Sunteți pe pagina 1din 11

Coronavirus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Coronavirusurile sau coronavirinele Coronavirus
(Coronavirinae, numite și
Orthocoronavirinae), abreviat CoV, este o
subfamilie de virusuri (din familia
coronaviridelor) cu formă variabilă, sferică sau
ovoidală, pleomorfă, diametrul de 120-160 nm,
având un înveliș extern pe care se află niște
proeminențe glicoproteice, numite spicule
(peplomere), foarte lungi (24 nm),
pedunculate, cu extremități rotunjite, bulboase,
aranjate în așa fel încât, la microscopul
electronic, dau aspect de coroană solară (de Coronavirusurile văzute la microscopul electronic cu
unde și denumirea de coronavirusuri). spicule pe învelişul extern cu aspect de coroană solară
Spiculele au rolul de a se lega de receptorii Clasificarea virusurilor
celulari, favorizând infecția celulelor Grupă: Grupa IV ((+)ssRNA)
sensibile.[1][2][3][4] Ordin: Nidovirale
Familie: Coronaviride
Virionul are un înveliș extern de natură Subfamilie: Coronavirinae (Orthocoronavirinae)
lipoproteică, care conține proteine virale: Gen:
glicoproteină S (proteina structurală a Alphacoronavirus
spiculelor), proteină E de înveliș, proteină de Betacoronavirus
membrană (M), hemaglutinin-esterază (HE). Deltacoronavirus
Genomul constă într-o singură moleculă Gammacoronavirus
lineară de acid ribonucleic (ARN), Modifică text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cor
monocatenară, de sens pozitiv, care are 25-33 onavirus&action=edit&section=0)

kb, fiind cel mai mare ARN viral cunoscut.


Genomul ARN și proteina N formează o
nucleocapsida helicală, înconjurată de învelișul
extern. ARN este infecțios, servește ca genom și ca
ARNm viral. Transcrierea genomului este un proces
complex și implică sinteza a opt catene de ARN de
sens negativ subgenomic intermediar; cele cinci
proteine structurale sunt traduse de la ARN
subgenomic.[1][2][3][5]

Coronavirusurile sunt foarte răspândite în natură,


Schema unui coronavirus cu evidențierea producând, la om și animale (păsări, porci, bovine,
principalelor componente cai, rozătoare, lilieci, feline, câini) afecțiuni ale căilor
respiratorii și gastroenterite, unele foarte grave, iar
altele ușoare sau chiar neexprimate clinic. La om, au o mare afinitate pentru macrofage, epitelii
respiratorii și enterice, producând peste 1/3 din rinofaringite și alte afecțiuni respiratorii (mai ales toamna
și iarna), gastroenterite și o formă particulară a sindromului respirator acut sever (SARS). Sunt al doilea
grup viral, după rinovirusuri, responsabil de inducerea rinofaringitelor, răcelii comune la om. La sfârșitul
lui decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV în Wuhan, China, care provoacă o
pneumonie severă cu mortalitate ridicată. Bolile oamenilor și animalelor provocate de coronavirusuri
sunt numite coronaviroze. Coronavirusurile se transmit direct pe cale respiratorie (prin picături) sau
fecal/orală. Nu există un tratament antiviral specific sau preventiv (vaccin) în infecțiile umane cu
coronavirus, tratamentul fiind numai simptomatic.[1][2][3][4]

Cuprins
Clasificarea
Coronaviroze umane
Coronaviroze animaliere
Referințe
Legături externe

Clasificarea
Subfamilia Coronavirinae conține patru genuri și peste 300 de specii:[6][7][8][9][10][11][12] În paranteză
sunt date subgenurile cursiv după clasificarea NCBI.[13]

Alfacoronavirusurile (Alphacoronavirus) infectează liliecii, porcii, pisicile, câinii și omul


(rinofaringite cauzate de coronavirusurile umane 229E și NL63).

