FILOZOFIA CULTURII

Declinul occidentului –Spengler

Cunoasterea comuna

Aristotel –Poetica – despre katharsis

A .Camus – Mitul lui SISIS
L.Blaga - Geneza Metaforei si sensul culturii
E.Cassirer –Filozofia formelor simbolice

Filozofia Culturii
-------------------------
Este o componenta a culturii in general.Aceasta componenta presupune o reflectie sistematica asupra faptului de
cultura,asupra sensului culturii,si raportul acestuia cu cultura universala.
Conceptul de cultura - are 2 sensuri principale :
-------------------------
a) in sensul cel mai rar semnifica totalitatea creatiilor spirituale si materiale ale unui popor intr-un moment istoric dat.Tot
ce este creat de om poarta numele generic de cultura.
In acest sens cultura se defineste prin opozitie cu natura,tot ce nu este dat de la natura tine de sfera culturii.In acest
sens G.Calinescu ,spune ca natura omului este artificiala.
b) cu sens mai restrans in care cultura semnifica numai creati spirituale ,in acest caz in
cultura intra creatiile stiintifice ,artistice ,religioase,si filozofice.
Bunurile materiale formeaza un alt concept ,concept de civilizatie,in acest sens mai restrins cultura nu se defineste prin opozitie
cu civilizatia.
Stiinta,arta,religia si filozofia sunt forme elaborate ale culturii spirituale,si au mai fost considerate si forme ale constiintei
sociale,adica modalitati prin care o comunitate umana a-si manifesta constiinta de sine intr-un moment istoric dat. Din punct de
vedere istoric, diferentele realizarii culturii sunt tot atatea momente in evolutia isorica a umanitatii. Pt.individ aceste creati
culturale principale trebuie sa fie asimilate, fiindca numai astfel omul se poate realiza pe sine ca personalitate. Ceea ce se
numeste cultura generala nu inseamna in fond decit o forma rezumata si prezentata didactic a principalelor momente din cultura
universala. Din punct de vedere etimologic, cuvintul cultura este de origine latina si a semnificat initial cultivarea pamintului.De
aici termenul a trecut de la om avind semnificatia de cultivarea insusirilor sufletesti ale omului .
Moartea lui Fulger „semnificatia filozofica „ Cosbuc
„Katharsis ton pathematom „ curatire de patima
sentimente –mila
-frica ARISTOTEL
Tragedia  sentimente  -mila
-frica
Oameni devin mai buni s-au mai umani, prin curatirea de patimi, aceasta fiind dupa Aristotel, finalitatea tragediei, numai este
ceva lipsit de sens, ci asistarea la o tragedie, are menirea sa ne faca pe noi mai buni, in acest caz eroul tragic nu moare
degeaba ci moartea lui este rascumparata in sufletele noastre.
Albert Sisif = referat Katharsis
Aristotel

