Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1
CAPITOLUL I. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
ALE APARATULUI LOCOMOTOR
1.1. Noțiuni de anatomie
Șoldul este una dintre cele mai mari și robuste articulații ale corpului
uman, îmbinând stabilitatea cu mobilitatea, datorită combinației dintre o capsulă
articulară foarte rezistentă și trei ligamente groase:
- capsula articulară
- ligament iliofemural
- ligament ischiofemural
- ligament pubofemural
- marele trohanter al femurului.
2
2. Ligamente
Ligamentul iliofemural reprezintă porțiunea îngroșată a capsulei articulare, care
se întinde de la spina iliacă a osului iliac până la linia intertrohanterică femurală
(care separă cele două trohantere).
Ligamentul pubofemural este o altă parte îngroșată a capsulei de la partea
pubiană a circumferinței acetabulului până la colul femural.
Ligamentul ischiofemural face legătura dintre peretele ischiatic al acetabulului și
colul femural.
Ligamentul colul femural este o bandă triunghiulară plată și se întinde de la
cavitatea acetabulului până la fațada capului femural, foveea capitis (foseta
capului femural).
Ligamentul transversal al acetabulului este foarte rezistent, legat de
ligamamentul capului femural și de capsula articulară, acest ligament susține
labrumul acetabular.
3. Labrumul acetabular
Este un inel de carilaj fibros, fixat pe circumferința acetabulului.
3
Mișcarea de flexie-extensie ”se realizează în plan sagital, în jurul unui ax
transversal care trece prin marele trohanter şi foseta ligamentului rotund”.
Mișcarea de abducție-adducție ”se realizează în plan frontal, în jurul unui
ax antero-posterior care trece prin centrul capului femural”.
Mișcarea de rotație externă- internă ”se realizează în jurul unui ax vertical
care leagă centrul capului femural cu centrul codilului medial”. Rotatorii externi
sunt: fesierul mijlociu fesierul mare, gemenii, piramidalul, obturatorii, pătratul
femural, pectineul, dreptul intern şi croitorul. Rotatorii interni sunt: fesierul
mijlociu fesierul mic, semitendinosul şi semimembranosul.
Mișcarea de circumducție reprezintă combinarea tuturor mișcărilor
descrise anterior. Așadar, în realizarea acestei mișcări intervin toate grupele
musculare ale şoldului, acestea fiind: capul femoral, care se învârte în cavitatea
cotiloidă; diafiza femurului, descrie un con; epifiza distală a femurului, descrie
un cerc.
4
este delimitată de către ramurile ischionului și pubisului. Corpurile celor trei
oase se întâlnesc la nivelul acetabulului:
- partea superioară a acetabulului corespunde ilionului
- partea inferioară ischionului
- partea anterioară a pubisului.
Sacrul reprezintă osul median şi simetric, care este alcătuit din sudura
vertebrelor sacrate. Acesta închide partea posterioară a bazinului. Este îndreptat
oblic, în jos şi înapoi. Formează cu ultima vertebră lombară un unghi, care
proemină anterior, numit promontoriu.
Coccisul se află sub sacru și rezultă din sudura celor 4 sau 5 vertebre
coccigiene. Are forma unei piramide triunghiulare cu baza în sus.
Femurul este un os lung (este cel mai lung os al corpului) format dintr- un
corp numit diafiză și două extremități numite epifize, una proximală și alta
distală. Epifiza proximală este legată de corp printr- un col chirurgical, iar
epifiza distală este un masiv voluminos și este format din două proeminente
articulare puternice numite condili.
”Stabilitatea articulației coxo-femurale este întărită de mușchii care
atașează femurul de pelvis. Mușchii sunt grupați după funcția lor: mușchii fesieri
(superficial, mediu, profund și piriform) sunt responsabili de abducția și rotația
internă a articulației, grup rotator extern: mușchii obturator intern și extern,
mușchiul gemen și pătrat femural. Adducția este realizată de mușchii adductori
și pectinus”.
