Particularitățile societății moldovenești

Societatea moldovenească este cu siguranță una postindustrială și a evoluat foarte mult pe

parcursul ultimilor decenii. Odată cu apariția statului moldovenesc, evident că societatea din
acest spațiu geografic a suferit mai multe metamorfoze. În societatea preindustrială, poporul
nostru a avut de înfruntat multe provocări de ordin politic, economic și social. Activitatea de
bază în jurul căreia practic toată economia activa era agricultura. Această ramură a economiei era
practicată pe larg și avea un rol hotărâtor. Chiar și în prezent societatea noastră păstrează încă
niște elemente rudimentare, iar agricultura rămâne una dintre cele mai importante ramuri
economice. Acest aspect nu avea cum să nu se răsfrângă asupra mentalității societății în general
și asupra evoluției poporului nostru în comparație cu alte națiuni, în special. A fost înregistrat un
constant contact cu alte popoare, iar unele din ele ne-au influențat foarte mult. Menționez în
primul rând lupta poporului nostru pentru păstrarea independenței și a libertății religioase în fața
invaziei otomane, statutul nostru de teritoriu disputat mereu de către marile puteri ale timpului,
integrarea Basarabiei în cadrul Imperiului Rus și lansarea procesului de rusificare. Acest contact
cu alte popoare precum și configurațiile politice și istorice au lăsat o amprentă foarte adâncă
asupra identității și particularităților poporului nostru.
Progresul științific, diversificarea ramurilor economice, liberalizarea gândirii și emanciparea
anumitor categorii sociale au fost niște efecte firești ce au survenit în urma trecerii timpului și a
pășirii Republicii Moldova în epoca contemporană, societatea fiind deja una postindustrială.
Dacă în trecut un rol mare era jucat de către armată și biserică iar lucrările agricole erau efectuate
manual și prin metode primitive, la moment există foarte multe insituții ce dețin pârghii foarte
importante, cum ar fi guvernul, parlamentul, organele autorității publice locale. De asemenea
societatea civilă este mai implicată în rezolvarea problemelor cu care se confruntă societatea,
lucru demn de luat în seamă, ținând cont că în trecut nu se ținea cont de părerea poporului prea
mult și democrația nu avea o răspândire atât de largă în lume.
Cu toate că putem considera că societatea moldovenească este una postindustrială, ea are încă
multe carențe și nu întrunește în aceeași măsură ca alte state dezvoltate din lume criteriile
necesare unei asemenea societăți. Or societatea noastră are foarte multe tangențe cu societatea
industrială întrucât existe elemente comune precum mobilitatea socială intensă, producția
mașinizată și căile dezvoltate de comunicație.
După desființarea URSS, Republica Moldova a fost nevoită de una singură să înfrunte o gamă
largă de probleme. La fel ca și în alte state post-socialiste, poporul nostru a suportat destul de
greu tranziția de la economia planificată la cea de piață, transformările politice ce au urmat,
conflictul transnistrean, creșterea fenomenului criminal în acele momente de slăbiciune a
tânărului stat abia format. Mulți experți erau de părerea că Republica Moldova va fi un stat de
succes și va avea o putere economică cu mult mai mare decât cea înregistrată în perioada
sovietică. Cu părere de rău ei s-au înșelat și țara noastră suferă și azi astfel că nu poți susține
faptul că suntem un stat de succes din punct de vedere economic.
Nu suntem un stat cu vaste resurse naturale și cu mari bazine de petrol ascunse în sol. Unica
noastră bogăție este factorul uman, mai exact intelectul națiunii noastre. Sunt de părerea că ar
trebui să ne orientăm spre tehnologiile informaționale. Un exemplu de succes este Estonia, țara
unde s-a inventat Skype-ul. Acolo guvernanții au înțeles că trebuie de investit masiv în sectorul
IT și rezultatele sunt pe măsură. Totuși putem afirma că și Republica Moldova nu stă rău în acest
sector tehnologic. Internetul a pătruns în toate localitățile din RM, atât în casele oamenilor, cât și
în o parte din biblioteci. Fără să exagerez, internetul este o poartă spre niște orizonturi
impresionante și oferă niște perspective de o scară cosmică. Este o mare victorie pentru
societatea moldovenească faptul că nu numai că avem acces la internet, dar putem accesa pagini
web la o viteză extrem de mare. Conform datelor oferite de compania Ookla, în anul 2010
Moldova se situa pe locul 3 în topul țărilor cu cu cea mai mare viteză la internet. Sunt destul de
multe companii de IT care activează la noi și trebuie de menționat că pe orice platformă de
căutare a vreunui post de muncă nu ai intra, cele mai multe locuri vacante sunt anume în
domeniul tehnologiilor informaționale.