Categoriile estetice
1.Frumosul
2.Uratul
3.Sublimul
4.Tragicul
5.Comicul
Aceste categorii circula si in limbajul cotidian, cu numite semnificatii acceptate tacit. In schimb in filozofie si in estetica, aceste
categorii au o semnificatie precisa si clar definita:
1.FRUMOSUL= etimologic
Frumosul – termenul este format pe aceasi radacina cu forma, si inseamna forma deplina desavarsita.Asadar frumosul
implica un etalon al dezvoltarii depline, al desavarsirii. De exp.in antichitate era pus un accent important si pe frumusetea fizica
pe dezvol-tarea deplina a corpului prin exercitii fizice ,prin gimnastica.
Girinos = gol
De asemenea ideea de frumos presupune si armonia fizica. Dar frumusetea nu se reduce la cea fizica, idealul roman in Grecia
Antica presupunea Kalos kai agathon ( frumos si bun). Prin urmare este inclusa ideea ca nu este suficienta, trebuie sa fie
complectata cu frumusetea sufleteasca, cu o frumusete interioara.
Frumosul este inteles diferit.de la o arta la alta, de exp.putem vorbi despre frumos si in natura, de exp.frumusetea unui peisaj,
dar ceea ce conteaza cu adevarat este frumosul artistic.Idealul de frumusete artistica este insa unor unitatii istorice.In
antichitate in arta plastica de exp.conta simetria in cazul unor constructii de case s-au temple si de asemenea conta predarea
perfectiunii corpului omenesc.Idealul clasic de frumusete se releva ca plinatate si armonia in pictura si muzica.In perioada
moderna cand idealul clasic a devenit de forma o banalitate,au avut loc noi cautari si experiente artistice.
Important a fost nu redarea armonioasa a chipului omenesc,ci puterea de sugestie.
Anumite elemente au fost hiperbolizate si altele reduse la minimum s-au eludate.
2.Uratul este pe toate planurile opusul frumosului, este diform, asimetric, dizarmonic, disgratios , hidos, grotesc, dezgustator.
La fel ca si idealul de frumusete ,si idea de urat este supusa variatiunii istorice.
In al doilea rand,uratul poate fii valorizat estetic, in cadrul romantismului. Se realizeaza acest lucru de exp.qvasimoda reprezinta
o valorizare estetica a uratului.S-au de exp.-poezia lui T.Arghezi.
3.Sublimul lines = limita, hotar, frontiera
prag - constient / subliniata - subconstient /
Aseamna textual sublimita, cu referire la limita dintre uman si divin.Sublimul denota maxima performanta de creatie de care este
instare omul si care al apropie la limita de Dumnezeu.
Cu referire la creatia artistica,sublim inseamna :maret ,grandios,eroic si uneori tragic.
Nemesis gelozia divina.
Sunt considerate a fii sublime creatiile estetice care sunt capodopere a le geniului.
4.Tragic. = moarte tragedie semnifica pieirea umana,dar cu cateva conditii:
1.trebuie sa fie un om creator de valoare.
2.trebuie sa moara tanar fara sa apuce sa-si dea intreaga masura a valorii.
3.trebuie sa fie nevinovat.
Ideea de tragedie a fost formulata in Grecia Antica,inteleasa ca pieirea unei valorii umane fara vina si fara putinta de scapare.
Ipocrit = sub puterea ,sar parea ca ai
Tragedia nu duce totusi la concluzia absurda,dupa Aristotel,scopul tragediei era sa provoace katarsisul,adica sa starneasca in
oameni anumite sentimente fata de destinul eroului tragic, si prin aceasta oameni sa devina mai buni.
De expl:compasiunea fata de un personaj tragic, trebuie sa ne faca mai buni.
Katarsisi =curatire de patimi „katarsis ton pathematon”
Masura umanitatii = cat tragic poate duce spiritul
5.Comicul Komai = sat
Initial comedia a aparut ca un divertisment facil. Esenta comicului este o inadecvare, nepotrivire intre doua elemente, intre -
mijloace si scop.
- ceea ce este cineva si ceea ce se pretinde a fii.etc.
- (comicul este ceva plecat pe viu)
Exista comic de situatie ( quid pro quo ) = ceea ce este luat drept altceva.
Intr-un sens comicul poate fii prezentat prin opozitie cu tragicul.
Tragicul concret prin moarte si moartea este prin definitie ireversibila.In schimb comicul din potriv implica ideea de
reversibilitate. In situatia tragica poate fii un conflict moral care duce la moartea personajului ca sanctiune . In schimb in
comedie, inadecvarea poate sa ia forma unui conflict moral, dar personajul nu este sanctionat prin moarte ci prin ras. Rasul
presupune posibilitatea restaurarii echilibrului moral si a iertari
Personajelor vinovate.In esenta diferenta dintre tragic si comic este aceea ca in situatia
tragica ,timpul este ireversibilul,in situatia comica timpul este reversibil. Prin ras ne intoarcemde fapt inapoi in timp si anulam
inadecvarea care a generat comicul initial.
Sensul rasului a fost sintetizata in expresia „ridento castigot mores” = razand bicium
Moravurile „.