5
Vascularizația arterială a capului femural se realizează prin trei surse:
- un inel extracapsular situat la baza capului femural
- ramuri ascendente
- arterele ligamentului rotund.
Aceste surse sunt strâns fixate de os, în așa fel, ”încât sunt lezate în cazul
unei fracturi cu deplasare a capului femural. Inelele arteriale se termină prin
mici arteriole care pot fi uşor obstruate de diverşi trombi”.
7
CAPITOLUL II. LUXAȚIA DE ȘOLD
2.1. Definiția bolii
2.2. Etiologie
Luxațiile de șold sunt mai rare și mai frecvente la adulți, fiind produse
prin accidente de muncă, de automobil, prin cădere de la înălțime, în timpul
ascensiunilor, prin torsiuni violente și căderi în timpul practicării schiului, prin
traumatisme directe asupra regiunii trohanteriene. Accidentele auto sunt cele
mai frecvente, reprezentând o treime din traumatismele ce duc la luxația de șold.
Mecanismul de producere al acestei luxații este cea mai frecventă atunci
când agentul traumatic acționează asupra genunchiului, coapsa fiind în flexie și
în adducție, iar când membrul pelvin se află în altă poziție. Acesta poate produce
luxații coxofemurale, care sunt însoțite de multe ori de fracturi. De asemenea, și
accidentele de motocicletă, unde picioarele sunt de obicei în hiperabducție,
rezultă o luxație.
2.3. Etiopatogenie
Capul femural nu poate ieși din cavitate, decât rupând ligamentul rotund
sau smulgându-l. Capsula este și ea sfâșiată pe o distanță mai mare sau mai
mică, sau poate fi ruptă în orice parte a ei. Mușchii din jur, dar mai ales pătratul
crural, gemenii, tendonul obturatorului intern pot fi și ei dilacerați, cartilajul de
încrucișare poate fi vătămat, ca și limbul cavității cotiloide, și există fracturi ale
sprâncenei cotiloidiene și mai rar ale buzei posterioare cotiloidiene. Foarte rar se
întămplă unele compresiuni sau chiar leziuni vasculare cu hematom, și leziuni
nervoase, cum ar fi elongația sau apăsarea nervului sciatic.
8
2.4. Tabloul clinic
Simptomatologia cuprinde:
- dureri vii în regiunea șoldului
- deformare articulară
- echimoza, hematom
- impotența funcțională totală a membrului inferior
- aparenta scurtare/alungire a membrului inferior afectat
- atitudine vicioasă în raport cu forma anatomopatologică[12].
2.5. Clasificare
luxația
ischiatică
2. luxații atipice (rare):
- supracotiloidiene
- subcotiloidiene
- subspinoase
- perineale
- pubo-perineale
- intrapelvine
9
Luxațiile tipice
Luxațiile anterioare:
- în general, aceste luxații sunt produse prin accidente de auto sau de calea
ferată, când individul este surprins cu coapsele în abducție și genunchii flectați,
care pot fi sau nu însoțite de o fractută a sprâncenei cotiloidiene. În luxații
anterioare capsula se rupe și îngăduie capului femural să meargă spre pube sau
către gaura obturatoare.
10
Luxațiile posterioare:
- aceste luxații sunt cele mai frecvente. ”Coapsa este surprinsă în adducție
și extensie, așa încât, în varietatea iliacă, capul dezinseră mai întâi capsula până
dă de tendonul obturatorului intern pe care, dacă-l rupe, străpunge capsula
întinsă și alunecă înafara cotilului, și pote să treacă în fosa iliacă externă,dacă
ligamentul Y rămâne intact”. În varianta ischiatică se rupe pătratul crural și
obturatorul extern, în așa fel, încât capul poate să se așeze către spina sciatică.
