Recapitulare

Cursuri 1-10
• Perioada de nou nascut:
PERIOADA DE NOU-NASCUT

Perioada de nou născut

cuprinde primele 28 de zile de
viaţă şi reprezintă o etapă de
adaptare la viaţa postnatală, cu
modificări funcţionale ale
tuturor organelor şi sistemelor.

Primele 7 zile reprezintă

perioada perinatală.
 1 LUNA-1 AN
• Creşterea staturală şi ponderală………………..
• Nutriţia……………şi nevoi metabolice…………………………….
• Dentiţiei ……………………………….
• Functia digestiva……………………………………..
• Alimentatia…………………………………………
• Dezvoltarea neuropsihică…………………………………
• Imunitatea………………………
• Morbiditatea ………………………….
• Infecţii ale aparatului………………………..
• Alte boli………………………….
• Mortalitatea…………………………………………………..
 Perioada de sugar durează de la vârsta de o lună până la 1 an
Principalele aspecte care caracterizează această perioadă sunt:

creşterea staturală şi ponderală foarte intensă

nutriţia intensă şi nevoi metabolice crescute
apariţia dentiţiei temporare (de lapte) şi dezvoltarea funcţiilor digestive care
permit înlocuirea alimentaţiei exclusiv lactate din primele 4 luni cu o
alimentaţie diversificată
dezvoltarea neuropsihică rapidă cu creşterea perioadei de veghe, dezvoltarea
mijloacelor de comunicare şi necesitatea unei atenţii educative permanente şi
adecvate
dependenţa faţă de mamă şi familie
reducerea rolului imunităţii transplacentare şi dezvoltarea imunităţii proprii
morbiditatea crescută, dominată de infecţii ale aparatului respirator, digestiv,
malnutriţie, rahitism
MORTALITATE RIDICATA
 Calculati indicele de creştere

Valoarea antropometrica actuala= 105 cm

Valoarea antropometrica medie de referinta = 120 cm
1 DS= 3,8 cm

Scorul Z =
 5. Indice de creştere

Scorul Z măsoară creşterea individuală în relaţie cu media de referinţă exprimată

în percentile sau D.S.

Scorul Z = valoarea antropometrică - valoarea medie de referinţă

DS

MD.= media naţională pentru vârsta şi sexul copilului

D.S. = deviatia standard (105-120)/3.8=-3.94

• Un copil in varsta de 5 luni, nascut cu
G=3250g, are greutatea teoretica=?
La naştere, greutatea cuprinsă între percentilele 10 şi 90 este de
2850-4050 g. Aceasta se dublează la 4 luni (printr-o creştere
ponderală cu 750 g pe lună în primele 4 luni) şi se triplează la
12 luni (printr-o creştere ponderală cu 500 g pe lună în
trimestrul al 2-lea de viaţă şi câte 250 g pe lună în trimestrul
al 3-lea).
• Noul nascut subponderal are greutatea la
nastere………………
• Noul nascut supraponderal are
greutatea………………
 2

Nou-născuţii cu greutate la naştere cuprinsă între 2500-2800 g se

numesc subponderali, iar cei peste 4500 g se numesc
supraponderali sau macrosomi.
• Calculati greutatea medie aproximativa a unui
copil de 5 ani folosind formula
corespunzatoare
vârsta(ani)x7 – 5 5 x 7 - 5 =
30kg
Aprecierea aproximativă a greutăţii medii normale la
diferite vârste se face cu ajutorul formulelor:

1.la 3-12 luni: g (kg)=vârsta(luni) + 9

2
2. la 1-6 ani: g (kg) = vârsta(ani)x2 + 8

3. la 6-12 ani: g (kg) =vârsta(ani)x7 – 5

• Lungimea unui nou-nascut (intre P10-90%)
este de:
 Lungime sau înălţime

La naştere, lungimea cuprinsă între percentilele 10 şi 90 este de

48-54 cm.
• Ritmul cresterii in primul an de viata:
• 1 an:
• 1 luna:
• A 2-a luna:
• De la 3-7 luni:
• De la 8 la 12 luni:
La naştere, lungimea cuprinsă între percentilele 10 şi 90 este de
48-54 cm.

Creşterea în primul an de viaţă se face cu 25 cm.

- 5 cm în prima lună,
- 3 cm în luna a 2-a,
- câte 2 cm pe lună de la 3 la 7 luni şi
- câte 1 cm pe lună de la 8 la 12 luni
• Un copil de 9 luni, cu lungimea la nastere de
53 cm, are lungimea teoretica=?
 Calculati lungimea medie a unui copil
de 5 ani
• Folositi formula Geldrich
 După vârsta de 1 an valoarea medie aproximativă a înălţimii (în
cm.) se află din:
- formula Geldrich: în cm. = 80 + 5v. (v = vârsta în ani)

80+ 5x5= 105 cm

(ptr 1 copil de 5 ani)
 Perimetrul cranian
• La nastere:
• La 6 luni:
• La 1 an:
 Perimetrul cranian

Perimetrul cranian sau circumferinţa fronto-occipitală uneşte bosele

frontale cu protuberanţa occipitală şi reprezintă un indicator
antropometric fidel, deoarece utilizează repere osoase

La naştere, valoarea P.C. este de 34,3 cm (34-35 cm)

La 6 luni este de 42,4 cm
La 1 an - 45,6 cm
• Calculati indicele ponderal pentru un copil de
6 luni cu greutatea actuala de 6 kg si greutatea
la nastere de 3,5 kg.

6 / (3.5 + 0.75 x 4 + 0.5 x 2) = 6 / 7.5 = 0.8

M.P.C. gradul I - I.N. = 0,89 - 0,76
• Indicele ponderal (I.P.) este raportul între
greutatea actuală a copilului şi greutatea
ideală pentru vârstă, situată pe percentila 50
în tabelele de referinţă

G de referinta se poate calcula si dupa formula:

G la nastere+ 750 g/luna in primele 4 luni+500
g/luna in urmatoarele 4 luni+ 250 g/luna in
urmatoarele 4 luni
• Incadrati copilul intr-o clasa de apreciere a
statusului nutritional, dupa valoarea gasita!
Gradele de severitate ale malnutriţiei protein-calorice (M.P.C.)
sau ale distrofiei după indicele ponderal sunt:
M.P.C. gradul I - I.N. = 0,89 - 0,76,
M.P.C. gradul II - I.N. = 0,75 - 0,61,
M.P.C. gradul III - I.N. < 0,60 (Atrepsie)
 Sindromul Down
Frecventa
Predominenta la sexul
Varsta mamei
Dg prenatal
 TRISOMIA 21
Cea mai fregventa anomalie cromozomiala si prima cauza de retard mintal
1/700 NN
Predominanta masculina
Incidenta creste cu varsta mamei

DIAGNOSITC PRENATAL

1. Echografie prenatala in primul trimstru de sarcina : translucenta nucala > percentila

95

2. Echografie prenatala din trimestrul al doilea : malformatii cardiace sau digestive,

femur scurt, hipoplazia oaselor nazale

3. Markerii serici: determinare sistematica intre sapt 14 si 17 de amenoree a HCG si

alfafetoproteinei.