Alfacoronavirusul 1 (Tegacovirus)

Coronavirusul canin (Tegacovirus)


Coronavirusul felin (Tegacovirus)

Virusul peritonitei infecțioase feline (Tegacovirus)


Coronavirusul enteric felin (Tegacovirus)

Coronavirusul respirator porcin (Tegacovirus)


Virusul gastroenteritei transmisibile a porcului (Tegacovirus)

Virusul diareei epidemice porcine (Pedacovirus)


Coronavirusul 512 al liliecilor Scotophilus (Pedacovirus)
Coronavirusul 1 al liliecilor Miniopterus (Minunacovirus)
Coronavirusul HKU8 al liliecilor Miniopterus (Minunacovirus)
Coronavirusul HKU2 al liliecilor Rhinolophus (Rhinacovirus)
Coronavirusul uman 229E (Duvinacovirus)
Coronavirusul uman NL63 (Setracovirus)

Betacoronavirusurile (Betacoronavirus) circulă în principal la lilieci, dar unele afectează și


bovinele, caii, porcii, câinii, șoarecii, șobolanii, aricii și alte mamifere. Două specii provoacă
rinofaringite la om (coronavirusurile umane HKU1 și OC43), iar alte două specii provoacă
sindroame respiratorii foarte severe la om: coronavirusul sindromului respirator din Orientul
Schema unui coronavirus

Mijlociu (MERS-CoV) și coronavirusul sindromului respirator acut sever din Asia (SARS-
CoV). Recent, la sfârșitul lui decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-
nCoV în Wuhan, China, care este foarte infecțios și se transmite cu mare ușurință de la om
la om și provoacă o pneumonie severă cu mortalitate ridicată.[14][15] Betacoronavirusurile
conțin următoarele specii: [8]

Betacoronavirusul 1 (Embecovirus)

Coronavirusul bovin (Embecovirus)


Coronavirusul echin (Embecovirus)
Coronavirusul uman OC43 (Embecovirus)
Virusul hemaglutinant al encefalomielitei porcine (Embecovirus)
Coronavirusul respirator canin (Embecovirus)

Coronavirusul uman HKU1 (Embecovirus)


Coronavirusul murin (Embecovirus)

Virusul hepatitei șoarecelui (Embecovirus)


Coronavirusul șobolanilor (virusul sialodacrioadenitei șobolanilor) (Embecovirus)

Coronavirusul alpaca (Alpaca coronavirus) – inițial a fost inclus în alfacoronavirusuri,


dar cercetările ulterioare au arătat că aparține betacoronavirusurilor (unclassified
Betacoronavirus).[16]

Coronavirusul HKU5 al liliecilor Pipistrellus (Merbecovirus)


Coronavirusul HKU9 al liliecilor Rousettus (Nobecovirus)
Coronavirusul HKU4 al liliecilor Tylonycteris (Merbecovirus)
Coronavirusul 1 al ariciului (EriCoV) (Merbecovirus)
Coronavirusuri asociate cu sindromul respirator acut sever

Coronavirusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV) (Sarbecovirus)


Coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV)
(Merbecovirus)
Noul coronavirus 2019-nCoV (Sarbecovirus)[17]
Coronavirusul asociat cu SARS al liliecilor Rhinolophus (Sarbecovirus)
Coronavirusul asociat cu SARS al civetei palmiere (Sarbecovirus)
Coronavirusul asociat cu SARS al bursucului-nevăstuică chinez (unclassified
Coronavirinae)

Gamacoronavirusurile (Gammacoronavirus) sunt în principal virusuri aviare, dar


infectează și delfinul.

Coronavirusul aviar (Igacovirus)

Coronavirusul curcilor (Igacovirus)


Virusul bronșitei infecțioase aviare (Igacovirus)
Coronavirusul raței (Igacovirus)
Coronavirusul gâștei (Igacovirus)
Coronavirusul cormoranului neotropical (Igacovirus)
Coronavirusul fazanului (Igacovirus)
Coronavirusul porumbelului (Igacovirus)

Coronavirusul SW1 al delfinului alb (Cegacovirus)

Deltacoronavirusurile (Deltacoronavirus) sunt în principal virusuri aviare, dar pot infecta și


porcul.

