Anexa nr.

1
la decizia Consiliului raional Edineț
nr. 23/18 din 25.03.2013

Regulament
privind organizarea educaţiei incluzive în instituţiile
de învăţămînt din raionul Edineţ

I. Termeni şi noţiuni specifice

1. In prezentul Regulament se utilizează termeni şi expresii specifice avînd următoarele sensuri:
a) adaptare curriculară - corelarea curriculum-ului general cu posibilităţile copilului/elevului cu cerinţe
educaţionale speciale, din perspectiva finalităţilor procesului de integrare/incluziune şcolara şi socială a acestuia;
b) afectare - variaţiile semnificative de la norma stabilită;
c) asistent personal - angajat al domeniului social, cu contract individual de muncă încheiat cu autoritatea
administraţiei publice locale, pentru a asista un copil cu dizabilităţi fizice grave, care este în imposibilitate de a se
autoadministra pe durata programului şcolar;
d) cadru didactic de sprijin - cadru didactic care acordă asistenţă psihopedagogică şi educaţională elevilor cu
cerinţe educaţionale speciale şcolarizaţi în învăţămîntul general;
e) centru de resurse - subdiviziune a instituţiei de învăţămînt general cu atribuţii de asistenţă a copiilor cu cerinţe
educaţionale speciale, integraţi/incluşi în învăţămîntul general, care prestează servicii de îngrijire, asistenţă
educaţională, consiliere psihologică, socializare prin activităţi extracurriculare, dezvoltare a deprinderilor de
autoadministrare, recreere etc;
f) centru de zi pentru copii cu dizabilităţi - serviciu pentru protecţia copilului, a cărui misiune este de a preveni
abandonul şi instituţionalizarea copiilor, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor activităţi de îngrijire, educaţie,
abilitare-reabilitare, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă, orientare şcolară,
precum şi a unor activităţi de sprijin, consiliere, educare pentru părinţi/reprezentanţii legali, alte persoane care au în
îngrijire copii;
g) cerinţe educaţionale speciale - necesităţi educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale
educaţiei, care solicită adaptări pentru diferite tipuri de deficienţe sau/şi tulburări şi asistenţă complexă (educaţională,
psihologică, medicală, socială etc);
h) comisia multidisciplinară intraşcolară - grup de specialişti, constituit la nivelul instituţiei de învăţămînt
preuniversitar, cu atribuţii de evaluare a nivelului de dezvoltare a copiilor, identificare a necesităţilor şi acordare a
asistenţei psihopedagogice copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
i) dificultăţi de învăţare - grup de tulburări ce se exprimă prin dificultăţi semnificative în achiziţionarea şi
utilizarea receptării şi înţelegerii limbajului, a vorbirii, scrierii, citirii, raţionamentului, altor abilităţi cognitive, precum
şi a unor abilităţi sociale;
j) dizabilitate - afectare, limitare a activităţii şi restricţie de participare; rezultatul sau efectul unor raporturi
complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintă circumstanţele de
viaţă ale acestuia;
k) educaţie incluzivă - abordare şi proces continuu de asigurare a oportunităţilor şi şanselor egale pentru
persoanele excluse/marginalizate de a beneficia de drepturile fundamentale ale omului la dezvoltare şi educaţie;
l) funcţionare - termen generic pentru funcţiile organismului, structurile corpului, activităţi şi participare, ce
denotă aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problema de sănătate) şi factorii contextuali în care
se regăseşte (factori de mediu şi personali);
m) incapacitate - limitări funcţionale care sunt cauzate de disfuncţionalităţi (deficienţe) fizice, intelectuale sau
senzoriale, de condiţii de sănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate (motrică
sau cognitivă) ori un comportament;
n) incluziune/integrare şcolară - proces de încadrare/includere a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în
învăţămîntul general, prin activităţi educaţionale formale şi nonformale;
o) instituţie de învăţămînt general - grădiniţă, şcoală primară, gimnaziu, liceu;
p) învăţămînt formal - învăţămînt instituţionalizat, structurat în mod ierarhic, gradat cronologic;
q) învăţămînt nonformal - proces care include acţiuni de educaţie/formare, desfăşurate neformalizat în afara
procesului didactic/de formare ca atare: cercuri, ansambluri, cluburi, tabere, concursuri, excursii, conferinţe, întruniri,
expoziţii etc;
r) probleme de învăţare - tulburări caracterizate prin aceleaşi deficienţe ca şi dificultăţile de învăţare, cu deosebirea
că problemele se instaurează pentru întreg parcursul vieţii, fiind deseori suprapuse cu alte dizabilităţi;
s) psihopedagog - specialist avînd competenţe necesare în susţinerea copiilor în procesul de adaptare şi integrare
şcolară, de corectare/recuperare a deficienţelor în dezvoltarea copiilor;
t) participare - implicarea unei persoane într-o situaţie de viaţă, funcţionarea la nivelul societăţii;
u) terapii specifice - complex de acţiuni realizate prin metode şi proceduri de abilitare/reabilitare în scopul
asigurării dezvoltării psihofizice a copilului.