11
Luxațiile atipice (recente- sunt rare sau excepționale)
Luxația supracotiloidină
- capul se află imediat deasupra cavității cotiloide, deoarece capsula
articulară se rupe în partea superioară
Luxația subcotiloidienă
- capul femural are o situație instabilă, membrul inferior este ușor
lungit și este într-o atitudine de rotare externă a piciorului
Luxația subspinoasă
- capul femural merge pănâ în apropierea spinei iliace antero-
inferioare
Luxația suprapubiană
- capul femural este la partea mijlocie a arcadei crurale, iar marele
trohanter se apropie de creasta iliacă
Luxația perineală
- capul femurului apare foarte evident în dosul scrotului, coapsa este
în abducție și flectat în unghi drept pe abdomen. ”În aceste cazuri
pot exista tulburări urinare și chiar ruperi ale uretrei”
Luxația intrapelviană
- este o fractură a cotilului cu înfundarea capului femural uneori până
în pelvis.
2.6. Investigații
2.6.1. Clinice
1. Inspecția - tipul constituțional și greutatea pacientului aduc unele precizări,
mai ales pentru ortostatismul și mersul celor cu sechele ale membrului inferior.
Se inspectează:
- poziția sau atitudinea segmentului sau membrului lezat
- deformările articulare
- aspectul tegumentelor și al țesutului subcutanat
- culoarea poate fi modificată de hematom
- troficitatea pielii și a fanerelor
- rețeaua venoasă superficială
- edemul segmentului interesat.
12
2. Palparea:
2.6.2. Paraclinice
13
Fig. 11 - examen radiografic
2.7. Diagnostic
2.7.1. Diagnostic pozitiv
reducerea
Fig. 12 – model Bohler
Pasul doi este urmată de un aparat gipsat de două săptămâni, după care
nu se vor permite mobilizările încă două saptămâni (inclusiv statul pe scaun).
Mersul cu cîrje, cu aproximativ 10% încărcare pe membrul afectat. În perioada
de gipsare, ca și în continuare se aplică curenți pulsate de înaltă frecvență, cu
frecvență 600 și penetrație 6, în ședințe zilnice de 20-30 minute. După degipsare
se adaugă: masaj, ultrasunet, diadinamici, interferențiali, cu scop antalgic,
antiedem și pentru combaterea hematomului. Se mai adaugă și infiltrații
intraarticulare și periarticulare cu hidrocortizon și xilină. În luxații fără
complicații, recuperarea nu durează mai mult de 2-3 săptămâni.
19
- excizia fragmentelor ostiocartilaginoase libere (dacă fragmentele sunt
mici), sau osteosinteza capului femoral sau acetabulului (dacă fragmentele
sunt mari).
Evoluția este cu atât mai bună, cu cât reducerea este mai precoce. Se
spune că ”o luxație coxofemurală nu trebuie să apuce un răsărit sau un apus de
soare fără a fi redus”. De aceea, o extensie continuă pentru 15-30 de zile, iar
mersul cu cârje fără sprijin pe membrul bolnav 30-180 de zile. Acesta constituie
măsuri de precauții, care colaborate cu controale periodice clinico-radiologice
pot preîntâmpina complicații neplăcute. Se poate ajunge la evoluție favorabilă,
dacă se respectă tratamentul igieno-dietetic, indicațiile medicului și tratamentul
trapeutic.
2.9.2. Complicații
Cea mai periculoasă complicație este ratarea unor leziuni asociate, cum ar
fi fractura de șold fără deplasare, care se pot deplasa în timpul manevrelor de
reducere. Trebuie făcut un control vascular și nervos al întregului membru
inferior.
Complicații locale imediate - compresiunea nervului obturator, nervul
crural, alongarea nervului sciatic, comprimarea vaselor femurale. La luxația
deschisă – retenția de urină, leziunile osoase, tromboză nervoasă masivă a
regiunii bazinului și a membrului inferior. Complicații tardive – necroză
aseptică de cap femural. Cauzele necrozelor sunt multifactoriale, dar mare parte
se datorează leziunilor vaselor de la nivelul ligamentului rotund.