Coronavirusul HKU20 al raței fluierătoare (Andecovirus)


Coronavirusul HKU11 al bulbului (Buldecovirus)
Deltacoronavirusul porcin HKU15 (Buldecovirus)
Coronavirusul HKU13 al muniei (Buldecovirus)
Coronavirusul HKU16 al păsărilor cu ochelari (Buldecovirus)
Coronavirusul HKU21 al găinușei de baltă (Moordecovirus)
Coronavirusul HKU19 al stârcului de noapte (Herdecovirus)
Coronavirusul HKU12 al sturzului (Thrush coronavirus HKU12)

Coronaviroze umane
Prevenirea și
Virusul Boala Istoric Simptome Transmiterea
controlul
Coronavirusurile
au fost
descoperite la
începutul anilor
1930, când a
fost dovedit că
bronșita
Senzație neplăcută
infecțioasă
de nas înfundat și
aviară a puilor
uscat, urmată de
de găină a fost
strănuturi repetate și
Rinită acută cauzată de un
rinoree abundentă
(guturai, virus cunoscut
(inițial apoasă, apoi Nu există încă un
răceala acum sub
Coronavirusul gălbuie). Senzația de vaccin. Măsurile
comună). numele de Prin contact direct
uman 229E, gâdilare și de arsură profilactice de rutină
Faringită virusul bronșitei și aerogen și mai
Coronavirusul a mucoasei nazale. (izolare, dezinfecție).
acută. infecțioase rar indirect, prin
uman NL63, Mirosul, gustul și O măsură bună de
Laringită aviare. Primele obiecte proaspăt
Coronavirusul apetitul sunt igienă constă în
acută. coronavirusuri contaminate cu
uman OC43, diminuate. Apare folosirea de batiste
Rareori umane au fost virus (batiste).
Coronavirusul frecvent și o de celuloză, cu
bronșiolită, descoperite în Sunt virusuri
uman răgușeală, cu tuse aruncarea lor apoi în
bronșita anii 1960 de omniprezente.[19] cutii speciale închise
HKU1.[18] acută, cercetătorii de
uscată, iritativă. febra
pneumonia la Common
rareori depășește sau în foc.[19]
38,2° C în primele 2-
virală.[19] Cold Unit din
3 zile. După 5-7 zile,
Salisbury,
toată
Marea Britanie,
simptomatologia se
care au arătat
că răcelile stinge treptat.[19]
comune pot fi
provocate nu
numai de
rinovirusuri, dar
și de un
coronavirus.[20]
Primul caz a
fost înregistrat
în noiembrie
Sursa de infecție
2002 în China,
este omul cu
în provincia
infecție Nu există un
Guandong; în
simptomatică. tratament antiviral
următoarele luni
Transmiterea bolii specific sau preventiv
boala a fost
se realizează (vaccin), tratamentul
raportată la
direct prin fiind numai
peste 8000 de
picăturile simptomatic. În
persoane
Febră (>38° C), nazofaringiene din absența unui vaccin,
(inclusiv la 1706
Coronavirusul frisoane, mialgii, tuse aer și indirect prin prevenirea
Sindromul de cadre
sindromului uscată, dispnee și contaminare de la transmiterii SARS
respirator medicale).
respirator acut deteriorarea severă a persoane implică: triajul
acut sever Dintre aceste
sever (SARS- funcției respiratorii infectate, prin epidemiologic,
(SARS)[21] cazuri, 774 au
CoV)[21] decedat,
(detresă contactul cu detectarea precoce și
respiratorie).[21] aceștia, sau prin izolarea cazurilor,
letalitatea fiind
obiecte supravegherea și
de 9,6%.
contaminate cu carantinarea
Epidemia s-a
