Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea ,,Nicolae Titulescu’’ din Bucuresti

Facultatea de Drept European si International


Master: Cariera Judiciara

DISCIPLINA: ETICA SI INTEGRITATE ACADEMICA

Cuprins:

Introducere ....................................................................................................1
1.Plagiatul.
Aspecte teoretice si practice ..........................................................................2

Plagiatul academic..........................................................................................5

Dreptul de autor..............................................................................................6
Alte tipuri de plagiat.......................................................................................7

2.Criterii de detectare a plagiatului ............................................................... 9

Procedee.Severitatea plagiatului................................................................... 11

Concluzii........................................................................................................14

Bibliografie....................................................................................................15

INTRODUCERE

Discutiile despre plagiat au capatat o mai mare insemnatate in ultima vreme.Am avut
nevoie de un prim-ministru plagiator ca sa incepem sa ne trezim si sa facem putina valva.
Am ales aceasta tema dorind sa inteleg care sunt aspectele teoretice si practice,dar si criteriile
de detectare a plagiatului. Lucrul care mi se pare cel mai important de retinut despre plagiat
este diversitatea in care poate fi abordata aceasta problematica.
Plagiatul nu se discuta in spatiul public numai pornind de la legi si plagiatori celebri,de
ieri si de azi.O cultura durabila impotriva plagiatului se construieste folosindu-se instrumente
adaptate celor carora vrem sa ne adresam.Primii chemati sa imagineze si sa promoveze
asemenea instrumente de dialog sociocultural in materie de plagiat sunt intelectualii angajati
in probleme de interes public.
Plagiatul are doua valente importante.Pe de o parte,este un furt intelectual la care face
referire si legea privind dreptul de autor si dreptrui conexe.Pe de alta parte,este vorba de o
inselaciune produsa de cel care foloseste idei,texte,expresii,diverse
date,ipoteze,teorii,rezultate ori metode stiintifice din lucrarea originala a altcuiva si le prezinta
ca personale in scopul de a obtine diverse avntaje.
In cazul unui plagiat,pagubitul nu este numai autorul lucrarii originale care isi vede
lucrarea folosita de altcineva,dara a beneficia de aprecierea publica la care este indreptatit si
de avantajele pe care lucrarea sa i le-ar putea aduce.Pagubiti sunt si institutia care ar acorda un
avantaj nemeritat plagiatorului,diminuandu-si asfel prestigiul si,in acelasi timp,toi cei care
obtin avantaje asemanatoare cu plagiatorul,dar in baza unor lucrari originale,a muncii
intelectuale asidue necesara pentru efectuarea unor astfel de lucrari.Plagiatorul reprezinta
pentru acestia,un concurent necinstit,un concurent care si-a obtinut dreptul de a-i concura pe
cei cinstiti prin recurgerea la inselaciune.
Pana la urma,plagiatul ramane o chestiune de principiu,in lipsa denuntarii sau descoperirii
lui.Pur si simplu,respectul fata de tine insuti si de domeniul pe care il reprezinti te opresc de la
plagiat.
Totul se rezuma le linistea pe care o ai atunci cand te privesti in oglinda si stii sigur ca existi
public prin munca ta,nu prin lucrul altora.

I. Plagiatul.Aspecte teoretice si practice

In ultima perioada,atunci cand se pune problema incalcarii normelor care


reglementeaza buna conduita in cercetarea stiintifica,exista tendinta de a reduce aceasta
situatie la plagiat.Insa,nu toate abaterile de la normele de buna conduita academicasunt situatii
de plagiat sau doar de plagiat.,,In doctrina de specialitate au fost exprimate pareri multiple”,se
arata intr-un studiu de specialitate, ,,dar niciuna dintre ele nu ofera raspunsuri
atotcuprinzatoare la intrebari cum ar fi:unde sa fie sediul materiei plagiatului,in legea cadru
ori in legi speciale prin care se protejeaza juridic anumite creatii de proprietate
intelectuala,care sa fie modul in care ar trebui sa fie definit plagiatul,ce criterii trebuie
utilizate pentru stabilirea creatiilor plagiate,care ar fi natura juridica a raspunderii ce trebuie
angajata in sarcina plagiatorului.In drept,exista conceptul de buna credinta care guverneaza
toate raporturile juridice.
,,In Romania,o cercetare realizata in aprilie-mai 2005,sub egida Ministerului Educatiei si
Cercetarii,coordonata de Mihaela Miroiu de la Scoala Nationala de Studii Politice si
Administrative din Bucuresti a relevat ca aproximativ 55% dintre studentii din esantionul
reprezentativ national cunosc cazuri de preluare de catre colegi in referatele lor a unor
paragrafe intregi sau fragmente fara sa precizeze sursa,ca peste 60% recunosc faptul ca au
copiat la examene,ca aproximativ 20% au prezentat ca apratinandu-le rezultatele cercetarii
altora1.Ancheta pe baza de chestionar autoadministrat s-a desfasurat in 14 universitati din
Bucuresti,Cluj-Napoca,Timisoara,Craiova,Ploiesti,Targu Jiu.2
Prin urmare,in cele ce urmeaza,se va defini plagiatul.Termenul de plagiat se traduce
prin plagiarism in limba engleza si plagiat in limba franceza.Conform Dictionarului explicativ
al limbii romane3,plagiatul are mai multe semnificatii:
-,,Actiunea de a plagia,plagiere;
-Opera literara ,artistica sau stiintifica a altcuiva,insusita(integral sau in parte) si prezentata
drept creatie personala.
-Care a fost insusit de la altcineva si prezentat drept creatie personala’’.
Potrivit dictionarului Larrouse:plagiatul este: ,,actiunea cuiva care,in domeniul artistic
sau literar isi da pentru sine ceea ce a luat de la altul’ sau ,,ceea ce este
imprumutat,copiat,demarcat’’.
Cuvantul ,,plagiat’’ provine din limba latina(plagiarius,persoana care fura sclavi) 4ori ,,rapitor
sau negustori de oameni (vanduti ca sclavi).