 II. Dispoziţii generale
2. Prezentul Regulament stabileşte modul de organizare a educaţiei incluzive în instituţiile de învăţămînt general.
3. Educaţia - incluzivă se dezvoltă în instituţii de învăţămînt general care asigură accesul necondiţionat la educaţie
tuturor copiilor, prin educaţie formală şi nonformală şi servicii de suport, acordate copiilor cu cerinţe educaţionale
speciale.
4. Instituţiile de învăţămînt general care dezvoltă practici incluzive se organizează în conformitate cu prevederile
art.401 din Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995 şi funcţionează în baza Regulamentului-tip al instituţiilor
de învăţămînt secundar general (şcoală primară, gimnaziu, liceu), aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei şi
Tineretului nr.547 din 13.08.2007 şi Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea liceelor, aprobat prin ordinul
Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr.415 din 06.11.2006, precum şi a prevederilor prezentului Regulament.
5. În învăţămîntul general pot fi dezvoltate următoarele modele de organizare a educaţiei incluzive:
a) Modelul I se organizează în instituţii de învăţămînt general, cu un contingent total de pînă la 300 de elevi, în
care activează personal didactic de sprijin şi este amenajat un centru de resurse, conform prevederilor din pct.123 al
prezentului Regulament;
b) Modelul II se organizează în instituţii de învăţămînt general, cu un contingent total de peste 300 de elevi, în
care activează personal specializat pentru asigurarea incluziunii şcolare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale:
cadru didactic (cadre didactice) de sprijin, psiholog şcolar, logoped şi este amenajat un centru de resurse, conform
prevederilor capitolului XII al prezentului Regulament;
c) Modelul III se organizează, conform criteriilor stabilite pentru Modelul II, în baza unei instituţii de învăţămînt
general în care se şcolarizează copii cu dizabilităţi moderate şi severe şi care activează în parteneriat cu un centru de
zi pentru copii cu dizabilităţi.
6. În instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive se realizează, în colaborare cu serviciile comunitare,
activităţi de predare-învăţare-evaluare, stabilite de legislaţia în vigoare şi sînt dezvoltate servicii în domeniul educaţiei
incluzive: asistenţă psihopedagogică, asistenţă psihologică, formare, informare, documentare, consiliere, realizare de
proiecte şi programe etc.
7. În instituţiile de învăţămînt general cu practici incluzive sînt instituite centre de resurse care prestează servicii
de asistenţă educaţională, consiliere şi asistenţă psihopedagogică, terapii specifice copiilor cu cerinţe educaţionale
speciale.
8. Instituţiile de învăţămînt general care dezvoltă practici incluzive se subordonează Direcţiei Învăţămînt şi
Cultură, care coordonează, monitorizează şi evaluează realizarea activităţilor specifice procesului educaţional incluziv
şi este asistată, din punct de vedere metodologic, de Serviciul raional de asistenţă psihopedagogică.
9. Instituţiile de învăţămînt general cu practici incluzive colaborează cu alte instituţii de învăţămînt general,
instituţii conexe învăţămîntului preuniversitar, cu direcţiile/secţiile raionale/municipale de asistenţă socială şi protecţia
copilului, autorităţile locale, reprezentanţi ai comunităţii locale, cu agenţi economici, organizaţii neguvernamentale,
cu persoane fizice din ţară şi din străinătate cu preocupări în domeniu.