4. Amniocenteza in sap. 15 de amenoree pentru realizarea cariotipului fetal daca :

-risc integrat > 1/250
-exista semne echografice
-antecedente in familie
• Durata gestatiei normale –calculata din prima
zi a ultimului ciclu normal
• Terminologia in functie de varsta gestationala:
37 – 42 saptamani (259-294 zile)
<37 saptamani – prematur
> 42 saptamani – postmatur
• Componentele scorului APGAR sunt:
 Scorul Apgar

Scorul se acorda la:

 Scorul Apgar

Scorul se acorda la 1, 5 si 10’

7-10 – stare clinica buna

4-6 – asfixie albastra

0-3 – asfixie alba

 Particularitati morfologice ale nou-nascutului la
termen
Raportul craniu/talie

Fontanelele

Fontanela anterioara

Fontanela posterioara
 Particularitati morfologice ale nou-nascutului la
termen
Raportul craniu/talie ¼, fata de 1/8
la adult

Fontanelele reprezinta zone

neosificate la nastere, situate la
jonctiunea intre oasele late ale
craniului.

Fontanela anterioara, bregmatica, de

forma romboida, localizata intre
parietale si frontal, deschisa la nastere
la 100%, se inchide la 12-18 luni.
Dimensiuni 4/3-4 cm.

Fontanela posterioara, lambdoida,

localizata intre parietale si occipital,
deschisa la nastere la 25%, se inchide
la 1-2 luni. Masoara 1 cm.

Fontanelele laterale – rar prezente la

nastere
 Tegumente si fanere
Eritrodermia fiziologica

Vernix caseosa
Acrocianoza
 Tegumente si fanere
Eritrodermia fiziologica – coloratie
caracteristica (rosie) a tegumentelor,
subtiri, ce permit vizualizarea vaselor
de sange.

Vernix caseosa – substanta grasa, alb-

galbui, secretata de glandele sebacee
si de epiteliul amniotic. Distribuita pe
tot corpul, mai ales la plici, are rol de
protectie termica, chimica, mecanica.
Nu trebuie indepartata complet in
primele ore postnatal.

Acrocianoza: discreta coloratie

cianotica a extremitatilor, reversibila
la manevre de stimulare a circulatiei
(masaj usor); este mai accentuata in
primele 2-3 zile, dispare progresiv
dupa 1-2 saptamani.
Lanugo

Milium facial

Pata mongoloida
Lanugo – pilozitate cu aspect fin
(fire subtiri, fara radacina, care se
detaseaza usor), pe tot corpul, in
special pe toracele posterior,
regiunea frontala. Dispare progresiv
in 1-4 saptamani.
Milium facial: mici puncte alb-
galbui, mai frecvente la nivelul
aripilor nazale, frunte; reprezinta
glande sebacee hiperplazice.
Pata mongoloida: zona de
hiperpigmentare a tegumentelor
regiunii sacro-lombare si fesiere
(coloratie cenusiu-violacee), de
dimensiuni variabile, fara
semnificatie patologica. Se intalneste
la 10-15% la rasa alba, 80% la
persoanele cu tegumente
hiperpigmentate.
• Ce vaccinari se efectueaza in maternitate?
• Cand se incepe profilaxia rahitismului?
• Ce medicament recomandati?
• In ce doza?
 Shunturile din viata intrauterina

Ductul venos
Arantius

Foramen ovale

Canalul arterial
 Shunturile din viata intrauterina
Ductul venos Arantius -
shunteaza partial ficatul
prin deschiderea sa in VCI.
Dupa nastere el se inchide
initial functional, prin
scaderea debitului, din
prima zi, iar inchiderea
anatomica, prin tesut
conjunctiv in a 2-8
saptamani.

Foramen ovale – asigura

trecerea unei parti a
sangelui oxigenat din AD in
AS. Se inchide la sfarsitul
primei saptamani.

Canalul arterial – leaga artera

pulmonara de aorta si
asigura devierea unei parti
din sangele arterial catre
circulatia sistemica. Se
inchide in primele 24 ore
dupa nastere.
 Functia hepatica
Imaturitate enzimatica si functionala,
tradusa prin:
insuficienta conjugarii…………….
insuficienta excretiei………………
insuficienta sintezei……………
ceea ce genereaza risc de hemoragie
neonatala
 Functia hepatica
In ansamblu, exista imaturitate
enzimatica si functionala, tradusa
prin:
insuficienta conjugarii bilirubinei
insuficienta excretiei bilirubinei
conjugate
insuficienta sintezei proteice,
inclusiv a factorilor de coagulare
care, alaturi de deficitul tranzitoriu
al factorului V, determina riscul
aparitiei bolii hemoragice
neonatale.

Valori minime (in prima saptamana,

ajungand la normal in 14 zile) au
urmatorii factori ai coagularii :
factorul II (protrombina)
factorul VII (proconvertina)
factorul IX, X, XI, XII
factorul V (de 10 ori mai mica decat
la adult)
 Reflexele arhaice la NN :

Reflexul Moro (de imbratisare)

Reflexul punctelor cardinale
 Reflexele arhaice la NN :

Semnifica integritatea centrilor subcorticali si

sunt lipsite de controlul scoartei
cerebrale.

Reflexul Moro (de imbratisare): la tractiunea

scutecului pe care este asezat NN se
produce extensia si abductia membrelor
superioare urmata de adductia si flexia
lor.

Reflexul punctelor cardinale, de orientare: la

atingerea cu indexul a tegumentelor
peribucale, NN intoarce capul de partea
excitata.
Reflexul de apucare palmar si plantar

Reflexul de pasire

Reflexul de redresare a capului

Reflexul de apucare palmar si plantar. La
exercitarea unei presiuni cu degetul la
nivelul palmei/plantei, NN isi flecteaza
degetele.

Reflexul de pasire: sustinut de axile, NN

schiteaza miscari de mers cand piciorul
atinge un plan dur.

Reflexul de redresare a capului: tractionarea de

antebrate a NN pana cand e adus in sezut,
determina caderea posterioara a capului si
aducerea lui inainte.
 Stările caracteristice noului-născut
Scăderea iniţială în greutate.

Icterul fiziologic

Criza genitală
 Stările caracteristice noului-născut
Scăderea iniţială în greutate.
Nou-născutul prezintă o scădere în greutate în primele 3-4 zile care atinge maximum în
ziua a 5-a, a 7-a cu revenire la greutatea iniţială în ziua a 8-a, a 10-a. Ea reprezintă
5-10% din greutatea copilului. (150-180g). Scăderea iniţială este determinată de
pierderile de lichide prin urină, meconiu, perspiraţie insensibilă care nu sunt
compensate de aportul alimentar insuficient în primele zile.

