11/11/2010

• good ethics is good business,
• asumarea de responsabilități şi obligații față
ETICA AFACERILOR  de un spectru tot mai larg : proprii angajaţi,
INTERNAȚIONALE consumatori furnizori
consumatori, furnizori, creditori
creditori, comunităţi
locale, stat sau mediul înconjurător.
• se limiteaza pe plan domestic => 1989 The 
Ethics of International Business,

Relativismul cultural Relativismul cultural

• “fiecare arie culturală posedă un sistem propriu de  • Relativismul susţine că modul de
valori şi norme”
• diferitele culturi ale lumii şi ale istoriei nu sunt prin  comportament dintr-o altă ţară nu este rău,
nimic superioare celorlalte ci numai diferit
• nici una nefiind „bună” sau „rea”,
• În perspectivă relativistă:
• Contestat, criticat
Contestat criticat (superioritate, mai
(superioritate mai bine fata
– discriminarea femeilor nu este,obiectiv vorbind, nici de …)
bună, nici rea; este însă bună dacă societatea o
aprobă (aşa cum se întâmplă în Arabia Saudită, Iran • Ex: sclavii din Roma antica, samurai japonezi
sau Afganistan) şi rea acolo unde oamenii o privesc ca 
atare (SUA sau Europa).
– China vs. Irlanda ‐‐‐ avort

Perspective culturale asupra Perspective culturale asupra

contractelor comerciale contractelor comerciale
• AMERICA: A nu-ţi respecta contractele • GERMANIA. Contractele sunt şi mai detaliate 
formale reprezintă un adevărat faliment decât cele din Statele Unite.
moral. • Odată semnate, germanii le respectă cu
• Avocaţii
A ţii joacă
j ă un roll ffoarte
t important
i t t în
î sfinţenie şi se aşteaptă ca şi partenerii lor
redactarea contractelor – ceea ce este de afaceri să facă acelaşi lucru.
aproape jignitor din perspectiva altor
culturi, care văd în prezenţa avocaţilor o
dovadă de neîncredere.

1
 11/11/2010

Perspective culturale asupra Perspective culturale asupra

contractelor comerciale contractelor comerciale
• JAPONIA: De multe ori un angajament informal şi • AFRICA DE SUD. Nu este o societate mare 
verbal din partea unui executiv japonez amatoare de procese în justiție.
valorează mai mult decât un contract scris. • Contractele de afaceri nu sunt prea complicate, dar
• Pentru un om de afaceri nipon încălcarea unui uneori sunt întocmite intenţionat
ţ în termeni vagi,
g,
astfel
tf l de
d angajament
j t ar reprezenta o culpă morală 
l ă lă
pentru a oferi părţii locale un spaţiu de manevră
mult mai compromițătoare decât nerespectarea unui 
contract scris. în situații nefavorabile.
• Contractele sunt orientative şi orice problemă
este soluţionată mai curând prin arbitraj decât prin
procese în justiție.

Perspective culturale asupra Perspective culturale asupra

contractelor comerciale contractelor comerciale
• RUSIA: un contract cu o firmă ruseascănu are • MEXIC. Contractele reprezintă mai mult o
cine ştie ce valoare. chestiune de onoare personală decât un 
• Ruşii au despre contracte o altă concepţie decât angajament al firmei.
occidentalii,, privindu-le
p ca p
pe nişte
ş declaraţii
ţ de • Când sunt corecți, o fac
ț, mânați
ț de principiile lor 
p p
intenţii mai curând decât ca pe nişte obligaţii morale personale şi prea puțin respectând un 
stricte, a căror nerespectare atrage după sine principiu supraordonat de etică în afaceri.
penalităţi clar definite şi severe.

Perspective culturale asupra Perspective culturale asupra

contractelor comerciale contractelor comerciale
• EGIPT. Contractele au în primul rând valoarea unor • ROMANIA
principii orientative, fiind mai puțin legate de 
anumite performanțe specifice.
• Conținutul
ț unui contract poate
p fi renegociat, revizuit
g ,
şi completat de multe ori, pentru a reflecta diferitele
schimbări de situaţie – de obicei, în favoarea
părţii egiptene.