Coxartroza predominantă în luxațiile ce asociază fracturile capului
femural, atrofii musculare, atitudini vicioase, impotență funcțională, dureri,
reacții musculare, îngroșări și osificări ale capului femural, tendinița mușchilor
rotatori ai coapsei, recidiva, luxația nervului sciatic, de obicei apare în cazul
osificării heterotopice care comprimă sau întind nervul.
20
CAPITOLUL III. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL B.F.K.T.
ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LUXAȚIE DE ȘOLD
3.1. Rol propriu
22
- explic pacientului că trebuie să comunice fiecare senzație percepută în
timpul tratamentului
- monitorizez funcțiile vitale în timpul tratamentului, dar și după terminarea
acestuia:
respirația, a cărei frecvență normală este: 16 -18r/min
pulsul cu valori normale: 60-80b/min
tensiunea arterială: sistolică 120-140 mmHg, și cea diastolică
70-90 mmHg
temperatura normală: 37oC.
A. În perioada de imobilizare:
Tratamentul luxației are la bază imobilizarea prelungită (depinde de caz),
care poate crea complicații nedorite, astfel terapia pregătitoare poate începe încă
din perioada de imobilizare.
1. Posturarea membrului afectat pentru facilitarea circulației veno-limfatică,
lupta contra edemului.
24
Eviterea instalării atitudinilor vicioase, ca prima măsură este poziționarea
corectă a bolnavului în pat. O poziție corectă reportează greutatea corpului în
mod uniform pe articulații și ligamente. Flexumul șoldului poate fi cauzat de o
saltea prea moale, acest fenomen poate fi împiedicat prin așezarea bolnavului pe
o saltea tare, rezistentă.
4. Masajul general
1. Termoterapia
Termoterapia se face prin aplicații de căldură locală, vor fi inhibați
receptorii pentru durere. Se pot realiza astfel, proceduri superficiale, la nivelul
șoldului și proceduri de termoterapie în profunzime.
Pentru procesele de suprafață vom utiliza: perna electrică, parafină, Solux
și radiații ultraviolete.
Perna electrică locată la nivelul șoldului timp de 10-15 minute, de două-trei ori
pe zi.
Aplicații de parafină: parafina se topește la temperatura 50-600C, într-un vas la
temperatura 65-700C, se unge regiunea șoldului, grosimea stratului este de 0,5-1
cm. Peste stratul de parafină se aplică vată sau flanelă și apoi se acoperă
regiunea cu pătură.
27
Dușul cu aer cald – constă în proiectarea aerului cald furnizat de un generator,
pe regiunea de tratat (șold). Se asociază cu masajul, poate fi aplicat la patul
bolnavului.
Împachetarea cu nămol – are un rol benefic în luxația de șold.
Tehnica de aplicare: se așează pătura pe pat, fără nici o cută, peste ea pânza
impermeabilă, peste aceasta un cearceaf. Nămolul pregătit la temperatura
prescrisă (38-440C) se întinde pe cearceaf 2-3 cm grosime. Bolnavul se așează
pe nămol cu partea inferioară a trunchiului (de la bazin în jos). Se aplică
nămolul pe părțile laterale și în față, circular ca un sul. Se acoperă cu cearceaful,
cu pânza impermeabilă, apoi cu pătura. Compresa rece se așează la cap pentru a
evita congestia cerebrală. Temperatura la care se aplică nămolul este 38-40 0C.
Durata ședinței 20-40 de minute.
După procedură bolnavul va face un duș cald.
3. Electroterapia
Electroterapia are un rol deosebit prin inhibarea transmisiei informațiilor
dureroase prin stimularea electrică selectivă a fibrelor neconductoare ale durerii.
Curentul Galvanic – reprezintă aplicarea terapeutică a curentului continuu de
joasă frecvență pe regiunea de tratat, prin intermediul unor electrozi plasați în
material hidrofil: un electrod este activ iar altul este indiferent.