Icterul fiziologic
Icterul neonatal are o incidenţă de 30% la nou-născuţii la termen. În geneza icterului
fiziologic intervin hiperbilirubinemia liberă şi metabolizarea ei defectuoasă.
Icterul neonatal are o incidenţă de 30% la nou-născuţii la termen. În geneza icterului
fiziologic intervin hiperbilirubinemia liberă şi metabolizarea ei defectuoasă.

Criza genitală
Criza hormonală apare la 3-6 zile după naştere la ambele sexe şi durează
2 săptămâni.
 Categorii de prematuri
Prematurul de săpt.
(850-1250 g)

Prematurul de săpt.
(1250-2000 g)

Prematurul de săpt.
(2000-2500 g)
 Categorii de prematuri
• Aceste naşteri se vor dirija spre o maternitate
Prematurul de 26-30 care dispune de o secţie de terapie intensivă
neonatală
săpt. (850-1250 g)
• Mortalitatea este între 30-100%.

• Prevenirea sindromului de detresă

respiratorie, prevenirea hipoxiei,
Prematurul de 30-34 protezarea respiratorie, prevenirea
hipotermiei şi alimentaţia parenterală au
săpt. (1250-2000 g) îmbunătăţit foarte mult rata de
supravieţuire la acest grup de copii.
• Mortalitatea este între 10-40%.

• Majoritatea acestor copii evoluează favorabil,

Prematurul de 34-37 nefiind necesară internarea într-un serviciu de
săpt. (2000-2500 g) terapie intensivă.Mortalitatea este între 5-
10%.
 Tabloul clinic al prematurului

Capul
Faţa
Abdomenul
Tegumentele
Lanugo este
Vernix caseosa
Unghiile
Părul
Glandele mamare
 Tabloul clinic al prematurului
Capul are o configuraţie megacefalică, reprezintă 1/3 din lungime,
suturile sunt dehiscente şi fontanelele larg deschise, dând un aspect de
pseudohidrocefalie.
Faţa este, triunghiulară, gura mare şi gâtul subţire. Pavilioanele urechilor
sunt jos inserate, lipite de cap şi cu o slabă dezvoltare a cartilajelor.
Abdomenul este voluminos, evazat din cauza hipotoniei muşchilor
abdominali şi a volumului mare al ficatului, contrastând cu toracele.
Tegumentele sunt subţiri, uscate, cu o descuamaţie fină, de culoare roşie
la naştere, care devin palide după o săptămână. Lanugo este abundent
pe faţă, membre şi partea posterioară a trunchiului, iar vernix caseosa
este în cantitate redusă sau lipseşte
Unghiile sunt moi, scurte şi lipsite de striaţii longitudinale. Părul este
subţire şi rar. Glandele mamare apar ca simple pete pigmentare, fără
prezenţa nodulului.
Sistemul osos este slab mineralizat, lipsesc nucleii de osificare din
epifiza distală femurală şi epifiza proximală tibială. Sistemul muscular
este redus şi hipoton
1. Deficienţa funcţiei de ventilare
Surf Surfactantul este sintetizat de ………………………începând cu săptămâna
…………………. de gestaţie şi eliberat în…………………………….

Sinteza surfactantului este deficitară sub…………….. săptămâni de gestaţie

Cutia toracică …………………, coastele …………………………şi moi,

Diafragmul…………………………… Arborele traheobronşic este……………………….. iar
elasticitatea plămânilor este ……………………….. Mecanica respiratorie deficitară
determină…………………………

Prematurul este parţial protejat faţă de hipoxie prin hemoglobina………………….

(85-90%) care are o afinitate mai mare pentru oxigen, comparativ cu
hemoglobina……………………………..
1. Deficienţa funcţiei de ventilare
Surf Surfactantul este sintetizat de pneumocitele granulare de tip II, începând cu
săptămâna 22 de gestaţie şi eliberat în alveole. Sinteza surfactantului este
stimulată de glucocorticoizi care acţionează asupra receptorilor
pneumocitelor tip II, hormonii tiroidieni şi de betamimetice.
Ruperea precoce a membranelor, hipertensiunea arterială, preeclamsia
mamei inhibă sinteza sau eliberarea surfactantului

Sinteza surfactantului este deficitară sub 37 săptămâni de gestaţie

El scade tensiunea superficială la nivelul alveolei, intervine în epurarea
pulmonară, ameliorează ventilaţia şi hematoza
Cutia toracică îngustă, coastele orizontalizate şi moi, hipotonia musculară şi
poziţia înaltă a diafragmei, limitează extensia plămânilor. Arborele
traheobronşic este îngust, iar elasticitatea plămânilor este scăzută. Mecanica
respiratorie deficitară determină hipoventilaţie.

Prematurul este parţial protejat faţă de hipoxie prin hemoglobina fetală (85-90%)
care are o afinitate mai mare pentru oxigen, comparativ cu hemoglobina A.
Hemoglobina F fixează mai greu bioxidul de carbon, favorizând eliminarea lui.
Principalele cauze de mortalitate la prematur sunt:
 Principalele cauze de mortalitate sunt:

hipoxia, cu consecinţele ei

hemoragia intracraniană (mai ales intraventriculară)

sindromul de detresă respiratorie

infecţiile

malformaţiile congenitale

discraziile sanguine.
 Complicaţiile prematurităţii
Sindromul de detresă
respiratorie idiopatică.

Hemoragia intraventriculară.

Retinopatia prematurităţii.

Hiperbilirubinemia cu
bilirubină indirectă.

Anemia precoce a prematurului.

• Etiologia hipoglicemiei la dismatur rezulta din:
Frecvenţa şi gravitatea hipoglicemiei la
dismaturi.
disproporţia dintre creier şi ficat, creierul este
mai mare!
la nou-născutul dismatur creierul consumă
aproape exclusiv glucide
depozite reduse de glicogen hepatic şi cardiac.
Clasificarea postmaturităţii (după Clifford)

Stadiul I
tegumente
ţesutul celular subcutanat

copil (aspect)
Stadiul II – se adaugă:
tegumente impregnate
Risc de

Stadiul III – la semnele din stadiile I şi II se adaugă:

bont ombilical şi unghii
Risc de
Clasificarea postmaturităţii (după Clifford)

Stadiul I
tegumente încreţite, descuamate, fisurate;
scăderea ţesutului celular subcutanat;
tegumente largi, cu falduri;
copil alert, cu privirea vie.
Stadiul II – se adaugă:
tegumente impregnate cu meconiu;
uneori asfixie la naştere.

Stadiul III – la semnele din stadiile I şi II se adaugă:

bont ombilical şi unghii impregnate cu meconiu;
deces fetal şi neonatal.
• Surfactantul
• 1. Sinteza
• 2. Compozitie
 Sinteza incepe in săptămâna 22-24 a vieţii intrauterine, dar acest
surfactant este mai fragil si se degradează mai uşor in caz de
acidoza, hipoxie,colaps cardiovascular, hipoglicemie si
hipotermie.

