Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT SIMION BĂRNUȚIU


SPECIALIZAREA:ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ EUROPEANĂ
ANUL 1

REFERAT LA DISCIPLINA:
EVOLUȚIA ISTORICĂ ȘI DEZVOLTAREA VIITOARE
A UNIUNII EUROPENE

TITLUL REFERATULUI:
INTEGRAREA ROMANIEI ÎN U.E. ȘI EFICENTIZAREA
SISTEMULUI ADMINISTRATIV ROMANESC PRIN M.C.V.

STUDENT:
IROD ADRIAN,ANUL1,MASTER,ZI

ANUL UNIVERSITAR 2018-2019

1
M.C.V. 2017

INTRODUCERE

Mecanismul de cooperare și verificare (MCV) este o măsură de salvgardare invocată de


Comisia Europeană atunci când ea consideră că un nou stat membru sau un stat care este în
curs de aderare la Uniunea Europeană nu și-a îndeplinit angajamentele asumate în contextul
negocierilor de aderare în domeniile ariei de libertate , securitate și justiție sau de politică a
pieței interne.
Mecanismul de Cooperare și Verificare reprezintă un proces de verificare regulată a
progreselor pe care România și Bulgaria le au în ceea ce privește reforma sistemului judiciar,
corupția și crima organizată (doar pentru Bulgaria).
Pentru a ajuta cele două țări să soluționeze aceste probleme importante, Uniunea
Europeană a decis să instituie un "mecanism de cooperare și verificare" special, destinat să
asigure un proces de aderare armonios și totodată să protejeze politicile și instituțiile europene.
În decembrie 2006, Comisia Europeană a stabilit 4 criterii („obiective de referință”)
pentru România, pentru evaluarea progreselor înregistrate în aceste domenii:
1.asigurarea unui act de justiție mai transparent și mai eficient, în special prin consolidarea
capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea și monitorizarea
impactului noilor Coduri de procedură civilă și penală;
2.instituirea unei agenții de integritate cu responsabilități privind verificarea averilor, a
incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, cu rolul de a emite hotărâri cu
caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni disuasive;
3.pe baza progreselor realizate până în prezent, efectuarea în continuare de investigații
profesioniste și imparțiale în legătură cu acuzații privind acte de corupție la nivel înalt;
4.adoptarea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea și combaterea corupției, în special în
administrația locală.1
RELAȚIA ROMANIEI CU U.E.

România a fost prima țară din Europa Centrală și de Est care a avut relații oficiale cu
Comunitatea Europeană. În ianuarie 1974, o înțelegere a inclus România în Sistemul
Generalizat de Preferințe al Comunității. Relațiile diplomatice ale României cu Uniunea
Europeană datează din 1990, urmând ca în 1991 să fie semnat un Acord de Comerț și
Cooperare. România a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, împreună cu
Declarația de la Snagov, un document semnat de toate cele 14 partide politice importante ale
României, în care acestea își exprimau sprijin deplin pentru integrarea europeană. În iulie 1997,
Comisia Europeană și-a publicat "Opinia asupra Solicitării României de a deveni membră a
Uniunii Europene".

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanismul_de_Cooperare_%C8%99i_Verificare#2017

