Sunteți pe pagina 1din 5

SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Simptome functionale

Durerea precordiala si retrosternala


Dispneea cardiaca
Palpitatiile
Edemul cardiac
Astenia

DUREREA PRECORDIALA SI RETROSTERNALA

-durere imprecise, constrictiva, difuza, uneori o opresiune


-iradiaza frecvent in umar, membru superior, regiunea cervicala stanga
a) Durerea miocardica sistemica (coronariana)
- localizarea este in regiunea sternala superioara profunda (retraosternala),
durere difuza pe o suprafata, nu pe un punct
- de regula, bolnavul indica durerea cu mana sau cu pumnul, nu cu degetul
- durerea iaradiaza in ambii umeri, in membrele superioare pe marginea
mediana pana in ultimele doua degete, mai frecvent in membrul superior stang,
dar posibil si numai in cel drept; durerea poate iradia in spate, subscapular sau
interscapulovertabral stang, in regiunea cervicala anterioara pana la arcadele
dentare sau in epigastru; nu iradiaza niciodata mai jos de ombilic. Durarea poate
fi limitata la o zona din cele de iradire sau incepe in aceste zone si converge
catre zona sternala. La acelasi individ, durerea respecta acelasi caracter ca
localizare si iradiere
- calitate durerii este specifica, constrictiva (ca “o gheara, corset, strangere,
menghina”) sau compresiva (de “apasare, greutate pe piept”)
- se insoteste de dispnee, anxietate, senzatie de “moarte iminenta”
- criza de angina de piept – durere cu durata de minute, nu fractiuni de
secunda si nu peste 20 minute; apare la efort si emotii, in timpul efortului,
indiferent ca acesta este in panta sau pe teren plat, alergat sau efort digestiv, in

1
timpul unei emotii pozitive sau negative si nu la un interval mai lung dupa
acestea, poate fi provocata sau accentuate de frig; repausul duce la calmarea
crizei
- angina stabila de efort (obstructie
coronariana fixa, stabila); criza creste progresiv in intensitate, daca a aparut in
timpul efortului, obligand la oprirea acestuia, si apoi scade progresiv (caracter
crescendo/ descrescendo)
- angina instabila: criza aparuta la
eforturi minime, in repaus sau in cursul noptii
- angina varianta Prinzmetal: angina care
apare predominat in repaus si permite efortul
- durearea anginoasa cedeaza la nitrate
(nitroglicerina sublingual), efect imediat in 3-4 minute de la administrare
- infarctul miocardic: durere ce apare la repaus, uneori la un interval
deosebit de intens, creste progresiv in intensitate in primele minute si apoi se
mentine peste 20-30 minute, de regula cateva ore, rar peste 6-8, foarte rar peste
12 ore. Durerea se poate asocial cu dispnee, anxietate, fenomene vegetative
(transpiratii profuse, greata, varsaturi). Durerea nu cedeaza la nitroglicerina. In
concluzie, este o durere retrosternala constrictiva, cu iradierile specifice, dar cu
durata peste 20 min, la aceeasi persoana, mai intense, cu aparitie in repaus,
care nu cedeaza la nitroglicerina perlingual si se poate insoti si de fenomene
vegetative

b) Durerea aortica
-disectia de aorta: durerea este foarte intense incepe in aorta ascendenta, cel
mai frecvent, cu localizare toracica anterioara si iardiere catre umeri, dar foarte
rar in brate. Pe masura ce disectia inainteaza, durearea o urmeaza catre spate,
interscapular si apoi catre lombe. Intensitatea este foarte mare de la inceput si
ramane constant ape tot parcursul evolutiei, iar durata esteprelungita, ore sau
zile, in functie de evolutie. Examenul obiectiv arata inegalitatea pulsului la nivele
simetrice.

2
c) Durerea pericardica
- durere relativ surda, dar uneori destul de intense, localizata toracic
anterior si accentuate de miscarile respiratorii si putin de presiune; este continua,
provocata si/sau accentuate de miscarile trunchiului sau respiratie
- inflamatii pericardice: pericardite

DISPNEEA CARDIACA

- expresia stazei si hipertensiunii pulmonare


a) Dispneea de efort
-prima forma de dispnee care apare in istoria clinica a cardiacului
-la effort mare, orice subiect, in functie de antrenasment, poate face dispnee
-sugestiva este aparitia dispneei la mersul in ritm obisnuit pe plan orizontal, la
urcarea unei pante moderate, la urcarea unui etaj
b) Ortopneea
-se caracterizeaza prin ameliorarea dispneei la ridicarea trunchiului din pozitia
orizontala
-poate fi discreta (necesita suplimentarea unei prne) sau accentuate (bolnavul
sta numai in pozitie sezanda sau in picioare, doarme cu capul pe masa etc.)
c) Dispneea paroxistica
-survine in accese de regula nocturne, cu durata variabila, de la minute la ore, cu
ortopnee si polipnee, realizand astmul cardiac sau, ci mai dramatic, cu tuse si
expectoratie seroasa, cianoza intense in edemul pulmonar acut (EPA)
d) Dispnee vesperala
-apare caracteristic in orele de seara, dupa efortul depus in timpul zilei
e) Dispnee de repaus
-permanenta, accentuata uneori chiar de efortul de vorbire
f) Respiratia Cheyne-Stockes
-alternanta tahipnee (polipnee) si apnee (10-20sec.)

3
-uneori mai evidenta in timpul somnului la batrani, in afectiuni severe (insuficienta
cardiaca, uremie, tumori, hemoragii cerebrale

PALPITATIILE

-reprezinta perceptia de catre bolnav a propriilor contractii cardiace sau o forma


dezagreabila
-pot surveni episodic la orice subiect, in afara oricarei afectiuni cardiace, in caz
de effort, stari emotionale, anxietate (sunt tranzitorii, de cateva minute)
-accese prelungite (minute, ore) apar in tulburari de ritm sau conducere
(extrasistolie, tahicardii, fibrilatia atriala)
-sunt percepute mai frecvent noaptea
-cand sunt permanente se poate produce un fel de obisnuinta a bolnavului care
la un moment dat nu le mai constientizeaza
-pot induce o stare de anxietate permanenta

EDEMUL CARDIAC

-este o manifestare a insuficientei cardiace


-survine relative tarziu in evolutia acesteia, in general dupa instalarea dispneei,
dupa o retentie salina de 4-5 l
-incepe characteristic in regiunile declive retromaleolar si gambier; la bolnavii in
clinostatism prelungit in regiunea sacrata
-se insoteste de cianoza periferica sau mixta si este rece
-prin cronicizare se poate indura, tegumentul sufera modificari distrofice,
descoamari, fisuri, chiar ulceratii zemuinde
-se poate generalize la coapswe, organe genitale, perete abdominal si chair
thoracic
-apar revarsate seroase in pleura, perritoneu, vaginala,testiculara, hidrartroze =
aspect de anasarca cardiaca

4
-o ascita voluminoasa la un cardiac oarecum in discrepanta cu importanta
edemelor poate sa semnifice insa si o ciroza hepatica asociata

ASTENIA

-este probabil in legatura cu un debit cardiac scazut cu subperfuzia tuturor


organelor, inclusive a musculaturii scheletice
-poate precede, surveni in timpul sau dupa un infarct miocardic
-poate sa apara dupa cure de diureza intempestive, prin hipopotasemie,
hipovolemie, hipotensiune, in intoxicatia digitalica