Sunteți pe pagina 1din 3

Barza albă sau cocostârcul alb (Ciconia ciconia) este o pasăre mare.

Penajul⁠(d) său este în principal alb, cu aripile parțial negre. Adulții au picioare portocalii lungi și
ciocuri roșii lungi, și măsoară în medie 100–115 cm de la vârful ciocului până la capătul cozii, cu
o anvergură a aripilor de 155–215 cm.
Barza albă este o pasăre migratoare pe distanțe mari: iernează în Africa, din Africa sub-
sahariană tropicală până în Africa de Sud sau pe subcontinentul indian. Atunci când migrează
între Europa și Africa, evită să traverseze Marea Mediterană și ocolește prin Levant în est sau pe
la strâmtoarea Gibraltar în vest, deoarece curenții ascendenți⁠(d) de care depind pentru a se ridica
în zbor nu se formează deasupra apei.
Carnivoră, barza albă mănâncă o gamă largă de animale, de la insecte, pești, amfibieni, reptile,
mamifere mici și păsări mici. Își ia cea mai mare parte a hranei de la sol, din vegetația joasă și
din apa puțin adâncă.
Este monogamă, dar nu se împerechează pe viață⁠(d). Ambii membri ai perechii construiesc un
cuib mare, care poate fi folosit mai mulți ani. În fiecare an, femelele pot pune de obicei patru ouă,
care eclozează asincron la 33-34 de zile după ouat. Ambii părinți clocesc ouăle pe rând și îi
hrănesc pe pui. Puii părăsesc cuibul la 58-64 zile după eclozare și continuă să fie hrăniți de
părinți încă 7-20 de zile.
Berzele albe consumă o mare varietate de hrană de origine animală. Ele preferă să caute hrana
în pajiști pe o rază de circa 5 km de cuibul lor și în locuri unde vegetația este mai scurtă, astfel
încât prada să fie mai accesibilă.[43] Regimul lor alimentar lor variază în funcție de sezon,
localitate și disponibilitatea prăzii. Din hrana obișnuită fac parte insectele (în special gândaci,
lăcuste și greieri), râme, reptile, amfibieni, în special speciile de broaște cum ar fi broasca
comestibilă⁠(d) (Pelophylax kl. esculentus) și broasca comună⁠(d) (Rana temporaria), și mamifere
mici, molii și cârtițe. Mai puțin frecvent, ele mănâncă ouă de pasăre și pui de păsări, pești,
moluște, crustacee și scorpioni. Vânează în principal în timpul zilei, înghițind prada mică cu totul,
dar ucigând și dezmembrând prada mai mare înainte de a o înghiți.[66] Adesea confundă
elasticele de cauciuc cu râmele și le înghit, ceea ce are ca rezultat blocajul fatal ale tractului
digestiv.[90]

„Ce păsărele sunt pe aceste imagini?”


(…rândunica şi barza)
„Ce fel de păsări sunt barza şi rândunica?”
(…călătoare)
„De ce le spunem păsări călătoare?”
(…pentru că ele călătoresc dintr-o ţară în alta)
„Pentru că mi-a plăcut aşa de mult acele păsărele, m-am gândit că astăzi să vă
povestesc câte ceva despre rândunică şi barză.”
„De unde vin barza şi rândunica?”
(…din Ţările calde)
„În ce anotimp vin aceste păsări la noi în ţară?”
(…primăvara)
„Apariţia rândunicii anunţă venirea primăverii.”
„Din ce este alcătuit corpul rândunicii şi al berzei?”
(…cap, trunchi, membre)
„De cine este susţinut trunchiul atât la barză cât şi la rândunică?”
(…de cap)
„Din ce este format capul?”
(…ochi, cioc)
„Câţi ochi are barza şi rândunica?”
(…doi ochi)
„Cum sunt ochii berzei faţă de cei ai rândunicii?”
(…mai mari)
„Dar ciocul berzei?”
(…este lung)
„Cum este ciocul rândunicii?”
(…este mic)
„Deci barza şi rândunica au capul format din doi ochi şi un cioc. Ochii berzei
sunt mai mari decât ai rândunicii. Ciocul berzei este lung, iar ciocul rândunicii
este mic, dar cu deschidere largă, pentru a prinde din zbor insectele.”
„În continuarea capului este gâtul. Cum este gâtul berzei faţă de cel al
rândunicii?”
(…mai lung şi mai subţire)
„În continuarea gâtului este trunchiul. Cum este trunchiul celor două păsări?”
(…acoperit cu pene de diferite culori)
„Cu se termină trunchiul?”
(…cu o coadă cu pene lungi şi tari)
„Barza şi rândunica au trunchiul acoperit cu pene şi terminat într-o codă cu
pene lungi şi tari.”

„La ce servesc aripile berzei şi a rândunicii?”


(…la zbor)
„Dar picioarele?”
(…la mers)
„Cum sunt picioarele berzei faţă de cele ale rândunicii?”
(…mult mai lungi)
„În ce sunt terminate degetele lor?”
(…în gheare)
„Aripile (membrele anterioare) servesc la zbor, iar picioarele (membrele
posterioare) sunt adaptate la mers. Picioarele rândunicii sunt slabe, folosite la
căţăratul pe zidurile verticale, mai rar pentru a sat pe ramuri. Iar picioarele berzei
sunt lungi, iar în timpul zborului sunt întinse. Degetele au patru gheare, trei
gheare îndreptate înainte şi unul înapoi.”

„Cu ce se hrăneşte barza?”


(…cu broaşte, şerpi, şopârle, gândaci)
„Dar rândunica cu ce se hrăneşte?”
(…cu insecte)
„Unde îşi construiesc de obicei cuibul berzele?”
(…pe stâlpi, pe coşurile sau acoperişurile caselor)
„Dar rândunelele?”
(…pe zidurile caselor)
„Din ce îşi construiesc berzele cuibul?”
(…rămurele de diferite grosimi, ierburi, resturi vegetale)
„Dar rândunele?”
(…pământ, paie, pene)
„Ce fac berzele şi rândunelele în cuiburi?”
(…clocesc ouăle pentru a scoate pui)