Sub.Dd nedureros Sub. antecedente: a) PAAH ce Sub durerea gie e e e e Tratamente în dureri;traumatisme; însoţeşte o pulpită poate avea un mers Sub durere - în faza stadiul submucos: Sub nedureros; Sub antecedente , tentative de tratament. totală (seroasă sau ascendent sau se mare, care subperiostală, -durere redusă, - uneori dureri simptomatologia traumatisme în prezent: modificări de purulentă): poate instala brusc; atinge apogeul datorită durerii tumefacţie trecătoare, vagi, este ştearsă; antecedente , culoare; lipsă de - inflamaţia pulpei nu - este o durere la faza foarte puternice redusă, care se cu caracter - senzaţii vagi modificări de transluciditate, lasă indiferent spaţiul violentă, iradiantă, subperiostală; la atingerea concentrează în nevralgiform; dureroase; culoade dd matitate; halenă fetidă. periodontal; nu există lancinantă, - atingerea dintelui, jurul dintelui - senzaţie de - senzaţia de Ob. dinte cu camera o trecere netă între permanentă, nu dintelui este cauzal; egresiune; alungire a pacientul pulpară deschisă; ţesutul inflamat şi cel cedează la intolerabilă; -infecţia se - modificare de dintelui. Ob dinte integru;- depozite mari de neinflamat; în antialgice; -durerea este localizează localizează, culoare a dintelui Ob inspecţie: dinte cu obturaţie dentină alterată;la vecinătatea ţesutului - este exacerbată de spontană, dintele, deşi devine – îşi pierde - dinte cu mare (silicat, palpare: inflamat se produc creşterea fluxului continuă, foarte durerea are depresibilă şi transluciditatea, gangrenă; amalgam, nedureros,nesângerând modificări vasculare, sangvin în intensă, cu caracter iradiant fluctuentă la devine mat; - dinte cu compozit), carie ; la fel şi în parodonţiul extremitatea caracter stadiulsubperiosta palpare, capătă - mucoasa fără obturaţie veche; secundară sau percuţia în ax apical, ca reacţie de cefalică şi la pulsatil, l: aspect de abces, modificări; - mucoasă de recidivă de carie; negativă; vecinătate; astfel, atingerea dintelui şi exacerbată de -mucoasă îi creşte - antecedente: aspect normal, dintele îşi pierde teste de vitalitate pulpitele totale se când creşte creşterea deformată pe o mobilitatea; tentative de fistule, cicatrici transluciditatea, negative; radiografia însoţesc de PAAH; tensiunea fluxului distanţă mai -uneori poate să tratament sau (urmare a este mat, modificat neconcludentă; totuşi - semnul clinic de intratisulară; sangvin, de mare; abcedeze spontan chiar tratamente fistulelor). de culoare; *la se poate observa la recunoaştere este - bolnavul are faţa trepidaţii, mers, -edem de – şi fenomenele încheiate (scurte) palpare: palpare cu radiografie: o mărire a sensibilitatea la rigidă. aplecarea vecinătate cu dureroase scad Ob dinte cu - dinte insensibil; sonda:camera lumenului spaţiului percuţia în ax; Ob congestia capului, asimetria feţei spectaculos; semne de - mucoasă uneori pulpară închisă; endodontic datorită - simptomele dispar mucoasei în strănut, tuse, (după topografia -prin fistulă iese pierdere a dureroasă în teste de vitalitate prezenţei dentinei odată cu îndepărtarea dreptul rădăcinii poziţie dinţilor cauzali); puroi; vitalităţii; fazele subacute; negative; percuţia alterate din care au pulpei afectate. dintelui cauzal; orizontală, -aspectul -fistula se închide - teste de - percuţia în ax în fugit sărurile minerale; b) PAAH datorată - depresibilitate şi căldura pernei, ţesuturilor moi: spontan sau în vitalitate negativă; ax închiderea zonei unor factori chimici durere la palparea orice efort fizic edem mai redus, urma negative; - testele de negativă;radiografia apicale (dungă sau microbieni: pe mucoasa ce creşte bine conturat; tratamentului sau - percuţia în ax vitalitate neconcludentă albicioasă); - sensibilitate mai vestibulară sau tensiunea - poate să apară poate persista negativă; negative. ,examen - examen bacteriologic marcată; orală; locală; trismus (dacă când se instalează - semnul cel mai Radiografia: bacteriologic pozitiv. - edem inflamator în -adenopatie -ţine gura dintele este în o PAC fistulizată; important este - zonă