Categoriile esteticii
=================
ESTEZIS = ESTETICA cunoastere prin simturi
Filozofia istoriei – subiect de licenta Relatii internationale
Notiuni specifice pt.fiecare arta in parte :termen,cuvant,concept,categorii-schemele cele mai generale care au asupra fiintei
umane, concept abstract filozofic.
Despre metafora.
=============
metafizica
meta – dincolo (mai multa)
fizis - natura
metamorfoza = mai multa forme
O preocupare de cunoastere a omului de ordin speculativ care merge pana dincolo de experienta reala s-au posibila, de
exp.existenta lui Dumnezeu, ideea nemuririi sufletului,
s-au caracterul finit s-au infinit al universului.L.Blaga spunea –„metafizica este un salt in incontrolabil”
pherain = a purta
pherare
metafora – a purta dincolo (etimologic) si inseamna o expresie care are un sens care poarta dincolo de sensul propriu al
termenilor.
Despre metafora Aristotel spune ca este o comparatie intre lucruri neasemenea. Aici trebuie sa fie avute in vedere doua
elemente:
a).lucrurile comparate sa fie neasemenea si in aceasta consta inventivitatea,creativitatea
si finalmente geniul poetului.
Cu alte cuvinte pentru a realiza o expresie metaforica reusita se spune ca poetul trebuie sa fie inspirat. Daca neasamanarea nu
este suficient de pronuntata atunci se spune ca nu
este vorba de o metafora propriuzisa,ci doar de o simpla banalitate. Poetul trebuie sa gaseasca neasemanarea cea mai
sugestiva pt.a obtine un sens care transcede obiectele.

b)Pe de alta parte comparatiile nu pot merge pana acolo unde nu ar exista nici o analogie intre obiecte,atunci comparatia ar fii o
simpla asociatie bizara de termeni.
Aceste doua banalitati si bizareria sunt limitele metaforizarii.
1. Teoria Literaturii
2. Filozofia muzicii
Bibliografie pt.referate.
1.Teoria culturii
Eduard Morghen Forster,Aspecte ale romanului,
N.Iuga,Profesorul si sirena,2001
2.Teoria muzicii
Igor Stravinski,Poetica muzicala,1967
Suma teoriilor,Toma Acvinon
L.Blaga,Geneza metaforei si sensul culturii.
Dupa L.Blaga exista 2 tipuri de metafore :
1.plastica
2.revelatoare
Metafora nu este o indeletnicire accidentala a spiritului uman ci este un element structural al constiintei,metafora se naste dintr-
un aspect necesar al cunoasterii si este o permanenta a spiritului uman.Anume aspectul necesar al cunoasterii este urmatorul:-
lucrurile care ne inconjoara au un caracter concret ,sunt singulare si nu sunt niciodata identice unele cu altele,ci cel mult
lucrurile concrete din acelasi gen pot fii asemanatoare
Vorbim despre singularitatea concretului,filozoful german G.W.Leibniz a spus de exp.
Ca in natura nu exista nici o frunza identica cu alta.
M.Hekiade curgerea cosmica.
Pe de cealalta parte, aparatul cognitiv al omului este construit ca sa cunoasca mod abstract. Senzatia si perceperea cu privire
la un lucru concret sunt transpuse in psihicul uman in limbajul verbal interior care contine prin sine o anumita doza de
abstractiune.Prin urmare rezulta o neadecvare intre lumea obiectelor in care traim si modul in care noi cunoastem aceasta lume
printr-un limbaj abstract.Tot odata exista
si nevoia de a exprima concretul,adica de a transpune in limbaj un obiect concret.
Descrierea obisnuita si definitia nu fac decit sa ne indeparteze de obiect datorita carac-terului abstract al acestor
mijloace.Pentru a exprima obiectul,omul recurge atunci la o comparatie cu un termen neasemenea.
Metafora plastica compenseaza aceasta deficienta a cunoasterii noastre, si ne da posibilitatea sa exprimam in mai mare
masura adevarul concretului. Capacitatea unui poet de a utiliza cuvintele cele mai propri , in aceasta constructie, o constitue
stilul.
Stilul este tot odata si expresia cea mai adecvata a personalitatii poetului.
Scopul metaforei plastice este de a reda singularitatea in adevarul sau.Demersul poetului consta de fapt in a gasi de fiecare
data cuvintul ce exprima adevarul.
M.Eminescu ,”Uni cauta in oglinda cind bucleaza al sau par, alti cauta cuvintul”
Singularitatea trairii noastre cu singularitatea cuvintului.
De asemenea metafora plastica ofera bogatie de sensuri,ofera o anumita forma si carnatia lucrului singular.
De exp. este metafora plastica „ Ochii albastri ca cicoarea”