Primul care a utilizat termenul de plagiat in acceptiunea actuala a fost poetul latin
Martial,in secolul I d.Hr ,,pentru a denumi gestul rivalului Fidentius de a-i fi recitat operele in
public ca si cum ar fi fost ale sale.Conotatiile negative ale termenului arata ca Martial a
considerat fapta lui Fidentius foarte grava,deoarece era de natura sa-i afecteze,sa-i rapeasca
prestigiul auctorial. Reactia lui Martial este una dintre putinele de acest gen care au fost
inregistrate inainte de aparitia tiparului.
Cum mesajele nu erau fixate pe un suport ,proprietatea asupra cuvintelor nu era un
subiect foarte discutat in cultura orala.Resentimentele fata de plagiat si plagiatori au inceput
sa apara in cultura scribala,dar fara ca multiplicarea textelor sau protectia acestora ca produse
ale intelectului sa fie reglementate.Reproducerea manuscrisa a textelor era vazuta cel mai
adesea ca un pretext pentru a face adaugiri,pentru a imbogati textul la fiecare copiere ,ca un
proces cu final deschis,al carui scop nu era imitatia fidela’’5.
Concepte precum ,,auctorialitate’’(authorship ) si ,,originalitate’’ nu aparusera
inca,deoarece formularea intr-un mod original a unor idei cunoscute era mai apreciata decat
exprimarea unor idei originale6.Multa vreme,imitatia,pastisa,compilatia au fost metode

1
Septimiu Chelcea, ,,Cum sa redactam o lucrare de licenta,o teza de doctorat,un articol stiintific in domeniul
stiintelor socio-umane’’,editia a IV-a revizuita si adaugita,Editura Comunicare.ro,Bucuresti,2007,p43
2
Ibidem
3
Informatii publice si disponibile online la adresa de internet:http://dexonline.ro/definitie/plagiat,accesat la
data de 15.01.2019
4
Septimiu Chelcea,, Cum sa redactam o lucrare de licenta,o teza de doctorat,un articol stiintific in domeniul
stiintelor socio-umane’’,editia a IV-a revizuita si adaugita,Editura Comunicare.ro,Bucuresti,2007,op.cit. p.41 .
5
Stephen G. Nichols, Introduction:Philology in a Manuscript Culture, In,: ,,Speculum”,vol.65,nr1,1990,p8
6
Luke Tredinnick. ,,Digital information culture:the individual and society in the digital age” .Oxford:Chandos
Publishing,2008,p.64
preferate de elaborare a operelor scrise ,fara ca scriitori si ganditori precum
Aristotel,Virgilius,Shakespeare,Montaigne si multi altii sa fie acuzati de plagiat.7
Dupa aparitia tiparului,simtul proprietatii asupra ideilor si a formei lor de exprimare a
devenit din ce in ce mai puternic.Una dintre scuzele cele mai importante ale acestei schimbari
a fost interesul comercial asociat productiei de carte.Astfel,inca din epoca timpurie a
tiparului,un editor putea obtine un decret regal sau privilegium pentru a interzice tiparirea de
catre altcineva a unei carti pe care el o publicase primul .
In 1557,la Londra ia nastere The Stationers Company,societate care avea drept scop sa
urmareasca respectarea drepturilor autorilor,tipografilor si tipografilor-editori.8
La inceputul secolului al XVI-lea ,inceputul secolului al XVII-lea este atestata folosirea
pentru prima oara in limba engleza a termenilor plagiarism si plagiary,derivati din etimonul
latin mentionat mai sus.9
In perioada romantismului,in secolul al XVIII-lea,apar in Europa Occidentala primele
legi privind dreptul de autor.Notiunile de auctorialitate si originalitate se impun ca valori
culturale semnificative,iar operele artistice si literare incep sa fie vazute drept o expresie a
personalitatii specifice a fiecarui creator.Ele isi pun amprenta si asupra mediului
stiintific,unde recunoasterea paternitatii unei opere asigura consolidarea prestigiului celor care
contribuie la progresul cunoasterii.
Intr-o lucrare de specialitate se atesta faptul ca ,,studentul,in mod onest si pe placul
comisiei,este sa se declare paternitatea propunerilor fapt ce-i aduce un plus de apreciere”.
10
,,A crea o opera juridica pornind de la una preexistenta nu implica preluarea ideilor tale,nici
imitatia modelului,ci recrearea unei constructii juridice,in sensul de a avea trasaturi de
fizionomie proprii”,11afirma alt autor.
Sunt de acord cu opinia unui reputat autor care subliniaza: ,,orice profesor de buna
credinta si cu o oarecare experienta,cunoscand potentialul intelectual al studentilor cu care
lucreaza,isi poate da cu usurinta seama de decalajul dintre nivelul gandirii unui debutant si
subtilitatea ideatiei unui autor consacrat,poate sesiza,cand textele studentilor apar rupturi de
stil,cand pasaje elevate,cu fraze bogate,utilizand termeni noi,de mare profunzime,dar cu o
circulatie restransa la un cerc de savanti,alterneaza cu platitudini exprimate frust.In astfel de
cazuri plagiatul este ca si dovedit.’’12
Potrivit unei lucrari de specialitate(...)se recomanda:

7
Samuel P.Green. Op.cit,pp 175-176
8
Walter J. Ong.Cuvant rostit,cuvant scris,cuvant tiparit.In:Alexandru Dutu (ed.) ,,Dimensiunea umana a
istoriei.Directii in istoria mentalitatilor”,Bucuresti:Meridiane 1986 pp291-292
9
Online Etymology Dictionary,disponibil pe internet la adresa :
hhtp://www.etymonline.com/index.php?term=plagiarism.
10
Cezar Basno,Nicolae Dardac, ,,Consultatii privind lucrarea de diploma in invatamantul
superioreconomic”,Editura Didactica si Pedagogica,R.A,Bucuresti ,1996,p27
11
Bujorel Florea, ,,Reflectii privind plagiatul”(I),Op.cit,p.44
12
Septimiu Chelcea , ,, Cum sa redactam o lucrare de licenta,o teza de doctorat,un articol stiintific in domeniul
stiintelor socio-umane’’,editia a IV-a revizuita si adaugita,Editura Comunicare.ro,Bucuresti,2007,op.cit. p.44 .
-sa se dea sursa ideii sau modelul de analiza care a stat la baza unor cercetari si analize
personalesi care au determinat desfasurarea studiului si obtinerea concluziilor diferite (...)
-sa se arate contextul in care s-a formulat o anumita propunere(...)si sa se caracterizeze critic
constructiv aceasta propunere in ce priveste oportunitatea si eficienta;
-sa se arate punctele de vedere divergente existente(...)in ce priveste posibilitatile de
perfectionare a unei activitati ,cu redarea concisa a acestora (prin citate)si sa se formuleze vis-
a-vis de ele propria pozitie (care inseamna alinierea totala sau partiala la unele puncte de
vedere deja conturate) care sa argumentezetemeinic,punct cu punct”.13
,,Astazi grosso modo ,,aplagia” inseamna ,,a-ti insusi ideile,textele(integral sau
partial),creatiile altora,fara a cita”,subliniaza Chelcea.Termenul “plagiat”,afirma Rad, ,,nu
trebuie confundat cu cel foarte raspandit de ,,piraterie” prin care se intelege reproducerea fara
autorizatie a unei melodii,a unui disc sau C.D,a unui spot publicitar,sub numele autorului,dar
fara autorizatia acestuia,in scopul obtinerii unor castiguri materiale”.14
In esenta,literatura de specialitate a aratat ca ,,prin plagiat” se intelege prezentarea operei
ori a unei parti din opera altui autor,fara a mentiona sursa de inspiratie,astfel incat sa se
inteleaga ca opera respectiva,ori partile din ea preluate ar apartine celui ce le face publice”.15
Lasand la o parte terminologia,plagiatul presupune,in mare,insusirea fara drept a ideilor
altora si prezentareaca fiind ale tale,cu intentie sau involuntar,din recunoasterea regulilor de
citare.De aceea,problema plagiatului este o chestiune extrem de sensibilasi,desi pare simpla la
prima vedere,diagnosticul de plagiat pus cu usurinta unor lucrari de cercetare stiintifica,facute
publice,trebuie analizatextrem de in amanunt de la caz la caz,autorul beneficiind de prezumtia
de nevinovatie pana la demonstrarea vinovatiei sale.
Nu in ultimul rand,in ultima perioada de timp,aceasta chestiune a plagiatului a ajuns sa
fie analizata si de catre instantele de judecata,informatiile despre diferitele cazuri fiind
publice si disponibile pe portalul instantelor de judecata din Romania,www.just.ro.

Plagiatul academic
Plagiatul reprezinta o forma de frauda academica si face parte din contextul eticii
academice,reprezentand o problema de educatie etica.
Frauda academica reprezinta un concept mai larg,care cuprinde: falsificarea unor date sau
informatii provenite din procesul de cercetare;sabotarea lucrarilor altora prin impiedicarea
acestora sa-si finalizeze lucrarea;inselarea sau coruperea in vederea obtinerii unor avantaje
academice;favoritismul aplicat unei persoane in dauna alteia.
In legislatia americana referitoare la drepturile de autor,plagiat se considera utilizarea
repetata a mai mult de 8 cuvinte,fara precizarea sursei originale,considerand ca in acest

13
Cezar Basno,Nicolae Dardac, ,,Consultatii privind lucrarea de diploma in invatamantul
superioreconomic”,Editura Didactica si Pedagogica,R.A,Bucuresti ,1996,p27

14
Ilie Rad, ,,Cum se scrie un text stiintific.Disciplinele umaniste” ,op.cit,2017,p.217
15
Bujorel Florea, ,,Reflectii privind plagiatul”(II),IN R.R.D.P.I ,p.81
fel,lucrarea plagiata este prezentata ca o lucrare originala.Am facut aceasta precizare pentru a
familiariza pe cei care utilizeaza surse de documentare provenite din aceasta tara asupra
consecintelor.
Plagiatul poate fi involuntar,prin utilizarea unor idei sau cuvinte,fara a preciza
sursa,citarea gresita a a sursei,fara intentie(graba de a realiza un material nu reprezinta o
sursa),sau voluntar,cand ideile si rezultatele cercetarii sau muncii altei persoane sunt insusite
constient de catre plagiator.
Limita dintre plagiat si o lucrare elaborata de cineva este de multe ori neclara si nu
intotdeauna se poate judeca plagiatul numai cu DA si NU. Aici intervin o serie de factori de
care trebuie tinut cont,trebuie facuta o distinctie intre plagiatul voluntar si cel involuntar,care
de cele mai multe ori este datorat necunoasterii unor reguli si principii.
Inainte de aparitia internetului acest tip de inselatorie reprezenta mai mult o pierdere de
timp,chiar daca si in acea perioada plagiatul exista,deoarece necesita consultarea unui numar
limitat de resurse,materialul trebuia scris de mana,iar posibilitatea detectarii era mult mai
mare,tocmai din aceste motive.
Odata cu dezvoltarea noilor tehnologii(internetul),numarul cazurilor de plagiat a crescut
brusc.O crestere lenta si redusa a aparut prin anii 80’,timp de aproximativ 8ani,urmata de o
crestere brusca inainte de anul 1990,crestere care a durat timp de aproape 10 ani,dupa care a
inceput brusc o scadere a numarului de cazuri,in mare parte datorita si dezvoltarii metodelor
de depistare a plagiatului,prin crearea unor soft-uri specializate,aceasta reprezentand o alta
fateta a avantajelor si dezavantajelor internetului.

