"Asigurarea stãrii favorabile de conservare pentru

habitatele prioritare din SCI Cãlimani-Gurghiu"

LIFE08 NAT/RO/000502

Layman’s Report
Contextul implementãrii proiectului

Fãrã îndoialã, simultan cu evoluþia economicã, are loc sporirea

daunelor asupra mediului, prin distrugerea unor teritorii însemnate
din naturã. Soluþia Uniunii Europene, în acest sens, este Reþeaua
NATURA 2000, a cãrui preocupare de a garanta continuitatea biodi-
versitãþii s-a extins pe întreg continentul european. Reþeaua are
drept scop menþinerea pe termen lung a speciilor ºi habitatelor nat-
urale de interes comunitar ºi, dacã este cazul, refacerea statutului
de conservare.

Programul LIFE+ prin componenta Naturã ºi Biodiversitate, co-

finanþeazã proiectele de bune practici ºi cele demonstrative care con-
tribuie la implementarea Directivei „Pãsãri”, a Directivei „Habitate” ºi
la consolidarea reþelei Natura 2000, dar ºi proiectele inovative ºi
demonstrative care contribuie la implementarea Convenþiei privind
Diversitatea Biologicã.

Situl Natura 2000 Cãlimani-Gurghiu îmbracã aproape în totalitate

lanþul muntos Cãlimani – Gurghiu, originar vulcanic, cuprinde parte a
laturii interne a Carpaþilor Orientali, fapt ce favorizeazã pitorescul ºi,
deopotrivã, amplificã importanþa pãstrãrii biodiversitãþii specifice
acestei zone. Prezenþa aºezãrilor umane doar în Defileul Mureºului a
favorizat menþinerea în zonã a pãdurilor naturale compacte cu
suprafeþe de peste 100 000 de ha. Aºadar, datoritã unei activitãþi
antropice reduse în zonã s-a pãstrat aproape intactã diversitatea
naturalã a habitatelor ºi a speciilor.
Totuºi, în ultimele decenii, pe fondul nearmonizãrii nevoilor de
dezvoltare ale societãþii greu încercate cu nevoile de conservare a
valorilor naturale, crâmpeie din acest cadru au fost degradate,
urmare a unor activitãþi antropice pãguboase pentru naturã, cum
sunt recoltarea sau incendierea jnepenilor, pãºunatul iraþional sau
tãierile abuzive ale arborilor.
Acest fapt a servit drept cauzã în demararea Proiectului LIFE08
NAT/RO/000502 “Asigurarea stãrii favorabile de conservare pentru
habitatele prioritare din SCI Cãlimani-Gurghiu”, derulat de Agenþia
pentru Protecþia Mediului Mureº ºi Direcþia Silvicã Mureº, în perioada
1 Ianuarie 2010 -31.07.2013. Bugetul total al proiectului a fost de
941,620 , din care 74,95 % a fost contribuþia EU (705,744 ).

Scopul proiectului
Reconstrucþia ecologicã a habitatelor prioritare din situl Natura
2000 Cãlimani - Gurghiu, afectate de activitãþile antropice nedurabile
din trecut. Proiectul a combinat mãsurile consacrate de reconstrucþie
ecologicã a trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar cu
metode demonstrative ºi novatoare ce vor constitui noi modele pen-
tru zone similare din Uniunea Europeanã.

1
Obiectivele ºi rezultatele
proiectului

Reconstrucþia ecologicã a
tufãriºurilor de jneapãn (Pinus
mugo) ºi bujor de munte
(Rhododendron myrtifolium)
Factorii care au determinat degradarea
habitatului 4070*
Suprafaþa tufãriºurilor cu jneapãn ºi smirdar s-a Jnepeni tãiaþi pentru extinderea pajiºtii, în Parcul Naþional Cãlimani
diminuat în deceniile trecute urmare fenomenelor antro-
pogene. Jepeniºurile au fost sistematic tãiate pentru
extinderea suprafeþelor pãºunabile. Totodatã aceste
tufãriºuri au fost considerate ”inutile”. Îndatã cu tãierea
jneapãnului a fost exploatat ºi zâmbrul (Pinus cembra)
pentru materalul sãu lemnos valoros. Alãturi de jneapãn,
în scopuri farmaceutice au fost recoltate ºi alte speci ier-
boase, precum arnica (Arnica montana). Incendierile au
reprezentat un alt factor de periclitare foarte important.
Majoritatea incendiilor au fost provocate de om, tot cu
scopul de a extinde pãºunile, dar acestea se produc une-
ori ºi pe cale naturalã, în timpul arºiþelor.
În cadrul Parcului Naþional Cãlimani, în zona masivului
muntos Reþitiº, 30 de hectare de jnepeni au fost
recoltate în perioada anilor 90, pentru utilizarea lor în
industria farmaceuticã. Prin proiectul Life a avut loc
reabilitarea acestui sector, activitãþile constând în
replantarea suprafeþei afectate cu speciile Pinus mugo
(Jneapãn), Pinus cembra (Zâmbrul) ºi însãmânþarea unui
hectar cu Rhododendron myrtifolium (Bujorul de munte).

Pregãtirea materialului sãditor

Odatã cu începerea proiectului, în 2010, la Ocolul
Silvic Lunca Bradului, au fost înfiinþate pepiniera ºi
solarul pentru producerea de puieþi. Astfel, s-au realizat
lucrãrile specifice pentru înfiinþarea ºi îngrijirea culturilor
pentru producerea a peste 90.000 de puieþi de jneapãn
(Pinus mugo):

· s-a realizat o semãnãturã în câmp deschis, cu

suprafaþa efectivã de 750 m2. La semãnãtura în
câmp (7,5 ari) s-au realizat lucrãrile specifice înfi-
Jnepeni recoltaþi pentru extragerea terebentinei,
inþãrii, conducerii ºi îngrijirii acestui tip de culturã substanþã utilizatã pentru obþinerea unor produse din
forestierã: nivelarea ºi pregãtirea solului, exe- rãºinã ºi în industria farmaceuticã
cutarea straturilor, semãnarea seminþelor, îngrijirea
culturii, combaterea buruienilor prin plivit ºi prãºit,
administrarea de compost obþinut din rumeguº de
lemn rãºinos, protejarea culturilor;
· pe o suprafaþã de 50 mp s-a realizat o semãnã-
tura în solar. Seminþele au fost recoltate din popu-
laþii locale fiind selectate pe considerente genetice
ºi ecologice
3
 .

