Sunteți pe pagina 1din 3

Seminarul 9

Exercițiul 1. Un producător de sucuri de mere a realizat un nou produs: concentrate lichid. Acest
nou produs are următoarele avantaje faţă de vechiul produs: este mai practic de utilizat, are o calitate
cel puţin la fel de bună şi cost semnificativ mai mic.
Pentru a decide pe care dintre cele trei avantaje să-şi axeze strategia de marketing, directorul acestui
departament a realizat un studiu în trei oraşe. În oraşul A Campania de publicitate s-a axat pe
uşurinţa de utilizare a noului produs. În oraşul B Campania de publicitate s-a axat pe calitatea noului
produs. În oraşul C campania de publicitate s-a axat pe preţul mai mic al noului produs. În toate
cele 3 oraşe s-a înregistrat numărul de bucăţi vândute în 20 de săptămâni.

Să se determine indicatorii variației pentru această serie.


Care este gradul în care tipul de publicitate determină variația vânzărilor?

Rezolvare:
o Unitatea statistica este noul produs concentrat lichid al respectivului producator de sucuri.
o Caracteristicile urmarite sunt:
X - variabila ce arata tipul de publicitate pe care s-a axat campania de promovare a noului
produs;
- variabila nenumerica avand r=3 categorii sau variante de raspuns: avantaje
legate de usurinta folosirii, avantaje legate de calitate si avantaje legate de
pret;
- aceste categorii ale variabilei X vor determina impartirea populatiei statistice
in r =3 grupe si anume:
Grupa 1 (grupa produselor promovate in orasul A unde campania de publicitate s-a axat pe
usurinta folosirii),
Grupa 2 (grupa produselor promovate in orasul B unde campania de publicitate s-a axat pe
calitate),
Grupa 3 (grupa produselor promovate in orasul C unde campania de publicitate s-a axat pe
pret);
- astfel, variabila X, tipul de publicitate, se mai numeste si factor de grupare.
si

Y - variabila ce arata numarul de bucati vandute într-o saptamana;


- variabila numerica de interes.

1
Media și dispersiile de grupă
In Grupa 1 se realizeaza o selectie de volum n1 = 20 saptamani pentru care se inregistreaza valorile
variabilei Y1 – numarul de bucati vandute:

Media de selectie de grupa este:

iar dispersia de selectie de grupa este:


(𝑦"," − 𝑦*" )# + (𝑦",# − 𝑦*" )# + ⋯ + (𝑦",./ − 𝑦*" )#
𝑠"# = = 10775
𝑛" − 1

In Grupa 2 se realizeaza o selectie de volum n2 = 20 saptamani pentru care se inregistreaza valorile


variabilei Y2 – numarul de bucati vandute:

Media de selectie de grupa este:

iar dispersia de selectie de grupa este:


(𝑦#," − 𝑦*# )# + (𝑦#,# − 𝑦*# )# + ⋯ + (𝑦#,.5 − 𝑦*# )#
𝑠## = = 7238,105
𝑛# − 1

In Grupa 3 se se realizeaza o selectie de volum n3 = 20 firme pentru care se inregistreaza valorile


variabilei Y3 – numarul de bucati vandute:

Media de selectie de grupa este:

iar dispersia de selectie de grupa este:

(𝑦9," − 𝑦*9 )# + (𝑦9,# − 𝑦*9 )# + ⋯ + (𝑦9,.: − 𝑦*9 )#


𝑠9# = = 8670,239
𝑛9 − 1

Dispersie mai mică apare pentru Grupa 2 (grupa produselor promovate în orașul B unde campania
de publicitate s-a axat pe calitate). Urmează Grupa 3 și Grupa 1 (în Grupa 1 dispersia fiind
maximă). Deci pentru ultimele două grupe factorii întâmplători au influențat puternic numărul de
bucăți vândute într-o săptămână.

2
Media totala la nivelul întregului eșantion de volum n= n1 + n2 + n3 = 60 este :

Pornind de la aceste elemente putem determina variația totală folosind regula de compunere a
variațiilor:

Variația dintre grupe (măsoară influența factorului de grupare X asupra variației variabilei Y)
este:
𝑆𝑆𝐵 = (𝑦*" − 𝑦*)# ∙ 𝑛" + (𝑦*# − 𝑦*)# ∙ 𝑛# + (𝑦*9 − 𝑦*)# ∙ 𝑛9 = 57512,2333

Variația din interiorul grupelor (măsoară influența tuturor factorilor mai puțin ce a factorului de
grupare):
𝑆𝑆𝑊 = (𝑛" − 1) ∙ 𝑠"# + (𝑛# − 1) ∙ 𝑠## + (𝑛9 − 1) ∙ 𝑠9# = 506983,5

Variația totala este:

𝑆𝑆𝑇 = 𝑆𝑆𝐵 + 𝑆𝑆𝑊 = 57512,2333 + 506983,5 = 564495,7333

Se poate calcula raportul de determinație (cât la sută din influența totală asupra lui X explică
factorul de grupare):
𝑆𝑆𝐵 57512,2333
𝑅# = ∗ 100 = ∗ 100 = 10,18%
𝑆𝑆𝑇 564495,7333

Interpretare:
Tipul de publicitate influențează variația numărului de bucăți vândute într-o săptămână în proporție
de 10,18%.

Exercițiul 2. Pentru o agenție imobiliară se cunoaște prețul de vânzare pentru cele 21 de


apartamente vândute în semestrul al doilea al anului 2018, în funcție de zona de reședință:

Zonă Preț de vânzare (mii EUR) Nr Apartamente


Nord + Vest 75; 70; 68; 72; 85; 61; 62; 63; 65 9
Sud + Est 45; 47; 39; 50; 52; 35; 49; 43; 45; 38; 40; 39 12

a) Determinați dispersia totală a prețului de vânzare a apartamentelor folosind regula adunării


dispersiilor.
b) În ce măsură zona de amplasare a apartamentelor influențează prețul de vânzare?

S-ar putea să vă placă și