2
În anul următor, a fost întocmit un "Raport privind progresele României în procesul de
aderare la Uniunea Europeană". În următorul raport, publicat în octombrie 1999, Comisia a
recomandat începerea negocierilor de aderare cu România.
La summit-ul de la Thessaloniki din 2004 s-a declarat că Uniunea Europeană sprijină
obiectivul României de a obține statutul de membru cu drepturi depline în 2007.
În relația cu Uniunea Europeană se face cel mai simțită influența pe care a avut-o și o are
lupta anticorupție din România.
În primul rând, lupta anticorupție a jucat un rol decisiv la aderarea României în Uniunea
Europeană, măsurile pe care România le-a luat până în 2007, cadrul legislativ pe care l-a creat
pentru a face posibilă lupta anticorupție, instituțiile de forță din domeniu, toate acestea au făcut
posibilă aderarea.
În al doilea rând, lupta anticorupție din țara noastră a continuat masiv și după aderarea la
Uniunea Europeană, aceasta din urmă cerând chiar ea României să continue lupta împotriva
corupției, respectându-și astfel angajamentele pe care și le-a luat în momentul aderării.După
aderare, tot mai multe ambasade și oficiali europeni au cerut de-a lungul timpului României
continuarea luptei anticorupție.2
Pentru a ajuta România în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și corupția, U.E. a
decis să instituie un "Mecanism de Cooperare și Verificare" special, destinat să asigure un
proces de aderare armonios și totodată să protejeze politicile și instituțiile europene.
Rezultatele rapoartelor acestui mecanism vom vedea mai târziu că vor întări relațiile
României cu U.E. și vor aduce beneficii semnificative României.
Primele rapoarte ale MCV din perioada 2007 -2010 au evidențiat progresele făcute de
România, au apreciat activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și crearea Agenției
Naționale de Integritate (ANI), înființată pentru a controla averile demnitarilor.3
În Raportul din 2011, Comisia și-a menținut aprecierile la adresa DNA și a salutat
modificările aduse la Legea ANI. De asemenea, Comisia a spus că este nevoie de măsuri pentru
a se evita închiderea dosarelor de înaltă corupție din cauza împlinirii termenului de
prescripție,4și a cerut Parlamentului adoptarea măsurilor pentru "îmbunătățirea recuperării
produselor infracțiunii, urmărirea în justiție a cazurilor de spălare de bani precum și protecția
împotriva conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice”.
La 5 ani după aderarea la Uniunea Europeană, raportul din iulie 2012, care a făcut o analiză
a celor cinci ani, a evidențiat progresele înregistrate, a arătat că s-au pus bazele pentru
modernizarea sistemul judiciar, instituții precum DNA și ANI au avut rezultate convingătoare
în instrumentarea cazurilor de corupție la nivel înalt, a salutat intrarea în vigoare a noului Cod
Civil. În finalul raportului, Comisia Europeană a făcut 14 recomandări pe care România să le
ia în calcul.
În Raportul din ianuarie 2013, Comisia constată că România nu a pus în aplicare toate
recomandările din 2012 care vizau restabilirea statului de drept și independența sistemului

2
Redacția Ziare.com
3
„Rapoartele MCV pe Justiție pentru România (2007-2016)”,AGERPRES , 25 ianuarie 2017
4
Comisia Europeană-Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele realizate de
Romania in cadrul M.C.V.-ului

3
judiciar însă, remarcă faptul că "respectarea Constituției și a hotărârilor pronunțate de Curtea
Constituțională a fost restabilită".5
Raportul din 2014 felicită din nou România,sunt apreciate în continuare activitatea DNA și
ANI, rolul de principal garant al independenței justiției al CSM și măsurile luate de Înalta Curte
de Casație și Justiție (ICCJ) pentru uniformitatea jurisprudenței.6A fost remarcat faptul că, în
ciuda condamnărilor în cazul actelor de corupție, procentul mare de pedepse cu suspendarea în
cadrul sistemului judiciar "indică o anunită reticență a judecătorilor de a-și asuma consecințele
unei constatări a vinovăției, ceea ce se află în contradicție cu ghidul de stabilire a pedepselor
al înseși ICCJ".
În raportul MCV din ianuarie 2015 se arată progresele continue înregistrate în justiție și
lupta anticorupție.Comisia a salutat "cooperarea constructivă pe care a avut-o cu autoritățile
române" în cursul anului 2014 și a încurajat România să ia măsuri în domeniile: independența
justiției, reforma sistemului judiciar, integritatea și lupta împotriva corupției.
Raportul publicat în 2016 a apreciat activitatea CSM și a Inspecției Judiciare care au
continuat să apere independența justiției. Deși președintele ANI a demisionat în urma unei
anchete deschise de DNA, Comisia a considerat că activitatea ANI a fost în continuare bogată
și procesul de numire a noului șef ANI a fost unul transparent.
La 10 ani după aderarea la Uniunea Europeană, raportul din ianuarie 2017, care a făcut o
analiză a celor zece ani, menționează că România a făcut "progrese majore" în direcția
îndeplinirii obiectivelor MCV. Au fost apreciate activitățile CSM, DNA, ANI, reforma din
cadrul Inspecției Judiciare care a întărit instituția, rolul Curții Constituționale în consolidarea
independenței sistemului judiciar.7
Efectele rezultatelor acestor rapoarte nu au întârziat să aibă efecte pozitive asupra relației
dintre România și Uniunea Europeană. Tot mai mulți oficiali europeni recunosc public
progresele semnificative ale României și dau țara noastră drept model de luptă anticorupție în
zonă. Consiliul U.E. salută progresele semnificative făcute de România în ceea ce privește lupta
împotriva corupției și salută profesionalismul din cadrul sistemului judiciar românesc, care în
ansamblul său, a continuat să crească.8
Ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, consideră și el că România a făcut paşi foarte
importanţi, în cei 10 ani de participare la Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte Justiţia şi
lupta împotriva corupţiei.
În final, trebuie să remarcăm că lupta anticorupţie a ajuns în centrul dezbaterii privind
aderarea României la Schengen. Acest lucru putem spune că este răsplata României pentru
lupta acerbă pe care a dus-o și o duce împotriva corupției.Agence France-Presse spunea că
lupta anticorupţie şi reformarea justiţiei sunt în centrul dezbaterii privind aderarea la spaţiul
Schengen a României.9
Reunit în şedinţă plenară la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat în decembrie o
rezoluţie care cere admiterea României şi Bulgariei în zona Schengen. Rezoluţia cu titlu de