III. Funcţiile, atribuţiile şi serviciile dezvoltate în instituţia de învăţămînt general cu practici

inclusive
10. În conformitate cu statutul şi misiunea sa, suplimentar la funcţiile de bază stabilite conform Regulamentului-
tip al instituţiilor de învăţămînt secundar general (şcoală primară, gimnaziu, liceu), aprobat prin ordinul Ministerului
Educaţiei şi Tineretului nr.547 din 13.08.2007 şi Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea liceelor, aprobat
prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr.415 din 06.11.2006, instituţia de învăţămînt general cu practici
incluzive îndeplineşte următoarele funcţii:
a) abilitarea/reabilitarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
b) acordarea serviciilor psihopedagogice, psihologice şi de consiliere în domeniul educaţiei incluzive
copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale.
c) orientarea şcolară şi vocaţională/profesională a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
d) acordarea suportului metodic, informarea, formarea continuă /perfecţionarea şi consilierea personalului
didactic în domeniul educaţiei incluzive;
e) informarea, formarea, consilierea părinţilor, reprezentanţilor comunităţii locale;
11. Instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive are următoarele atribuţii:
a) şcolarizarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
b) identificarea şi asigurarea intervenţiei timpurii în cazul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
c) evaluarea nivelului de dezvoltare a copiilor şcolarizaţi;
d) elaborarea planurilor educaţionale individualizate pentru fiecare copil cu cerinţe educaţionale speciale;
e) stabilirea, după caz, a serviciilor de sprijin şi/sau a terapiilor specifice pentru copiii cu cerinţe educaţionale
speciale;
f) implementarea planurilor educaţionale individualizate:
- realizarea adaptărilor curriculare;
- elaborarea strategiilor individualizate de evaluare;
- prestarea de servicii/terapii specifice sau referirea copiilor la astfel de servicii;
 - asigurarea asistenţei psihopedagogice, altor tipuri de asistenţă;
- realizarea programelor de asistenţă educaţională prin învăţămînt la domiciliu elevilor nedeplasabili;
f) evaluarea şi monitorizarea evoluţiei şcolare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
g) informarea şi consilierea familiilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale cu privire la problemele educaţiei
copiilor lor;
h) participarea, în calitate de instituţie-resursă (instituţie-pilot, bază de practică), la activităţile de informare,
documentare, formare şi perfecţionare a cadrelor didactice, antrenate în educaţia copiilor cu cerinţe educaţionale
speciale;
i) valorificarea experienţei pozitive şi promovarea bunelor practici, prin organizarea de seminare, mese rotunde
etc, prin publicarea elaborărilor de specialitate, prin cercetare aplicativă etc;
j) asigurarea resurselor umane şi materiale necesare pentru realizarea educaţiei incluzive de calitate;
k) asigurarea propriei dezvoltări instituţionale din perspectivă incluzivă;
l) iniţierea şi/sau participarea în diverse proiecte, programe pentru atragerea de granturi, sponsorizări, donaţii
etc;
m) colaborarea cu alte instituţii de învăţămînt şi de formare continuă în problematica educaţiei incluzive.
12. Instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive dezvoltă servicii de:
a) educaţie specializată a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
b) asistenţă educaţională (organizarea meditaţiilor, suport în pregătirea temelor pentru acasă) şi de
abilitare/reabilitare, recuperare/compensare pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi/incluşi în
învăţămîntul general;
c) evaluare psihopedagogică, diagnosticare, orientare şcolară şi vocaţională/profesională;
d) informare şi consiliere a cadrelor didactice;
e) informare şi consiliere pentru părinţi.

IV. Înscrierea în instituţia de învăţămînt general cu practici inclusive

13. Instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive şcolarizează toţi copiii care au domiciliul în aria de
cuprindere a unităţii de învăţămînt respective, inclusiv copii cu cerinţe educaţionale speciale nou-înscrişi sau
dezinstituţionalizaţi din învăţămîntul rezidenţial.
14. Înscrierea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale se face în baza cererii scrise a părintelui/reprezentantului
legal şi a recomandării Serviciului de asistenţă psihopedagogică.
