UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR

TG. MUREȘ

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

DIAGNOZĂ ORGANIZAȚIONALĂ

Satisfacţia în muncă

JDI şi JIG - Indexul descriptiv al muncii şi indexul muncii în general

Prof. Univ. Dr. STUDENTĂ:

Mihael Stoica Sorlea (Retegan) Felicia

An I

- 2019 -

0
 Satisfacţia şi implicarea în muncă

SATISFACŢIA ÎN MUNCĂ

O mare parte din viața noastră este dedicată muncii și, din această
cauză, satisfacția în muncă devine un aspect foarte important al activității
profesionale, ea având consecințe importante, atât personale, cât și asupra
organizației în care se desfășoară munca.

1. Conceptul de satisfacţie în muncă

Satisfacţia profesională reprezintă o preocupare majoră în psihologia
muncii şi organizaţională fiind un punct cheie al dezvoltării unei
întreprinderi ea reprezentând unul dintre factorii determinanţi ai eficienţei
generale în muncă. Persoanele sunt cu atât mai productive cu cât sunt mai
satisfăcute de munca lor.

P. P. Neveanu în Dicţionarul de Psihologie defineşte satisfacţia

profesională ca o ,,configuraţie psihică complexă, nu întotdeauna integral
conştientă, constând într-un set de atitudini pozitive ale persoanei faţă de
munca efectuată. Satisfacţia are valoarea unui important indice calitativ al
organizaţiilor de tip productiv şi totodată este unul dintre obiectivele
majore ale acestor organizaţii pe lângă randamentul economic, obţinerea
diferitelor produse, se urmăreşte şi randament social, adică furnizarea
către societate a unor oameni satisfăcuţi în muncă, autorealizați
profesional, bucurându-se de consideraţie, integraţi şi stabili la locul de
muncă”.1

Satisfacţia în muncă este starea de echilibru la care ajunge individul

în momentul în care răspunde complet unor nevoi, sau aşteptărilor
conştiente sau inconştiente.

Definirea satisfacției muncii

,,Satisfacția este orice combinație de circumstanțe psihologice,

fiziologice și de mediu” (Hippock, 1935).

,,Satisfacția este starea afectivă plăcută ce rezultă din evaluarea

slujbei sau experiențelor legate de slujba cuiva” (Locke, 1976).
1
Stoica, M - Elemente de psihologie organizaţională- Ed.Risoprint,Cluj -Napoca,2008,pag.167

1
 ,,Satisfacția este alcătuită din orientările afective ale individului față
de roluri de muncă pe care le îndeplinește la momentul respectiv”
(Vroom, 1982).

,,Satisfacția este o colecție de atitudini față de muncă ce sunt înrudite

și pot fi împărțite într-o varietate de aspecte ale muncii” (Luthans, 1985).

,,Satisfacția se referă la sentimentele unui lucrător față de ocupația sa

sau exigențele profesionale legate de experiențele anterioare, așteptările
actuale sau alternativele pe care le are la dispoziție” (Balzer et al. , 1990).

,,Satisfacția este o stare emoțională pozitivă sau plăcută rezultată din

exercitarea experienței în plan profesional” (Hellriegel, Slocum,
Woodman, 1992)2.

Satisfacția muncii este o reacție/stare afectivă plăcută apărută în

contextul muncii organizaționale.

Satisfacția în muncă poate viza diferite aspecte: salariul, promovările,

recunoașterea, condițiile de lucru, supravegherea, colegii de muncă,
politica organizaționlă.

Satisfacţia muncii este, din punct de vedere psihosociologic,

rezultatul diferenţei dintre ceea ce individul obţine ca recompensă a
muncii şi ceea ce estimează el ca ar trebui sa obţină.

Atunci când între cele două recompense există egalitate rezultă o stare
de deplină satisfacţie. Când ceea ce obţine angajatul este sub nivelul
aşteptat se instalează o stare de insatisfacţie care este cu atât mai
puternică cu cât diferenţa este mai mare. De asemenea, când ceea ce
obţine angajatul este peste nivelul aşteptat, individul trăieşte un sentiment
de disconfort, pentru că oamenii, contrar părerii comune, nu caută o
recompensă cat mai mare pentru munca lor, ci o recompensă aflată în
concordanţă cu contribuţia lor la desfăşurarea activităţii, respectiv, cu cât
aportul lor este mai mare din punct de vedere cantitativ, calitativ dar şi
din punct de vedere al importanţei sociale a activităţii, al nivelului de
calificare solicitat, al efortului de perfecţionare „permanentă” pe care îl
presupune, cu atât recompensa aşteptată va fi mai ridicată.