Prima sesiune de plantare

Pe o suprafaþã de 1,5 ha, cu un dispozitiv de
plantare aproximativ de 2,00 x 1,65m, în luna
Octombrie 2011 s-a realizat o primã plantare a 4500
de puieþi de jneapãn (Pinus mugo), în vârstã de 2 ani.
Lucrãrile de plantare a primilor 4500 de puieþi de Pinus
mugo au constat in:
- scoaterea puieþilor din solar, în recipiente din
material plastic ºi lãdiþe;
- transportul ºi depozitarea puieþilor în perimetrul
de plantare;
- transportul compostului realizat pe bazã de
rumeguº de rãºinoase la locul plantãrii;
- pregãtirea terenului pentru plantare: curãþirea
terenului de resturi vegetale, pietre ºi grohotiº;
- pregãtirea solului: realizarea de vetre pentru
plantare, cu dimensiunea de 60/80cm;
- administrarea a câte 7 litri compost în fiecare
groapã de plantare;
- transportul puieþilor prin purtare directã în zona
vetrelor de plantare;
- plantarea puieþilor în gropi, folosind sape de
munte;

4
Sprijinirea refacerii speciei
Rhododendron myrtifolium
(Bujor de munte)
La sfârºitul lunii Octombrie 2011 ºi 2012 s-a realizat
însãmânþarea cu Rhododendron myrtifolium a 1,5 ha, în
perimetrul plantat cu Pinus mugo, în vederea accelerãrii
procesului de refacere a habitatului degradat. Niºa natu-
ralã a Rhododendron este printre desiºuri de Pinus
mugo, pe stâncãriº sau unde solul este subþire. Astfel,
în condiþii naturale, habitatul se formeazã prin colo-
nizarea de cãtre Rhododendron a suprafeþelor nefavora-
bile pentru Pinus mugo, habitatul fiind compus din
desiºuri de Pinus cu suprafeþe de pietriº care adã-
postesc enclave de Rhododendron. Metoda utilizatã în
reintroducerea acestei specii este înmulþirea germina-
tivã, iar acþiunea a constat în:

- Achiziþia seminþelor de Rhododendron

myrtifolium, provenite din SCI Calimani-
Gurghiu;
- Alegerea locului cel mai potrivit, lângã
regenerãri de jneapãn, unde existã o mai bunã
protecþie. În cadrul perimetrului þintã au existat
cca. 80-100 exemplare de jenpeni/ha, regene-
rate natural sau rãmase în urma defriºãrilor din
trecut. La baza acestora au avut loc
însãmânþãrile cu Rhododendron myrtifolium.
- Curãþirea zonei de zãpadã ºi vegetaþie:
asigurarea contactului dintre seminþe ºi sol,
unde dupã germinare acestea se pot dezvolta
ºi creºte. Dimensiunea curãþatã este relativ
micã, doar porþiunea unde se pun seminþele,
aproximativ 10 x 15 cm, singura unealtã
folositã în cadrul lucrãrilor fiind scafa;
- Împrãºtierea seminþelor de Rhododendron
myrtifolium. În fiecare locaþie s-au împrãºtiat
aproximativ 1000 de seminþe – provenite din
4-6 capsule. În total au fost semãnate aproxi-
mativ 50.000 de seminþe în 50 de locuri
diferite pe o suprafaþã de aproximativ 1,5 ha.
- Dupã împrãºtierea manualã seminþelor
acestea au fost acoperite manual cu un strat
de sol ºi ulterior de zãpadã. Asigurarea iernãrii
sub zãpadã este indispensabilã, deoarece se-
minþele necesitã iernare pentru germinaþie.
Seminþele care sunt ferite de frigul iernii nu
germineazã. Chiar ºi în cazul cercetãrilor de
înmulþire in vitro s-a observat, cã germinarea
seminþelor neexpuse frigului a fost 0%.

5
 A doua sesiune de plantare
În luna Octombrie 2012 a avut loc acþiunea
de plantare a altor 85500 exemplare de puieþi
de Pinus mugo ºi a 500 exemplare de Pinus
cembra (Zâmbru). Specia Pinus cembra este
relict glaciar ºi este specificã habitatului
4070* în M-þii Cãlimani. Din aceastã raþiune
s-a considerat cã este foarte util ca în cadrul
mãsurilor de refacere a habitatului sã fie intro-
dusã ºi o a treia specie edificatoare, alãturi de
Pinus m. ºi Rhododendron m. Transportul
puieþilor s-a realizat în coºuri din nuiele,
întrucât în baza experienþei din 2011 s-a con-
statat cã transportarea acestora în recipiente
aºezate în lãdiþe este neadecvatã, datã fiind
deplasarea cu autovehicule în teren foarte
accidentat. În luna Mai 2013 perimetrul
reabilitat a fost suplimentat cu încã 3000
exemplare de jneapãn, în zonele în care
fenomenul topirii zãpezii a afectat puieþii plan-
taþi în toamna precedentã.

Pentru protejarea perimetrului plantat cu Pinus mugo

ºi însãmânþat cu Rhododendron myrtifolium, un sector a
fost îngrãdit cu gard electric, pentru a limita accesul
turiºtilor ºi a animalelor care pãºuneazã în zonã.
Rezultate obþinute, în baza a 30 de pieþe
de monitorizare:

- creºterea abundenþei speciei Pinus mugo ºi a

frecvenþei speciilor caracteristice dar cu abun-
denþã scãzutã (Pinus cembra ºi Rhododendron
myrtifolium).
- modificarea statutului de conservare a habi-
tatului 4070* Tufãriºuri de Pinus mugo ºi
Rhododendron myrtifolium din foarte degradat
în relativ favorabil (valoare medie).
- 93000 de puieþi de Pinus mugo plantaþi, cu
un nivel de reuºitã de cca. 80%; 500 de
puieþi de Pinus cembra plantaþi, cu un nivel de
reuºitã de 90%; 100000 seminþe de
Rhododendron myrtifolium, cu un procent de
reuºitã de cca.1%.