In săptămâna 35 - se sintetizează un alt surfactant, functional si

stabil cu care este inzestrat nou-nascutul la termen

Surfactantul este compus din 90 % lipide si 10 % proteine

proteine..
Lipidele sunt constituite in majoritate de fosfolipide (90 %) - dintre
acestea lecitina disaturata este in proporţia cea mai mare.
Proprietăţile surfactantului sunt:

acţiune antiatelectatica

acţiune antiedematoasa

acţiune de scădere a efortului ventilator

acţiune de apărare antiinfectioasa

 Proprietăţile surfactantului sunt:

acţiune antiatelectatica (scade tensiunea superficiala si se opune

la colabarea alveolelor, pe care le menţine deschise la sfârşitul
expirului);

acţiune antiedematoasa (prin scăderea tensiunii superficiale

surfactantul se opune transudarii de lichid din capilarele
pulmonare in alveole);

acţiune de scădere a efortului ventilator;

acţiune de apărare antiinfectioasa (el activează puterea

bacterieida a macrofagelor alveolare).
Factori favorizanti ( ce cresc riscul pentru SDRI)

Varsta gestationala

Tipul de nastere

Boli materne

Antecedente

Tulburari hipoxice

al 2-lea născut dintr-o sarcina…………….

Sexul copilului
 Factori favorizanti ( ce cresc riscul pentru SDRI)

prematuritatea - principalul factor de risc;

naştere prin operaţie cezariana;

diabetul matern;

femeia care a mai născut un copil cu SDRI;

hipoxia si acidoza intrapartum;

al 2-lea născut dintr-o sarcina gemelara care a avut loc inainte de termen;

naştere prin operaţie cezariana (efectuata adesea pentru placenta praevia cu sangerare);

hipoxia, acidoza si hipotermia dupa naştere;

sexul masculin.
 Aspectul radiologie al DRI a fost
descris in 4 stadii:
1. Aspect…………… ;
2. Aspect…….. difuz si bronhograma……..;
3. bronhograma+stergerea………………….
4. opacitate……………….+bronhograma+dispa
ritia……………………………..
 Aspectul radiologie al DRI a fost
descris in 4 stadii:
1. aspect granitat;
2. aspect granitat difuz si bronhograma aerica;
3. bronhograma+stergerea parţiala a siluetei
cordului;
4. opacitate difuza+bronhograma+disparitia
limitelor inimii si a diafragmului.
Complicaţiile SDRI :

Complicaţii mecanice :

Displazia

Hemoragia

Hemoragie

Persistenta

Fibroplazia

Tulburări neurologice
 Complicaţiile SDRI :

Complicaţii mecanice : pneumotorax, pneumopericard, pneumomediastin si emfizem

interstitial prin barotrauma (cauzate de presiunea continua pozitiva in caile respiratorii sau de
ventilaţie mecanica);

displazia bronhopulmonara - in 30 % de cazuri - produsa prin efectul nociv exercitat asupra

plămânului de oxigen si presiunea pozitiva generata de ventilator. Apariţia acestei complicaţii
nu este influenţată de terapia cu surfactant.

hemoragia pulmonara;

hemoragie intraventriculara - consecinţa variaţiilor de presiune ^ intravasculara

persistenta canalului arterial;

fibroplazia retrolentala ( ca efect toxic al administrării in concentraţii mari a 02 );

tulburări neurologice.
Nou nascut 4900 g
Nou nascut PC=25,5 cm
Reflexul…
 Nevoile de apă
La copil, nevoile de apă sunt mult mai mari ca la adult.

Nevoile recomandate de apă sunt:

0-3 luni = ml/kgc/24 h

3-6 luni = ml/kgc/24 h

6-12 luni = ml/kgc/24 h

 Nevoile de apă
La copil, nevoile de apă sunt mult mai mari ca la adult.

Nevoile recomandate de apă sunt:

0-3 luni = 160-180 ml/kgc/24 h

3-6 luni = 130-180 ml/kgc/24 h

6-12 luni = 100-120 ml/kgc/24 h

Calculul nevoilor de apă se face ţinând seama de pierderile zilnice, de aportul

caloric şi de compoziţia regimului alimentar, în special în conţinutul de proteine
şi substanţe minerale.
La copil, pierderile de apă se fac prin piele şi plămâni (perspiraţie insensibilă), în
proporţie de 63-66 %, prin urină 17-23 % şi prin fecale 3-15 %. Pierderile de
apă sunt strâns legate de consumul energetic.
Dieta saraca in proteine
Dieta saraca in proteine si calorii
• DHA. Denumire
Acid gras esential omega ?.
Se gaseste in…………………….
• Putine organisme il sintetizeaza, sub actiunea
acidului alfa-linolenic.
• LM contine 0.34% DHA (din total lipide),
cantitatea fiind in relatie cu alimentatia
mamei.
• DHA- acidul docosahexaenoic. Docosa=22

Acid gras esential omega-3. Se gaseste in

uleiul de peste si in alge.
• Putine organisme il sintetizeaza, sub actiunea
acidului alfa-linolenic.
• LM contine 0.34% DHA (din total lipide),
cantitatea fiind in relatie cu alimentatia
mamei.
 DHA si SNC
• DHA si ARA introduse in “infant formulas” de categorie “premium”.

• Formulele "conventionale" contin acid alpha-linolenic si acid linoleic, care

sunt precursori ai DHA.

• DHA este cel mai important dintre acizii grasi esentiali (polyunsaturated
fatty acids, PUFAs) din creier (40%) si retina (60%).

• Deficienta de DHA asociata cu declinul cognitiv.

 Surse de DHA
• Laptele de mama
• Peste, ulei de peste, carne de vita, galbenus de ou, alge.
• Nivelul de DHA si ARA este in mod tipic mai ridicat la sugarii
alimentati natural, in comparatie cu cei alimentati cu formule
care nu contin LCPUFA.
• DHA si ARA trec de la mama la fat in ultimul trimestru de
sarcina si contribuie la dezvoltarea creierului si a retinei.
• La prematuri-acest transfer se opreste brusc.
• Adaugarea de DHA si ARA la formulele de lapte- este benefica
pentru prematuri.
 Compoziţia şi rolul fiziologic al laptelui uman

Stadiul lactaţiei: în primele 5 zile de la instalarea lactaţiei, 1aptele

uman poartă numele de ……………..
între ziua a 6-a şi a 10-a, glanda mamară secretă un lapte de
…………..
Către sfârşitul primei luni, secreţia lactată se stabilizează
compoziţional.
Laptele uman este format deci dintr-un lichid în care se găsesc celule libere, micelii
de cazeină, globule de grăsime şi glucide solubilizate. Laptele matur are un
conţinut hidric de aproximativ 87 %, densitatea = 1030 şi pH = 6,9-7.

Proteinele se găsesc în concentraţie medie de 9-10 g/litru şi se diminuează în cursul

suptului. Sunt reprezentate de cazeină şi proteinele lactoserului.