2
Zlate, M. (2007) – Tratat de psihologie organizațional-managerială, Vol. II, Iași, Editura Polirom, Pag.435-436

2
 În aprecierea ca echitabilă sau inechitabilă a recompensei pentru
muncă, oamenii iau ca sistem de referinţă alţi oameni sau alte grupuri.
Atunci când, din comparaţie, percep că proporţia contribuţie-recompensă
în muncă este diferită de a lor în raport cu alţii, se produce o stare de
tensiune, de insatisfacţie generală.

Se apreciază, în Teoria echităţii a lui Adams, că o astfel de stare apare,

de regulă, atunci când un individ se află în relaţie directă cu altul, dar şi
atunci când ambii se află în relaţie cu un al treilea. Ne referim nu numai
la indivizi, ci şi la grupuri.3

Factori care determină satisfacţia în muncă:

• munca însăşi privită ca ansamblu de activităţi;

• posibilitatea de a învăţa sau de a stăpâni bine o activitate;

• remuneraţia cu toate formele sale;

• promovările sau posibilităţile de evoluţie profesională;

• recunoaşterea rezultatelor bune;

• avantaje sociale;

• condiţiile de muncă;

• stilul de management;

• relaţiile interpersonale şi lucrul în echipă;

• politicile şi cultura întreprinderii;

• amplasarea locului de muncă faţă de locuinţă;

• renumele şi importanţa întreprinderii.

IMPLICAREA ÎN MUNCĂ

Definiţii ale implicării:

• Implicarea este o funcţie care exprimă costurile şi câştigurile asociate

apartenenţei la o organizaţie;
3
https://www.scribd.com/document/265311454/Satisfactia-La-Locul-de-Munca

3
• Implicarea este ceea ce explică actele şi comportamentele individului;

• Vorbim despre implicare atunci când individul se identifică cu

organizaţia şi îţi orientează toate eforturile către ea;

• Implicarea este o atitudine sau un comportament generat de:

- o puternică încredere şi o deplină acceptare a scopurilor şi valorilor

întreprinderii;

- o dorință de a face eforturi considerabile pentru organizaţie;

- o puternică dorinţă de a aparţine organizaţiei.

Factori care influenţează implicarea în muncă:

- Vârsta şi vechimea. În general, implicarea creşte odată cu vârsta şi

vechimea în întreprindere şi aceasta din mai multe motive:

- pe de o parte, pe măsura înaintării în vârstă, devine dificilă

găsirea unui alt loc de muncă în afara organizaţiei. De aceea, individul va
fi înclinat să se lege mai puternic de actuala organizaţie;

- pe de altă parte implicarea este un proces îndelungat, şi

persoanele cu o vechime mai mare au avut timp să-şi consolideze
legăturile.

Dar rezultatele nu sunt întotdeauna foarte tranşante şi aceasta pentru

ca efectul vârstei şi al vechimii se poate intersecta cu efectul altor factori.

Există situaţii frecvente în care tinerii licenţiaţi sunt puternic implicaţi

la începutul carierei lor, având în vedere interesul lor de a câştiga
experienţa. Implicarea se va diminua când experienţa devine un “capital”
pe piaţa muncii.

- Nivelul de pregătire. Acest factor conduce cel mai adesea la

scăderea implicării: cu cât indivizii vor avea un nivel de pregătire mai
înalt, cu atât vor fi mai puţin implicaţi. Pentru a explica cum stau lucrurile
în realitate, trebuie să avem în vedere:

- faptul că o persoana cu pregătire superioară are valoare şi

implicit oportunităţi mai mari de a găsi un alt loc de munca într-o altă
organizaţie. De asemenea, se ştie că un nivel de pregătire mai înalt
conduce la aşteptări tot mai dificil de satisfăcut de către o întreprindere.

4
 - faptul că instituţiile de învăţământ şi educarea permit indivizilor sa
experimenteze alte activități, cum ar fi sportul, cultura, etc. De aceea,
întreprinderea este, în mod indirect, în competiţie cu alte legături şi
sisteme de valori experimentate de anumiţi indivizi.

- Sexul. Anumite studii au legat sexul de implicare, afirmând ca

femeile sunt mai implicate decât bărbaţii. Explicaţia acestui fenomen
porneşte de la faptul că, femeile se confruntă cu bariere tot mai
numeroase şi mai dificile în cariera lor. Acest lucru le face, adesea, să se
implice mai mult in viaţa organizaţiei şi să renunţe la alte activităţi.

- Personalitatea individului. Anumite studii arată că nevoia de

împlinire, de auto-realizare precum şi etica de muncă pot fi considerate ca
factori importanţi de implicare.

- Factorii legați de locul si caracteristicile postului.4

TEST DE SATISFACŢIE PROFESIONALĂ

Satisfacţia profesională este definită ca un grupaj de simţăminte sau

trăiri pe care le are un muncitor vis-a-vis de munca sa, sau experienţele
legate de profesia sau munca pe care o profesează, expectaţiile curente
sau alternativele disponibile.