secreții contacților,
răspândit în 29
nazofaringiene supravegherea
de țări de pe 5
infectante. sanitară a
continente.
După această
Rezervorul natural frontierelor.[21]
sunt probabil
epidemie din
2002-2003 nu liliecii.[21][22]
au fost raportate
alte cazuri.[22]
Coronavirusul Sindromul Primele cazuri Simptomele includ: Rezervorul natural Nu există un
sindromului respirator din de infecții cu febră, dispnee și sunt probabil liliecii tratament antiviral
respirator din Orientul virusul MERS- tuse. Pot fi, de care transmit specific sau preventiv
Orientul Mijlociu Mijlociu CoV au apărut asemenea, prezente virusul gazdei (vaccin), tratamentul
(MERS- (MERS)[23] în iunie 2012 în simptomele gastro- intermediare - fiind numai
CoV)[23] Arabia Saudită intestinale cu diaree, cămila, care este simptomatic.Spălarea
și Qatar. În mai vărsături și dureri sursa de infecție mâinilor cu apă și
2015, au fost abdominale. pentru om. săpun, sau cu alte
confirmate 1180 Majoritatea (90%) Majoritatea dezinfectante, mai
de cazuri și au dezvoltă o cazurilor de MERS ales după tuse,
fost raportate pneumonie severă au apărut în strănut. Acoperirea
483 (41%) de sau sindrom de unitățile de nasului și gurii cu o
decese. Au fost detresă respiratorie asistență batistă de hârtie în
predominant și necesită terapie medicală. Virusul cazul tusei sau
afectate țările intensivă.[23][26][24] nu se transmite strănutului și apoi
din Orientul ușor de la o aruncarea batistei în
Mijlociu - Arabia persoana la alta coșul de gunoi pentru
Saudită, Qatar, cu excepția unui eliminarea în condiții
Iordania și contact strâns, de siguranță.
Emiratele Arabe cum este în cazul Evitarea atingerii
Unite, dar au au îngrijirii unui ochilor, nasului și
fost raportate bolnav fără gurii cu mâinilor,
cazuri importate aplicarea deoarece aceasta pot
în Marea măsurilor de transmite virusul
Britanie, protecție. după contactul cu
Olanda, SUA și Transmiterea între suprafețele
Asia. Cea mai indivizi, în contaminate.
mare epidemie populația generală Evitarea contactului
în afara este cu persoanele
Orientului limitată.[23][26][24] infectate și aplicarea
Mijlociu a avut de măști faciale în
loc în Coreea locuri
de Sud în 2015, supraaglomerate.
care a afectat Evitarea contactului
mai multe apropiat cu persoane
spitale și 185 de bolnave, cum ar fi
persoane, sărutul, schimbul de
provocând 36 băuturi și a
(19,5%) ustensilelor pentru
decese.[23][24] mâncat. Curățarea și
Din 2012 până dezinfectarea
în noiembrie frecventă a
2019 au fost suprafețelor atinse,
raportate la de ex. a jucăriilor și
Organizația clanței ușii.[23][26][27]
Mondială a
Sănătății (OMS)
2.494 de cazuri
de infecție cu
virusul MERS-
CoV și 858 de
decese.[25]
Coronavirusul Infecții Infecția cu Infecția cu virusul Sursa primară a Nu există un
2019-nCoV respiratorii, virusul nCoV a nCoV poate fi infecției nu este tratament antiviral
(COVID-19) inclusiv o apărut în ușoară, moderată cunoscută specific sau preventiv
infecție decembrie 2019 sau severă; acesta (probabil contact (vaccin), tratamentul