Pinus Cembra (Zâmbru)

Rhododendron myrtifolium (Bujor de munte)

Pinus mugo (Jneapãn)

7

Viola declinata” (unghia gãii)
Abandonul activitãþilor pastorale tradiþionale
8
Reconstrucþia ecologicã a 198 ha
de pajiºti cu þãpoºica (Nardus
stricta) în zona subalpinã a
Munþilor Cãlimani
Ce este habitatul 6230*?
În accepþiunea manualului european (EUR27) dar ºi al
celui românesc de interpretare al habitatelor Natura 2000
(Gafta et Owen 2008), habitatul 6230* (pajiºti de Nardus
bogate în specii pe substraturi silicatice din zone montane ºi
submontane în Europa continentalã) este reprezentat de
pajiºti permanente secundare de Nardus stricta (þepoºica), ale
cãror fitocenoze vegeteazã în diferite condiþii staþionale ºi care
au o plasticitate ecologicã mare, ceea ce imprimã habitatului
o mare heterogenitate structuralã.
În acest tip de habitat au fost încadrate doar pajiºtile în
care abundenþa-dominanþa medie a speciei Nardus stricta
este de cel puþin 17,5%. ºi maxim 62,5% ºi au în structura
lor un numãr mare de specii. Sunt excluse din acest habitat
pajiºtile puternic perturbate ca urmare a supraexploatãrii lor,
în special prin pãºunat excesiv, fapt ce a dus la o puternicã
degradare a acestora.
Rolul ºi importanþa habitatului 6230*
Deºi specia codominantã Nardus stricta, datoritã valorii
furajere extrem de scãzute, poate reduce substanþial impor-
tanþa economicã acestor pajiºti (în funcþie de acoperirea pro-
centualã realizatã de þepoºicã), pajiºtile acestui habitat au un
rol important în conservarea biodiversitãþii ºi unor specii
endemice, rare ºi/sau vulnerabile la nivel naþional ºi european
(Viola declinata - unghia gãii, Campanula serrata - clopoþei,
Festuca tenuifolia - pãiuº etc.), în reglarea microclimatului,
reglarea pedogenezei (proceselor din sol) ºi protecþia solului,
reglarea circuitului elementelor în naturã etc.
Principalii factorii care au determinat degradarea
habitatului 6230*, habitat dependent de un pãºunat raþional
au fost: subpãºunatul, ce a favorizat speciile ruderale com-
petitive ºi cele invazive sã elimine speciile autohtone, deter-
minând astfel o schimbare lentã, dar majorã a structurii habi-
tatului; abandonul pajiºtilor, a avut aceleaºi efecte cu
subpãºunatul, cu deosebirea cã, în cazul abandonului, aces-
tea s-au manifestat mult mai rapid; supratârlirea, prin apor-
tul masiv de azot din materiile fecale ºi tasarea accentuatã a
solului a determinat înlocuirea vegetaþiei iniþiale din pajiºte cu
buruieniºuri
 Pajiºte invadatã de Rumex alpinus Pajiºte invadatã cu Veratrum album (Stirigoaia)
(ºtevia stânelor) ca urmare a supratârlirii

Mãsuri de management pentru reconstrucþia

ecologicã a habitatului
Pentru atingerea obiectivelor propuse (refacerea stãrii
favorabile pentru conservare) au fost propuse, ºi implementate,
urmãtoarele tipuri principale de management:

· Pãºunatul extensiv cu ovine;

· Pãºunatul extensiv cu vite;
· Pãºunatul extensiv/controlat cu cabaline;
· Pãºunatul extensiv ºi controlat cu vite ºi ovine.

Mãsuri de management 2011

9
 Pãºunatul s-a realizat începând cu data de 1 iunie
ale fiecãrui an pânã la sfârºitul lunii august, fiind nece-
sarã o perioadã de cel puþin 3-4 sãptãmâni de la înc-
etarea pãºunatului pânã la primul îngheþ, perioadã nece-
sarã refacerii covorului vegetal, astfel încât capacitatea
de supravieþuire a speciilor componente sã nu fie afec-
tatã. În afara tipurilor principale de management, au mai
fost propuse ºi mãsuri de management secundare,
necesare pentru readucerea habitatului 6230* din
zonele respective, în condiþii favorabile pentru conser-
vare. Aceste mãsuri au fost cosirea manualã a vegetaþiei
existente ºi îndepãrtarea materialului vegetal nepãscut
de animale ºi extragerea manualã a exemplarelor de
Veratrum album. Eliminarea stirigoaiei (Veratrum album),
care în unele zone poate sã realizeze o acoperire de
peste 35-50%, a fost una dintre cele mai costisitoare
activitãþi, datoritã, în primul rând biologiei acestei specii.
Eliminarea indivizilor acestei specii s-a realizat manual la
începutul lunii iunie, înainte de înflorirea, fructificarea ºi
diseminarea acestora. De asemenea, s-a încercat ºi
eliminarea manualã a târsei, dar, dat fiind faptul cã este
o plantã care formeazã tufe cu aspect de muºuroi, a
cãror diametru poate depãºi 50-60 cm.

10
Rezultate obþinute

Principalele rezultate obþinute, ca urmare a implementãrii

mãsurilor de management recomandate de experþi au fost:

- reducerea abundenþei speciilor nedorite/invazive din

structura pajiºtilor (Deschampsia cespitosa, Veratrum
album, Rumex alpinus etc.);
- cea mai rentabilã metodã de control/reducere al abun-
denþei târsei o constituie pãºunatul controlat cu cai;
- creºterea abundenþei speciilor edificatoare (Festuca
nigrescens, Agrostis capillaris, Nardus stricta) ºi a
frecvenþei speciilor caracteristice dar cu abundenþã
scãzutã (Viola declinata, Potentilla aurea ssp. aurea, P.
aurea ssp. chrysocraspeda, P. erecta, Veronica offici-
nalis, Danthonia decumbens, Campanula patula ssp.
abietina etc.);
- creºterea bogãþiei specifice a pajiºtii;
- creºterea valorii furajere.