Compoziţia proteinelor din laptele uman (g/l)

Cazeina 2,3
Proteinele lactoserului 6,4
- alfalactalbumina 3
- lactoferina 1-3
- IgA 1
-IgM 0,02
IgG 0,01
- Albumine serice 0,3
- Lizozim 0,05
• Glucidele sunt reprezentate de lactoză (90%) şi oligozaharide
(10%). Cantitatea de glucide din laptele uman (aprox. 70 g/l)
este semnificativ mai importantă decât în laptele de vacă
(aprox. 50 g/l). Laptele uman nu conţine fructoză şi nici
zaharoză.

• Lipidele sunt în cantitate de 40 g/l (35 g/l în laptele de vacă)

şi asigură 50% din valoarea calorică a laptelui

Cantitatea de lipide este mai mică la începutul suptului

pentru a creşte semnificativ (de 3-
3-4 ori) către sfârşitul
alăptării, dând senzaţia de satisfacţie şi reglând astfel
apetitul. Acest fapt explică raritatea obezităţii la copiii
alimentaţi natural.
Lipidele laptelui uman conţin 98% trigliceride, 1% fosfolipide şi
0,5% colesterol.
 Factorii de protecţie antiinfecţioasă

Factorii celulari au rol antiinfecţios la nivelul glandei mamare şi

tractului digestiv al sugarului.
Imunoglobulinele. În laptele uman predomină IgA secretorie cu
rol în împiedicarea aderării bacteriilor, virusurilor şi antigenelor
alimentare de mucoasa intestinală a sugarului, acţionând sinergie
cu macrofagele. IgM şi IgG sunt în cantitate mică în lapte. IgM
este în concentraţie mai mare în colostru faţă de laptele matur.
Lactoferina nesaturată – are rol bacteriostatic sustrăgând fierul
indispensabil pentru multiplicarea unor bacterii
Liganzii pentru acidul folie şi vitamina B12 au rol bacteriostatic
chelând acidul şi cobaltul necesar unor bacterii: E.coli, proteus,
piocianic, Salmonella, clostridii (mecanism asemănător lactoferinei).
Lizozimul (neuraminidaza), catalizează hidroliza peptidoglicanilor
din peretele bacterian şi potenţează acţiuni anticorpilor. Are deci un
efect bactericid direct şi indirect.
Lactoperoxidaza din laptele uman are acţiune bactericidă în
prezenţa peroxidului de hidrogen şi a piocianatului împotriva unor
germeni ca: streptococi, pseudomonas, E.coli, Salmonella.
Fracţiunile C3 şi C4 ale complementului joacă un rol în înglobarea
particulelor şi probabil în chimiotactismul celulelor fagocitare ale
colostrului şi laptelui.
Factorul antistafilococic de natură lipidică, inhibă creşterea
stafilococului auriu. S-au descris şi alţi factori de natură lipidică cu
acţiune antivirală.
Factorii bifidus sunt reprezentaţi de glicoproteine şi oligozaharidele
din lapte şi au rol în promovarea creşterii lactobacililor bifidus în
colonul sugarului alimentat la sân.
 Contraindicaţiile alimentaţiei naturale
CONTRAINDICATII MAMA SUGAR
Infecţii acute tratate cu
antibiotice (cloramfenicol,
tetraciclină, sulfamide, etc.) hiperbilirubinemie neonatală
TEMPORARE ragade mamelonare neconjugată prin inhibitori ai
sângerânde conjugării din laptele matern
mastită
mameloane ombilicate
septicemie, nefrită,
eclampsie, tuberculoză
activă, febră tifoidă, malarie
insuficienţă galactozemie
cardiacă,insuficienţă renală intoleranţă congenitală la
boli neoplazice,caşexie lactoză
boli psihice,scleroză în plăci fenilcetonurie
PERMANENTE sarcină peste 20 săptămâni
anticoncepţionale orale
Antineoplazice,diazepam,
liti,substanţe radioizotopice
diabet zaharat dezechilibrat
tireotoxină
 Obstacole şi incidente în alimentaţia naturală
Incidente legate de mamă

• Angorjarea sânilor

• Ragadele mamelonului
• Mastita şi galactoforita
• Malformaţiile mameloanelor
• Hipogalactia
• Lactoreea
 Incidente din partea sugarului
1. Malformaţiile cavităţii bucale
2. Prematuritatea
3. Regurgitaţiile
4. Vărsăturile
5. Refuzul sanului
6. Colicile abdominale
 Proteinele
Proteinele din laptele de vacă sunt prezente
într-o cantitate de 3 ori mai mare şi diferă de
cele din laptele matern prin cel puţin două
caracteristici importante: digestibilitatea şi
alergenicitatea. Proteinele din laptele de vacă
au, comparativ cu laptele uman, un raport
mai mare cazeină/zer, ce îl face mai puţin
digerabil. În plus, acest raport influenţează
negativ absorbţia fierului. A doua problemă
legată de proteinele din laptele de vacă este
capacitatea de a induce reacţii imunologice,
situaţie numită alergie la laptele de vacă.
 Glucidele
• Principalul glucid din laptele de mama este
LACTOZA
LM contine si oligozaharide prebiotice care
favorizeaza dezvoltarea bacteriilor
“prietenoase” in intestinul copilului,
nepermitand bacteriilor patogene sa adere de
epiteliul intestinal, creeaza un mediu intestinal
acid, orin degradare formeaza acizi grasi cu
lant scurt care hranesc peretele intestinal
Comparatii
 Raportul calciu:fosfor

• În laptele de mama este de 2:1.

• În laptele de capră este de 1,2-1,3 : 1.
• În laptele de vacă este de 1,6:1.

Continutul de sodiu

• 15 in LM /58 in LV (mg/dl)
Alimentat la san 4 luni, apoi cu
formula. Dupa prima masa:
In alergia la proteinele LV sunt
implicate:
• Alpha-lactalbumina,
beta-lactoglobulina si
cazeina.
Mama se poate contamina cu
toxoplasma prin:
Calcificari intracerebrale
Hidrocefalie
Hepatita neonatala
Corioretinita
 Diagnosticarea toxoplasmozei
Testele serologice reprezinta principala metoda de diagnosticare
1. Imunoglobulinele IgG-anticorpi specifici – sunt masurate prin
imunofluorescenta indirecta sau prin imuno-dozarea enzimelor.
Acestea ating un varf al concentratiei la 1-2 luni dupa infectie.
2. In cazul in care apare o seroconversie sau o crestere de pana la
4 ori nivelul normal al Ig G-ului se va apela la detectarea titrului
de anticorpi specifici Ig M, pentru confirmarea fazei acute.
3. Prezenta anticorpilor Ig M specifici T. Gondii indica o infectie
acuta sau o infectare recenta.
4. Testele pentru detectarea anticorpilor Ig M sau Ig A sunt utile
pentru diagnosticarea infectiei congenitale si pentru
diagnosticarea gravidelor infectate.
Rash purpuric la un nou-nascut cu infectie cu CMV
 Forma mai putin severa
evolueaza cu:microcefalie,
retard mental, calcifieri
periventriculare , surditate
Copil cu infectie congenitala cu CMV
 Infectia congenitala cu CMV
• 90% asimptomatica la nastere
• 10% simptomatica la nastere
• Cauza principala de surditate la copil
• Cauza majora de retard mental si paralizie
cerebrala la copil
 Rubeola