5
Comisia Europeană-Comunicat de presă.30 ianuarie 2013
6
Raport al Comisiei Europene-22 ianuarie 2014
7
Raport Comisia Europeană-25 ianuarie 2017
8
Redacția ziare.com-15 martie 2016
9
Mediafax-11 ianuarie 2011

4
recomandare pentru Consiliul Uniunii Europene, solicită aderarea cât mai rapidă a celor două
state la spaţiul Schengen ca membri cu drepturi depline.10
Mai mult decât atât, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, prezent la
Ateneul Român la ceremonia oficială de preluare a președinției Consiliul Uniunii Europene, a
făcut o afirmație istorică:„Sper ca acest lucru, aderarea la Spațiul Schengen, să se petreacă sub
mandatul României”.11
De asemenea, Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, subliniază și el
sprijinul pentru aderarea României la Schengen. Juncker a afirmat că dorește ca până la finalul
mandatului său să fie finalizat MCV-ul pentru România și, de asemenea, țara noastră să intre
în Schengen.
Deși cu toți oficialii europeni susținând aderarea țării noastre la Schengen, tot mai avem
contestatari vehemenți, care sunt împotriva aderării. Spre exemplu, Olanda, un contestatar
celebru al aderării,afirma încă din 2012 prin vocea premierului său că este total împotriva
aderării României.
Tot prin vocea aceluiași premier, Olanda își menține poziția fermă și, în septembrie 2018 își
manifesta îngrijorarea cu privire la statul de drept în România și implicit nesusținerea aderării
României la Spațiul Schengen.
Este de remarcat aici faptul că împotrivirea Olandei poate avea la bază și un motiv de natură
economică. Dacă România ar adera la Spațiul Schengen transporturile maritime s-ar putea
realiza prin Marea Neagră prin portul Constanța, acest lucru diminuând rata transporturilor
maritime prin portul olandez Rotterdam, marele port al Europei.

M.C.V. 2017 PENTRU ROMANIA

DESCRIERE:
Corupția la nivel mediu și mic este larg percepută ca o problemă în România, fapt care are
consecințe asupra dezvoltării economice și sociale a României. Achizițiile publice reprezintă,
de exemplu, un domeniu în care prevalența corupției blochează efectul stimulant al investițiilor.
Sănătatea este un alt domeniu în care corupția are consecințe grave. Prevenirea corupției și o
abordare proactivă din partea administrației publice pentru blocarea posibilităților de corupție
reprezintă un complement indispensabil la activitatea de urmărire penală a încălcărilor după ce
acestea au avut loc.
Raportul de față analizează evoluțiile din România începând din 2007. La fel ca în anii
anteriori, raportul este rezultatul unui proces atent de analiză întreprins de Comisie și se
bazează pe cooperarea strânsă cu instituțiile din România, precum și pe contribuția societății
civile și a altor părți interesate, printre care și a altor state membre.