Reconstrucþia ecologicã a 111,66 ha

de pajiºti de Nardus stricta
bogate în specii situate în zone mai
joase, în munþii Gurghiului
Analiza din punct de vedere structural ºi fizionomic al suprafeþei de
111,6 ha de pajiºte aflate în zona montanã joasã a Munþilor Gurghiu,
în zona staþiunii Sovata, au relevat faptul cã întreaga zonã a fost degra-
datã ca urmare a subexploatãrii acestei (pãºunat cu un numãr mai
mic de ovine decât capacitatea de suport a pajiºtii), fapt ce a permis
apariþia unor indivizi rãsfiraþi de Picea abies (molid), creºterea acoperirii
realizatã de târsã (Deschampsia cespitosa), reducerea abundenþei
speciilor edificatoare (Festuca rubra, Agrostis capillaris, Nardus stricta)
ºi a numãrului de specii caracteristice habitatului 6230*.

11
 Mãsuri de management aplicate pentru
reconstrucþia ecologicã a habitatului

- Pãºunatul extensiv cu ovine;

- Pãºunatul controlat cu vite în douã variante din
punct de vedere al duratei ciclului de pãºunat;
- Cosirea manualã a vegetaþiei existente ºi înde-
pãrtarea materialului vegetal nepãscut;
- Extragerea manualã a exemplarelor de Picea abies,

Pãºunatul s-a realizat începând cu data de 1 iunie ale

fiecãrui an pânã la sfarºitul lunii august, fiind necesarã o
perioadã de cel puþin 3-4 sãptãmâni de la încetarea
pãºunatului pânã la primul îngheþ, perioadã necesarã refacerii
covorului vegetal, astfel încât capacitatea de supravieþuire a
speciilor componente sã nu fie afectatã. Pãºunatul controlat
cu vite s-a realizat în scopul reducerii abundenþei târsei, în
timp ce pãºunatul extensiv cu ovine a avut ca scop facilitarea
creºterii abundenþei þãpoºicii.

12
Rezultate obþinute

Principalele rezultate obþinute, ca urmare a implementãrii

mãsurilor de management recomandate au fost:

- eliminarea (Picea abies), oferirea exemplarelor ºcoli-

lor din zona drept pomi de Crãciun ºi reducerea speci-
ilor nedorite/invazive din structura pajiºtilor
(Deschampsia cespitosa);
- creºterea abundenþei speciilor edificatoare (Festuca
rubra, Agrostis capillaris, Nardus stricta) ºi a frecvenþei
speciilor caracteristice dar cu abundenþã scãzutã
(Viola declinata, Potentilla aurea ssp. aurea, P. erec-
ta, Veronica officinalis, Danthonia decumbens,
Campanula patula ssp. abietina etc.), precum ºi rea-
pariþia (cu abundenþã ºi frecvenþã micã) a speciei
Campanula serrata, specie caracteristicã ºi prioritarã
la nivel european;
- creºterea bogãþiei specifice a pajiºtii;
- creºterea valorii furajere.

13
 Refacerea habitatului 91E0* pãduri
aluviale cu Alnus glutinosa si
Fraxinus excelsior în Defileul
Mureºului Superior
Consideraþii generale despre
pãdurile aluviale
Structura fizicã a unui râu se ajusteazã în funcþie de
schimbãrile factorilor naturali, la scarã mare ºi perioadã
îndelungatã - precum modificãrile climatice ºi la schim-
bãri locale sau temporare - cum sunt depunerile de alu-
viuni ºi crearea meanderelor. Comunitãþile ripariene fie
ele pãduri aluviale ori buruieniºuri înalte, nu numai cã
rãspund ºi ele la aceste schimbãri, dar au ºi un efect
asupra direcþiei ºi vitezei proceselor, prin asigurarea
rugozitãþii ºi stabilirea malurilor. Acest efect are la bazã
rãspunsul plantelor la caracteristicile biotopului, formând
comunitãþi individualizate chiar la nivel de sectoare de
râu. Astfel, în zonele joase ripariene ale Dunãrii,
pãdurile aluviale naturale sunt formate în mare parte din
salcie albã (Salix alba), plop alb (Populus alba) ºi plop
negru (Populus nigra); trecând spre zonele colinare
galeriile luncilor de râu sunt edificate de pãduri de salcie
ºi anin negru (Alnus glutinosa), iar la poalele munþilor
creºte abundenþa aninului alb (Alnus incana). Deºi pro-
cesele ºi fenomenele legate de aceste ecosisteme sunt
destul de bine cunoscute, se poate adãuga ºi un ele-
ment stocastic, pãdurilor aluvionale fiind unul din cele
mai dinamice sisteme naturale.
14
Efectul combinat al proceselor abiotice ºi biotice
genereazã un mediu riparian heterogen ºi mereu schim-
bãtor, în care ecosistemele acvatice, semiacvatice ºi
terestre, în diferite stadii succesionale, se interfereazã
între ele.
Schimbãrile antropogene care cuprind o gamã largã
de lucrãri de amenajare a râurilor, se desfãºoarã într-
un ritm atât de accelerat, încât cauzeazã alterarea
acestor procese naturale. Speciile pioniere ale succe-
siunii pãdurilor aluvionale, cum sunt salciile
(Salicaceae) ºi aninul alb (Alnus incana), sunt pericli-
tate cel mai mult de amenajãrile cursurilor de râu din
cauza faptului cã se reduc suprafaþele favorabile
regenerãrii lor. În momentul de faþã ºi în þara noastrã
suntem martorii reducerii treptate ºi alterãrii pãdurilor
aluvionale, nu numai din cauza lucrãrilor de regularizare
ºi îndiguire a albiei râurilor (pentru combaterea viiturilor
ºi extinderea terenurilor arabile), dar ºi prin înlocuirea
pãdurilor aluvionale naturale cu plantaþii de specii cu
creºtere rapidã (plop euramerican în luncile joase, sal-
cie energeticã în zonele colinare) ºi rãspândirea îngri-
jorãtoare a speciilor alohtone invazive: salcâmul
(Robinia pseudo-acacia), salcâmul pitic (Amorpha fruti-
cosa), scaiul popii (Xanthium strumarium) sau bostã-
naºul spinos (Echinocystis lobata).
Pãdure aluvialã în Defileul Muresului Superior
Funcþiile pãdurilor aluviale
Rana temporaria