După suspendarea imobilizării se aplică electrodul activ pe zona
trohanteriană, iar electrodul indiferent pe treimea inferioară a coapsei. Electrozii
vor fi bine acoperiți de stratul hidrofil umezit în apă călduță, pentru a preveni
arsurile. Pacientul va fi poziționat în decubit dorsal sau lateral. Electrozii se vor
fixa cu ajutorul unor benzi elastice de cauciuc cu butoniere și butonașe speciale
cu care se închide, sau cu săculeți de nisip. După executarea acestor manevre,
pacientul va fi acoperit cu un cearceaf și se va trece la declanșarea curentului
prin comutatorul general, apoi se va trece la fixarea intensității curentului, care
este în funcție de toleranța bolnavului (0,5 mA), fixânduse apoi durata ședinței
pe ceasul semnalizator. Se va explica scopul urmărit și senzațiile cutanate pe
care trebuie să le simtă.
Ritmul ședințelor: zilnic.
Numărul ședințelor: 10-12 ședințe.
Durata ședinței: 15-30 minute
Iontoforeza - prin acest procedeu se introduc în organism diverse substanțe
medicamentoase cu ajutorul curentului electric, care le transportă. Aceste
substanțe medicamentoase au caracter atiinflamator și antialgic. Acestea vor fi
plasate pe electrodul activ. Dintre substanțe folosite în luxația de șold:
28
- xilină
- novacaină
- corticoizi
Curenții Diadinamici
Efectul acestor cutenți sunt:
- analgetice
- hiperemiant
- dinamogene
29
Se pot face aplicații unilaterale, pacientul fiind poziționat în decubit
lateral, electrodul negativ supratrohanterian, iar electrodul pozitiv pe treimea
proximală a coapsei. Se pot face aplicații bilaterale, pacientul în poziția decubit
dorsal, electrodul negativ pe articulația coxofemurală durerosă, electrodul
pozitiv pe articulația coxofemurală de partea opusă.
Electrozii vor fi înveliți în material hidrofil umezit în apă caldă și vor fi
menținuți de benzi elastice de cauciuc sau de saci cu nisip.
Tehnica de aplicare ca la galvanizare.
Durata ședinței: 15-30 minute.
Numărul ședințelor: 10-12 ședințe.
În aplicațiile în scop analgetic se recomandă începerea ședinței cu forma
D.F. 1-2 minute sau cu o galvanizare simplă de scurtă dutată. Intensitatea se
reglează după scopul urmărit, fără a atinge pragul sensibilității dureroase.
Durata ședinței: 4-8 minute.
Ritmul ședinței: zilnic.
Numărul ședinței: 6-10 ședințe.
Curenții Trabert - este forma de curent cu efect analgetic și hiperemiant.
Tehnica de aplicare este ca la galvanizare și diadinamici. Electrodul negativ se
plasează pe locul cel mai dureros, iar cel pozitiv proximal la numai 3-5 cm
distanță.
Intensitatea se va fixa până la pragul senzației tipice de vibrație. Se recomandă
5-10 mA pentru membre. Efectul analgetic va fi resimțit imediat la sfârșitul
ședinței.
Se fac aplicații zilnice 6-8 ședințe, dacă după primele trei ședințe nu se obțin
efecte, tratamentul trebuie sistat.
În aplicarea curenților de joasă frecvență se vor evita regiunile în care sunt
încorporate piese metalice de osteosinteză sau chiar nemetalice, cum este
proteza totală de șold.
Curenți de medie frecvență - acțiunea curenților de 5KHz. Se manifestă în
straturi superficiale ale zonei de aplicație, având un efect excitomotor, iar
curenții 10 KHz au acțiune mai profundă și efect analgetic.
Curenți interferențiali – rezultă din doi curenți de medie frecvență cu
amplitudini constante, dar frecvențe diferite. Modularea intensității previne
instalarea fenomenului de acomodare.