10
Ion M. Ioniță-Adevărul.ro 11 decembrie 2018
11
Cora Muntean, Cătălin Iordache, „Moment ISTORIC pentru România. Anunț URIAȘ făcut în legătură cu
aderarea la SPAȚIUL SCHENGEN”,evz.ro, 11 ianuarie 2019,

5
Prezentul raport se plasează într -o perspectivă pe termen mai lung pentru a identifica
măsurile-cheie care mai trebuie întreprinse pentru realizarea obiectivelor MCV. Atunci când
măsurile prevăzute la fiecare din obiectivele de referință din prezentul raport vor fi întreprinse,
obiectivul respectiv va fi considerat provizoriu finalizat. Atunci când acest lucru va fi valabil
pentru toate obiectivele de referință, MCV va fi închis.
Eforturile întreprinse în ultimii ani în România pentru dezvoltarea capacității administrative
sunt încă în curs, ceea ce are consecințe asupra procesului de reformă. Practica legislativă
permite introducerea bruscă a unor modificări prin intermediul Parlamentului, scurtcircuitând
practica mai bunei legiferări și etapa consultărilor și îngreunând sarcina de a demonstra
sustenabilitatea cadrului juridic în domenii precum corupția. Este nevoie în continuare să se
consolideze aderarea la principiile cooperării loiale între instituții și la principiul respectării
independenței sistemului judiciar, după cum se poate vedea din atacurile împotriva
judecătorilor și procurorilor exprimate prin intermediul mass-mediei române, fiind necesare
mecanisme mai puternice de contracarare a acestora.
În multe domenii care fac obiectul MCV s-a observat o tendință notabilă inclusiv pe
parcursul anului trecut spre o calitate mai bună a informațiilor cu privire la sistemul judiciar și
la corupție, precum și o mai mare deschidere în a face aceste informații accesibile. Prin urmare,
în domeniul MCV, prezentul raport formulează un număr de recomandări privind intensificarea
raportării și o mai mare transparență. Pe termen scurt, acest lucru va permite Comisiei să ajungă
la concluziile finale, iar după încheierea MCV va asigura, de asemenea, sprijin pentru
sustenabilitatea reformei, întrucât va favoriza responsabilizarea.
Prezentul raport se plasează într -o perspectivă pe termen mai lung pentru a identifica
măsurile-cheie care mai trebuie întreprinse pentru realizarea obiectivelor MCV. Dinamica
creată până în prezent permite concentrarea atenției pe măsurile-cheie care trebuie luate.Atunci
când măsurile prevăzute la fiecare din obiectivele de referință din prezentul raport vor fi
întreprinse, obiectivul respectiv va fi considerat provizoriu finalizat. În cazul obiectivelor de
referință pentru care se apreciază că s-au realizat progrese substanțiale, Comisia consideră că
punerea aplicare energică și menținerea atât a ritmului, cât și a unei direcții consecvente a
reformei va permite închiderea rapidă a respectivelor obiective de referință. Pentru alte
obiective, acest lucru s-ar putea dovedi mai problematic. Prin urmare, Comisia are intenția de
a prezenta următorul raport la sfârșitul anului 2017 și este pregătită să ofere asistență
suplimentară pentru a ajuta la consolidarea caracterului ireversibil al progreselor înregistrate și
să încheie, astfel, monitorizarea și verificarea efectuate în cadrul mecanismului.
Trebuie remarcat, de asemenea, că, de la data stabilirii obiectivelor de referință cuprinse în
MCV, au avut loc evoluții majore în ceea ce privește jurisprudența CEDO, standardele și cele
mai bune practici internaționale și disponibilitatea informațiilor comparative privind sistemele
judiciare naționale din UE, care au orientat autoritățile române în realizarea reformelor și care
permit, totodată, o măsură obiectivă și comparabilă a evoluției sistemului judiciar și a luptei
împotriva corupției din România în domeniul de aplicare al celor patru obiective de referință.
Primul obiectiv de referință viza sistemul judiciar și se axa pe instituirea unui sistem
independent, imparțial și eficient, pe consolidarea consecvenței procesului judiciar, precum și
pe îmbunătățirea transparenței și a responsabilizării. În acest domeniu s-au înregistrat progrese
instituționale și normative substanțiale. Începând din 2012, Consiliul Superior al Magistraturii
(CSM) s-a impus ca manager al sistemului judiciar și a demonstrat o voință tot mai mare de a-
și îndeplini rolul constituțional, în special în ceea ce privește apărarea independenței sistemului
judiciar, un rol esențial care va reveni acum noului Consiliu Superior, recent ales. În 2016,
sondajele au continuat să sugereze o percepție publică puternică a independenței judiciare și a