Valoarea conservativã mare a pãdurilor aluvionale este

datã de funcþiile lor complexe, care asigurã stabilitatea
ecositemelor acvatice ºi ripariene.
Pãdurile de luncã asigurã conectivitatea cursurilor de
râu, servesc drept coridoare verzi pentru dispersia ºi repro-
ducerea speciilor, având o biodiversitate deosebit de val-
oroasã, comparativ de exemplu cu pãdurile de conifere.
Fluctuaþiile nivelului de apã, în combinaþie cu prezenþa veg-
etaþiei dense ripariene produc un mozaic de microsituri
(suprafeþe de sol goale, cu grade diferite de umbrire, porþi-
uni cu troficitate ridicatã, bãltoace mici rãmase dupã tre-
cerea viiturilor, belciuge), care sunt esenþiale pentru ger-
minarea speciilor de plante (mai ales pentru plop ºi salcie,
dar ºi pentru o serie de specii ierboase), ºi pentru repro-
ducerea amfibienilor, peºtilor ºi insectelor. Aceste pãduri
servesc ºi ca adãpost ºi coridor de migraþie pentru mam-
ifere mari, precum mistreþii (Sus scrofa), cerbii (Cervus ela-
phus), cãprioarele (Capreolus capreolus), adãpost pentru
vidrã (Lutra lutra) ºi bursuc (Meles meles). În zonele mon-
tane, aniniºurile asigurã materialul lemnos pentru constru- Salamandra salamandra
irea digurilor castorilor (Castor fiber). Galeriile au un rol
important ºi pentru avifaunã. În pãdurile aluvionale din
zonele joase cu plopi ºi salcii vârstnici se gãsesc colonii de
stârci ºi cormorani, aici îºi gãsesc loc de cuibãrit ºi de
odihnã stârcul cenuºiu (Ardea cinerea), stârcul roºu (Ardea
purpurea), stârcul galben (Ardeola ralloides), stârcul de
noapte (Nycticorax nycticorax), egreta mare ºi micã (Ardea
alba, Egretta garzetta), barza neagrã (Ciconia nigra), cor-
moranul mare ºi mic (Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax
pygmaeus). În zona riparianã îºi cautã hrana pescãraºul
albastru (Acedo atthis), codobatura albã ºi galbenã
(Motacilla alba, Motacilla flava), fluierarul de munte (Actitis
hypoleucos), ºi aici îºi construieºte cuibul spectaculos
boicuºul (Remiz pendulinus). Dintre pãsãrile comune cân-
tãtoare cele mai frecvente sunt mãcelandrul (Erithacus
rubecula), privighetoarea roºiaticã (Luscinia megarynchos),
grangurul (Oriolus oriolus) ºi o serie de ciocãnitori - ciocãni-
toarea pestriþã mare ºi micã (Dendrocopos major,
Dendrocopos minor) sau ciocãntoarea neagrã (Dryocopus
martius). Aniniºurile din zonele colinare prezintã de aseme-
nea o diversitate ridicatã în specii de interes conservativ: Viiturã în Defileul Mureºului Superior
buhaiul de baltã, tritonii, comunitãþi de lizierã cu buruieni
înalte -captalanii (Petasitea albus, Petasites hybridus,
Petasites kablikianus) ºi crãstãvalii (Cirsium waldsteinii,
Cirsium oleraceum).
De asemenea una din funcþiile cele mai importante ale
pãdurilor o reprezintã statutul sãu de zonã tampon, prin
capacitatea de absorbire a marilor cantitãþi de apã ºi
redarea acestora treptat în circuitul natural asigurând pro-
tecþie împotriva inundaþiilor extreme. Mai multe studii
ºtiinþifice au subliniat cã eliminarea acestor pãduri a
favorizat producerea unor viituri extreme. O altã funcþie
importantã a pãdurilor este consolidarea malurilor de râu
cu ajutorul matricei rãdãcinilor arborilor ºi a vegetaþiei
dense. Nu în ultimul rând pãdurile aluvionale au ºi capaci-
tatea de ameliorare a substanþelor poluante, care se infil-
treazã în pânza freaticã din terenurile agricole riverane.

15
 Habitatul de pãduri aluvionale cu Alnus glutinosa ºi
Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion inanae, Salicion
albae) (91E0*) cuprinde galeriile ripariene cu anini, sãlcii
ºi frasin de pe malul râurilor ºi pâraielor din zonele mon-
tane ºi colinare. Diferitele specii caracteristice colo-
nizeazã locaþii cu soluri grele aluviale inundate temporar
ºi periodic.
În zonele montane, pãdurile de anin alb (Alnus incana)
sunt cele mai rãspândite, acestea se gãsesc de-a lungul
pâraielor ºi râurilor cu curgere rapidã. În stratul arbores-
cent predominã arinul alb (Alnus incana), dar în amestec
apar exemplare de fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba)
ºi molid (Picea abies) din pãdurile de conifere zonale înve-
cinate. Stratul arbustiv este slab dezvotat- alunul (Corylus
avellana), caprifoiul (Lonicera xylosteum) sau rãchita (Salix
triandra). Stratul ierbos este însã dens, format din specii
higrofite ºi mezofite de talie mare, din comunitãþile cu ier-
buri înalte higrofile: floarea lui Teleki (Telekia speciosa),
captalanii (Petasites hybridus, Petasites albus), angelica
(Angelica sylvestris), crãstãvalii (Cirsium oleraceum, Cirsium
16
waldsteinii) ºi piciorul caprei (Aegopodium podagraria).
În zonele colinare mai joase, pãdurile aluviale rãspân-
dite de-a lungul râurilor cu curgere lentã sunt dominate de
anin negru (Alnus glutinosa), în afara cãruia în coronament
se pot amesteca frasinul (Fraxinus excelsior), ulmul (Ulmus
laevis), plopul negru ºi alb (Populus nigra, Populus alba),
sãlciile (Salix sp.) sau jugastrul (Acer campestre). Stratul
arbustiv spre deosebire de pãdurile de arin alb sunt mai
bogate, gãsim cruºânul (Frangula alnus), sângerul (Cornus
sanguinea), socul negru (Sambucus nigra), alunul (Corylus
avellana), pãducelul (Crataegus monogyna) ºi dârmozul
(Viburnum lantana). Stratul ierbos este de asemenea
bogat, alcãtuit din specii mezofite de talie înaltã dintre
care amintim cânepa codrului (Eupatorium cannabinum),
cinsteþul (Salvia glutinosa), lipicioasa (Galium aparine),
piciorul caprei (Aegopodium podagraria), izma proastã
(Mentha longifolia) ºi steluþa (Stellaria nemorum). Pe
alocuri aceste galerii pot fi caracterizate de abundenþa
mare a salciei plesnitoare (Salix fragilis) ºi a salciei albe
(Salix alba).
Principalii factorii care au determinat
degradarea habitatului 91E0*
Degradarea ºi diminuarea suprafeþei acestui habitat
este determinatã de mai multe procese. În primul rând
lucrãrile de amenajare a râurilor încep în general cu
tãierea arborilor ºi se continuã cu betonarea albiei. Astfel
nu numai speciile edificatoare sunt elimnate, dar sunt
reduse ºi suprafeþele favorabile regenerãrii speciilor
caracteristice. Fâºia riparianã cu nivel de umiditate ridi-
cat ºi sol bogat în nutrienþi este înlocuitã cu un mediu în
totalitate artificial. De asemenea construcþia hidrocen-
tralelor reprezintã la rândul lui un factor de periclitare,
încât cauzeazã ori eliminarea totalã ori disturbarea gravã
a pãdurilor aluviale. Disturbarea are ca efect perturbarea
integritãþii ecosistemului ºi facilitarea rãspândirii speciilor
alohtone invazive. Dintre aceste specii putem întâlni
urmãtoarele: salcâmul (Robinia pseudo-acaia), care
odatã instalat se extinde în întreg coronamentul pãdurilor
ripariene, salcâmul pitic (Amorpha fruticosa), care poate
deveni monodominant în stratul arbustiv, Reynoutria
japonica, care se edificã pe suprafeþele golite de arbori
ºi invadeazã zonele ripariene, Impatiens glandulifera care
înlocuieºte speciile higrofite ale buruieniºurilor înalte.
Un alt factor de periclitare reprezintã exploatarea
forestierã, când aninul se taie pentru lemn de foc, ori
este afectat accidental în urma tãierii molizilor din
vecinãtate. De asemenea turismul neadecvat genereazã
o presiune importantã asupra acestui habitat, prin cam-
parea în locuri neamenajate, abandonarea deºeurilor
menajere, crearea vetrelor de foc, incendierea vegetaþiei.