30
În luxația șoldului redusă ortopedic putem utiliza electrozii de tip placă,
așezați pe zona șoldului dureros. Acestea sunt două perechi, introduse în
învelișuri umede de textură sintetică. Amplasarea lor se face în așa fel, încât
curenții să se încrucișeze în mijlocul zonei tratate. Electrozii de tip placă se
fixează cu benzi elastice sau săculeți de nisip, uneori prin greutatea corpului.
Frecvența va fi în funcție de scopul urmărit:
- frecvențe mici sub 10 Hz produc efecte excitomotor,
- frecvențe medii 12-135 Hz efect decontracturant vasculotrofic,
- frecvențe rapide- efect analgetic.
5. Masajul
Efectele fiziologice
a. Acțiuni locale:
acțiune sedativă asupra durerilor de tip nevralgic, muscular și articular;
acțiune hiperemiantă locală, de îmbunătățire a circulației locale;
înlăturarea lichidelor interstițiale de stază, cu accelerarea proceselor de
rezorbție în regiunea masată;
b. Acțiuni generale:
stimularea funcțiilor aparatului circulator și respirator;
creșterea metabolismului bazal;
efecte favorabile asupra stării generale a bolnavului: îmbunătățirea somnului,
îndepărtarea oboselii musculare.
Mecanisme de acțiune:
32
Alt mod de acțiune este efectul mecanic asupra lichidelor interstițiale,
țesuturilor conjunctive, masajul putând să intervină favorabil, ajutând la
rezorbția lor în sânge pentru a fi eliminate.
Contraindicațiile masajului:
boli de piele
boli vasculare (varice, flebite, tromboflebite)
boli hemoragice.
6. Kinetoterapia
Recuperarea stabilității și mobilității șoldului se vor realiza prin
kinetoterapie. Obiectivul principal va fi reducerea atitudinilor vicioase în
flexum sau rotație externă.
33
Aceasta se va realiza prin:
Posturi libere
pentru flexum
- decubit ventral cu o pernă sub abdomen, pentru a delordoza, a doua
pernă sub genunchi și o greutate pe bazin (progresiv până la 5 kg)
- decubit dorsal, cu o pernă sub bazin, membrul afectat întins, iar cel
sănătos flectat se sprijină pe talpă.
pentru rotație externă
- pacientul se așează în decubit heterolateral, membrul afectat
încrucișând pe cel sănătos, șoldul flectat, piciorul se sprijină pe pat
prin maginea internă, călcâiul ușor ridicat.
- decubit dorsal, șoldul și genunchiul flectate se lasă să cadă coapsa
liber spre linia mediană, piciorul rulând pe marginea lui internă.
Posturi fixate
Mișcări pasive
Mobilizări active
34
Tonifierea musculaturii
Acești mușchi au rol de a fixa capul femural în cotil, sunt rotatori externi.
Tonifierea lor se face prin exerciții izometrice, poziționând asfel: în decubit
dorsal sau șezând cu gambele atârnând la marginea patului, coapsa fixată, se
face rotație externă a șoldului prin ducerea gambei înăuntru peste cealaltă gambă
în timp ce priza se face pe fața internă a gleznei, iar contrapriza pe fața externă a
genunchiului.
35
Tonifierea psoasiliacului se face din poziția șezândă (șold la 900), genunchiul la
900. În acest fel sunt scoși din acțiune flexorii accesori. Se flectează coapsa
contra unei rezistențe.
exerciții izometrice :
- decubit dorsal sub genunchi o pernă, sau un sac de nisip, prin ridicarea
gambei se contractă cvadricepsul.
exerciții cu contrarezistență:
- decubit dorsal o priză pe coapsa inferioară, contrapriză sub călcâi,
bolnavul ridică membrul inferior, iar kinetoterapeutul contrează mișcarea
- șezând cu o greutatea pe treimea inferioară a gambei se face extensia
gambei pe coapsă.
- decubit dorsal sau ventral exerciții la scripete cu contragreutăți.
36
Reluarea mersului
3. Mersul cu baston
Cere o suită de exerciții comlexe ca: mers liber, mers pe pantă, mers
înapoi, mers lateral, mers în zig-zag.