6
încrederii în sistemul judiciar12.Însă, așa cum au arătat și rapoartele MCV anterioare, au existat
și reacții la această tendință: atacuri venite din partea politicienilor și a mass-mediei și
îndreptate împotriva magistraților și a instituțiilor judiciare. În 2016, au devenit deosebit de
intense atacurile împotriva Direcției Naționale Anticorupție.
În ultimii trei ani, Ministerul Justiției, CSM și sistemul judiciar au demonstrat voința și
capacitatea de a lucra împreună și de găsi soluții pentru progresul reformei. Resursele mai mari
alocate sistemului judiciar, în special de către ultimele două guverne, au contribuit la acest
lucru. Cu toate acestea, abordarea unor aspecte precum echilibrarea volumului de muncă din
diferitele instanțe și din cadrul aceleiași instanțe, cum ar fi modalitatea de a găsi soluții în ceea
ce privește discrepanțele dintre volumul de muncă al instanțelor mari și al instanțelor mici și
repartizarea sarcinilor între judecători și grefieri, au cunoscut progrese lente. Progresul major
constă în aceea că, în prezent, sunt disponibile toate instrumentele pentru monitorizarea
funcționării instanțelor și a situației resurselor umane și în faptul că există o strategie
cuprinzătoare de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020.
S-a considerat, de asemenea, că rigurozitatea procedurilor de intrare în magistratură, bazată
pe formarea obligatorie în cadrul Institutului Național al Magistraturii, a jucat un rol important
în procesul de consolidare atât a profesionalismului, cât și a independenței magistraților. În
ceea ce privește numirea judecătorilor și a procurorilor, ultimul raport MCV a identificat 2016
ca an de probă pentru numiri. Acesta a fost cazul în ceea ce privește numirea procurorilor-șefi
și a adjuncților acestora.
De asemenea, CSM este responsabil pentru sancționarea abaterilor profesionale și
disciplinare ale magistraților. Deciziile disciplinare ale CSM pot fi contestate la Înalta Curte de
Casație și Justiție, iar în raportul MCV pe 2016 se constata că lanțul decizional părea să fi
devenit mai previzibil și mai consecvent.
România a adoptat și a pus în aplicare noul Cod civil și noul Cod penal, precum și codurile
de procedură aferente, în vederea modernizării dreptului material și a îmbunătățirii eficienței
și consecvenței procesului judiciar. Prin adaptarea la această reformă majoră, sistemul judiciar
în ansamblul său și-a dovedit profesionalismul. Există dovezi că rezultatul a fost accelerarea
într-o anumită măsură a duratei procedurilor judiciare, precum și un grad mai mare de
consecvență a hotărârilor judecătorești. Aceste reforme majore sunt aproape finalizate. Cu toate
acestea, finalizarea acestor reforme importante ale codurilor, așa cum se recomanda în raportul
MCV pe 2016, s-a dovedit a fi dificilă și pune în continuare în evidență o serie de deficiențe.
O serie de modificări importante aduse Codului penal și Codului de procedură penală de către
Guvern în scopul de a alinia dispozițiile acestora cu deciziile Curții Constituționale nu fuseseră
încă adoptate la sfârșitul legislaturii în decembrie 2016, în timp ce în Parlament se acorda
atenție unor modificări care au suscitat controverse pe motivul că slăbeau cadrul legal
anticorupție, chiar dacă ele nu au fost adoptate. La 18 ianuarie 2017, Guvernul a prezentat spre
consultare două proiecte de ordonanțe de urgență, una privind grațierea și una de modificare a
Codului penal și a Codului de procedură penală.13
În ultimii ani, mecanismele juridice au fost completate de eforturile manageriale de
promovare a consecvenței și de disponibilitatea online a tuturor hotărârilor judecătorești.
Raportul MCV pe 2016 a constatat semne de schimbare de paradigmă culturală în ceea ce

12
Tabloul de bord al UE privind justița din 2016, COM(2016) 199 final, graficele 48, 44 și 46.
13
Proiectele aflate în consultare ar presupune modificări ale dispozițiilor privind infracțiunile de corupție de
abuz în serviciu și de conflict de interese, precum și faptul că legea grațierii ar urma să se aplice și persoanelor
care au fost condamnate pentru anumite infracțiuni de corupție.

