Instituția Publică Liceul Teoretic ,,Dimitrie Cantemir”

TezA LA Chimie
Tema: esente si
parfumuri

A verificat : Iosip Ana

A elaborat : Plămădeală Ana

2020
 Cuprins:
1. Familii olfactive
2. Istoria parfumului
3. Concentrații și compoziții

4. Metodele folosite pentru

extragerea uleiurilor volatile

5. Parfumurile si problemele de
sanatate, influenta substantelor
chimice asupra organismului

6. Cum se face un parfum acasă?

7. Concluzie

8. Bibliografie
 Parfumul
Un parfum este un amestec lichid de uleiuri aromatice sau
compuși aromatici, de fixativi și de solvenți, utilizat pentru a da
corpului uman, unor obiecte sau unui spatiu un miros plăcut.

Florale: Parfumuri care Fougère (Ferigă): Orientale: O clasă

sunt dominate de esența Parfumuri cu o bază răspândită de parfumuri
unei sau mai multor flori. de lavandă, cumarin și combină esența
Când se utilizează o mușchi de stejar. Multe de vanilie sau alte esențe
singură floare parfumuri masculine fac de natură animală cu
parfumurile se parte din această familie, esențe florale sau
numesc soliflore care este caracterizată lemnoase. Parfumul mai
ex: Diorissimo al prin mirosuri erbacee sau poate conține uleiuri
lui Christian Dior pe bază lemnoase. ex: de camfor și rășini. ex:
de lăcrămioara. Fougère Royale Manifesto

Piele: O familie de
Aldehidice: Parfumuri Lemnoase: Parfumuri
parfumuri care combină
care incorporează o în care domină esențele
esențe de miere,
familie de substanțe lemnoase, în mod tipic de
tutun, lemn, și gudron de
chimice cunoscute sub lemn de santal sau
lemn, cu un miros care se
numele de aldehide. de cedru.
aseamănă cu cel de piele.
ex: Chanel No 5 ex: Montale Black Aoud
ex: Tabacco Myth
 Istoria parfumului
Cuvântul parfum, folosit în zilele noastre, provine din
limba latina "per fumus" și înseamnă "prin fum".
Parfumeria, sau arta preparării parfumurilor, a luat
naștere în Mesopotamia antică și Egipt, și a fost rafinat în
continuare de Romani și Perși.
Deși parfumuri și parfumerii au existat în India, o mare
parte din aromele lor se bazează pe tamâie. Primul
chimist înregistrat a fost o femeie pe nume Tapputi, o
preparatoare de parfumuri. Ea a distilat flori, uleiuri și
obligeană, cu alte aromatice, iar apoi le-a filtrat și le-a pus
înapoi, repetând procedura de nenumarate ori.
Arheologii au descoperit, în 2005, cele mai vechi
parfumuri în Pyrgos, Cipru. Aceste parfumuri au o
vechime de aproximativ 4.000 de ani. Parfumurile au fost
descoperite într-o parfumerie antică. În epoca veche, oamenii au folosit ierburi și
condimente precum migdale, coriandru, mirt, rasina de conifere, bergamot.
Un chimist arab, Al-Kindi (Alkindus), a scris, în secolul al nouălea, o carte despre parfumuri,
pe care l-a denumit: "Cartea Chemist a parfumurilor și distilării". Aceasta conține peste o
sută de rețete pentru uleiuri aromate, balsamuri, ape aromatice și înlocuitori sau imitații de
medicamente scumpe. Cartea descrie, de asemenea, 107 de metode și rețete pentru
prepararea parfumurilor și echipamentele pentru prepararea parfumurilor, cum ar fi
alambic. Medicul persian musulman, Avicenna (cunoscut și ca Ibn Sina) a introdus procesul
de extragere a uleiului din flori prin distilare, astăzi aceasta fiind cea mai frecventă
procedură, experimentând în primul rând cu trandafiri. Până la descoperirea lui Avicenna,
parfumurile lichide erau amestecuri de uleiuri și sfărâmate sau petale. Ambele materii prime
și technologia de distilare a influențat semnificativ parfumeriile de vest și evoluția științifică,
în special proprietățile chimice.
Arta fabricării parfumurilor a devenit cunoscută în Europa de Vest înca din 1221. In 1370 s-a
produs un parfum din uleiuri parfumate, amestecate într-o soluție de alcool. Arta fabricării
parfumurilor prosperat în perioada Renașterii în Italia, și în secolul al 16-lea, rafinamente
italiene au fost luate în Franța, de către Renato Florentinul (Renato il fiorentino),
parfumeurul personal al lui Catherine de' Medici. Laboratorul lui a fost legat cu apartamentul
ei printr-un pasaj secret, astfel nici o formulă nu se putea fura. Datorită lui Rene, Franța a
devenit foarte repede unul dintre centrele europene de parfum și fabricare produse
cosmetice. Cultivarea florilor pentru esența lor parfumată, care a început în secolul al 14-lea,
a crescut într-o industrie majoră în sudul Franței. Între secolul 16 și 17, parfumurile au fost
folosite în primul rând în cercul bogaților pentru combaterea mirosurilor corporale, rezultând
din cauza băilor neregulate. Parțial datorit acestei clientele a fost creat industria
parfumurilor. În Germania, frizerul italian Giovanni Paolo Feminis a creat o apă de
parfum numit Aqua Admirabilis, cunoscut azi sub denumire de apă de colonie.
 Concentrații și compoziții