respiratorie în orașul din urmă include o cu animale fiind numai
acută severă Wuhan, China, pneumonie atipică infectate de lilieci). simptomatic. Pacienții
(SARI)[28][29] de unde s-a severă, sindromul de Se presupune că suspectați de infecție
propagat în detresă respiratorie transmiterea este cu 2019-nCoV sunt
majoritatea acuta (SDRA). similară cu cea a plasați într-o zonă
provinciilor Pacienții cu infecție MERS-CoV și separată de ceilalți
chineze și mai virală ușoară a căilor SARS, pe cale pacienți, cu măsuri
multe țări din respiratoare respiratorie, prin de prevenire pentru
lume, inclusiv în superioare pot avea picături de transmiterea aeriană,
Germania, simptome secreție, produse prin contact și prin
Franța, Italia, nespecifice precum când o persoană picături Flügge.
Marea Britanie, febră, tuse, dureri în infectată tușește Utilizarea
Rusia, Finlanda, gât, congestie sau strănută. echipamentului
Spania, Suedia nazală, stare de rău Transmiterea este individual de
și Belgia. Până general, cefalee, posibilă și când protecție de către
la 16 februarie mialgie. În cazuri are loc contactul personalul medical.
2020 au fost severe apare o direct cu fluidele Bolnavii vor folosi
confirmate pneumonie severă cu (sânge, materii șervețelelor de unică
69.267 de febră (>38° C), tuse, fecale, urină, folosință în caz de
cazuri de infecții tahipnee (> 30 salivă, spermă) de tuse. Bolnavii și
cu virusul nCoV respirații/min.), la o persoană contacții din zonele
și 1.669 cianoză, detresă infectată. Virusul afectate for purta
decese.[30] respiratorie acută se transmite ușor măști. Spălarea pe
(respirație de la un om la mâini cu apă și
stertoroasă, dispnee) altul. Boala apare săpun sau cu soluții
cu o mortalitate la persoane care pe bază de alcool.
crescută.[28][31] Într- au călătorit în Evitarea contactului
un studiu din China a China, în apropiat cu
41 de pacienți provinciile persoanele care
internați într-un spital afectate, în tușesc și au febră.
din Wuhan cu infecție intervalul de 14 Supravegherea
cu virusul nCoV zile anterioare sanitară a frontierelor
simptomele obișnuite debutului bolii și și aeroporturilor
la debutul bolii au au avut un contact pentru depistarea
fost febra (98%), fizic apropiat cu un bolnavilor.[31][33][34]
tusea uscată (76%) caz confirmat cu
și mialgia sau astenia infecție cu 2019-
(44%); simptome mai nCoV, în timp ce
puțin frecvente au pacientul era
fost eliminarea de simptomatic.[31][33]
spută (28%),
cefaleea (8%),
hemoptizia (5%) și
diareea (3%).
Dispneea a apărut la
55% din 40 de
pacienți (în medie la
8 zile de la debutul
bolii). 63% din 41 de
pacienți au avut
limfopenie. La toți
pacienții la examenul
CT toracic s-a găsit
pneumonie cu leziuni
atipice. Complicațiile
au fost sindromul de
detresă respiratorie
acută (29%), viremie
ARN (15%),
insuficiența cardiacă
acută (12%) și
infecția secundară
(10%). 13 (32%)
pacienți au fost
internați într-o unitate
de terapie intensivă
și șase (15%) au
murit.[32]