15. În instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive se pot înscrie elevii care, convenţional, se distribuie în
următoarele-categorii:
a) elevi capabili să parcurgă învăţămîntul general fără dificultăţi;
b) elevi care au o dizabilitate fizică ce nu influenţează învăţarea;
c) elevi care au dificultăţi de învăţare;
d) elevi care au probleme de învăţare;
e) elevi care au probleme de ordin comportamental, afectiv sau relaţional.
16. În categoria copiilor cu cerinţe educaţionale speciale se includ şi copiii cu deficienţe provocate de unele
condiţii dezavantajate din punct de vedere social:
a) familii dezorganizate şi fără potenţial educogen;
b) situaţie materială precară care obstrucţionează capacităţile şi motivaţia pentru învăţare a copiilor.
17. În ciclul primar sunt admişi copii cu cerinţe educaţionale speciale care au atins vârsta de 7 ani, fiind şcolarizaţi
pentru o perioadă de maximum 6 ani. În baza deciziei comisiei multidisciplinâre interne şi cu acordul scris al părinţilor,
elevii cu cerinţe educaţionale speciale pot repeta 2 din cei 4 ani de studii în învăţămîntul primar.
18. În învăţămîntul secundar obligatoriu, elevii cu cerinţe educaţionale speciale sînt promovaţi cu
competenţele/finalităţile achiziţionate în ciclul primar şi pot fi şcolarizaţi pînă la atingerea vîrstei de 18 ani, pe o durată
maximă de 7 ani.
19. Elevii cu cerinţe educaţionale speciale înscrişi în instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive
beneficiază de asistenţa psihopedagogică şi educaţională necesară dezvoltării lor, precum şi de respectarea tuturor
drepturilor privind ocrotirea sănătăţii şi asistenţa socială, prevăzute de legislaţia în vigoare.
V. Organizarea procesului educaţional incluziv
20. Procesul educaţional în instituţia incluzivă se organizează urmărind realizarea următoarelor obiective:
a) şcolarizarea copiilor în medii de învăţare comune;
b) identificarea şi minimalizarea/eliminarea barierelor învăţării;
c) asigurarea flexibilităţii procesului şi adaptării acestuia la necesităţile copilului;
d) crearea unui sistem eficient de servicii/acţiuni de sprijin care să faciliteze incluziunea şcolară şi socială;
e) schimbarea atitudinilor, comportamentelor pentru toleranţă şi acceptarea diversităţii.
21. In funcţie de categoriile de cerinţe educaţionale speciale, incluziunea poate fi:
a) totală, cînd elevii sunt integraţi/incluşi în învăţămîntul general prin frecventarea tuturor disciplinelor, conform
planului-cadru, pe întreaga durată a lecţiilor;
b) parţială, cînd elevii frecventează doar anumite discipline şcolare şi durata aflării lor la fiecare lecţie este redusă
pornind de la capacitatea de participare;
 c) ocazională, cînd elevii participă doar la activităţi de socializare, extradidactice: excursii, serbări, spectacole,
competiţii sportive etc.
22. Forma de incluziune a copilului cu cerinţe educaţionale speciale este determinată de tipul şi gradul dizabilităţii
sau dificultăţilor acestuia.
23. Copilul cu cerinţe educaţionale poate trece dintr-o formă de incluziune în alta, în funcţie de rezultatele,
progresele înregistrate.
24. Şcolarizarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale se efectuează în baza deciziei Serviciului raional de
asistenţă psihopedagogică, respectând următoarea ordine:
a) Comisia multidisciplinară intraşcolară referă copiii care prezintă anumite dificultăţi/probleme de învăţare
pentru evaluare complexă şi multidisciplinară în cadrul Serviciului raional de asistenţă psihopedagogică pentru
constatarea/confirmarea încadrării acestora în categoria copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
b) Serviciul raional de asistenţă psihopedagogică constată, în baza actelor doveditoare eliberate de instituţia
medicală/Comisia de expertiză a capacităţii şi în rezultatul evaluării complexe şi multidisciplinare efectuate, încadrarea
copilului în categoria celor cu cerinţe educaţionale speciale şi recomandă forma de şcolarizare/incluziune a acestuia
(totală, parţială sau ocazională), elaborarea planului educaţional individualizat, acordarea asistenţei psihopedagogice
corespunzătoare;
c) Comisia multidisciplinară intraşcolară stabileşte programul şcolar al elevilor cu cerinţe educaţionale speciale
în funcţie de nivelul şi particularităţile de dezvoltare şi în baza recomandărilor Serviciului raional de asistenţă
psihopedagogică.
