PROIECT DIDACTIC

Data : 20.01.2020
Clasa a VI-a
Subiectul lecției: Structuri de susţinere la plante
Tipul lecției: De asimilare a cunoștințelor și de formare a competențelor
Profesor: Rotari Cristina
Obiective operaționale: La sfîrșitul lecției elevii vor fi capabili:
O1. Să deducă rolul a două organe cu funcţie de susţinere la plante, în baza studierii unui fragment de text.
O2. Să clasifice tulpinile aeriene în patru grupe, conform orientării în spaţiu, în baza observaţiei libere şi
dirijate.
O3. Să descrie ţesutul mecanic ca sistem principal de susţinere, în baza studierii fragmentului de text/analizei
desenelor.
O4. Să identifice 5-6 structuri de susţinere specifice la plante, în baza soluţionării situaţiilor de problemă.
O5. Să estimeze rolul structurilor de susţinere ale plantelor, în baza unui asalt de idei.

Tehnici de învăţare Activităţi de învăţare

Conversaţia,
problematizarea, Frontal,
studierea bfragmentului individual/perechi ;
de text, deducţia, analiza
şi sinteza,
comparaţia/graficul T,
completarea schemelor şi
tabelelor, asalt de idei.
Evenimentele Situaţii şi sarcini de învăţare
lecţiei Activitatea profesorului/ Activitatea elevilor Organizarea şi desfăşurarea lecţiei Strategii Evaluare
Moment
organizatoric
Evocare Actualizarea: Ce studiază biologia?
Verificarea temei de Care sînt organele unei plante?
acasă Despre care organe ale plantelor aţi studiat deja la lecţiile de biologie?
Captarea atenţiei şi (Răspuns aşteptat: - Rădăcina – nutriţia plantelor
enunţarea - Frunza – nutriţia şi respiraţia plantelor
obiectivelor - Tulpina – circulaţia substanţelor.
Dar cum credeţi aceste organe realizează doar funcţiile menţionate de voi?
Anunţarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei. Elevii notează în caiete

Captarea atenției:Cum înțelegeţi voi noţiunea de structuri de susţinere?

Realizarea sensului Prezint elevilor un fragment de text:

Predarea învăţarea / Adînc, în sol, şi-a înfipt stejarul rădăcinile şi se înalţă falnic în pădurile noastre.
Dirijarea învăţării Un vînt puternic atrecut prin pădure, scuturîndu-i un timp coroana, dar nu l-a putut doborî. S-a
strecurat vîntul pînă la marginea pădurii, în lanul de grîu. A aplecat tulpiniţele subţiri, pînă la pămînt,
dar nu le-a putut rupe.

Care sînt cele două organe ce asigură susţinerea plantelor?

(Răspuns aşteptat: - Rădăcina şi tulpina.)
Cum credeţi care din ele este mai important în asigurarea funcţiei de susţinere?
(Elevii deduc că ambele organe au rol important pentru susţinere)

Vom studia în cadrul lecţiei de azi funcţia de susţinere a tulpinii.

Prezint pentru examinare imagini cu plante ce au diferite tipuri de tulpini, conform poziţiei în spaţiu
–mazăre, dovleac , stejar, iederă, viţă de vie, grîu,troscot, porumb, volbură, castravete.

Sarcină: Clasificaţi plantele din imagini în patru grupe. Completaţi în caiete o schemă-cluster.
Argumentaţi amplasarea plantelor în grupe diferite.

Elevii deduc că există 4 tipuri de tulpini după poziţia în spaţiu şi completează schema :
(Elevii lucrează, apoi verificăm activitatea)

Tipuri de
tilpini

Drepte Agăţătoare Volubilă Tîrîtoare

strejar mazăre fasole troscot

grîu Viţă de vie iederă castravete

porumb dovleac

Am menţionat deja că datorită funcţiilor de susţinere a tulpinii, planta are o anumită formă. De ce oare
există o varietate aşa de mare de tulpini?
(În baza unei conversaţii euristice se deduce prezenţa în tulpinile plantelor a unui sistem specializat
de susţinere;
Profesorul denumeşte acest sistem – ŢESUTUL MECANIC, care nu este dezvoltat totuna la toate
plantele, din care cauză avem o aşa varietete mare de tulpini.)

- Vreţi să aflaţi ce prezintă ţesutul mecanic la plante?