Dreptul de autor
In legislatia tarii noastre,cadrul juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe este
reglementat de Legea nr. 8/1996 ,modificata si completata prin urmatoarele acte
normative:Legea nr.285/2004,Ordonanta de Urgenta nr.123/2005,modificata si completata
prin Legea nr.329/2006.
Dreptul de autor este definit, conform actelor normative mentionate,ca fiind dreptul
,,asupra unei opere literare,artistice sau stiintifice,precum si asupra altor opere de creatie
intelectuala este recunoscut si garantat in conditiile prezentei legi.Acest drept este legat de
persoana autorului si comporta atribute de ordin moral si patrimonial”.
Calitatea de subiect al dreptului de autor rezulta din dispozitiile art.3 din Legea nr.8/1996
privind dreptul de autor si drepturile conexe,astfel:
1)Este autor persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera
2)In cazurile expres prevazute de lege,pot beneficia de protectia acordata autorului persoanele
juridice si persoanele fizice altele decat autorul.
Raportat la obiectul dretpului de autor,art.7 literele (a) si (b),precum si art.8 din legea nr.
8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe,cu modificarile si completarile
ulterioare,defineste obiect al dreptului de autor “operele originale de creatie intelectuala in
domeniul literar,artistic sau stiintific,oricare ar fi modalitatea de creatie,modul sau forma de
exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt:
a) Scrierile literare si publicistie,conferintele,predicile,pledoariile,prelegerile si orice alte
opere scrise sau orale,pregum si programele pentru calculator;
b) Operele stiintifice,scrise sau orale,cum ar fi:comunicarile,studiile,cursurile
universitare,manualele scoalre,proiectele si documentatiile stiintifice;
Fara a prejudicia drepturile autorilor operei originale,constituie,de asemenea,obiect al
dreptului de autor operele derivate care au fost create plecand de la una sau mai multe opere
preexistente,si anume:
a)traducerile,adaptarile,adnotarile,lucrarile documentare,aranjamentele muzicale si orice alte
transformari ale unei opere literare,artistice sau stiintifice care reprezinta o munca intelectuala
de creatie;
b)culegerile de opere literare,artistice sau stiintifice,cum ar fi:enciclopediile si
antologiile,colectiile sau compilatiile de materiale sau de date,protejate ori nu,inclusiv bazele
de date,care,prin alegerea sau dispunerea materialului,constituie creatii intelectuale.’’
Legea nr 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe,cu modificarile si
completarile ulterioare,defineste clar continutul dretpului de autor sub aspectul drepturilor
morale pe care trebuie sa le detina autorul unei opere,acestea constand in :
a)dreptul de a decide daca,in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica;
b)dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor a operei;
c)dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica;
d)dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei
modificari,precum si oricarei atingeri aduse operei,daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa;
e)dreptul de a retracta opera,despagubind,daca este cazul,pe titularii drepturilor de
utilizare,prejudiciati prin exercitarea retractarii.’’
In ceea ce priveste durata protectiei dreptului de autor,art.24 din actul normativ sus
mentionat stipuleaza ca:
1)dreptul de autor asupra unei opere literare,artistice sau stiintifice se naste din momentul
crearii operei,oricare ar fi modul sau forma concreta de exprimare.
2)daca opera este creata,intr-o perioada de timp,in parti,serii,volume si in orice alte forme de
continuare,termenul de protectie va fi calculat potrivit alin (1),pentru fiecare dintre aceste
componente.
Legiutorul limiteaza exercitarea dreptului de autor in art.33 din Legea nr.8/1996 privind
dreptul de autor si drepturile conexe,cu modificarile si completarile ulterioare,in sensul ca
“sunt permise fara consimtamantul autorului si fara plata vreunei remuneratii,utilizari ale unei
opere aduse anterior la cunostinta publica cu conditia ca acestea sa fie conforme bunelor
uzante,sa nu contravina exploatarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe
titularii drepturilor de utilizare”.
Legea cadru privind reglementarea dreptului de autor si a drepturilor conexe prevede astfel
si masuri tehnice de protectie a drepturilor de autor,definind la art 138 alin.2 masurile tehnice
ca fiind utilizarea orcarei tehnologii,a unui dispozitiv sau a unei componente care,in cadrul
functionarii sale normale,este destinata sa previna sau sa impiedice actele care nu sunt
autorizate de titularii drepturilor recunoscute prin prezenta lege.Aceste masuri tehnice de
protectie sunt instituite de catre autorii mentionati la alin 1 din prezentul articol.
Aceasta lege cadru se remarca dealtfel si sub aspectul eficientei masurilor tehnice de
protectie instituite de catre titularii de drepturi,masuri ce constau in “aplicarea unui cod de
acces sau a unui procedeu de protectie,precum criptarea,codarea,bruierea sau orice
transformare a operei ori a altui obiect al protectiei sau printr-un mecanism de control al
copierii’’,dupa cum precizeaza expres dispozitiile alin(3) si (4) din art.138 .