Uleiurile aromatice sunt diluate cu o cantitate corespunzătoare de solvent,

pentru a le face mai ușor de utilizat. Uleiurile nediluate, atât cele naturale cât
și cele sintetice conțin concentrații ridicate de compuși volatili care pot
provoca reacții alergice, pot produce răni dacă sunt aplicați pe piele sau pot
deteriora îmbrăcămintea.
Deși uleiurile aromatice pot fi diluate prin solvenți ca jojoba, uleiul de
cocos fracționat sau ceara, solventul utilizat cel mai frecvent pentru diluarea
uleiurilor din parfum este etanolul sau un amestec de etanol și apă. Proporția
de uleiuri aromatice (ca procent în volume) dintr-un parfum determină tipul
acestuia:

Apă de
Apă de solide: parfum: 10-30%
~1% compuși compuși aromatici
aromatici

Extras de Apă de
parfum: 20%- toaletă: 5-20%
40% compuși compuși
aromatici aromatici

Apă de colonie:
2-3% compuși
aromatici.
M
etodele folosite pentru extragerea
uleiurilor volatile
etodele folosite pentru extragerea uleiurilor volatile din plante sunt:
presarea, antrenarea cu vapori de apa (distilare), extragerea cu
grăsimi, extragerea cu ajutorul solvenților grași :

- Presarea se folosește la extragerea uleiurilor volatile din coji si fructe (exemple:

lămâile si portocalele).

- Metoda obișnuita pentru extragerea uleiurilor eterice consta in distilarea plantelor

sau parților din planta cu vapori de apa. Aceasta metoda este folosita pentru obținerea
esențelor de trandafir, de iasomie, de levănțică, flori de portocal etc.

- Extracția cu solvenți volatili se folosește când plantele au un conținut mic de uleiuri

volatile sau când uleiurile își schimba compoziția chimica. Cei mai utilizați solvenți
sunt: eterul de petrol (pentru flori), benzina (pentru obținerea rășinilor ), alcoolul etc.
Uleiurile sunt extrase folosind solvenţi care au punctul de fierbere mai mic decât al
apei, cum ar fi eter sau substanţele extrase din petrol, al căror grad de evaporare este
ridicat. Aceste metode sunt folosite, în general, pentru dizolvarea esenţelor din plante
sau grăsimi animale. Metoda uzuală implică aplicarea materialului aromat pe o sită
din metal într-un container; solventul este aplicat peste ele, după care este lăsat să se
vaporizeze, lăsând în urmă o substanţă numită „beton”, formată din uleiul esenţial şi
stearoptene. Uleiul aromat poate fi separat de stearoprene prin extracţia cu

alcool, rezultând cea mai pură şi concentrată substanţă din toate uleiurile cunoscute.
Cei mai utilizaţi solvenţi sunt: eterul de petrol (pentru flori), benzina (pentru obţinerea
răşinilor ), alcoolul etc.