Coronaviroze animaliere
Prevenirea și
Virusul[4][35] Boala[4][35] Simptome[4][35] Transmiterea[4][35]
controlul[4][35]
Întreruperea
ciclului de
Contact direct și pe
Coronavirusul transmitere,
Enterită felină Gastroenterită ușoară și diaree cale fecal-orală din
enteric felin carantină, măsuri
fecalele materne
sanitar-igienice
riguroase
Întreruperea
ciclului de
Peritonita
Virusul peritonitei Peritonită, pneumonie, semne Prin sânge, fluide transmitere,
infecțioasă a
infecțioase feline neurologice etc. corporale carantină, măsuri
felinelor
sanitar-igienice
riguroase
Gastroenterită ușoară și
Coronavirusul Enterita cu diaree. Posibilă enterită severă
Pe cale fecal-orală Vaccin inactivat
canin coronavirus și semne sistemice
(leucopenie)
Vaccin oral atenuat
Virusul
Gastroenterita la scroafele
gastroenteritei Gastroenterită. Diaree apoasă,
transmisibilă a Pe cale fecal-orală gestante. Măsuri
transmisibile a vărsături, deshidratare
porcului (GET) sanitar-igienice
porcului
riguroase
Virusul este
Coronavirusul Coronaviroza Simptome respiratorii ușoare eliminat prin Nu este disponibil
respirator porcin respiratorie porcină până la grave sau subclinice secrețiile bronșice, un vaccin
nazale
Vaccin inactivat și
vaccin oral cu virus
Virusul diareei Diareea epidemică Gastroenterită. Diaree apoasă, viu atenuat la
Pe cale fecal-orală
epidemice porcine a porcului (DEP) vărsături, deshidratare scroafele gestante.
Măsuri sanitar-
igienice riguroase
Măsuri sanitar-
Vomitări, cașexie,
Virusul igienice riguroase.
Encefalomielita encefalomielita, anorexie,
hemaglutinant al Aerosoli, secreții Păstrarea
porcină cu virus Encefalomielită: hiperestezie,
encefalomielitei oronazale scroafele imune.
hemaglutinant tremurături musculare, mers
porcine Nu sunt disponibile
necoordonat, retropulsie.
vaccinuri
Depopulare.
Virusul hepatitei Enterită, hepatită, Prin aerosoli și
Infecții digestive Carantina
șoarecelui encefalomielită demielinizantă contact direct
preventivă
Dacrioadenită
Coronavirusul
(inflamația glandei
șobolanilor Depopulare.
lacrimale) și Prin aerosoli și
(virusul Rinită, epiforă, pneumonie Carantina
sialoadenită contact direct
sialodacrioadenitei preventivă
(inflamația glande
șobolanilor)
salivare)
Gastroenterită cu diaree
Vaccinarea
profuză sau diaree Pe cale fecal-orală,
Coronavirusul Enterită cu maternă cu vaccin
hemoragică, deshidratare, prin aerosoli,
bovin coronavirus la viței inactivat sau
scăderea secreției de lapte, picături Flügge
atenuat
afecțiuni respiratorii
Coronavirusul Anorexie, letargie și febră, Nu sunt disponibile
Gastroenterită Pe cale fecal-orală
echin poate apărea diareea vaccinuri
Coronavirusul Rinoree seroasă, episoade de Nu sunt disponibile
Afecțiuni respiratorii Prin aerosoli
respirator canin tuse paroxistică și febră vaccinuri
Virusul bronșitei Bronșita infecțioasă Traheobronșită, Raluri Prin aerosoli și Sunt disponibile
infecțioase aviare aviară (afectează traheale, tuse, strănut și ingestia vaccinuri
puii de găină și scurgeri nazale. Nefrită. alimentelor multivalente
găinile adulte) Scăderea producției de ouă și contaminate cu atenuate și
deprecierea calității ouălor fecale inactive. Măsuri
sanitar-igienice
riguroase.
Depresie, inapetență,
Enterita
Coronavirusul hipotermie, deshidratare,
transmisibilă a Pe cale fecal-orală
curcilor (virusul slăbire și diaree. Creasta și Vaccin inactivat
curcilor (boala și aerosoli
crestei albastre) uneori și pielea capului devin
crestei albastre)
cianotice.
Nu sunt disponibile
vaccinuri. Măsuri
severe de
Deltacoronavirusul Diaree apoasă la scroafe și
Gastroenterită Pe cale fecal-orală biosecuritate
porcin HKU15 purcei.
pentru a evita
diseminarea
virusului.