Alte tipuri de plagiat


Din practica s-a observat ca, plagiatul are mai multe forme sub care isi dobandeste
identitatea.Unele forme sunt usor observabile chiar la prima vedere a textului insa pentru alte
tipuri de plagiat,este putin mai dificil de identificat.
Printre cele mai des intalnite forme de plagiat din practica,se regasesc urmatoarele:
(1) Plagiatul copy-paste Cea mai intalnita forma de copiat si cea mai banala este copiatul
copy-paste in care autorul efectiv copiaza textul pe care il apreciaza util si il lipeste in
lucrarea sa,fara sa schimbe nimic din acesta.
Modalitatea de realizare a acestei forme de copiat este simpla:se selecteaza textul cu
functia Control+C si se lipeste textul dorit cu functia Control+V.
Ceea ce nu stiu studentii este ca,in cazul in care lucrarea este verificata pe un program
antiplagiat,se detecteaza pe langa pagina de internet de unde a fost copiat textul si data si ora
la care s-a realizat aceasta operatiune.In plus,pot interveni probleme legate de operatiunea de
preluare fara drept a informatiei,caz in care pot fi antrenate si alte forme de raspundere
juridica,inclusiv cea penala ,in functie de complexitatea situatiei.De aceea,desi toata lumea
stie ca plagiatul nu este permis de lege,paradoxal este,ca multa lume recurge la el cand are de
redactat o lucrare.

(2) Plagiatul tip mozaic sau plagiatul fragmentat


Aceasta forma de plagiat ,este urmatoarea ca frecventa dupa plagiatul copy-paste,la care
se recurge ,cu intentia de a prelucra ordinea unor cuvinte in textul preluat,astfel incat sa nu se
cunoasca ca ceea ce s-a preluat ar apartine altui autor(autorul real al textului).
De asemenea,si aceasta forma de plagiat se depisteaza prin programele antiplagiat in
sensul ca se coloreaza cuvintele a caror ordine a fost schimbata in text,astfel incat,prin
comparare,se observa ca s-a operat brutal asupra textului.
(3) Parafrazarea gresita este un alt tip de plagiat.
Plagiatul involuntar se poate ivi si in cazurile in care parafrazam enunturile altora,cand
exprimam cu cuvintele noastre ce au spus altii inaintea noastra. Chelcea,exemplifica,din
ratiuni didactice,modul cum trebuie realizata parafrazarea onesta pentru a o distinge de
plagiat.Prin urmare,diferenta dintre plagiat si parafrazare este uriasa:
-textul parafrazat este mult mai scurt decat textul sursa/plagiat
-in parafrazare intervine autorul prin propriile cuvinte care rezuma ceea ce a vrut autorul
initial sa spuna,fara sa schimbe sensul textului;
-in parafrazare trebuie indicate complet,toate detaliile despre sursa citata:autor,titlul
operei,editura,locul,anul,pagina/adresa de internet si data accesarii/autorul ,titlul
articolului,revista unde s-a publicat,numarul si anul publicarii,pagina/paginile.
(4) Plagiatul prin traducere
O alta formades intalnita de plagiat este aceea in care autorul traduce textul din limba in
care a fost scris si isi atribuie paternitatea ideilor ca si cum ar fi fost ale sale.Sunt situatii ,cand
necunoasterea foarte bine a limbii straine din care se realizeaza traducerea,duce la denaturarea
sensului termenilor ,schimband cu totul intelesul textului.De aceea,se recomanda prudenta in
realizarea acestei operatiuni.In practica s-a observat ca,atunci cand s-a apelat la
traducere,cinstit este ca autorul sa insereze la nota de subsol mentiunea potrivit cu care:
,,traducerea imi apartine”,astfel incat sa evite orice alta problema ulterioara.
O alta modalitate de a evita acuzatia de plagiat sau dentaurarea sensului termenilor
tradusi,atunci candse apeleaza in traducere,este sa se treaca in paranteze sau la nota de subsol
textul original,scris in limba straina si apoi redata,in ghilimele traducerea,cu mentionarea
completa a sursei,asa cum o cer regulile de citare alese de autor.

II. Criterii de detectare a plagiatului

Principala caracteristicape care trebuie sa o puna in evidenta analizele de evaluare a unor


lucrari suspecte de plagiat este severitatea acestuia.
Plagierea in cadrul unei opere este cu atat mai severa cu cat preluarile ilegitime au o mai
mare extensie,sunt localizate in zone mai importante din arhitectura lucrarii,decurg din
necunoasterea bunelor practici de redactare si se inscriu in mai mare masura intr-o serie
repetitiva pentru autorul respectiv.Extrinsec,dar cumulativ,conteaza i avantajele pe care
autorul in cauza le obtine din plagiere.

Combinatia text plagiat/text original nu exclude plagiatul


Prezenta unei parti originale si corect editate in materialul supus evaluarii nu
compenseaza in niciun fel plagiatul dovedit pentru alte parti ale aceluiasi
material.Desigur,constructia lucrarii prin alternanta de sectiuni originale si plagiate trebuie
luata in consideratie la stabilirea procedurilor de sanctionare.Evaluarea,insa,trebuie sa
semnaleze si sa diferentieze clar ceea ce este ,,bolnav”si,ceea ce este ,,sanatos” in lucrare.

Plagiatul este preluare de text,dar poate fi si preluare de idei

Constituie plagiat atat preluarea de idei cat si preluarea de text fara citarile e rigoare.Prin
procedee specifice domeniului,se vor identifica pragurile si tipurile de situatii dincolo de care
absenta marcatorilor de citare corecta duce la fradua intelectuala.Furtul intelectual are loc prin
parafrazarea unor idei,fara semnalarea intentionata a legaturii dintre lucrarea care expune si
lucrarea sursa a ideii.Asa cum specifica si definitia din legea 206/2004,dar si documentele de
referinta internationale,exista si un plagiat prin preluare frauduloasa de cuvinte sau de
text.Plagiatul este furt din opera altui autor,nu a unor idei sau a unor cuvinte,ci a unor idei
exprimate prin cuvinte sau a unor cuvinte care exprima idei.
Extinderea nelimitata a tolerantei la plagiat prin atitudin de tipul ,,a copiatmulte paragrafe
dar acestea se refera la cunostinte comune,la formulari generale” este o ideologie pro-plagiat
care nu are suport nici in bunele practici de durata din Romania,nici in legislatia din
Romania,nici din tarile cu traditie in actiunile antiplagiat.La sectiunea de procedee vor fi faute
si specificarile necesare in legatura cu relevanta principiului pentru domenii de cercetare
diferite.16