- Extracția cu solvenți grași, nevolatili (cu grăsimi), se folosește pentru florile de

iasomie si tuberoza (practicat de Grasse in Franța de Sud). Prin aceasta metoda se
obțin produsele cele mai fine si mai delicate, dar este înceata si costisitoare. Florile se
așază pe suprafețe netede , unse cu o grăsime animala solida si se așază noi straturi de
flori pana ce grăsimea se saturează cu uleiul eteric. Uleiul eteric se extrage apoi din
grăsime cu alcool.
 P
arfumurile si problemele de
sanatate, influenta
substantelor chimice asupra
organismului
Parfumurile sunt produse cosmetice
absolut necesare. Insa, putini sunt cei
care cunosc compozitia acestora,
substantele chimice utilizate in
realizarea unui parfum: acetat de
benzil, acetona, alcool benzilic, etc.
Toate aceste substante si multe altele
dau nastere unor probleme serioase
de sanatate: boli cardiovasculare, stari
de oboseala, anxietate... Cu toate
acestea, industria parfumurilor este in
continua ascensiune, indiferent de calitatea parfumurilor comercializate.Parfumurile
si dorinta de a mirosi bine: bun simt sau exagerare?A mirosi bine nu inseamna
neaparat a exagera. Bunul simt si dorinta de a avea un miros placut ne determina sa
apelam la produse cosmetice corporale atunci cand iesim din casa, indiferent care este
locatia spre care ne indreptam. Dar, bunul simt nu trebuie confundat cu exagerarea,
mai ales ca nu intotdeauna gusturile oamenilor in materie de mirosuri sunt
asemanatoare. Si daca ne gandim si la efectele negative pe care parfumurile le au
asupra sanatatii noastre, exagerarea ar trebui eliminata din start! Riscurile utilizarii
produselor cosmetice si a substantelor chimice pe care acestea le contin exista si vor
exista intotdeauna... tot ceea ce conteaza este calitatea, dar si cantitatea parfumului
folosit!
Bolile cardiovasculare, starile de oboseala, anxietatea, astmul: probleme de sanatate
cauzate de folosirea parfumurilorParfumurile folosite in cantitati mari provoaca
ameteli, dar si alte probleme de sanatate mult mai grave cum ar fi trahicardia, starile
de oboseala, astmul, bolile cardiovasculare. Toate aceste probleme de sanatate sunt
cauzate de numeroasele substante chimice care intra in compozitia parfumurilor.
Multe dintre aceste chimicalele sunt folosite si in fabricarea tigarilor. Acestea intra
direct in piele, apoi in sange ducand la complicatii grave.

Bolile cardiovasculare sunt provocate de substante chimice toxice cum ar fi benzenul,

toluenul sau acetona, aflate in cantitati exagerate intr-un parfum obisnuit.
Starile de oboseala au pe langa alte cauze si folosirea parfumurilor in cantitati
exagerate. Alcoolul benzilic, titeiul, acetatul de benzil, eterul, aldehidele sunt doar
cateva dintre substantele chimice care, in contact cu pielea, dau nastere starilor de
oboseala permanente, cancerului de piele, astmului, problemelor respiratorii,
depresiilor, eczemelor, hipertensiunii arteriale, durerilor de articulatii sau de muschi.

Daca in trecut parfumurile erau naturale, facute din flori, in zilele moderne,
parfumurile sunt mai mult periculoase decat utile, compozitia lor fiind intr-adevar
infricosatoare.
Chiar si in
aceasta situatie,
suntem
dependenti
deparfumuri, iar
renuntarea la un
astfel de produs
cosmetic este
practic
imposibila.
Mirosul
parfumului face
parte din viata noastra, iar o eventuala „despartire” ar fi extrem de dureroasa.

- Mirosurile au un impact puternic asupra creierului, influențând instantaneu

emoțiile noastre.

- Mirosurile nu au nicio semnificație daca nu sunt legate de o amintire.

Rachel Herz, cunoscuta drept “psihologul mirosurilor”, menționează in cartea

“The scent of desire” ca un parfum nu are o semnificatie anume inainte sa fie
asociat cu un anumit moment sau persoana din viata noastra.

- Un parfum evoca amintirile unei iubiri, ducandu-ne inapoi pe malul raului

unde ne-am sarutat prima data.

Asta e una dintre puterile ascunse ale parfumurilor.