Chiar dacă la început era mai dificil, moldovenii s-au deprins cu economia de piață și au înțeles
regulile acestui nou sistem. În RM s-au deschis pe parcurs multe afaceri și intreprinderi private
care reușesc să obțină profituri și să supraviețuiască în circumstanțele actuale. Sectorul
serviciilor capată o dezvoltare și reușește să ofere un spectru larg de opțiuni tututor cetățenilor.
La începutul anilor 2000 exportul RM era orientat mai mult spre Federația Rusă și spre țările
CSI. Totuși situația politică s-a schimbat și cetățenii au decis să schimbe vectorul țării, spre unul
european. Astfel a fost semnat Acordul de asociere cu UE în urma căruia întreaga noastră
economie s-a orientat spre UE și spre alte țări din vest. Trebuie de menționat că piața UE are o
concurență foarte serioasă pe interior și trebuie să corespunzi unor criterii foarte stricte dacă vrei
să fii acceptat acolo. De aceea foarte mulți întrepinzători au avut mari pierderi și nu și-au putut
realiza producția din cauza acestor circumstanțe. Este evident că produsele noastre autohtone
trebuie să concureze acolo cu o gamă uriașă de produse similare care provin din alte state, astfel
că nici nu poate merge vorba despre instituirea vreunui monopol asupra exportului vreunui tip de
produs. Însă sunt destui întreprinzători din Moldova care s-au adaptat și și-au revizuit strategiile,
astfel că ei sunt destui de activi pe piața UE și chiar reușesc să obține niște profituri.
Societatea moldovenească a fost mereu o zonă de bufer dintre vest și est și a avut contacte
strânse, voluntare și involuntare, cu alte națiuni. Din aceste considerente trebuie de menționat
faptul că noi ne putem adapta ușor la noi condiții. Moldovenii nu sunt foarte conservatori și pot
accepta lucruri noi dacă simt nevoia. Drept dovadă servește faptul că în prezent aproape în orice
stat al lumii găsești concetățeni de-ai noștri. Însă ei nu merg acolo doar în calitate de turiști, dar
în calitate de forță de muncă. Din păcate Republica Moldova este considerată drept cea mai
săracă țară din Europa și salariile de la noi sunt aproape mizerabile. Pe lângă asta, rata șomajului
este destul de mare iar absolvenții instituțiilor superioare de învățământ nu-și pot găsi cu ușurință
un post de muncă în domeniul pe care l-au studiat. De aceea și se mai spune că universitățile din
RM sunt niște fabrici de diplome. Cu părere de rău este și o doză de adevăr în asta.
În opinia mea cea mai mare problemă a societății moldovenești, cel mai mare obstacol în calea
progresului și biciul care ne-a pus țara în genunchi și ne-a determinat tinerii să părăsească țara
este corupția. Suntem unul dinre cele mai corupte state din lume la nivel cu statele africane.
Coincidență sau nu, dar și în topul țărilor în funcție de PIB pe cap de locuitor, suntem la coadă,
alături de state precum Angola sau Nigeria. Sistemul nostru judecătoresc la fel este considerat ca
fiind unul din cel mai corupt din lume. Există o legătură directă dintre nivelul corupției și gradul
de sărăcie.