7
privește consecvența în cadrul sistemului judiciar. Respectarea și executarea hotărârilor
judecătorești sunt legate atât de independență, cât și de consecvență.
Problemele legate de respectarea și executarea hotărârilor judecătorești de către instituțiile
statului și de către administrația publică au constituit o temă recurentă: Comisia a adoptat
recomandări succesive în 2014, 2015 și 2016 pe această temă, care a fost recunoscută drept o
deficiență structurală șide către CEDO.O evoluție importantă în 2016 în ceea ce privește
executarea hotărârilor judecătorești legate de confiscarea activelor provenite din săvârșirea de
infracțiuni a fost acordul privind înființarea noii Agenții Naționale de Administrare a Bunurilor
Indisponibilizate, care își demarează în prezent activitatea: o parte a misiunii acesteia este de a
aplica proceduri pentru a stimula organismele publice să desfășoare activități de recuperare a
activelor și de combatere a pierderilor finanțelor publice.
În ansamblu, România a înregistrat progrese substanțiale cu privire la o mare parte a
obiectivului de referință nr.1, însă acest lucru nu a fost lipsit de dificultăți, fiind încă necesare
eforturi pentru a demonstra un bilanț pozitiv în anumite domenii, cum ar fi respectarea
independenței sistemului judiciar în viața publică din România, finalizarea reformei Codului
penal și a Codului civil, precum și asigurarea eficienței în executarea hotărârilor judecătorești
de către toți cei în drept.
Cel de-al doilea obiectiv de referință vizează înființarea unei agenț ii de integritate cu
responsabilități în domeniul verificării patrimoniului, a incompatibilităților și a conflictelor de
interese potențiale, precum și cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce
la aplicarea unor sancțiuni disuasive. Agenția Națională de Integritate a fost înființată în 2007,
însă legitimitatea sa a fost contestată în mod frecvent în primii ani de existență. În 2010, în
urma unei decizii a Cur ții Constituționale, legea de înființare a agenției a fost anulată și nu este
clar dacă, fără presiune externă, ar fi fost creat un nou cadru legal, așa cum s-a întâmplat șase
luni mai târziu.
În prezent, România dispune de un cadru legal cuprinzător în materie de integritate pentru
funcționarii publici, iar Agenția Națională de Integritate este recunoscută ca o instituție
independentă care pune în aplicare aceste norme. Bilanțul agenției în ceea ce privește
investigarea averilor ilicite, a incompatibilităților și a conflictelor de interese administrative s-
a îmbunătățit în mod treptat, rezultatele fiind în mod constant semnificative începând cu 2013,
tendință care a fost confirmată din nou în 2016. ANI va avea la dispoziție un nou instrument,
sistemul PREVENT de verificări ex ante ale achizițiilor publice, a cărui legislație a fost
convenită în Parlament în toamna anului 2016 și care ar trebui să includă toate conflictele de
interese astfel cum sunt definite de noile legi ale achizițiilor publice. În conformitate cu
recomandarea din ultimul raport MCV, în 2016, ANI a colaborat îndeaproape și cu Autoritatea
Electorală Permanentă pentru a se asigura că deciziile în materie de integritate au fost avute în
vedere la stabilirea eligibilității candidaților.
În ansamblu, România a înregistrat progrese în privința obiectivului de referință nr.2 și se
poate considera că Agenția Națională de Integritate s-a impus drept o instituție respectată.
Obiectivul de referință nr.3 privește realizarea unor cercetări profesioniste și imparțiale în
cazul acuzațiilor de corupție la nivel înalt. Corupția este o problemă adânc înrădăcinată la
nivelul societății, cu consecințe atât pentru guvernanță, cât și pentru economie. Aceasta este
larg recunoscută ca o problemă majoră în România, așa cum se arată periodic în sondajele de
opinie și, cel mai recent, în Eurobarometrul privind MCV.14 Din 2013, bilanțul instituțiilor

14
Sondajul Eurobarometru Flash 445: „Mecanismul de cooperare și de verificare pentru Bulgaria și
România”,publicat la 25 ianuarie 2017

