subterane şi mai ales pierderearesurselor. Din nefericire, încă mai sunt ţări care au
ca principală metodă de management aldeşeurilor depozitarea, care este şi cea
mai veche de altfel, în pofida tuturor eforturilor întreprinse şi instrumentelor folosite
de UE (economice-taxe pe cantităţile de deşeuri depozitate; legislativecea mai
importanta fiind Directiva privind depozitele de deşeuri-Dir.1999/31/CE).
Numeroase studii de specialitate s-au îndreptat spre analiza impactului depozitării
dedeşeuri, în ce anume constă această metodă şi cu ajutorul LCA, au dezvoltat

13
programe eficientede modelare: EASEWASTE ,ORWARE, IWM2, model britanic. În
ceea ce priveştedepozitare deşeurilor, cel mai utilizat program de modelare este
EASEWASTE .
5. Impactul deseurilor asupra mediului

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de


deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc
pentru mediu si sanatatea publica.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti


si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

 modificari de peisaj si disconfort vizual;


 poluarea aerului;

 poluarea apelor de suprafata;

 modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile


invecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este


deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica
exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.

Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata


contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii.

Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii


apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile
din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor
inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de


deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii
conceptului de “dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel putin doua generatii
daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani),
refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).

14
In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe
suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a
considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea
depozitului se modifica in sensul ca:

 in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor


poluate;
 unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi
gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).

Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii
depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini
tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului
fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a
deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a
vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.

Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate
datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu),
pesticide, solventi, uleiuri uzate.

Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile


toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt
depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera
aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta
parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita
descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului.

Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate
impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere
chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.

Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate


astfel:

 depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru

15
eliminarea finala a acestora;
 depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea
locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);

 depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia


mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;

 depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate


corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale
inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu
exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit;
nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si
secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute,
mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe
depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si
panouri de avertizare.

 terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri


degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in
Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor
menajere sau industriale;

 colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele


ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a
potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita


adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in
mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring
a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

16
6.Impactul deseurilor municipale asupra mediului

Nu există o definiţie unanim acceptată în ceea ce priveşte deşeurile


municipale, în generalvariază de la o ţară la alta, chiar şi de la o regiune la alta.
Conform EEA, deşeurile municipalesunt considerate a fi acele deşeuri rezultate
din gospodării, colectate de municipalităţi, deşeurimenajere, dar şi acelea
colectate de la instituţii, intreprinderi mici, şcoli, deşeuri care suntsimilare cu cele
colectate de la gospodării.
Se manifesta deosebit de variat,datorita numarului mare de nocivitati continute
in aceste deseuri.Reziduurile sunt cele mai importante surse de raspandire a
infectiilor,datorita continutului lor mare de microorganisme,printre care si agenti
patogeni.In conditii prielnice,agentii patogeni pot trai in reziduuri chiar cateva
luni,de unde patrund in sol si apa,dand nastere la infectii
numeroase,directe.Cateva din maladiile provocate de acestea sunt:Salmonella
typhi - febra tifoida;Salmonella paratifi - febra paratifoida;Schigella disenteriae -
dizenteria baciliara;Microbacterium tuberculosis - tuberculoza;Clostridium tetani -
tetanos;Vibriocholerae -holera;Polimelitis virus - paralizie infantila;etc.
Insectele,rozatoarele si cainii sunt,de asemenea,purtatori si raspanditori de
boli infectioase.Mustele sunt atrase de mirosul de substanta organica in
descompunere;pe de o parete sunt purtatoare de microbi,iar pe de alta parte isi
depun ouale in gunoi,ciclul de reproducere fiind de numai 4-5 zile.
Solul,apelede suprafata si subterane,precum si atmosfera sunt cele mai grav
afectate de reziduuri,efectele acestora fiind regasite la mari distante.In mod
similar prin intermediul apei,aerului si solului,microbii sunt raspanditi,de
asemenea,la distante mari,de unde apoi tot prin intermediul apei,aerului si
solului,etc ajung in organismul uman.Pe calea aerului,toate gazele
nocive,rezultate in urma descompunerii substantelor organice din deseuri

17
(metan,amoniac,hidrogen sulfurat,scatol,indol,etc) sunt inhalate si pot prejudicia
sanatatea umana intr-un mod mai mult sau mai putin grav;in aceeasi masura
mediul este prejudiciat si prin produsele de ardere – fum,fumigene,cenusa,etc.
Reziduurile periculoase pot provoca imbolnaviri de orice fel,de la raceli
banale pana la tuberculoza,cancer,etc.

7.Reducerea impactului rezultat prin depozitarea


necorespunzatoare a deseurilor industriale

 Imbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile


marilor unitati economice poluatoare conform planurilor de conformare
 Realizare planurilor de gestionare a deseurilor industriale de catre
marii poluatori
 Eficientizarea activitatilor specifice de colectare transport si depozitare
a deseurilor industriale de catre fiecare dintre marii poluatori
 Eficientizarea actiunilor de monitorizarea a activitatilor de gestionare a
deseurilor industriale de catre APM - Garda de Mediu
 Imbunatatirea sistemului de reutilizarea a deseurilor rezulalte din activitatile
industriale
 Realizarea unor planuri eficiente de reutilizare a componentei utile din
cantitatea totala
 Exploatarea propriu-zisa a componentei utile din cantitatea totala de
deseuri industriale
 Inlocuirea solului contaminat cu diferiti poluanti si transportul lui intr-un
depozit asigurat
 Optimizari ale proceselor de productie vizand minimizarea pierderilor
de materie prima si energie.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este


deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica
exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.

Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata


contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii.

18
Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii
apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile
din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor
inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de


deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii
conceptului de “dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel putin doua generatii
daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani),
refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).

In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe


suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a
considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea
depozitului se modifica in sensul ca:

 in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor


poluate;
 unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi
gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).

Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata
exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de
sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia
biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare transport
/depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor
patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.

Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru
sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb,
cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.

Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv


namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice)
care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate
genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive;
pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita
descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului.

19
Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt
depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din
punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila.

Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi


sintetizate astfel:

 depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru


eliminarea finala a acestora;
 depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea
locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);

 depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia


mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;

 depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate


corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale
inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu
exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit;
nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si
secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute,
mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe
depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si
panouri de avertizare.

 terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri


degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in
Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor
menajere sau industriale;

 colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele


ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a
potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor


necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a
deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii
de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

20
8.Bibliografie:

1.Protectia Mediului Inconjurator,Mircea Negulescu,Editura Tehnica,Bucuresti 1995

2.http://www.anpm.ro/Files/Publicatia_statistica_2004_200711165913698.pdf

3.www.addfoculviu.ro/reciclare-deseuri.php

4.www.scritube.com/geografie/ecologie/Impactul-depozitelor-de-deseuri

5.www.cesec.ro

21