Motivele principale ce stau la baza interesului vis-a-vis de satisfacția

profesională: organizarea muncii, aspecte economice şi aspecte teoretice.

Prin creşterea satisfacţiei profesionale se reduce absenteismul,

fluctuaţia, şi numărul incidentelor şi accidentelor de muncă, scad
conflictele de muncă, stresul ocupaţional, creşte productivitatea
angajaţilor.

4
http://www.stiucum.com/management/managementul-resurselor-umane/Motivarea-satisfactia-si-impli51235.php

5
 JDI, JIG- Indexul descriptiv al muncii şi indexul muncii în general
elaborat de William K, Balzer și Patricia C. Smith

Indexul descriptiv al muncii JDI - este un chestionar ce conține 72

de itemi și scala JIG indexul muncii în general - ce conține 18 itemi.
Variantele de răspuns la chestionar sunt: DA – D, NU – N, și Nu știu - ?
Răspunsurile vor fi cotate astfel: DA – 3 puncte; NU – 0 puncte și Nu știu
– 1 punct.
JDI - Indexul descriptiv al muncii conține 5 subscale: Satisfacția față de
postul de muncă prezent (18 itemi); Satisfacția față de salariul actual (9
itemi); Satisfacția față de posibilitățile de promovare (9 itemi); Satisfacția
față de șef (18 itemi); Satisfacția față de oamenii cu care lucrez (18
itemi). JIG se referă la satisfacția față de muncă în general și conține 18
itemi.
Modul de cotare și interpretare a chestionarelor JDI și JIG:
1. Se realizează cotarea inversă a itemilor: 2, 4, 8, 11, 14, 15, 16, 17,
21, 22, 24, 25, 27, 29, 31, 33, 34, 38, 44, 45, 47, 48, 50, 52, 54, 54,
56, 57, 59, 63, 64, 66, 67, 70, 72, 74, 76, 78, 80, 84, 86, 88, 90.
Răspunsuri D N ?
Cotare normală 3 0 1
Cotare inversă 0 3 1
2. Se calculează cotele brute, realizându-se suma itemilor ce aparțin
fiecărei scale, excepție fac scalele referitoare la satisfacția față de
salar și față de promovare (ce conțin doar 9 itemi) și de aceea suma
itemilor se înmulțește cu 2.
3. Nivelul mediu de satisfacție este considerat un scor de 27.

6
4. Se realizează raportul psihologic. Răspunsurile distribuite pe
intervalul de la 20 la 30 arată că subiecții nu sunt nici satisfăcuți și
nici nesatisfăcuți cu aspectele respective. Răspunsurile obținute
peste 30 – relevă faptul că subiecții sunt foarte mulțumiți cu acele
aspecte, iar sub 20 nemulțumiți cu aspectul studiat. Un aspect
important în interpretare îl ocupăcompararea rezultatelor între scala
Munca activitate și JIG – Munca în general

7
 JDI, JIG

Gândiți-vă la munca pe Gândiți-vă la salariul pe Gândiți-vă la posibilitățile

care o desfășurați în care-l primiți în prezent. de promovare pe care le
prezent. Cât de bine Cat de bine caracterizează aveți în prezent. Cat de
caracterizează fiecare din fiecare din cuvintele sau bine caracterizează fiecare
cuvintele sau propozițiile propozițiile de mai jos din cuvintele sau
de mai jos munca munca dumneavoastră? În propozițiile de mai jos
dumneavoastră? În spațiul spațiul gol din fața fiecărei munca dumneavoastră? În
gol din fața fiecărei afirmații, scrieți spațiul gol din fața fiecărei
afirmații, scrieți: afirmații, scrieți

D de la ,,DA”, dacă ea D de la ,,DA”, dacă ea D de la ,,DA”, dacă ea

caracterizează munca dvs. caracterizează salariu dvs. caracterizează posibilitățile
N de la ,,NU”, daca n-o N de la ,,NU”, daca nu-l dvs. de promovare
caracterizează caracterizează N de la ,,NU”, daca nu le
? dacă nu vă puteți decide ? dacă nu vă puteți decide caracterizează
? dacă nu vă puteți decide
MUNCA ACTUALĂ SALARIUL ACTUAL POSIBILITĂȚI DE
PROMOVARE
- Foarte atrăgătoare - Salariul potrivit pentru - Bune posibilități de
- De rutina cheltuieli normale promovare
- Mă satisface - Echitabil - Posibilități de
- Plictisitoare - Abia poți trăi din promovare oarecum
- Bună salariu limitate
- Creativă - Prost - Promovare conform
- Respectată - Salariu îmi permite sa priceperii profesionale
- Neplăcută fac lux - Nici o șansă de
- Plăcută - Nesigur promovare
- Folositoare - Mai mic decât aș-ar - Șanse bune de
- Obositoare merita promovare
- Sănătoasă - Sunt bine plătit - Politică de promovare
- Stimulatoare - Sunt insuficient plătit neechitabilă
- Prea multe de făcut - Promovare extrem de
- Nu-mi dă nici o rară
satisfacție - Promovare regulată
- Simplă - Șanse de promovare
- Repetitivă destul de bune
- Dă o senzație de
realizare