17
 Acþiuni de refacere a habitatului
degradat
Eliminarea salcâmului (Robinia pseudoacaccia)
în Defileul Mureºului Superior
Suprafaþa þintã situatã în valea superioarã a
Mureºului (Parcul Natural Defileul Mureºului) a suferit
în ultima perioadã o degradare, urmare amenajãrilor
hidrotehnice (consolidãri de maluri, regularizãri ale
albiei) ºi a exploatãrii aninului pentru foc. Totodatã,
s-a remarcat invazia în acest spaþiu a salcâmului
(Robinia pseudoacacia), o specie nedoritã (invazivã)
care tinde sã înlocuiascã treptat speciile caracteristice
(anin ºi salcie). Eliminarea acestei specii a fost relativ
dificilã întrucât a necesitat scoaterea rãdãcinilor, fiind
o specie care drajoneazã uºor. În cadrul acþiunii au
fost eliminate un numãr de 105 exemplare de salcâm.
Suprafaþa de pe care specia a fost evacuatã este de
3,8 ha, situatã în partea inferioarã a Defileului
Mureºului. Au fost distruºi drajonii ºi lãstarii din jurul
arborilor au fost extraºi. Exemplarele viguroase,
însumând un volum de masã lemnoasã de cca 11
mc., au fost oferite ºcolii gimnaziale din Stânceni, ca
lemn de foc.
18
Sesiunile de plantare a speciei
Alnus glutinosa (anin negru)
Etapa a doua a acestei acþiuni a constat în plantarea suc-
cesivã a peste 19000 de puieþi din specia Anin negru (Alnus
glutinosa) pe o suprafaþã de 12,5 ha. Acþiunea a fost
desfãºuratã în cursul lunilor Mai 2011, 2012 ºi 2013, în
primul an fiind plantaþi 15.300 puieþi, urmând ca în urmã-
toarele sezoane de primãvarã sã se facã completãri, în vede-
rea asigurãrii reuºitei finale. Plantarea s-a desfãºurat pe
ambele maluri ale râului Mureº ºi în zone insulare, în sectorul
situat între localitãþile Bistra Mureºului ºi Cibotani. Plantarea
puieþilor s-a fãcut utilizând tehnologia de împãdurire în gropi,
în vetre, în despicãturã, soluþia fiind adoptatã în funcþie de
condiþiile de teren, folosindu-se puieþi cu rãdãcinã nudã, cu
dimensiuni între 30 cm – 100 cm. Schema de plantare
folositã a fost de cca. 1400 puieþi/ha, amplasaþi la 2,5 m x
3,0 m, iar acolo unde nu a fost posibil acest lucru s-au plan-
tat în aliniament. Pentru fiecare puiet s-a asigurat ºi o canti-
tate de 7 l compost, administrat în doze, atât în gropile de
plantare cât ºi pe suprafaþa vetrelor de plantare.
În cadrul acþiunii de plantare, s-au desfãºurat cronologic urmã-
toarele activitãþi:
- scosul ºi ambalarea puieþilor din regenerãri naturale;
- transportul puieþilor la locul de plantare cu autove-
hicule;
- transportul compostului realizat pe bazã de rumeguº
de rãºinoase la locul plantãrii;
- depozitarea provizorie a puieþilor la locul plantãrii;
- pregãtirea terenului pentru plantare;
- pregãtirea solului prin realizarea vetrelor;
- transportul puieþilor prin purtare directã;
- plantarea puieþilor în gropi, cu folosirea de compost
(circa 7 litri / puiet);
- transporturi manuale de materiale;
- ascuþirea sapelor de munte.
Acþiuni de monitorizare
Plantaþia efectuatã în primãvara anului 2011 a fost
monitorizatã pânã la finalul proiectului ºi monitorizarea
va continua pânã în anul 2018, aplicându-se întregul
complexul de lucrãri silvice de întreþinere a regenerãrilor
artificiale, pânã la vârsta la care aceºtia devin indepen-
denþi: revizuirea manualã a culturilor, decopleºirea
puieþilor, completarea cu alþi puieþi acolo unde se con-
statã uscãri.
Evaluarea rezultatelor acþiunilor de refacere a celor
peste 12 de hectare reabilitate s-a realizat în perioada
2011-2013 atât prin metoda silvicã clasicã cât ºi prin
metoda ecologistã, specificã monitorizãrii fitocenozelor.
Monitorizare a constat în urmãtoarele activitãþi:
- marcarea cu þãruºi a fiecãrei parcele þintã;
- inventarieri periodice integrale ale tuturor
parcelelor plantate
- suprafeþele au fost verificate de douã ori pe an,
primãvara ºi toamna.
- s-a realizat inventarierea puieþilor, observaþii
privind creºterea ºi dezvoltarea exemplarelor, s-au
constatat pierderile, s-au stabilit tipurile de lucrãri
necesare ºi cantitãþile acestora;
- toate însemnãrile s-au efectuat în fiºa de teren;
- având în vedere cã habitatul este intr-o staþiune
favorabilã, s-a considerã „reuºitã bunã” dacã pro-
centul de reuºitã a exemplarelor din specia Pinus
mugo este mai mare de 85%; implicit, pierderile
tehnologice admise (din numãrul de puieþi plantaþi
iniþial) sunt de 15%;
- la inventarierile din suprafeþele de control s-au luat
în considerare doar exemplarele viabile, bine dez-
voltate, cu creºtere activã;
- de asemenea, s-au efectuat înregistrãri referitoare
la înãlþimea medie, iar starea de vegetaþie se va
aprecia cu urmãtoarele calificative: foarte vigu-
roasã, viguroasã, normalã, slabã ºi foarte slabã;
- dupã înregistrarea, cuantificarea ºi analiza datelor,
s-au stabilit lucrãrile necesare a se executa, lucrãri
ce au avut ca obiectiv asigurarea creºterii ºi dez-
voltãrii normale a exemplarelor determinante din
habitat.
- periodic, in toate anotimpurile, un expert biolog a
evaluat fiecare parcelã atât din punct de vedere al
numãrului de puieþi existenþi, cât si a
abundenþei/dominanþei celorlalte specii edifica-
toare, precum si date legate de starea lor de vege-
tatie, conditiile hidro-climatice, pozitionare, impact
antropic, etc.
19
 Rezultate obþinute
În urma implementãrii acþiunii de reabilitare a
pãdurilor aluviale cu Alnus glutinosa ºi Fraxinus excel-
sior (Alno-Pandion, Alnion incanae, Salicion albae)
(91E0*) în Valea Superioarã a Mureºului, a fost
redatã habitatului specific o suprafaþã de 12,6 ha ºi
a fost eliminat salcâmul din cadrul ariei þintã. În urma
monitorizãrilor efectuate s-a constatat un grad de
reuºitã de 89% din puieþii plantaþi. Principalii factori
care au generat afectarea celor 11% din puieþi au
fost: cosirea vegetaþiei de pe malul râului Mureº de
cãtre administratorii fânaþelor, ruperea puieþilor de
gheþurile din primãvarã (zãpoare), smulgerea produsã
de viituri ºi ruperea lor de cãtre pescari.