Bunele practici de integritate nu sunt dependente de contextul legal

In pofida variatiilor de context social-politic si de etapa de dezvoltare a cercetarii


stiintifice,in Romania a existat tot timpul si o cultura a bunelor practici in materie de
integritate in prezentarea rezultatelor de cercetare.
Contactul cu modelele occidentale de bune practici in domeniu,mai simplu sau mai
dificil,a existat in permanenta.O simpla analiza pe text a lucrarilor stiintifice de
doctorat,coordonate de personalitati ale culturii romanesti,sau a publicatiilor din reviste
nationale de prestigiu poate sustine fara dificultati afirmatia.Implicatia de principiu a acestei
constatari este ca,indiferent de perioada de elaborare a lucrarilor de cercetare
stiintifica,exigentele de buna conduita au fost aceleasi.
Este adevarat ca dezbaterea publica pe tema plagiatului de dupa 2011 a redus toleranta
publica si institutionala la plagiat,a sporit gradul de constientizare a riscurilor de furt
intelectual.

16
Informatiile sunt publice,disponibile la adresa de internet:http://cne.ancs.ro/wp-
content/uploads/cne/2017/12/Ghid_identificare_plagiat_final_site.pdf,accesat la data de 16.01.2019
Inceputul acestui proces,insa,nu poate fi interpretat ca moment in care plagiatul a fost
descoperit ca practica nociva in Romania.Explozia plagiatului in Romania postdecembrista
este,sociologic vorbind,parte a procesului de accentuare a fenomenelor anomice,de incalcare
sistematica a normelor formale sau informale,juridice sau cutumiare,in conditii de tranzitie de
la un tip de societate la altul.In mod particular este un mod de imbogatire rapida,fara
munca,prin furt de idei,pentru titluri de prestigiu sau aducatoare de prestigiu si de bani.

Plagiatul din lucrari colective


Preluarea fara citarile de rigoare din lucrari semnate in calitate de coautor poate fi tot o
forma de plagiat daca se face pe scara larga,repetata si poate aduce prejudicii de imagine
celorlalti coautori.

Plagiatul si ,,cunoasterea comuna”


Suspiciunea de plagiat nu se poate extinde si asupra creatiilor intelectuale care intra in
categoria a ceea ce se cheama ,,cunoasterea comuna”.Principiul trebuie aplicat,insa,cu
rigoarea cuvenita spiritului sau. Formularile interpretative asupra unor texte normative sau
asupra unor date de larga cunoastere publica a unor evenimente istorice nu sunt,in sine,texte
normative sau simple descrieri de fapre si evenimente.Prezenta unor astfel de formulari
interpretative preluate din operele unor autori,fara citarile de rigoare,sunt tot plagiat,ca
formulari care au marca de originalitate asociata unui autor anume.
Toate cele sase principii anterioare se aplica la toate domeniile de cercetare si
dezvoltare.Desigur,exista si particularitati de domeniu de cunoastere care obliga la
nuantari.Revine expertilor din domeniu sa explice variatiile de forma si limite intre care se
aplica fiecare dintre principiile anterioare.17

Procedee.Severitatea plagiatului

Plagierea la nivelul unei opere date,poate avea grade diferite de severitate.Patru criterii
sunt definitorii pentru diagnosticarea severitatii plagierii:extensia preluarilor
ilegitime,localizarea lor in arhitectura lucrarii,caracterul realmente voluntar sau involuntar al
actelor de plagiat si repetabilitatea actelor de frauda ale autorului in diferite lucrari.Un al
cincilea criteriu de gravitate a plagiatului este de natura extrinseca si se refera la avantajele
obtinute,nemeritat,de catre autor a urmare a plagierii.Marcatorii anterior mentionati,detaliati
in paragraful urmator,reprezinta propuneri de instrumente sau de reguli operationale de
evaluare a lucrarilor suspecte de plagiat in diagnosticarea severitatii fraudei.
Criterii de evaluare a severitatii:
1.Numarul de paragrafe plagiate.Cu cat numarul de paragrafe copiate ca atare(verbatim),in
bloc,este mai mare,cu atat probabilitatea de intentionalitate in plagiere este mai mare.

17
Informatiile sunt publice,disponibile la adresa de internet:http://cne.ancs.ro/wp-
content/uploads/cne/2017/12/Ghid_identificare_plagiat_final_site.pdf,accesat la data de 16.01.2019
2.Numarul de cuvinte. Cu cat numarul de cuvinte identificate in paragrafele copiate ca atare,in
bloc,este mai mare,cu atat probabilitatea de intentionalitate in plagiere este mai mare.
3.Plagierea parafrazarilor.Preluarea nelegitima,fara citarile de rigoare,de catre autorul III(C) a
parafrazarilor pe care autorul II(B) le-a realizat dupa texte ale autorului I(A) este semn sigur
de intentionalitate a plagiatului practicat de autorul evaluat (C).Sunt mai multe variante ale
acestui gen de furt intelectual.
4.Practicarea plagiatului de tip mozaic:se preia un bloc de text,fara citarea de rigoare,iar in
interiorul textului respectiv se inlocuiesc cuvinte,dar cu pastrarea structurii de ansamblu a
frazarii.
5.Localizarea plagiatului in introducerea lucrarii ca zona de definire a obiectivelor de
cercetare,in partea de prezentare a metodologiei proprii,contributiilor originale si concluziilor
constituie circumstante agravante in diagnosticarea severitatii plagiatului.
6.Falsitatea motivatiei de necunoastere a bunelor practici de citare.O astfel de situatie apare
atunci cand persoana suspecta de plagiat sustine in apararea sa ideea ca ,,atunci cand am scris
eu teza sau articolul nu se stiau toate aceste reguli de citare corecta de astazi”,dar are in
propria lucrare secvente multiple in care citeaza corect.Este o autoconfirmare a motivatiei pe
care o da pentru plagiat.Nu poti sustine ca nu ai stiut regulile citarii prin ghilimele si note de
subsol daca in aceeasi lucrare citezi,cu multiple ocazii,corect.