Sindromul Gregg al rubeolei congenitale este evident după perioada

neonatală:
* surditate (87%),
* boală congenitală de cord (46%),
* retard mental sever (38%) şi
* cataractă sau glaucom (34%).
Afectarea oculară este cea mai comună sechelă
 Manifestari Toxoplas Rubeola Infectii cu Infectii cu virusul
Clinice moza CMV herpes simplex

Hepatosplenomegalie + + + +
Icter + + + +
Adenopatii + + - -
Pneumopatie + + + +
Afectare cutanata + + + +
Afectare cardiaca - + - -
Afectare osoasa + ++ - -
Afectare oculara + + - -
Meningoencefalita + + + +
Calcificari ++ - ++ -
intracraniene

Surditate - + + -
Manifestari clinice in sepsisul neonatal
Letargie
Refuzul alimentatiei
Plans stins
Comatos
Distensie abdominala
Diaree
Varsaturi
Hipotermie
Icter
Soc
Sangerari exteriorizate
Insuficienta renala
Cianoza
Tahipnee
Tiraj intercostal
Geamat expirator
Febra
Convulsii
Plans excesiv/iritabilitate
Bombarea fontanelei anterioare
 ICTERUL FIZIOLOGIC
Este cel mai frecvent

Aparitie în a 2-a sau a 3-a zi de viață, izolat, cu

intensitate moderată.

Dispare catre ziua a 5-a sau a 6-a a nou nascutului la

termen.

Poate dura mai mult timp și poate fi mai marcat la

nou nascutul prematur.
Icterul fiziologic al nou-nascutului, debutează in zilele 2-3 de viata
si are o durata de evoluţie de 3-10 zile; nu interferează starea
generala a copilului si reprezintă eventualitatea cea mai frecventa si
cea mai benigna.

Se intalneste la 25-50% dintre nou-nascutii la termen si la 95%

dintre prematuri.

Icterul comun se caracterizează prin creşteri moderate ale

bilirubinei indirecte (exclusiv) care nu depăşesc 10-15 mg/dl,
valori considerate alarmante si care necesita masuri terapeutice
riguroase.
 Cauza icterului comun este imaturitatea funcţionala hepatica
legata de vârsta si prematuritate.

Uridin difosfat glicuronil transferaza (UDP- glucuronyl

transferase ), care realizează glucuronoconjugarea
bilirubinei indirecte pentru a favoriza eliminarea acesteia este
insuficienta cantitativ.

• In formele comune de icter neonatal tratamentul nu este

necesar.

• Fenobarbitalul in doza de 5-8 mg/Kg s-a dovedit a avea

efecte benefice, acţionând ca inductor enzimatic, pentru
formele prelumgite sau cu valori mari ale bilirubinei.
Ictere determinate de hemoliză neonatală

• Incompatibilitate Rh (din ce in ce mai rară); testul

coombs pozitiv de tip IgG. Icter intens, risc neurologic
important. Profilaxie: administrarea sistematică de gama
globuline anti-D în primele 48 de ore după naștere sau de
la orice gest în timpul sarcinii (amniocenteză, biopsie de
trofoblast, etc.) la toare femeiile Rh negative.
• Incompatibilitatea în sistemul AB0 (mamă grup 0 și nou
nascut grup A sau B). Hemoliză mai puțin severă și mai
puțin precoce dar care se manifestă de la primul nou
nascut al mamei. Prezintă însă risc maxim de anemie la o
lună de viață: în acest interval copilul trebuie reevaluat.
• Anemii hemolitice: enzimoptii eritrocitare (deficit de
G6PD) și sferocitoză ereditară. Antecedentele faliale,
origine geografică compatibilă, dozajul activitații G6PD
sau ektacitometrie pentru sferocitoză.
• Hemoliză secundară unei infecții neonatale (virale,
bacteriene sau parazitare).
 Ictere prelungite

1. Hiperproductie de bilirubină: apare când o

hemoliză neonatală persistă mai mult de 10 zile după
naștere, când un cefalhematom și/sau hematoame legate
de un traumatism obstetrical continuă să se resoarbă.

2. Deficit tranzitoriu de captare, transport, conjugare a

bilirubinei.

3. Icterul sugarului alăptat la sân apare la 3% din copii

alăptați. Apare spre a 5-
5-a sau a 6-
6-a zi de la naștere. Este
moderat și izolat, persită mai multe saptămâni. Complet
benign, dispare rapid dacă se oprește alăptarea. Nu este
necesar nici un tratament și se continuă alăptarea.
 ANALIZE DE LABORATOR

• Determinarea factorului Rh(D) la toate femeile

• Determinarea factorului Rh(D) la soţii gravidelor Rh(D) negative

• Determinarea factorului Rh(D) la nou-născuţii mamelor Rh(D)

negative

• Screeningul pentru anticorpii anti-Rh(D), atât iniţial, cât şi pe tot

parcursul sarcinii, dacă există incompatibilitate cu partenerul

• Dozarea lunară a anticorpilor prezenţi, pentru urmărirea lor în

dinamică

• Dozarea anticorpilor dintr-o probă de sânge prelevată imediat după

naştere, dacă aceştia nu au apărut în timpul sarcinii (posibila apariţie
în timpul naşterii)!
 Cand recomandam
exsanguinotransfuzia la nou-nascut?
• Indicatie majora:
• Indicatie absoluta:
• Cand bilirubina din cordonul ombilical=
 Exsanguinotransfuzia. Indicatii
• 1. icter cu debut precoce (<24 ore de viata), cu
bilirubina >10-14 mg/dl, care evoluează la
prematur - indicaţie majora;
• 2. bilirubina indirecta = 20 mg/dl in prima zi
de viata - indicaţie absoluta;
• 3. bilirubina > 3,5 mg/dl in sângele din
cordonul ombilical
Pneumonie de lob superior drept
Pneumonie de lob mediu drept
Ce vaccinari scad riscul de pneumonie
la copil?
• Anti Haemophilus Influenzae tip B
• Anti Pneumococic
• Anti Rujeolic
 Care sunt manifestarile clinice
sugestive de pneumonie la copil?
• Tahipneea
• Dificultatea respiratorie
• Tuse
• Geamat expirator
• Batai preinspiratorii ale aripilor nazale
• Tiraj
 STADII CLINICO-RADIOLOGICE
Stafilococia pleuro-pulmonara
1. STADIUL INIŢIAL
- simptomatologie corespunzătoare pneumoniei acute virale
- discordanţă între aspectul general grav al copilului şi
sărăcia modificărilor obiective pulmonare
2. STADIUL DE ABCEDARE
- discordanţă între sărăcia datelor obţinute la examenul fizic
pulmonar şi multitudinea modificărilor radiologice
- sindromul toxiinfecţios general domină tabloul clinic
- examenul fizic pulmonar evidenţiază submatitate la nivelul
toracelui afectat, raluri crepitante şi subcrepitante şi
respiraţie suflantă
- aspectul radiologic: bronhopneumonie masivă cu bloc
pneumonic hepatizat unilateral sau numeroase abcese
peribronşice
STADIUL DE ABCEDARE
(bronhopneumonie)
 3. STADIUL DE PLEUREZIE