20
Implicarea publicului larg în activitãþile de
refacere a naturii afectate
Pentru cã sistemele naturale ºi seminaturale sunt
baza noastrã de dezvoltare ºi izvorul tuturor resurselor
pe care le utilizãm, am fost mereu aproape de oamenii
locului, cu speranþa cã putem demonstra ºi convinge cã
numai împreunã ne vom putea construi viitorul în
armonie cu natura. Acest fapt a servit drept cauzã în
demararea unor acþiuni de informare a cetãþenilor
învecinaþi, sau domiciliaþi chiar, în interiorul sitului
Natura 2000 Cãlimani-Gurghiu, mãsurile lor de
gospodãrire afectând într-un fel direct conservarea habi-
tatelor din zonã.

Pe fondul necesitãþii de a disemina informaþia

tematicii acþiunilor din proiect într-o manierã eficientã,
au fost desfãºurate 16 întâlniri publice în baza unui
calendar anual, cu participarea invitatã a comunitãþilor
locale, elevi, studenþi, cadre didactice, administratori,
coordonatori, reprezentaþii instituþiilor locale, ºi, evi-
dent, exponenþi media. În vara anului 2010 a fost
organizatã o tabãrã de elevi, ce a avut drept scop
implicarea acestora în activitãþile de eliminare a
speciei Veratrum album din aria þintã a proiectului. De
asemenea, la ªcoala Stânceni a avut loc aniversarea
celor 20 de ani de la înfiinþarea instrumentului Life al
Comisiei Europene.

Factorii astfel implicaþi, au beneficiat de oportuni-

tatea de a fi informaþi ºi, în plus, de a-ºi exprima
punctele de vedere referitoare la modalitãþile
desfãºurãrii proiectului Life+, precum ºi asupra rezul-
tatelor acestuia, ansamblul de soluþii ºi recomandãri
fiind, astfel, reciproc binevenite.

Aºadar, ca principiu general, modul cel mai produc-

tiv prin care ne asigurãm cã ceea ce astãzi reprezintã
esenþialul nostru, va exista ºi mâine, este acel set de
angajamente asumate zilnic.

21
 Beneficiar Proiect:
Agenþia pentru Protecþia Mediului Mureº
+40265 - 314984
office@apmms.anpm.ro
www.lifemures.ro

Partener:
Directia silvicã Mureº
+40265 - 269093
office@mures.rosilva.ro

Echipa de implementare a proiectului:

drd. geogr. Calin Cengher - Coordonator Proiect; ing. Dãnuþ
ªtefãnescu – Director executiv APM Mureº; dr.ing. Abran
Peter – Asistent coordonator; ec. Peligrad Ioan – Contabil ªef
APM Mureº; ref. Carmen Lupa – APM Mureº; Luca Ioan-
responsabil achiziþii publice APM Mureº; Cristian Domsa –
expert biolog habitete forestiere; Sandor Attila- expert biolog
habitete forestiere; Istvan Leszai- expert biolog habitete
forestiere; dr. biol. Marius Barbos; Atena Groza, Florina
Ciubuc, Opra Andrea - asistenþã tehnicã;