Recunoasterea plagiatului prin norme cantitative


Daca textul preluat fara citarile de rigoare depaseste limita unei posibile memorari de
cuvinte succesive-variabila,desigur,pentru domenii diferite,dar si pentru persoane –atunci se
poate vorbi de probabilitate sporita de plagiat cuvant cu cuvant.18
Pentru stiintele exacte si pentru discipline cu inalt grad de formalizare,aceasta limita poate fi
mai mare.In astfel de azuri de formalizare puternica a abordarii este normal ca formularile
standardizate extinse sa aiba o larga circulatie in spatiile profesionale.Revine specialistilor din
domeniu sa estimeze daca textele standard preluate fara citare pot fi considerate drept
cunoastere comuna.
Situatia de mai sus nu trebuie sa fie confundata,insa,cu un pretins drept de a prelua,fara
citare corecta,interpretarea unor acte normative,realizata de catre alti autori.
Forma extrema a plagiatului derivat din ipoteza ca orice text normativ fara autor unic
poate deveni ,,al meu” este ilustrata de cazuri precum cel referitor la plagierea unor propuneri
de acte normative elaborate la nivelul unor organisme internationale.
Conteaza foarte mult si cat anume se preia,fara citare corecta,explicita,din surse relevante
pentru cunoasterea comuna.In conditiile in care preluarea este de mare intindere,modalitatea

18
Informatiile sunt publice,disponibile la adresa de internet:http://cne.ancs.ro/wp-
content/uploads/cne/2017/12/Ghid_identificare_plagiat_final_site.pdf,accesat la data de 16.01.2019
de citare specifica domeniului este obligatorie pentru ca frazarea in sine are incarcatura de
originalitate.19
Severitatea plagiatului in functie de dimensiunea fraudei intelectuale este variabil
sanctionata de la societate la societate ,de la domeniu la domeniu.In spatiul american,cu
toleranta minimala la plagiat,norma federala este de a nu prelua mai mult de opt cuvinte
succesive fara citare corecta.In chestiunea evaluarilor cantitative asupra pragului dincolo de
care preluarile incorecte sub raport deontologic duc la plagiat,consideram ca este indicat sa fie
avut in vedere urmatoarele principii: conteaza mai mult intentionalitatea dovedita a plagiatului
decat antitatea acestuia estimata prin analize de similitudine.In masura in care plagiatul
intentionat in lucrarea de refernita este dovedit ca fiind repetitiv,indiferent de partea din
lucrare afectata,atunci diagnosticarea plagiatului prin intentionalitate devine prioritara ca
importanta fata de estimarea cantitativa a textelor preluate incorect sub aspectul deontologiei
profesionale.
Daca totusi se apeleaza la estimari cantitative ale plagiatului este indicat ca acestea sa fie
atat de tip procentual,relativ,cat si in cifre absolute,eventual de numar de cuvinte.Ceea ce se
incrimineaza prin deciziile asupra plagiatului in sfera academica si de cercetare este intentia
realizata de a plagia.Intr-o societate precum cea romaneasca actuala,in tranzitie spre adoptarea
in masa a bunelor practici de deontologie a cercetarii stiintifice,este fundamental ca
practicarea plagiatului sa fie descurajata foarte clar prin normative precise,exigente.Stipularea
unui prag procentual de text care poate fi plagiat fara probleme este cu consecinte negative
grave,usor de estimat.Stabilirea la nivel central a unui prag oficial sau acceptabil de x% pana
la care se poate plagia va avea consecinte negative usor de estimat pentru practica academica
din invatamant si din publicistica de specialitate.20

Falsa problema a cunoasterii comune


Iesirea din capcana tolerantei la plagierea textelor normative sau de cunoastere
comuna.Faptul ca anumite texte preluate incorect se refera la evenimente istorice cunoscute
sau la interpretarea unor acte normative nu face justificabil in niciun fel actul de
plagiere.Detaliile de interpretare si modul de frazare sunt marca de originalitate si trecerea lor
in pachetul ,,plagiatului care poate fi justificat prin caracterul neimportant al textului” nu
poate fi acceptata.Dimpotriva,astfel de practici fac parte din arsenalul de aparare mascata a
plagiatelor.Una este un text de lege sau un eveniment istoric si cu totul altceva interpretarea
sau evaluarea acestora.

Autori fantoma

19
CRJI, Dosarul Tobă: „Expertul” Ţupulan, suspect de plagiat în serie şi parte dintr-o reţea de „reciclat” texte de
la Academia de Poliţie, disponibil la http://linx.crji.org/88-88-5561/dosarul-toba-bdquoexpertulrdquo-tupulan-
suspectplagiat-icircn-serie-parte-dintro-retea-bdquoreciclatrdquo-texte-academia-politie
20
Informatiile sunt publice,disponibile la adresa de internet:http://cne.ancs.ro/wp-
content/uploads/cne/2017/12/Ghid_identificare_plagiat_final_site.pdf,accesat la data de 16.01.2019
Suspiciunea de implicare a unor autori fantoma este greu de verificat,dar poate fi intarita
prin:
-listarea unui numar mare de referinte la bibliografie care nu apar explicit folosite in lucrare,in
pofida faptului ca in aceeasi lucrare apar frecvent citari corecte;
-erori repetate in text,indicative pentru implicarea unui autor fantoma(care este de departe de
a intelege particularitati elementare ale redactarii unui text stiintific)
-preluarea prin traducerea unor texte,de orice fel,dintr-o limba straina si prezentarea lor-in
bloc compact sau in stil mozaicat-ca text propriu nu este decat alta forma de plagiat
intentionat.