2.Metafora revelatoare.
Revelatia in context,revelatia inseamna descoperirea unui sens metafizic sau teologic.
De exp.Despre Biblie se spune ca aceasta contine revelatia Dumnezeiasca adica modul in care Dumnezeu se descopera
oamenilor.in acest sens revelatia trebuie pusa in conexiune cu inspiratia Revelatia este modul de a se descoperi al divinitatii,iar
inspiratia este modul in care omul recepteaza aceasta descoperire.
Expresia metafora revelatoare are aceeiasi semnificatie,adica prin aceasta ni se releva ceva din domeniul metafizicului care
este un domeniu situat in afara ori carei experiente reale s-au posibile.Metafizica este, spunea L.Blaga un salt in incontrolabil.
1.sursa credinta si revelatie
2.sursa metafizica in necontrolabil.
Exp.de metafora revelatoare:
a) modul in care este conceputa moartea in poemul Miorita.
b) Reprezentarea mortii in poemul „Mortua est”de M.Eminescu.
c) L.Blaga exp.” Soarele lacrima domnului,cade in marile somnului”
Metafore nascute din taiburizare,exista credinte ca daca pronunti forte malefice,poti sa stirnesti forte malefice.
Sensul Culturii
Problema sensului culturii este o problema de importanta majora,problema sensului presupune,totalitatea culturii s-au legatura
ei cu ceva care transcede lumea .La nivelul lingvistic problemele sensului implica o legatura intre o propozitie sui un fapt
nonling-vistic .Pe ansamblul culturii,problema sensului se pune ca finalitate a culturii in ceea ce priveste cunoasterea de sine a
omului ca fiinta care nu traieste in imediat ci are o repre-zentare mai transcendenta,si cunoasterea confuza s-au mai clara a
legaturii sale cu transcendentul.
L.Blaga sensul cel mai general al culturii.

Din pc.de vedere a filozofiei culturii conteaza omul

Aceasta legatura este realizata prin intermediul culturii.Exista un mit cu privire la pomul cunoasterii relatata in Vechiul
Testament.Idea de natura filozofica valabila si astazi este urmatoarea:pomul cunoasterii este o metafora relevatoare iar faptul
ca omul ajunge la cunoastere intr-un fel s-au altul,acest fapt ii modifica radical statutul sau ontologic(statutul lui ca fiinta).Omul
devine fiinta muritoare intrucat prin cunoastere el ajunge la constiinta faptului ca este fiinta finita in timp si spatiu.Prin aparitia
cunoasterii omul mai traieste in imediat ci se raporteaza la lume in mod imediat adica prin intermediu culturii.Faptul ca a ajuns
la constiinta ca este fiinta muritoare aceasta la determinat pe om sa-si puna problema metafizice si sa fie creator de cultura.
Frica de citit= Dumnezeu
Inceputul
Odata cu aparitia culturii omul se raporteaza la existenta in mod specific prin stilul cultural,prin identitatea creatiilor culturale
semnificative.Metafora primeste o functie revelatoare.
Martin Huntingtan , Fiinta si timp ,1927
Sensul culturii
Dupa Hidegger metafora are rolul de a lumina fiinta intr-un mod inedit,de a realiza o noua deschidere asupra fiintei.Din acest
pc.de vedere ,Hidegger, socotea poezia mai importanta decit filozofia,si el insusi,inscrierile sale filozofice utilizeaza un limbaj
poetic greu traductibil,un limbaj care abunda in metafore.Dfupa Hidegger,poetul este pastorul fiintei,este cel care pazeste si
imulteste sensulrile tainice ale fiintei.Omul isi cunoaste in sensul cel mai propriu fiinta sa numai prin intermediul poeziei.
„Omul locuieste in mod poetic”
In sensul ca radacinile fiintei sale se releva numai in mod metafizic.
Sein = fiinta
Dasein = fiinta imediata,existenta
E .Huser
I.Barbu = matematica,filozofie,poet
Hedegger spune nu toti oameni nu pot sa gandeasca metaforic.
Tolstoi .Dostoieski,Cehov
Functia fatica a comunicarii( nu comunica nimic).