Pleurezie “în cască”

STADIUL DE PLEUREZIE

Pleurezie masivă
 STADII CLINICE

4. STADIUL DE PNEUMONIE BULOASĂ

- caracteristic pneumoniei stafilococice
- focarele abcedate sunt situate în plin
parenchim pulmonar
- se formează cavităţi (pneumatocele) care
se măresc progresiv
- în evoluţie, în aceste cavităţi se poate
acumula puroi (imagini hidroaerice) sau
acestea se pot rupe, realizând aspectul de
pneumotorax şi/sau pneumomediastin
Pneumatocel lob inferior Pneumotorax Piopneumotorax
drept la un prematur cu
pneumonie
 DIAGNOSTIC POZITIV
1. Date anamnestice
- infecţie respiratorie şi/sau cutanată (piodermita) în antecedente
2. Date clinice
- debut brusc cu febră şi stare toxică
- sindrom funcţional respirator
- sindrom fizic de pleurezie
- meteorism abdominal
3. Date radiologice
- dinamica rapidă a leziunilor
- aspect de pleurezie francă
- piopneumotorax
- pneumatocele
- abcese
- pneumotorax
- emfizem mediastinal
4. Date de laborator
- leucocitoză cu neutrofilie
- anemie intrainfecţioasă
- reactanţi de fază acută pozitivi
- culturi pozitive
 ETIOLOGIE in pleurezii
INFECŢIA este cauza cea mai frecventă
Etiologie în funcţie de aspectul
lichidului pleural
A. LICHID CLAR (seros, sero-
citrin)
- Streptococcus pneumoniae
- Staphilococcus aureus
- Mycoplasma pneumoniae
- Streptococ grup A, B
- Haemophillus influenzae tip B
- Bacilul tuberculos
B. LICHID PURULENT
- Staphilococcus aureus
- Streptococcus pneumoniae
Etiologie în funcţie de vârstă
NOU-NĂSCUT
-Staphilococcus aureus
1 LUNĂ-5 ANI
- Staphilococcus aureus
- Streptococcus pneumoniae
- Haemophillus influenzae tip B
> 5 ANI
- Streptococcus pneumoniae
- Staphilococcus aureus
- Haemophillus influenzae tip B
 PLEUREZIA PURULENTĂ (EMPIEM)

Acumularea de puroi în cavitatea pleurală

Germeni bacterieni aerobi: Staphilococcus aureus,
Pneumococ, H. Influenzae, Streptococcus pyogenes
Germeni anaerobi: fusobacterii, Bacteroides,
Peptostreptococ, Veillonella, Clostridium perfringens
Tablou clinic de sindrom toxic infecţios
Puncţia pleurală (lichid franc purulent, glucoză < 40
mg/dl, proteine mult crescute, PMN > 80%, LDH
>1000 UI, culturi pozitive
Drenajul pleural este obligatoriu pentru a evita
închistarea lichidului !!!
Tratament: antibioterapie cu durată de minimum 3-4
săptămâni şi tratament suportiv
 Diagnosticul diferenţial al tusei cronice (1)
TUBERCULOZA - anorexie, transpiraţii nocturne
- hepatosplenomegalie
- febră intermitentă sau cronică
- istoric de expunere la pacient cu tuberculoză
- semne de pleurezie
ASTMUL BRONŞIC -istoric de wheezing recurent , adesea corelată cu
tuse sau răceli
- hiperinflaţia toracelui
- expir alungit
- obstrucţie bronşică
- răspuns favorabil la bronhodilatatoare
CORPUL STRĂIN - senzaţie de sufocare bruscă sau stridor
- semne toracice unilaterale ( wheezing sau
hiperinflaţie)
- răspuns slab la tratamentul medical
TUSEA CONVULSIVĂ - paroxisme de tuse urmate de varsaturi, cianoză sau
apnee
- hemoragii subconjunctivale
- fără febră
 Diagnosticul diferenţial al tusei cronice
(2)

MUCOVISCIDOZA -boală genetică cu transmitere autozomal recesivă (gena

situată pe cromozomul 7)
- gena codifică sinteza unei proteine CFTR (cystic fibrosis
transmembranar regulator)
-primele manifestări sunt tusea şi wheezing-ul
- este afectat clearance-ul muco-ciliar
- asociată frecvent cu infecţie cu Pseudomonas
aeruginosa
BRONŞIECTAZIE -istoric de tuberculoză sau aspiraţie de corp strain
- creştere ponderală intarziată
- degete hipocratice
ABCES PULMONAR - diminuarea zgomotelor respiratorii la nivelul abceselor
- creştere ponderală întârziată/ copil cu afecţiuni cronice
- leziuni chistice sau cavitare pe radiografia pulmonară
 4. DIAGNOSTIC
I. Date anamnestice
1. Antecedente familiale de boli atopice: astm bronşic, dermatită
atopică, rinită alergică, alergii alimentare
2. Antecedente personale de boli atopice: dermatită atopică, rinită
alergică
II. Date clinice
1. Wheezing (episoade recurente)
2. Tuse nocturnă
3. Dispnee
Aceste simptome au relevanţă pentru diagnostic în următoarele situaţii:
- apariţia sau agravarea lor în timpul nopţii sau după efort fizic
- prezenţa unei anumite sezonalităţi
- agravarea sau declanşarea simptomelor în prezenţa factorilor
trigger
 DIAGNOSTIC
III. INVESTIGAREA FUNCŢIEI PULMONARE
1. Spirometria
- confirmă obstrucţia bronşică
- demonstrează reversibilitatea bronşică - dovedită prin
creşterea FEV1 (volumul expirator maxim expirat în prima
secundă) cu peste 12% după administrarea unui beta 2 agonist
inhalator
- la copilul cu vârsta mai mare de 5 ani
2. Peakflowmetria:
- determină PEF (fluxul expirator de vârf)
- creşterea PEF cu 20% după administrarea bronhodilatatorului
sau o variaţie diurnă a PEF de peste 20 % sugerează diagnosticul
de astm bronşic
- la copilul cu vârstă mai mare de 3 ani
 DIAGNOSTIC
IV. ALTE TESTE ADJUVANTE ÎN STABILIREA DIAGNOSTICULUI
- teste cutanate alergologice
Dovedesc prezenţa atopiei
- dozarea IgE totale serice
- teste de provocare bronşică – pentru pacienţii cu simptome
sugestive, dar cu funcţie pulmonară normală (evaluată prin
spirometrie)
 DIAGNOSTIC
V. MARKERI EVOLUTIVI