8
Gândiți-vă la șeful dvs. , la
felul în care își desfășoară
munca de conducere. Cât
de bine îl caracterizează
fiecare din cuvintele sau
propozițiile de mai jos?
În spațiul gol din fața
fiecărei afirmații, scrieți:
D de la ,,DA”, dacă ea
caracterizează felul de a fi
al șefului dvs.
N de la ,,NU”, daca n-o
caracterizează
? dacă nu va puteți decide
SEFUL
- Îmi cere sfatul
- Greu de mulțumit
- Nepoliticos
- Apreciază munca bine
făcută
- Are tact
- Influent
- La zi cu toate
- Nu mă îndrumă și
controlează suficient
- Face favoritisme
- Îmi spune în ce situație
sunt
- Mă enervează
- Încăpățânat
- Cunoaște munca bine
- Rău
- Inteligent
- Slab planificator
- In apropiere când este
nevoie
- Leneș
Gândiți-va la majoritatea
persoanelor cu care
lucrați în prezent sau cu
care veniți în contact în
procesul muncii. Cât de
bine caracterizează fiecare
din cuvintele de mai jos
aceste persoane?
În spațiul gol din fața
fiecărei afirmații, scrieți:
D de la ,,DA”, dacă ea
caracterizează munca dvs.
N de la ,,NU”, daca n-o
caracterizează
? dacă nu va puteți decide
OAMENII CU CARE
LUCREZ
- Stimulativi
- Plictisitori
- Înceți
- Săritori
- Proști
- Au simțul răspunderii
- Rapizi
- Inteligenți
- Își fac ușor dușmani
- Vorbesc prea mult
- Deștepți
- Leneși
- Neplăcuți
- Bârfitori
- Activi
- Cu interese înguste
- Te poți bizui pe ei
- Încăpățânați
9
Gândiți-va la slujba dvs în
general. Ținând seama de
toate, cum este ea în cele
mai multe cazuri?
În spațiul gol din fața
fiecărei afirmații, scrieți:
D de la ,,DA”, dacă ea
caracterizează munca dvs.
N de la ,,NU”, daca n-o
caracterizează
? dacă nu va puteți decide
SLUJBA IN GENERAL
J.I.G.
- Placută
- Proastă
- Ideală
- Pierdere de timp
- Bună
- Nu-i de dorit
- Valoroasa
- Printre cele mai rele
- Acceptabila
- Deosebită
- Printre cele mai bune
- Neplăcută
- Ma simt multumit
- Nepotrivită
- Excelentă
- Mizerabilă
- Îmi face placere
- Aamărâtă
 PRELUCRARE STATISTICĂ

Satisfacția la locul de muncă – As.med. SMURD

Domenii Posibilități Oamenii Slujba

Munca Salariul
de de Seful cu care in
actuala potrivit
satisfacție promovare lucrez general

Nivel de
43.92 40.8 43.13 42.42 47.21 50
satisfacție

Sub 20 20-30 satisfăcut Peste 30

nesatisfăcut la un nivel
mediu
Nesatisfăcut Satisfăcut la un Satisfăcut
nivel mediu
Munca actuală 2.4 97.6
Salariul potrivit 2.8 14.6 82.6
Posibilități de 9.7 6 84.3
promovare
Șeful 4.8 95.2
Oamenii cu care 4.8 95.2
lucrez
Slujba în 1.2 98.8
general

10
Munca actuală

Salariul potrivit

11
Posibilități de promovare

Șeful

12
Oamenii cu care lucrez

Slujba în general

13
BIBLIOGRAFIE:

1. Stoica, M. (2008) - Elemente de psihologie organizaţională, Cluj-

Napoca, Editura Risoprint

2. Stoica, M. (2019) – Diagnoză organizațională, Cluj-Napoca, Editura

Risoprint

3. Ticu, C. (2004) – Evaluarea psihologică a personalului, Iași, Editura

Polirom

4. Zlate, M. (2007) – Tratat de psihologie organizațional-managerială,

Vol. II, Iași, Editura Polirom

5. https://www.scribd.com/document/265311454/Satisfactia-La-Locul-
de-Munca

6. http://www.stiucum.com/management/managementul-resurselor-
umane/Motivarea-satisfactia-si-impli51235.php

14