Referințe
1. ^ a b c Elvira Sînziana Ciufescu. Virusologie medicală. Editura Medicală Națională. 2003
2. ^ a b c Costin Cernescu. Virusologie medicală. Editura Medicală. 2012
3. ^ a b c G. Zarnea, O.V. Popescu. Dicționar de microbiologie generală și biologie moleculară.
Editura Academiei Române, București, 2011
4. ^ a b c d e f g Radu Moga Mânzat. Boli virotice și prionice ale animalelor. Timișoara: Brumar,
2005
5. ^ Sandrine Belouzard. Mécanismes d’entrée des coronavirus. Virologie 2010, 14 (4) : 285-
299 (https://docplayer.fr/storage/77/75698622/1580123212/3zvemq1Fx7zlITFUJG-KMw/756
98622.pdf)
6. ^ Coronaviridae. Dictionnaire médical de l'Académie de Médecine (http://dictionnaire.acade
mie-medecine.fr/index.php?q=Coronaviridae)
7. ^ Coronaviridae. Virus Pathogen Database and Analysis Resource (ViPR) (https://www.vipr
brc.org/brc/vipr_allSpecies_search.spg?method=SubmitForm&decorator=corona)
8. ^ a b Andrew M.Q. King, Michael J. Adams, Eric B. Carstens, and Elliot J. Lefkowitz. Virus
Taxonomy. Classification and Nomenclature of Viruses. Ninth Report of the International
Committee on Taxonomy of Viruses. Academic Press, 2012
9. ^ Coronaviridae. NCBI taxonomy databas (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/Taxonomy/Browser/
wwwtax.cgi?mode=Undef&id=11118&lvl=3&keep=1&srchmode=1&unlock)
10. ^ Okda, F. A. (2017). Surveillance of Emerging Livestock Viruses. Theses and Dissertations.
1180. (https://openprairie.sdstate.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=2178&context=etd)
11. ^ Ariane Bonnin. Caractérisation de la protéine S du coronavirus humain 229E. Médecine
humaine et pathologie. Université du Droit et de la Santé - Lille II, 2018. Français. (https://te
l.archives-ouvertes.fr/tel-02275786/document)
12. ^ Justyna Miłek, Katarzyna Blicharz-Domańska. Coronaviruses in avian species – review
with focus on epidemiology and diagnosis in wild birds. J Vet Res 62, 249-255, 2018 (https://
www.degruyter.com/downloadpdf/j/jvetres.2018.62.issue-3/jvetres-2018-0035/jvetres-2018-0
035.pdf)
13. ^ NCBI (National Center for Biotechnology Information). Orthocoronavirinae (https://www.nc
bi.nlm.nih.gov/Taxonomy/Browser/wwwtax.cgi?mode=Undef&id=2501931&lvl=3&lin=f&keep
=1&srchmode=1&unlock)
14. ^ Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a
Bolilor Transmisibile. Informare pentru călători privind o izbucnire de cazuri de pneumonie
cauzata de un nou coronavirus, 4 provincii, China. 22.01.2020 (http://www.cnscbt.ro/index.p
hp/sfaturi-pentru-calatori/1324-pneumonie-cu-2019-ncov-4-provincii-china-22-01-2020/file)
15. ^ Novel Coronavirus (2019-nCoV). World Health Organization (WHO) (https://www.who.int/e
mergencies/diseases/novel-coronavirus-2019)
16. ^ Beate M. Crossley, Richard E. Mock, Scott A. Callison and Sharon K. Hietala.
Identification and Characterization of a Novel Alpaca Respiratory Coronavirus Most Closely
Related to the Human Coronavirus 229E. Viruses 2012, 4, 3689-3700 (https://pdfs.semantic
scholar.org/5136/621ef7ae0c8d8b2dd396e432bedceb3f0331.pdf)
17. ^ Lu R. et al. Genomic characterisation and epidemiology of 2019 novel coronavirus:
implications for virus origins and receptor binding. Lancet, Jan 29, 2020. (https://www.thelan
cet.com/action/showPdf?pii=S0140-6736%2820%2930251-8)
18. ^ Alexandru-Ioan Ulmeanu, Carmen Zăpucioiu, Coriolan-Emil Ulmeanu. Virusuri respiratorii
noi în infecțiile de tract respirator inferior la copil: profiluri clinice și epidemiologice. Revista
Română de Pediatrie. Volumul LXIV, Nr. 1, an 2015 (https://rjp.com.ro/articles/2015.1/Pedia
_Nr-1_2015_Art-4-ro.pdf)
19. ^ a b c d Marin Gh. Voiculescu. Boli Infecțioase, Vol. II. Editura Medicală, București, 1990
20. ^ David M. Knipe, Peter M. Howley. Fields Virology. Sixth Edition. Wolters Kluwer
Health/Lippincott Williams & Wilkins, 2013
21. ^ a b c d e Augustin Cupșa. Boli infecțioase transmisibile. Editura Medicală Universitară,
Craiova, 2007
22. ^ a b David J Cennimo. Severe Acute Respiratory Syndrome (SARS). Medscape. 2019 (http
s://emedicine.medscape.com/article/237755-overview)
23. ^ a b c d e f Golan Bubis, Andrei Bumbuluț, Bogdan Bumbuluț. Sindromul respirator al
Orientului Mijlociu – Middle East Respiratory Syndrome (MERS). O revistă generală.