2

Perspective culturale asupra
contractelor comerciale
• ROMANIA  • Felul în care se definesc popoarele şi culturile are
• angajamente vagi
• nerespectare strictă – aproape de la sine
înţeleasă
• nu este culpabilizată prea aspru nici moral, nici
juridic
Definirea şi tipologia culturilor 
naționale
• 1. Individualism sau colectivism
• 2. Distanţa faţă de autoritate
• 3. Teama de insecuritate
• 4. Masculinitate – feminitate
Individualism sau colectivism
• EX: Japonia se consideră că schimbarea
slujbei de dragul avansării mai rapide este
imorală, pe când în SUA este privită ca o cale
firească spre reuşita în carieră.
• Implicațiile practice ale contrastului
practice ale contrastului dintre grup şi
individ asupra afacerilor sunt cât se poate de  28 de ori mai mult decât muncitorii din
clare.
• Ex: adoptarea deciziilor
• Ex: Raportul procentual dintre veniturile celor din  • A stoarce avantaje financiare din poziţia
fruntea companiilor şi veniturile salariaţilor de
la bază
11/11/2010
Definirea şi tipologia culturilor 
naționale
 
un impact major asupra eticii lor în afaceri.
• În Japonia, interesele, nevoile şi țelurile grupului sunt
p
mult mai importante decât cele individuale.
• În Japonia, eroul clasic de tip american este
considerat deficitar din punct de vedere etic şi, ca 
atare, departe de a fi un exemplu de urmat.
• Deciziile se iau prin consens, urmărind mai
presus de orice păstrarea armoniei colective.
Individualism sau colectivism
• Unele societăţi apreciază individualismul
agresiv şi gândirea independentă, punând 
succesul personal mai presus de cel colectiv. 
Altele dimpotrivă cer individului să se
Altele, dimpotrivă, cer individului
subordoneze grupului.
• intoleranţa societăţii faţă de atitudinile
individualiste şi prioritatea acordată
succesului personal în dauna celui grupal.
Individualism sau colectivism
• Ex: Raportul procentual dintre veniturile celor din 
fruntea companiilor şi veniturile salariaţilor de
la bază este mult mai mare în ţări
individualiste !
• În Statele Unite
Unite, executivii de top câştigă de
fabrică. În Japonia, top managerii câştigă de
numai 10 ori mai mult decât muncitorii.
socială a cuiva este ceva imoral şi ruşinos
pentru un japonez.
3

2. Distanţa faţă de autoritate
• se referă la modul în care indivizii dintr-o
anumită societate privesc puterea şi la rolul lor în  este scăzută preţuiesc în general mai mult
adoptarea deciziilor.
• În culturile caracterizate de apropierea faţă de
putere, salariaţii vor să aibă un rol decizional
şi se raportează critic faţă de deciziile sau
ordinele date fără consultarea lor.
• In societăţile în care puterea este distantă,
salariaţii nu caută să se implice în luarea
deciziilor
3. Teama de insecuritate
• Ex: executivii americani pregătesc foarte
sumar întâlnirile de afaceri, preferând să
se bazeze pe fler, pe farmec personal şi
intuiţie în momentele cheie
cheie. Pe de altă
parte, în Germania top executivii
obişnuiesc să pregătească extrem de  inter‐personale, punând calitatea vieții mai presus
minuțios întâlnirile importante.
4. Masculinitate – feminitate
• Stilul de guvernare ne arată destul de bine
unde se situează o societate pe scala
masculin–feminin.
• Ex: Suedia, America
Ex: Suedia America
11/11/2010
3. Teama de insecuritate
• Societăţile în care teama de insecuritate
reuşita personală decât siguranţa zilei de
mâine adoptă un stil managerial mai puţin
mâine,
rigid şi mai flexibil, având mai puţine reguli
la locul de muncă decât societăţile în care
teama de insecuritate este mai puternică.
4. Masculinitate – feminitate
• Se referă atât la valorile, cât şi la atitudinile tipice 
într‐o anumită societate.
• Culturile cu tentă pronunţat masculină apreciază
agresivitatea având drept țel major achiziția de 
bunuri materiale. 
materiale
• Culturile feminine prețuiesc, în primul rând, relațiile
decât achiziţiile materiale şi apreciind foarte mult
grija faţă de semeni şi mai ales față de cei mai 
puțin norocoşi.
Alte trăsături
• felul în care indivizii prelucrează
informaţiile, îşi stabilesc priorităţile, îşi
administrează timpul şi interacţionează cu
ceilalţi:
– societăţile monocronice: ordine (America, Europa de 
Nord)
– societatile policronice: se fac mai multe treburi 
deodată
4
 11/11/2010

Dileme etice în afacerile 
internaționale
• Probleme etice legate de forţa de muncă
– Salarizarea
– Managementul
– Discriminarea
– Măsurile de protecţie a salariaţilor
• Probleme etice privind calitatea şi siguranța
produselor
• Probleme etice privind protecția mediului