Sfaturi Info-ghid:Folosirea parfumurilor are reactii adverse asupra organismului, dand

nastere unor probleme de sanatate majore. Nu exagerati in folosirea parfumului si
optati pentru eticheta „miros natural”, chiar daca, nici in aceasta situatie, nu aveti
certitudinea inexistentei substantelor chimice.
 Cum se face un parfum acasă?
Exista trei feluri de parfumuri care se pot
crea de orice persoana: lichide, uleioase si
solide.

Parfumuri lichide – Trebuie diluate

esentele in procentul dorit, in alcool etilic
de 95º, sau in alcool comun care se
foloseste in bauturi. Intotdeauna esentele
se vor dilua in alcool intr-un recipient de
sticla, se va amesteca usor si se va lasa la
macerat, la intuneric, timp de 14 zile, iar la cateva zile se va amesteca compozitia.

Parfumuri uleioase – Se va folosi un ulei rezistent la oxidare si durabil in timp, ca de

exemplu: ulei de cocos, ulei de jojoba, ulei de germeni de grau. Se va dizolva esenta
in uleiul ales si se va lasa la macerat intr-o sticluta de culoare inchisa, la intuneric,
timp de 14 zile. La 2-3 zile se va agita sticluta pentru a se omogeniza compozitia.

Parfumuri solide – Se folosesc uleiuri lichide si ceara solida (de exemplu ceara de
albine, ceara de soia). Cand se alege ceara vegetala se pune o parte ceara si o parte
ulei, cand se alege ceara de albine se pune o cantitate mai mica de ulei si o cantitate
mai mare de ceara, cu scopul de a obtine un produs mai solid. Se procedeaza astfel:
Se pune ceara de albine la dizolvat in bain-marie, apoi se rastoarna intr-un borcan si
chiar in momentul cand incepe sa se solidifice se adauga esenta si se amesteca bine.
Daca se face greseala sa se adauge esenta cand ceara de albine este inca fierbinte, se
compromite mirosul dat de esenta. Borcanul se inchide ermetic si se lasa sa stea o
perioada.

Fiecare ulei esential are anumite caracteristici si proprietati pe piele. In comert exista
o serie de uleiuri esentiale derivate din plante care sunt toxice chiar si in cantitati
mici si au diferite contraindicatii. Printre cele mai cunoscute fac parte uleiurile
esentiale de citrice (lamaie, mandarine, portocale etc) care sunt fotosensibile – devin
toxice cand sunt expuse la lumina razelor solare. Deci concluzia este ca trebuie
evitate uleiurile esentiale din citrice de persoanele care se expun la soare. Cea mai
buna solutie ramane alegerea unor uleiuri esentiale pure, naturale, care sunt
recomandate de un fitoterapeut, pentru a obtine garantia compozitiei lor.
Parfum din flori proaspete: Se folosesc flori de trandafir sau iasomie proaspat culese,
un vas cu apa, alcool etilic de 96º cumparat de la un magazin de bauturi si o sticla de
culoare inchisa care se va putea inchide ermetic.
Modul de preparare: Se aleg petalele de flori si se pun la infuzat in vasul cu apa
fierbinte timp de 10 minute, apoi se lasa sa stea intr-un loc racoros si protejat de
lumina soarelui. Se filtreaza compozitia printr-un tifon steril si se adauga 20% alcool.
Se amesteca si se pune in sticla de culoare inchisa, se inchide bine, se pune la
intuneric timp de 7 zile, agitandu-se periodic.

Aromele și Esențele sunt sunstanțe ale caror molecule sunt recunoscute

de către proteinele-receptorii din organele de simț. Aromele cuprind
moleculele care dau senzație de gust: dulce, amar, acid, iute, aromat.

Esențele sunt substanțe volative care produc senzație de miros și se

extrage din plante, folosindu-se ca uleiuri esențiale în industria
alimentară, cosmetica și aroma-terapie.

Concluzie:
Esențele si parfumurile ne însoțesc pe noi femeile zilnic. În antichitate femeile foloseau o
singură aromă ce le determinau anume mirosul lor specific. Un parfum evocă amintirile
unei iubiri.

De asemenea parfumurile pot fi folosite ca antiseptic din cauza alcoolului ce îl conține.

Dacă în trecut esențele si parfumurile erau extrase din plante, acum chimia a preluat
„ștafeta „ .

Bibliografie:
www.invatachimie.blogspot.com

www.google.com

www.referatele.com

https://ro.wikipedia.org/wiki/Parfum