Sarcină: Studiaţi fragmentul de text din manual. – pag 67, alin. 3-5. Şi fig. 2, pag.68.
Caracterizaţi ţesutul mecanic la diferite plante. Completaţi în caiete un tabel comparativ:
Plante ierboase Criterii de Plante lemnoase
comparaţie
Localizarea
Particularităţile
celulelor

Prezint elevilor desenul cu planta de mazăre.

- La această plantă ţesutul mecanic este slab dezvoltat. Ce adaptări pentru susţinere are ea?
(Răspuns aşteptat:- Cîrcei cu care se agaţă deaceea are tulpină agăţătoare)
 - Ce plante cu cîrcei mai cunoaşteţi?
(Răspuns aşteptat: - Viţa de vie, castravetele, dovleacul etc.
La tablă completăm tabelul dat:
Denumirea plantei Particularităţile Structuri de
ţesutului mecanic susţinere

Mazăre Ţesutul mecanic Cîrcei pentru a se

slab dezvoltat agăţa
iederă Ţesutul mecanic Tulpină volubilă
slab dezvoltat
Troscot Ţesutul mecanic Tulpină tîrîtoare
slab dezvoltat
Castravete Ţesutul mecanic Tulpini tîrîtoare cu
slab dezvoltat cîrcei –pe suport se
agaţă
Grîu Tulpină pai Se acumulează
silice- o substanţă
dură

Prezint elevilor desenul din manual cu planta de iederă..

Ce fel de tupină are iedera?
(Răspuns aşteptat: - Volubilă)
Aşa tip de tulpină s-a format de asemenea din cauza dezvoltării insuficiente a ţesutului mecanic.
Dar amintiţi-vă din cele observate de voi în natură cum se orientează tulpinile acestor plante cînd nu au
suport, pentru a se agăţa sau pentru a se înfăşura în jurul lui?
(Răspuns aşteptat: - se întind pe suprafaţa solului – tulpini tîrîtoare)
Ce plante cu tulpini tîrîtoare mai cunoaşteţi?
(Răspuns aşteptat: - troscotul, boltanul, etc.)
- Cum se numeşte tulpina la grîu?
(Răspuns aşteptat: - pai.)
- Puteţi să descrieţi acest tip de tulpină- pai?
(Elevii o descriu ca slabă, moale...)
- Cum explicaţi atunci faptul, că ea rezistă vînturilor puternice, cu toate că este goală pe dinăuntru
şi aţi caracterizat-o că este slabă?
(Elevii presupun că are unele adaptări)
 - În tulpinile de tip pai se acumulează o substanţă tare ca sticla numită silice, care asigură duritate
şi trăinicie acestor tulpini, deci sînt de asemenea nişte structuri de susţinere.
- Forma plantelor mai este menţinută şi de un mecanism numit turgescenţă – elasticitatea celulelor,
datorită prezenţei apei în celule. Dacă apă este mai multă, celulele sînt mai elastice, au o formă
determinată şi ocupă în spaţiu o anumită poziţie .
(Elevii notează în caiete noţiunea de turgescenţă.)
- Dar cum credeţi îesutul mecanic se găseşte numai în tulpinile plantelor?.
(Răspuns aşteptat:- Nu. El se mai găseşte şi în sîmburi, coji de nucăetc.)
Reflecția Completaţi spaţiile libere: - Ex. 2, pag.69 – oral
Conexiune inversă
Concluzii finale/ Pentru acasă - De scris în caiete ex.2
Generalizare Verific cum elevii au îndeplinit exerciţiul

Argumentaţi rolul structurilor de susţinere la plante:

- Asigură rezistenţa plantei

- Conferă plantelor o anumită formă
- Asigură orientarea tulpinii în spaţiu - (important pentru fotosinteză)
Propun elevilor să relateze despre importanţa ţesutului mecanic pentru om – studierea fragmentului de
text Ştiai că...?, p 68

Se generalilează răspunsurile elevilor într-o schemă-păiangen..

 Asigură
rezistenţa
plantei

Conferă Asigură
plantelor o orientarea
anumită tulpinii în
formă spaţiu
Tesutul
mecanic

Se confecţio-
Se produc
nează
fibre din care
obiecte
se ţese pînză
decorative

Extensia Se apreciază activitate a elevilor la lecție, se notează elevii

Bilanţul lecţiei/
Evaluare formativă De studiat textul manualului, p. 66-68; Ex 1- scris, Ex.3 – oral.
Tema pentru acasă