Medical Connections, Number 3 (39), October 2015 (http://www.conexiunimedicale.ro/fisier
e/0758.pdf)
24. ^ a b c Sandra G Gompf. Middle East Respiratory Syndrome (MERS). 2019. Medscape (http
s://emedicine.medscape.com/article/2218969-overview#a5)
25. ^ Middle East respiratory syndrome coronavirus (MERS-CoV). World Health Organization
(WHO) (https://www.who.int/emergencies/mers-cov/en/)
26. ^ a b c Fact sheet on MERS-CoV. World Health Organization (WHO). (https://www.who.int/e
n/news-room/fact-sheets/detail/middle-east-respiratory-syndrome-coronavirus-(mers-cov))
27. ^ Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a
Bolilor Transmisibile. Măsuri de prevenire și control al transmiterii în spitale a MERS-CoV.
30.06.2014 (https://cnscbt.ro/index.php/informatii-utile/129-ghid-privind-masuri-de-prevenire-
si-control-mers-cov-in-spitale-30-06-2014/file)
28. ^ a b World Health Organization (WHO). Clinical management of severe acute respiratory
infection when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected. Interim guidance 12
January 2020 (https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/clinical-management-of
-novel-cov.pdf?sfvrsn=bc7da517_2)
29. ^ World Health Organization (WHO). Surveillance case definitions for human infection with
novel coronavirus (nCoV). Interim guidance v2. 15 January 2020 (https://www.who.int/docs/
default-source/coronaviruse/20200115-surveillance-case-definitions-ncov-final.pdf?sfvrsn=b
ee0de9b_2&download=true)
30. ^ Pneumonia cases associated with novel coronavirus. European Centre for Disease
Prevention and Control (https://www.ecdc.europa.eu/en/novel-coronavirus-china)
31. ^ a b c Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control
a Bolilor Transmisibile. Prevenirea și controlul infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus
(2019-nCoV) în unitățile sanitare. 28 Ian 2020 (https://cnscbt.ro/index.php/info-medical/1345
-2-prevenirea-si-controlul-infectiilor-suspecte-cu-noul-coronavirus-in-unitatile-sanitare-23-01-
2020/file)
32. ^ Huang C, Wang Y, Li X, Ren L, Zhao J, Hu Y, et al. Clinical features of patients infected
with 2019 novel coronavirus in Wuhan, China. The Lancet. 24 January 2020. (https://www.th
elancet.com/action/showPdf?pii=S0140-6736%2820%2930183-5)
33. ^ a b Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a
Bolilor Transmisibile. Întrebări și răspunsuri despre noul coronavirus (2019-nCoV).
28.01.2020 (https://cnscbt.ro/index.php/info-populatie/1350-intrebari-si-raspunsuri-despre-n
oul-coronavirus-2019-ncov/file)
34. ^ ECDC Technical Report. Guidelines for the use of non-pharmaceutical measures to delay
and mitigate the impact of 2019-nCoV. February 2020 (https://www.ecdc.europa.eu/sites/def
ault/files/documents/novel-coronavirus-guidelines-non-pharmaceutical-measures_0.pdf)
35. ^ a b c d e N. James MacLachlan, Edward J. Dubovi, Stephen W. Barthold, David E.
Swayne, James R. Winton. Fenner's Veterinary Virology. Fifth Edition. Academic Press,
2017

Legături externe
Ce trebuie să știi despre coronavirus. YouTube (https://www.youtube.com/watch?v=DsvvXs
mAi8k)
World Health Organization (WHO). Novel Coronavirus (2019-nCoV). (https://www.who.int/e
mergencies/diseases/novel-coronavirus-2019)
European Centre for Disease Prevention and Control. Novel coronavirus. (https://www.ecdc.
europa.eu/en/novel-coronavirus-china)
Centers for Disease Control and Prevention (CDC, USA). 2019 Novel Coronavirus, Wuhan,
China. (https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-nCoV/index.html)
Institutul Național de Sănătate Publică. Centrul Național de Supraveghere și Control a
Bolilor Transmisibile. Infecția cu noul Coronavirus (2019-nCoV). (https://cnscbt.ro/index.php/
info-medical)
Virus Pathogen Database and Analysis Resource (ViPR): Coronaviridae (http://www.viprbrc.
org/brc/home.do?decorator=corona)
German Research Foundation (https://web.archive.org/web/20130909175152/http://coronav
irus.org/) (Coronavirus Consortium)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Coronavirus&oldid=13285997

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 16 februarie 2020, ora 16:59.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.