3.3.1. Kinetoterapia
40
Reeducarea adducției:
1. Prin adoptarea anumitor posturi:
Exerciţiul 1 – Din decubit dorsal pacientul încrucişează membrele
inferioare cu genunchii întinşi, membrul inferior lezat este dedesubt şi din
poziţia şezândă se poate încrucişa coapsa (poziţia „picior peste picior”).
Exerciţiul 2 – Pacientul în decubit homolateral, cu o pernă sub genunchi,
membrul inferior este flectat din coxofemurală şi genunchi.
2. Prin mobilizări pasive:
Exerciţiul 1 – Pacientul în decubit dorsal; se flectează articulaţia
coxofemurală şi asistentul execută tracţiunea de adducţie, având grijă să fixeze
bazinul.
Exerciţiul 2 – Pacientul în decubit contralateral cu membrul inferior
flectat din coxofemurală şi genunchi, degajând posibilitatea de adducţie pentru
membrul inferior de deasupra; dacă bazinul este la marginea mesei, adducţia
poate fi mult amplificată.
3. Prin mişcări autopasive:
41
3. Prin mişcări autopasive:
Se pot executa mai multe montaje cu ajutorul scripeţilor.
4. Prin mişcări active:
Exerciţiul 1 – Pacientul în decubit ventral, cu genunchiul flectat:
deplasarea gambei într-o parte şi în alta.
3.3.2. Masajul
42
Netezirea se începe cu ambele palme care se aplică în cerc în jurul
coapsei. Manevrele se fac cu palmele alunecând de sub genunchi până peste
regiunea fesieră.
Fricțiunea cu podul palmei, cu tăișul mâinii sau cu pumnul.
Frământatul este procedeu de bază, cu o mână, apoi cu ambele.
Tocatul și bătătoritul se evită pe regiunea internă a coapsei.
Neterzirea de încheiere se face lung și lent cu efect liniștitor. Se acoperă
părțile masate cu un cearșaf sau prosop, se lasă câteva minute de repaos și de
menținerea relaxării. Este bine ca ședințele de masaj dintr-un tratament, să fie
executate de către una și aceeași persoană, care cunoaște cazul și s-a adaptat la
particularitățile și necesitățile acestuia. Efectele masajului se resimt chiar după
prima ședință, dacă acesta este bine executat.
Durata unei ședințe: 5-10 minute.
Ritmul ședinței: zilnic.
Durata tratamentului: 10-12 zile.
43
CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ
Caz clinic nr. 1
1. Nume şi prenume F. C.
2. Vârstă 27
3. Sex F M
4. Domiciliu Codlea, jud. Brașov
44
Praclinice: Respirație: 18r/min
Temperatura: 37oC
Radiografie
CT
EKG
C /13. Tratament 1. Chirurgical Operat
Neoperat
2. Medicamentos Algocalmin
Zinacef
Diazepam
3. Fizical:
Posturare pentru corectarea
a). Kinetoterapie atitudinilor vicioase
Mobilizări pasive – active
5 serii-2ori pe zi
Tonifierea musculaturii
b). Fizioterapie
Curent Galvanic- aproximativ
1,5mA, intensitate de furnicătură,
20 de minute, zilnic
45
Pacientul a suportat bine spitalizarea, nu au fost incidente, a cooperat cu echipa
de îngrijire, simptomatologia prezentă la internare s-a ameliorat, s-a externat cu
evoluție favorabilă sub tratament medicamentos și fizical cu următoarele
recomandări: kinetoterapie la domiciliu.