În RM corupția se începe de pe băncile școlii. De multe ori părinții trebuie să achite niște taxe
neoficiale și ilegale. De asemenea și examenele de absolvire a gimnaziului sau a liceului nu se
susțin fără urmă de acte de corupția, cu toate că în ultima vreme s-au mai luat careva măsuri în
această direcție. Ulterior la universități la fel se practică acest obicei antic ca mai apoi, viitorii
absolvenți, la fel să practice acte de corupție la viitorul lor loc de muncă. Sună dur și prea direct
aceste afirmații, dar din păcate așa stau lucrurile în realitate, cu toate că există și persoane integre
în RM, care merită tot respectul pentru faptul că nu au căzut în această prăpastie. Din cauza
corupției în funcțiile cheie din stat nu ajung cei mai competenți, ci acei oameni care au avut
relații și bani. Principiul meritocrației este ignorat total iar oamenii care conduc țara evident că
nu au de unde să fie niște buni manageri și își fac griji doar de propria lor bunăstare. Acest flagel
al societății nu poate fi combătut cu adevărat din mai multe considerente. Guvernările nu prea au
interes să lupte cu adevărat din cauza că însăși elita noastră deja a practicat acte de corupție într-
un moment sau altul, evident că cu unele excepții, dar se iau anumite măsuri pentru combaterea
corupției mai mult din cauza că UE cere așa ceva, că numai prin așa metode se pot obține
granturi de milioane. Sistemul judecătoresc la fel este foarte greu de reformat din cauza că
puterea judecătorească este separată ca putere, conform Consituției. De aceea politicul nu are așa
mari prerogative de a se implica direct în justiția moldovenească. Recent guvernul actual
pregătește niște măsuri legislative de de a reforma justiția, însă Comisia de la Veneția a criticat
această acțiune pe motiv că din punct de vedere tehnic totul este redactat foarte prost și
judecătorii care chipurile nu vor trece testul de integritate ar trebui retrogadați la instanțele
inferioare, pe când Comisia de la Veneția a spus prompt că judecătorii corupți nu trebuie
retrogradați, ci trebuie complet eliminați din sistem. Deci avem încă o dovadă că politicienii
noștri nu depun tot efortul pentru a combate corupția, ci trebuie mereu corectați și motivați de
către instanțele europene. Totuși dacă corupția nu va fi eliminată, RM este condamnată eșecului
și tind să cred că în așa caz trist nu numai că vom avea doar insuccese din punct de vedere
economic, ci vom dispărea chiar ca stat.
Mulți membri ai societății moldovenești caută soluții în alte țări din cauza că RM nu poate oferi
fiecărui cetățean un loc de muncă bine plătit. Astfel trebuie să scoatem la iveală și faptul că
societatea noastră se confruntă cu un fenomen destul de complicat, cum ar fi migrația populației
în UE. Acest fenomen capătă proporții și mai mari în urma liberalizării regimului de vize în urma
cărui orice cetățean poate intra în UE doar cu pașaport biometric. Evident că în teorie nu este
deloc rău să ai o libertate de mișcare atât de mare. Dar în contextul Republicii Moldova noi
pierdem zilnic cetățeni tineri, mulți din ei părăsind țara pentru totdeauna. Aceast fenomen este
rezultatul politicii incompetente dusă de guvernările de la Chișinău, eșecul în fața fenomenului
corupției și slaba dezvoltare economică a țării. Tinerii nu mai văd perspective în RM și evident
că ajung la concluzia că unica soluție este să-și caute un viitor în altă parte.
Majoritatea celor care pleacă la muncă peste hotare sunt cetățeni apți de muncă și care vor pune
umărul la creșterea economică a altor state, numai nu a Republicii Moldova. Bătrânii însă sunt
nevoiți să rămână în țară. De aici putem desprinde faptul că țara noastră se confruntă și cu o altă
mare problemă, cu îmbătrânirea populației. Este o problemă majoră care ne afectează mult
perspectivele economice de viitor. În prezent această problemă nu este critică, cel puțin în
viziunea guvernanților, că dacă s-ar întoarce toți tinerii de peste hotare, oricum statul
moldovenesc nu are cum să le asigure un loc de muncă. Dar pe viitor consecințele vor fi foarte
amare și Moldova va deveni un stat cu o populație și mai mică și nu va avea cine să le achite
pensionarilor pensiile deoarece contribuabili tineri practic nu vor exista. Aceasta si este
catastrofa demografică spre care se îndreaptă țara noastră.
Societatea moldovenească are foarte multe lucruri cu care se poate mândri, dar există și foarte
multe probleme. Toate acestea se pot soluționa doar printr-un efort comun al fiecărui cetățean.
Nu prea ne este caracteristică solidaritatea reciprocă și capacitatea de a lupta pentru o cauză
comună, dar cert este faptul că trebuie să evoluăm și să ne schimbăm dacă dorim să trăim
vremuri mai bune și să devenim cu adevărat o societate prosperă.