Colaboratori:
dr.ing. Covrig Ilie - Director DS Mureº, ing. Miculi Vasile –
Director Direcþia Silvicã Mureº; ec. Kacso Ecaterina – Director
DS Mureº, ing. Sorin Pop, ing. Silvestru Bicãjan –
Coordonatori activitãþi DS Mureº; ing. Basarab Bârlãdeanu –
Director Parcul Naþional Cãlimani; Moldovan Cãtãlin, Cristian
Cireº, Bicãjan ªtefan, Moldovan Ionel Sorin – Rangeri; Lidia
Laszlo, Stainbok Sorin, Pirlea Cornelia, Alexandru Bexa,
Marian Zaharie, Ujicã Virgiliu, Peter Ferencz, Birtok Gyorgy,
Laszlo Sakacs,

Redactare text: Cengher Cãlin, Sorin Pop, Atena Groza,

Marius Bãrbos, Attila Sandor, Isvan Leszai, Cristian Domºa.
Fotografii: Cristian Cireº, Laszlo Ferencz, Cengher Cãlin,
Abran Peter, Lengyel Peter, Cãtãlin Moldovan, Sorin Pop,
Cristian Domºa, Attila Sandor.
Design/Tipar: Total Impress SRL/ Regsan SRL
Material realizat prin contribuþia Programului LIFE al Comisiei
Europene
Târgu Mureº, 2013

Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a

Uniunii Europene ºi a fost realizat în cadrul proiectului
LIFE08/NAT/RO/000502 Asigurarea stãrii favorabile de conservare pentru
habitate prioritare din Situl de Importanþã Comunitarã Cãlimani-Gurghiu

22
Proiectul LIFE08 NAT/RO/000502 Asigurarea stãrii favorabile de conservare pentru
habitatele prioritare din SCI Cãlimani-Gurghiu a avut drept scop reconstrucþia ecologicã
a habitatelor prioritare din situl Natura 2000 Cãlimani - Gurghiu, afectate de activitãþile
antropice nedurabile din trecut. Proiectul a combinat mãsurile consacrate de reconstrucþie
ecologicã a trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar cu metode demonstrative
ºi novatoare ce vor constitui noi modele pentru zone similare din Uniunea Europeanã.
Rezultatele proiectului au fost:

- Reconstrucþia a 30 ha a habitatului 4070* tufãriºuri

de Pinus mugo ºi Rhododendron myrtifolium
- Restaurarea a 198 ha din habitatul 6230 * Pajiºti
montane de Nardus bogate în specii pe substraturi sili-
cioase aflate în zone înalte subalpine a Munþilor Cãlimani
- Restaurarea a 111,66 ha habitatului 6230* Pajiºti
montane de Nardus bogate în specii pe substraturi sili-
cioase situate în zone mai joase a Munþii Gurghiului
- Refacerea a 10,56 ha din habitatul 91E0* pãduri alu-
viale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-
Pandion, Alnion incanae, Salicion albae)
- Creºterea participãrii a comunitãþilor locale în acþi-
unile de refacere ºi conservare a naturii

Zona de implementare: Judeþul Mureº

Data de debut: 05.01.2010
Data de finalizare: 31.07.2013
Beneficiar: Agenþia pentru Protecþia Mediului Mureº
Partener: Direcþia Silvicã Mureº
Total buget: 941,620 Euro
Contribuþia Comisiei Europene: 705,744 Euro
Contribuþia Ministerului Mediului: 185, 876 Euro

Elemente de promovare produse:

materiale informative
· 4000 fluturaºi
· 3200 broºuri acþiuni de conservare
· 3000 DVD-uri despre acþiunile de conservare
· 2500 broºuri pentru copii;
· 210 ºepci;
· 210 tricouri;
· 1450 de pixuri personalizate;
· 1400 de mape;
· 100 DVD-uri despre tabãra de elevi;
· 300 Calendare format A3

· site web in trei limbi www.lifemures.ro

· panouri informative 10 bucãþi în trei limbi
· Raport Lyman,s 2500 exemplare
 Cuprins

Contextul implementãrii proiectului ........................................... 1

Scopul Proiectului .................................................................. 1
Obiectivele ºi rezultatele proiectului .......................................... 3
Reconstrucþia ecologicã a tufãriºurilor de jneapãn (Pinus mugo)
ºi bujor de munte (Rhododendron myrtifolium) .......................... 3
Factorii care au determinat degradarea habitatului 4070* .......... 3
Pregãtirea materialului sãditor .................................................. 3
Prima sesiune de plantare ....................................................... 4
Sprijinirea refacerii speciei Rhododendron myrtifolium
(Bujor de munte) ................................................................... 5
A doua sesiune de plantare ..................................................... 6
Reconstrucþia ecologicã a 198 ha de pajiºti cu þãpoºica (Nardus
stricta) în zona subalpinã a Munþilor Cãlimani ........................... 8
Ce este habitatul 6230*? ....................................................... 8
Rolul ºi importanþa habitatului 6230* ....................................... 8
Mãsuri de management pentru reconstrucþia ecologicã
a habitatului ........................................................................... 9
Rezultate obþinute .................................................................. 11
Reconstrucþia ecologicã a 111,66 ha de pajiºti de Nardus stricta
bogate în specii situate în zone mai joase, în munþii Gurghiului ... 11
Mãsuri de management aplicate pentru reconstrucþia ecologicã
a habitatului .......................................................................... 12
Rezultate obþinute .................................................................. 13
Refacerea habitatului 91E0* pãduri aluviale cu Alnus glutinosa si
Fraxinus excelsior în Defileul Mureºului Superior ........................ 14
Consideraþii generale despre pãdurile aluviale ........................... 14
Funcþiile pãdurilor aluviale ....................................................... 15
Principalii factorii care determinã degradarea habitatului 91E0* .. 17
Acþiuni de refacere a habitatului degradat ................................. 18
Eliminarea salcâmului (Robinia pseudoacaccia) în Defileul
Mureºului Superior .................................................................. 18
Sesiunile de plantare a speciei Alnus glutinosa (anin negru) ......... 18
Eliminarea salcâmului (Robinia pseudoacaccia) în Defileul
Mureºului Superior ................................................................ 18
Acþiuni de monitorizare .......................................................... 19
Rezultate obþinute ................................................................. 20
Implicarea publicului larg în activitãþile de refacere
a naturii afectate ................................................................... 21

24