negativ; parodonţiul apical, regională; întredeschisă, legătură cu în acest caz, semnul radiotransparentă la deschiderea astfel încât presiunea -edem de faţa este rigidă, muşchii fistula poate fi în radiologic: , culoare închisă camerei pulpare nu exercitată pe dinte vecinătate (edem evită atingerea deschizători- legătură cu lărgirea spaţiului ce înconjoară doare, nu poate să ducă la prin efracţie dintelui, evită închizători ai dintele sau la periodontal în apexul, contur sângerează. compresiunea vasculară); mişcările mandibulei); distanţă de el, caz dreptul apexului rotund sau ovalar, spaţiului periodontal -tumefierea capului; -tulburări de în care se (spaţiul normal dimensiuni apical, să provoace o regiunii faţa va - în faza deglutiţie; numeşte fistulă este de 0,5-1 variabile, se ischemie trecătoare şi fi asimetrică; endoosoasă, -ganglionii serpiginoasă şi mm); continuă cu semnele să cedeze - edemul poate fi durerea submandibulari care induce în -lipsa spaţiul temporar; astfel, localizat topografic iradiază; crescuţi în eroare. tratamentului periodontal; pacientul simte un în funcţie de - în faza volum, dureroşi, endodontic în - la reacutizare, dinte mai înalt, dar dintele cauzal: submucoasă, mobili; cazul gangrenei; delimitarea nu dacă strânge dinţii, # IC şi IL sup – durerea se - stare generală -frecvent mai este netă nu-l mai doare = edem al buzei reduce foarte alterată; obturaţii de canal este difuză; semn tipic; este superioare; mult. - incomplete; - se pot produce singura formă în care # C sup – edem al Ob dinte cu simptomatologia - instrumentar reacutizări acest semn este aripii nasului spre gangrenă; este influenţată endodontic rupt repetate în jur prezent. unghiul intern al Stadiulendooso de poziţia pe canal (ace, apare o îngroşare, c)PAAH după orbitei; s: dintelui în os – freze); o dungă traumatisme = # PM şi M sup – mucoasa din un dinte cu -obturaţie albicioasă (abces Parodontita iritativ- edem genian; dreptul dintelui rădăcina în completă după Phoenix); mecanică: # IC, IL, C inf – poate fi intens centrul osului devitalizare - se pot observa: - se datorează unor edem colorată, roşie, mandibular va (arsenic). obturaţii de canal corpi străini în submentonier; uşor tumefiată, produce o incomplete, corpi parodonţiu (ace rupte, # PM, M inf – dureroasă la simptomatologie străini, numărul resturi de meşe, edem genian sau palpare; mai zgomotoasă şi forma conuri, obturaţii cu perimandibular; decât un dinte rădăcinilor; depăşire); - edemul este difuz, maxilar (osul este - pe radiografie - este cea mai fără contur; mai compact); trebuie să se facă dureroasă; - tegumentele sunt diagnosticul - durerea are caracter destinse, lucioase, diferenţial cu acut, intensiv; albicioase; formaţiunile - are caracter local - la presiune, anatomice sau iradiază; edemul este învecinate: - după o obturaţie cu depresibil, iar după sinusul maxilar depăşire, apare la 2-3 îndepărtarea (are convexitatea zile şi durează 7-14 presiunii rămâne în jos, iar zile. urmă albă edem granulomul are alb; convexitatea în - stare generală sus), fosele alterată: febră, nazale, gaura adenopatie; interincisivă, - dacă dinţii sunt gaura mentonieră situaţi în (contur de jur- vecinătatea împrejur; muşchilor granulomul se închizători sau continuă cu deschizători ai spaţiul mandibulei, apare periodontal). trismusul; - dacă parodontita survine după o gangrenă,semnele endobucale sunt: dinte cu camera pulpară deschisă, bogate depozite de dentină alterată, lipsa sângerării şi sensibilitate la explorarea camerei pulpare, secreţie seroasă pe canal, testele de vitalitate negative, percuţia în ax intens pozitivă. Dg(+) dinte cu mod Dg(+)- dinte cu Dg(+) a) PAAH ce Dg(+)- durere cu Dg(+)- durere Dg(+) Dg(+) Dg(+) Dg(+) ificări de culoare; camera pulpară însoţeşte o pulpită caracter acut; spontană, - dinte cu semne - aspectul camera pulpară deschisă; totală (seroasă sau - percuţia în ax iradiantă, de mortificare dintelui; închi -nedureros spontan şi purulentă): pozitivă; pulsatilă; pulpară; - aspectul să;testele de la palpare; - dureri uşoare