Plan de îngrijire
46
2. Nevoia Diminuarea -creșterea -evaluez -kinetoterapie Ziua1:
de a mișcării gradului de capacitata de pentru deplasare
mișca și datorită independen- imobilizare a creșterea forței foarte grea
de a avea impotenței ță pacientului musculare
o bună funcționale și Ziua 7:
postură durerii - îl pregătesc - exerciții pacinetul
manifestată fizic și psihic pasive, pasiv- se
prin limitarea pentru active, activ cu deplasea-
amplitudinii efectuarea rezistență ză ajutat
mișcării exercițiilor de progresivă
recuperare Ziua 11:
-flexie- obiectiv
- explic etapele extensie, îndeplinit
procedurilor abducție-
adducție 2 serii
-educ pacientul câte 10 repetări
să exprime
reacțiile
neplăcute la
tratament și
necesiatea
colaborării lui
3. Nevoia Dificultate de -asigurarea -asigur liniștea -introduc în Ziua 1:
de a a dormi, a se odihnei pacientului, programul de somn
dormi și odihni datorită necesare aerisirea recuperare agitat
de a se durerii refacerii camerei exerciții de
odihni manifestată relaxare Ziua 6:
prin -educ pacientul Jacobson calitatea
disconfort, pentru exerciții somnua
somn de relaxare crescutlu
perturbat înainte de
culcare și să Ziua 9:
adopte poziți obiectiv
antalgice pentru îndeplinit
diminuarea
durerii
4. Nevoia Afectarea -reducerea -observ aspectul -aplic Ziua 1:
de a fi integrității echimozei tegumentului proceduri de șoldul
curat și tegumentelor electroterapie drept
de a datorată -creșterea -recomand care au și rol mărit de
proteja procesului capacității aplicarea de antiinflamator: volum cu
tegumen- inflamator de comprese reci curenți echimoză
tele manifestată autoîngrijire pentru interferențiali
prin echimoză reducerea 10-12Hz, 10 Ziua 5:
inflamației și minute și laser inflamație
47
modificării de 7J/cm2 4 la șold
colorație a minute
tegumentului Ziua 12:
Curent obiectiv
-ajut pacinetul Galvanic îndeplinit
la efectuarea 1,5mA,
toaletei locale și intensitate de
generale furnicătură, 20
de minute
Curent
Diadinamic:
Difazat 2
minute, Ritm
Sincopat 7
minute
Ultrasunet: 0,5
wcm2, 4 minute
48
Caz clinic nr. 2
1. Nume şi prenume D. S.
2. Vârstă 50
3. Sex F M
4. Domiciliu Brașov, jud. Brașov
Neoperat
2. Medicamentos Algocalmin
Ketonal
Diazepam
3. Fizical:
Posturare pentru corectarea
a). Kinetoterapie atitudinior vicioase
Mobilizări pasive – active
Tonifierea musculaturii
Creșterea mobilității
b). Fizioterapie
Curent Galvanic
Curenți Trabert
Curenți interferențiali
Laser
50
Plan de îngrijire
53
Caz clinic nr. 3
1. Nume şi prenume P. E.
2. Vârstă 17
3. Sex F M
4. Domiciliu Satu Nou, jud. Brașov
Neoperat
2. Medicamentos Algocalmin la nevoie
Diclofenac
3. Fizical:
Posturare pentru corectarea
a). Kinetoterapie atitudinior
Mobilizări pasive – active
Tonifierea musculaturii
55
Plan de îngrijire
- ajut pacientul
să se îmbrace
și să se
dezbrace
- învăț
pacientul cum
să se îmbrace
și să se
dezbrace
singur în
aceasta
perioadă
4.Nevoia Nesiguranță -să reduc -educ pacientul analgezice Ziua 1:
de a din cauza gradul de să își exprime prezintă
comunica durerii, nesiguranță nevoile și -exerciții de nesiguran
manifestată și să cresc dorințele, să relaxare ță în
prin gradul de solicite ajutor Jacobson comunica
comunicare încredere în pentru re
ineficientă sine și în deplasare -exerciții de
cadrele creșterea forței Ziua 2:
57
medicale și a stabilității am
crescut
-încurajez în gradul de
efectuarea încredere
exercițiilor și
comunica
re
58
Concluzii
59
Noutăți și propuneri
60