•Funcţionali – spirometrie
•Biologici - Eno (oxid nitric in aerul expirat)
- ECP (proteina cationica eozinofilica)
- Eozinofile in spută
 MEDICAŢIA “CONTROLLER”

1. GLUCOCORTICOIZI INHALATORI
2. ANTAGONIŞTII RECEPTORILOR DE LEUCOTRIENE
3. METILXANTINE
4. CROMOGLICATUL DE SODIU ŞI NEDOCROMILUL SODIC
5. β2 AGONIŞTI CU ACŢIUNE DE LUNGĂ DURATĂ
6. ANTAGONIŞTI DE IgE (OMALIZUMAB)
7. TERAPIA ANTI-IL5 (MEPOLIZUMAB)
8. TERAPIA ANTI-IL4 ŞI IL-3 (PITRAKINRA)
9. ANTAGONIŞTI DE TNF-α (ETANERCEPT, INFLIXIMAB,
ADALIMUMAB)
10. ANTAGONIŞTI DE IL-2 (DACLIZUMAB)
11. ANTAGONIŞTI DE CD-23 (LUMILIXIMAB)
 MEDICAŢIA “RELIEVER”

1. β2 AGONIŞTI CU ACŢIUNE DE SCURTĂ DURATĂ

- SALBUTAMOL
- FENOTEROL
- TERBUTALINĂ
2. ANTICOLINERGICE – produc bronhodilataţie prin
reducerea tonusului vagal al căilor aeriene şi scad
producţia de mucus
- ATROPINA
- IPRATROPIUM BROMID (ATROVENT)- 40µg/doză
1-2 inhalaţii/zi
 TRATAMENT INIŢIAL ÎN FUNCŢIE DE SEVERITATE LA COPILUL
PESTE 5 ANI (GHID GINA 2011)
STEP 1 STEP 2 STEP 3 STEP 4
INTERMITENT PERSISTENT PERSISTENT PERSISTENT
UŞOR MEDIU SEVER
Nu necesită
tratament de fond FLIXOTIDE in FLIXOTIDE FLIXOTIDE
doza mică în doză în doză medie sau
sau medie/mare mare
MONTELUKAST sau sau
FLIXOTIDE FLIXOTIDE in
in doză mică + doză mică +
MONTELUKAST MONTELUKAST
sau sau
FLIXOTIDE FLIXOTIDE in
In doză mică + doză mică +
SEREVENT MONTELUKAST+
SEREVENT+
cortizon oral +
antagonişti IgE
(OMALIZUMAB)
 TRATAMENT INIŢIAL ÎN FUNCŢIE DE SEVERITATE LA
COPILUL SUB 5 ANI
(GHID GINA 2011)

STEP 1 STEP 2 STEP 3 STEP 4

INTERMITENT PERSISTENT PERSISTENT PERSISTENT
UŞOR MEDIU SEVER
Nu necesită
tratament de Corticoizi Corticoizi Corticoizi
fond inhalator în doză inhalator inhalator
mică doza = 2 x doză doza = 2 x doză
FLIXOTIDE mică mică +
sau FLIXOTIDE antagonişti de
Antagonişti de sau leucotriene oral
leucotriene oral Corticoizi ± cortizon oral
MONTELUKAST inhalator doză FLIXOTIDE+
mică + MONTELUKAST
antagonişti de +/-
leucotriene oral CS ORAL
FLIX+MONTEL
 Criza usoară/moderată
Aerosoli: Salbutamol MDI
Oxigeno- 0.15mg/kg (maxim/doza=5 mg)
sau Salbutamol 1-2 puf la 4-6
terapie Terbutalina 0.07 mg/kg
h(maxim 6 puf/zi la < 6
ani si 12puf/zi la > 6 ani)
(maxim/doza=5 mg) Sau
Terbutalina 1-2 puf la 6-8 h

Evaluare clinica+SpO2 ( la 20
de min)

Agravare clinica
( SpO2 <95%)
Ameliorare clinica Se repeta terapia, de
SpO2 >95% 3 ori la 20 de minute
Reevaluare dupa o
ora
Urmarie 1 h,apoi externare si
tratament cu: In caz de agravare se
•Beta-2 adrenergice ,inhalator trece la tratamentul
•Corticoterapie, inhalator crizei severe
 Criza severă
•Oxigenoterapie •Bronhodilatatoare: Salbutamol 0.15
•Hidratare i.v. mg/kg
•Antibiotice : Ampicilina 100-200 •Aerosoli
mg/kg/zi
•Sedare ( la nevoie) : Diazepam, Se poate repeta de 3-6 ori la 20 de
Fenobarbital minute interval

Evaluare clinică
Ameliorare Agravare
Aerosoli din oră în oră, până la cuplarea Corticoterapie: Metilprednisolon 1-2
crizei mg/kg i.v. La 6 h sau HSHC 4-6 mg/kg
i.v. La 6 h
Ipratropium bromid 250 microg aerosoli
la 20 min de 3 ori
Absenţa raspunsului PaCO2>40mmHg
Salbutamol 0.05-0.15 mg/kg/h aerosoli
continuu
Aminofilin 3-6 mg/kg/iv in 30 min
 Astm controlat
• Simptome – Mai putin de 2 ori pe
saptamana si nu mai mult de o data pe zi
• Somn intrerupt (simptome nocturne)
– Mai putin de o data pe luna
• Participare integrala la toate activitatile,
inclusiv sport si jocuri
• Utilizarea inhaler-ului de Ventolin
– Mai putin de 2 ori pe saptamana
• VEMS (FEV1) si PEF
– >80% din predictiv sau din cea mai buna
valoare personala

Adapted from NAEPP, NHLBI, NIH. www.nhlbi.nih.gov/guidelines/asthma/asthgdln.htm. Accessed February 25, 2008.
 Astm partial controlat
• Simptome – Mai mult de 2 ori pe
saptamana
• Somn intrerupt (simptome
nocturne)
– Mai mult de doua ori pe luna
• Limitarea participarii la activitati,
inclusiv sport si jocuri
• Utilizarea inhaler-ului de Ventolin
– Mai mult de 2 ori pe saptamana
• VEMS (FEV1) si PEF
– 60-80% din predictiv sau din cea mai
buna valoare personala

Adapted from NAEPP, NHLBI, NIH. www.nhlbi.nih.gov/guidelines/asthma/asthgdln.htm. Accessed February 25, 2008.
 Astm necontrolat
• Simptome – zilnic
• Somn intrerupt (simptome nocturne)
– Mai mult de doua ori pe saptamana
• Limitarea participarii la activitati,
inclusiv sport si jocuri
• Utilizarea inhaler-ului de Ventolin
– Mai multe ori pe zi
• VEMS (FEV1) si PEF
– <60 din predictiv sau din cea mai
buna valoare personala

Adapted from NAEPP, NHLBI, NIH. www.nhlbi.nih.gov/guidelines/asthma/asthgdln.htm. Accessed February 25, 2008.
Dispozitive utilizate pentru tratamentul
inhalator in astmul bronsic
Nebulizator si solutii de nebulizat
(Ventolin)