la - tumefierea - pe mucoasă - dinte cu mucoasei; vitalitate - aspectul pulpei atingere; mucoasei în dreptul apar modificări tratament de - testele de negative;percuţia în semilichid sau uscat; -percuţia în ax dintelui; de culoare, canal incorect – vitalitate ax negativă; - miros caracteristic. pozitivă; - edem al părţilor durere la cel mai frecvent; negative; examenul - semne de pulpită. moi; palpare, - semn radiologic - radiografia bacteriologic b) PAAH datorată - teste de vitalitate tumefacţie, capital – lărgirea stabileşte negativ. unor factori chimici negative; eventual spaţiului diagnosticul. sau microbieni: - stare generală fistulă; periodontal. - semne de necroză alterată. - pe dinte: sau gangrenă; semne de - tentative de gangrenă, teste tratament cu agenţi de vitalitate chimici în negative, foarte antecedente; dureros la - uşurarea durerii la palpare; strângerea dinţilor. - edem de c) PAAH iritativ- vecinătate mecanică: (roşu); - dureri mari, ce - alterarea stării durează câteva zile; generale; -semne de tratament - radiografia endodontic(radiografi este a arată cauza). neconcludentă la început, ulterior observându-se demineralizare apicală.
pulpita cronică necroza (camera - pulpite acute totale - pulpite acute - PAAS - gangrena simplă închisă propriu-zisă pulpară închisă, seroase sau purulente seroase (uneori e (caracter (radiologic: nu - PAC fibroasă (teste de vitalitate examenul (durere pulsatilă sau foarte dificil; teste durerii: există modificări (lărgire uşoară a pozitive la bacteriologic negativ); lancinantă, iradiantă; de vitalitate lancinantă, dincolo de apex); spaţiului intensităţi mari şi la -pulpita cronică semnele pulpare sunt pozitive; la pulpită, aspectul - granulom periodontal); curent electric); deschisă(testele de pe prim plan, iar cele percuţia în ax edemului de simplu - granulomul gangrena pulpară vitalitate pozitive la de PAAH le însoţesc; denotă vecinătate conjunctiv epitelial (este mai (camera pulpară intensităţi mari, la uşoară sensibilitate la sensibilitate; diferit); (rotund-ovalar, ce mare, centrul este deschisă);parodontit sondarea în camera palpare); durerea iradiază, nu - abces se continuă cu mai clar, mai ă -apicală cronică pulpară apare - parodontita apicală poate identifica parodontal apexul); negru); (radiografia: reacţie sângerare); acută seroasă (durerea dintele); marginal (e o - PAC difuză - PAC difuză apicală, granulom). - parodontita apicală este mai puternică, cu - parodontita complicaţie a (radiologic: (conturul nu este cronică (zonă de edem al părţilor moi); apicală acută parodontitei demineralizare cu bine delimitat). osteită apicală - parodontita apicală purulentă (durerea marginale; este contur nelimitat); radiologic). cronică recidivantă are caracter mai aproape de - pulpite cronice (se acutizează când pulsatil, edemul colet); (testele de un dinte cu gangrenă, este mai mic, mai - osteomielita vitalitate pozitive care a determinat conturat, mai de maxilar la intensităţi PAC, se obstruează localizat, este (radiologic: mari; la palparea temporar cu resturi roşu); aspect de zahăr în camera alimentare sau s-a pus - nevralgia de topit); pulpară: pansament ocluziv trigemen (nu există - foliculita sensibilitate, prea devreme – se edem, durerea este dinţilor incluşi sângerare). crează condiţii de insuportabilă); (radiologic). anaerobioză, - foliculita dinţilor rezultând gaze ce ies incluşi (foliculul ce dincolo de apex). conţine dintele se poate infecta; semne: lipsa dintelui de pe arcada, pe radiografie se observă dintele inclus). Evoluție și Evoluție și complicații Evoluție și Evoluție și Evoluție și Evoluție și Evoluție și complicații - fractură de pereţi complicații complicații complicații complicații complicații fracturi; coronari datorită lipsei - spre o formă mai -procesul resorbţie şi staţionară mult - acutizări; gangrenă. vitalităţii; gravă, seroasă sau inflamator se poate vindecare timp; - supuraţia -acutizări(în purulentă; opri temporar, mai spontană – rar; - poate evolua părţilor moi sau a parodontita apicală - cronicizare. ales dacă