Expertiza de evaluare a plagiatului


Sunt necesare expertize multiple,transparente,in evaluarea suspiciunilor de plagiat.
Implicarea unor specialisti independenti in diagnosticarea cazurilor de plagiat este
obligatorie.Grupurile de evaluare a lucrarilor suspecte de plagiat trebuie sa includa,in primul
rand,experti din domeniul la care se refera,in principal,opera analizata.
In al doilea rand,in grupul de evaluare este bine sa fie inclus si un specialist dintr-un
domeniu diferit de cel al lucrarii evaluate pentru a evita aparitia unor comportamente de
solidaritate profesionala deficitar inteleasa.De asemenea,trebuie evitata includerea in grupul
de evaluare a unor persoane direct sau indirect subordonate autorului lucrarii supuse analizei.
Aplicatiile informatice care duc la estimarea ponderii pe care o au textele din lucrarea de
referinta similare cu alte texte semnate de alti autori,prezente pe internet,nu pot suplini
evaluarile expertilor prin analize calitative.Conteaza nu numai,si nu in primul rand,cat s-a
plagiat ci si ce s-a preluat ilegitim.Plagiatul in sectiuni de sinteza ale lucrarii nu poate fi
evaluat corect doar in termeni cantitativi de numar sau procente de text preluat
incorect.Similar,preluarea copy-paste a citatelor si a interpretarilor lor,fara indicarea
sursei,este proba de necontestat a intentionalitatii plagiatului.Practica de a evita raspunderea
in luarea deciziei de neplagiat prin referire exclusiva la rezultatele obtinute cu ajutorul
softurilor de recunoastere a similitudinilor trebuie descurajata.
In faza de verificare a suspiciunilor de plagiat,evaluatorii trebuie sa asigure pe deplin
confidentialitatea dezbaterii pe cazul in discutie,sa argumenteze temein deciziile pe care le
iau. Odata luata decizia institutionala de respingere sau acceptare a suspiciunii de plagiat pe
cazul dat,este util ca argumentarea sa devina pe deplin transparenta in spatiul public

Concluzii

Notiunea de plagiat este definita de Legea 2006/2004 privind buna conduita in cercetarea
stiintifica,dezvoltarea tehnologica si inovare.
Trebuie sa ne gandim daca termenul ,,plagiat’’ este cunoscut si inteles in comunitatea
noastra academica.Este usor de sanctionat un plagiat,dar in acest caz trebuie sa fii sigur ca
autorul respectiv stie ce inseamna acest lucru.
Bineinteles ca si acest lucru este greu de demonstrat,cele mai multe cazuri de plagiat
involuntar avand drept cauza ignoranta in acest domeniu.Cea mai simpla metoda este de a
incepe educatia etica cat mai devreme,inca din primii ani de studiu.Pentru a preveni plagiatul
este necesar sa se cunoasca cat mai multe lucruri referitoare la acest subiect si sa se respecte o
serie de reguli simple.
Plagiatul reprezinta o forma grava de frauda academica,solutia in majoritatea cazurilor
fiind foarte simpla si se refera la recunoasterea paternitatii lucrarilor originale care au
constituit baza documentarii,prin specificarea exacta a sursei,recunoscand astfel,onest,meritul
autorilor lucrarilor studiate.

BIBLIOGRAFIE

1. Academia Romana, Institutul de Lingvistica Iorgu Iordan,DEX-Dictionarul explicativ al


limbii romane, Editura: Univers Enciclopedic, 2007, sv plagia, plagiat.
2. Traniello, J. F., & Bakker, T. C. (2016). ”Intellectual theft: pitfalls and consequences of
plagiarism”. Behavioral Ecology and Sociobiology 70:1789–1791
3. CRJI, Dosarul Tobă: „Expertul” Ţupulan, suspect de plagiat în serie şi parte dintr-o reţea
de „reciclat” texte de la Academia de Poliţie, disponibil la http://linx.crji.org/88-88-
5561/dosarul-toba-bdquoexpertulrdquo-tupulan-suspectplagiat-icircn-serie-parte-dintro-retea-
bdquoreciclatrdquo-texte-academia-politie.
4.https://dexonilne.ro/definitie/plagiat
5.https://osim.ro
6. http://cne.ancs.ro/wp-content/uploads/cne/2017/12/Ghid_identificare_plagiat_final_site.pdf
7.Septimiu Chelcea Cum sa redactam o lucrare de licent,o teza de doctorat,un articol
stiintific in domeniul stiintelor socio-umane,editia a IV-a revizuitasi adaugita,Editura
Comunicare.ro,Bucuresti,2007
8. Barrie JM, Presti DE, Digital plagiarism - The web giveth and the web shall taketh, J Med
Internet Res [http://www.jmir.org]
9. http://www.umfcv.ro/files/d/e/Despre%20plagiat.pdf
10. http://araba.lls.unibuc.ro/wp-content/uploads/2014/10/Ghid-impotriva-plagiatului.pdf
11.Elena Emilia Stefan Etica si integritate academica,Editura Pro Universitaria,2018
12. Cezar Basno,Nicolae Dardac, ,,Consultatii privind lucrarea de diploma in invatamantul
superioreconomic”,Editura Didactica si Pedagogica,R.A,Bucuresti ,1996,

13.Ilie Rad, ,,Cum se scrie un text stiintific.Disciplinele


umaniste”,EdituraPolirom,Bucuresti,2017

14.Bujorel Florea, ,,Reflectii privind plagiatul”(II),IN R.R.D.P.I ,nr 1/2017

15. Stephen G. Nichols, Introduction:Philology in a Manuscript Culture, In,:


,,Speculum”,vol.65,nr1,1990

S-ar putea să vă placă și