8
implicate în cercetarea și urmărirea cazurilor de corupție la nivel înalt și în pronunțarea de
hotărâri în astfel de cazuri a fost solid, conducând în mod regulat la punerea în mișcare a
acțiunii penale și încheierea de cazuri privind politicieni de la toate nivelurile și din toate
partidele politice, precum și privind funcționari publici, magistrați și oameni de afaceri. De
asemenea, s-a înregistrat o tendință puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea
prejudiciului cauzat de infracțiunile de corupție. Bilanțul acestora, care s-a menținut constant
în 2016, este un semn de independență și profesionalism al instituțiilor judiciare. Cu toate
acestea, repetitivitatea unor infracțiuni similare sugerează, totodată, că măsurile de prevenire a
corupției nu au fost eficace.
Rapoartele MCV au remarcat, de asemenea, legătura clară dintre eficacitatea activității
anticorupție și reacția largă a mass-mediei și a clasei politice care a adus critici publice unor
magistrați în mod individual și sistemului justiției în general.
Cel de-al patrulea obiectiv de referință privea măsurile suplimentare de prevenire și luptă
împotriva corupției, în special în cadrul administrației locale. Corupția la nivel mediu și mic
este larg percepută ca o problemă în România, fapt care are consecințe asupra dezvoltării
economice și sociale a României. Achizițiile publice reprezintă, de exemplu, un domeniu în
care prevalența corupției blochează efectul stimulant al investițiilor. Progresele în recuperarea
activelor se vor accelera odată cu înființarea noii Agenții Naționale pentru Administrarea
Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) care a început să funcționeze în ianuarie 2017.
Guvernul a adoptat o nouă strategie anticorupție 2016-2020 în august 2016, căutând, în
special, să remedieze prin măsuri specifice deficiențele identificate. Principala provocare va fi
aceea de a pune măsurile în aplicare în mod eficace în toate sectoarele, inclusiv la nivel
local,acolo unde mulți observatori văd riscurile de corupție ca fiind deosebit de ridicate.
În ansamblu, perspectiva la zece ani de la instituirea mecanismului arată că România a făcut
progrese majore către îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin MCV. Un număr de
instituții-cheie au fost create și au fost adoptate acte normative foarte importante. De asemenea,
în multe domenii se poate vedea un bilanț pozitiv. Totodată, Comisia consideră că România a
demonstrat existența unei serii de garanții interne împotriva unor eventuale deteriorări
intempestive ale progreselor înregistrate. Cu toate acestea, există încă deficiențe importante
care trebuie remediate. Reforma trebuie să continue pe aceeași cale, iar garanțiile interne
trebuie consolidate în continuare în scopul de a se asigura caracterul ireversibil necesar pentru
îndeplinirea obiectivelor de referință în mod satisfăcător. Prin urmare, scopul acestei secțiuni
este de a stabili restul de măsuri care trebuie întreprinse pentru a se asigura îndeplinirea
obiectivelor MCV.

9
CONCLUZII

Rapoartele MCV ale Comisiei pe anii 2014, 2015 și 2016 au putut evidenția o tendință și
un bilanț pozitiv care indică progrese importante și un caracter ireversibil tot mai pronunțat al
reformelor puse în aplicare în cadrul MCV. Această tendință pozitivă a fost confirmată în 2016
printr-un bilanț neîntrerupt al instituțiilor din sistemul judiciar într-o perioadă care a cunoscut
schimbări la nivelul conducerii și un impuls puternic din partea Guvernului pentru a consolida
acțiunile preventive în materie de corupție.
La 12 ani de la aderarea la U.E.și 15 ani de la integrarea în NATO, avem semnale care ne
pot face să sperăm câtuși de puțin că România poate ajunge un stat cu adevărat respectat în
Europa și o poveste de succes politic și economic. Dacă România va reuși să asigure
independența justiției și să-și păstreze statutul de model în ceea ce privește lupta anticorupție
pentru statele vecine, avem toate șansele să ajungem să avem o bună guvernanță, o
administrație performantă, o clasă politică capabilă să apere interesele ţării la nivel european
şi să plaseze oameni capabili în funcţii-cheie și, în final, să ajungem o poveste de succes cum
este cazul Poloniei.

10
BIBLIOGRAFIE

SITE-URI:
WWW.MEDIAFAX.RO
WWW.WIKIPEDIA.ORG
HTTPS://EC.EUROPA.EU

11