există - fistulizare cu spre un oaselor maxilare; acută); posibilităţi de vindecare granulom; - evoluează spre - supuraţii ale părţilor evacuare a temporară; - se poate granulom moi, ca o consecinţă a presiunii acumulate - osteomielită constitui într-un epitelial sau parodontitei apicale la apex (pe cale (dacă nu există focar de infecţie. chistic; acute; endodontică, de cale de drenaj); - PAC difuză; - obicei); - supuraţia - se poate osteomielite(radiologic - trece în faza părţilor moi; constitui în focar : zone alternante de purulentă – cel mai - cronicizare de infecţie. ţesuturi osoase frecvent; PAC. normale şi patologice); - cronicizare – - parodontită apicală frecvent. cronică (granuloame); - adenopatie loco- - infecţii de focar regională; (circa 80% au punct de - extindere la dinţii plecare dentar). vecini; - supuraţii; - dinţii sinuzali sau sinuzită.
Tratament de a) stadiul b) stadiul c) stadiul - când este urgenţă: endoosos: subperiostal: submucos: urmarea unei - drenajul - drenaj - tratament local - tratament local: obturaţii de canal exudatului endodontic = drenaj; drenaj + incizie incomplete, se inflamator; sau / şi drenaj - incizie pe mucoasă(sub dezobturează şi - combaterea transmaxilar; mucoperiostală + anestezie) + lamă se reobturează infecţiei şi a - pe cale drenaj de dren; corect; durerii; generală: endodontic + - se poate face - gangrenă: - sedarea antibiotice, aplicarea unei extracţie: când tratament corect pacientului; antialgice, lame de dren; starea generală şi obturare - reechilibrarea. tranchilizante; - tratament este foarte corectă; Drenajul - se poate face general: se face alterată, este - corpi străini pe endodontic: extracţie sub uneori, când boală de focar, canal: se încearcă - atingerea dintelui protecţie de tratamentul local pacientul este în îndepărtarea lor este foarte antibiotice. este incert. vârstă, nu se şi tratamentul de dureroasă; de aceea poate deplasa canal; este necesar să frecvent la - când imobilizăm dintele, cabinet, dinte parodontita s-a să folosim fără valoare. Se constituit în focar instrumente ce indică extracţia la de infecţie, produc cel mai cald. trebuie apreciată puţin vibraţii gravitatea (turbina); infecţiei; dacă - uneori anestezie. este cazul, se Imobilizarea îndepărtează dintelui: focarul (extracţie - cu degetele: şi antibioterapie); unidigital (se dacă fenomenele împinge dintele generale ale bolii spre tabla osoasă) de infecţie sunt sau bidigital; şterse, se aplică - cheie de Stentz ce tratamentul se întăreşte bine şi conservativ. lasă descoperită suprafaţa ocluzală a dintelui şi le înconjoară pe celelalte bloc cu dinţii vecini. Anestezia: - nu plexală şi locoregională; - atunci când apreciem că va dura mult timp manopera; - la molarii cu carii de colet, când există obturaţii mari de amalgam sau coroane metalice. Tehnica drenajului endodontic: - imobilizare; - anestezie; - trepanare la locul de elecţie cu turbina; - se îndepărtează conţinutul camerei pulpare; - spălături cu hipoclorit de Na 2,5%, apă oxigenată şi cloramină sau apă caldă; - se îndepărtează conţinutul gangrenos cu ace tire-nerf sau Kerr; - se repetă spălăturile, cu aspiraţie foarte bună. Trepanarea apexului: - cu ace mai mici; - este însoţită de dureri foarte puternice; - spălături abundente şi succiune asupra dintelui = autoaspirare; - dintele se lasă deschis şi se pune o buletă laxă în camera pulpară (mai ales când mănâncă). Prevenirea infecţiei: - antibiotice pe cale generală: ampicilină, eritromicină, clacid; - antibiotice injectabile; - doze mai mari de antibiotice 4-5 zile. Combaterea inflamaţiei şi durerii: - antiinflamatorii: fenilbutazonă, butazolidină, cortizon; - antialgice: algocalmin, voltaren etc; - sedare: lexotan, calmepan, troxen, oxazepam; - pentru edem: prişnitz cu apă la temperatura camerei. Când nu este eficient drenajul endodontic, se face osteotomie transmaxilară. Extracţia se face sub protecţie de antibiotice (înainte, în timpul, după). În PAA seroasă este indicat tratamentul cu antibiotice pe cale generală pentru preîntâmpinarea PAA purulente.