25. Procesul educaţional în instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive se desfăşoară conform
Curriculum-ului de bază şi recomandărilor Ministerului Educaţiei privind adaptarea curriculei la necesităţile copiilor
cu cerinţe educaţionale speciale şi potenţialul lor.
26. Elevii înscrişi în instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive, capabili să parcurgă învăţămîntul
general fără dificultăţi, studiază, sînt evaluaţi, promovaţi şi certificaţi după criteriile generale, stabilite de Ministerul
Educaţiei.
27. Elevii care au o dizabiliate fizică ce nu influenţează învăţarea studiază după programul obişnuit, conform
curriculum-ului general, sînt evaluaţi, promovaţi şi certificaţi în baza criteriilor generale. Aceştia necesită suport în
funcţie de gravitatea dizabilităţii: asistent personal, modificarea/adaptarea căilor de acces în instituţia de învăţămînt, a
mobilierului şcolar, a spaţiilor de uz comun, alte adaptări/modificări ale designului instituţional.
28. Elevii care au dificultăţi de învăţare sînt integraţi/incluşi în ciclul primar cu sprijin specific, în funcţie de
particularităţile de dezvoltare şi necesităţile constatate în rezultatul evaluării complexe şi multidisciplinare. În ciclul
secundar, aceşti elevi beneficiază de sprijin de recuperare educaţională, stabilit în raport cu rezultatele evaluării
competenţelor individuale. Sprijinul pedagogic se va face prin diferenţiere internă la clasă, asistenţa cadrului didactic
de sprijin, utilizarea materialului didactic adaptat etc. Elevii care au dificultăţi de învăţare sînt evaluaţi, promovaţi şi
certificaţi în funcţie de rezultatele individuale înregistrate.
29. Incluziunea şcolară a elevilor care au probleme de învăţare se face în dependenţă de gravitatea dizabilităţii.
Incluziunea va necesita sprijin educaţional acordat prin diverse tipuri de servicii: recuperare educaţională, cadru
didactic de sprijin, consiliere, reabilitare etc. Evaluarea, promovarea şi certificarea elevilor cu probleme de învăţare se
va realiza în dependenţă de rezultatele individuale ale acestora.
30. Procesul educaţional (predare-învăţare-evaluare) în cazul elevilor care prezintă probleme de ordin
comportamental, afectiv sau relaţional se va realiza în condiţii generale, cu stabilirea, după caz, a sprijinului specific
prin asistenţă psihologică.
31. Pentru fiecare elev cu cerinţe educaţionale speciale, comisia multidisciplinară intraşcolară elaborează, în baza
reglementărilor Ministerului Educaţiei, un plan educaţional individualizat care se aprobă de către Consiliul profesoral
al unităţii de învăţămînt şi se validează prin ordin al directorului.
32. Cadrele didactice la clasă sînt responsabile de realizarea/implementarea conformă şi calitativă a planului
educaţional individualizat. Rolul de coordonator în implementarea planului educaţional individualizat îi revine:
a) cadrului didactic de sprijin - în cazurile cînd este instituit acest post didactic;
b) învăţătorului la clasă în învăţămîntul primar şi dirigintelui clasei în învăţămîntul secundar general - în cazurile
cînd în statele instituţiei nu există cadrul didactic de sprijin.
33. Adaptarea curriculară depinde de tipul şi gradul dificultăţilor/dizabilităţilor şi cerinţelor speciale ale elevului
şi se realizează prin:
a) aplicarea curriculum-ului general, cu tehnologii didactice adaptate;
b) aplicarea unor modalităţi eficiente de adaptare curriculară care presupune corelarea curriculum-ului general cu
posibilităţile elevului cu cerinţe educaţionale speciale, din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi de integrare
şcolară şi socială a acestuia;
c) includerea în programul şcolar a unor activităţi suplimentare individualizate, destinate compensării şi
recuperării dificultăţilor de dezvoltare şi învăţare.
34. Adaptarea curriculară se realizează de către cadrele didactice la clasă, împreună cu cadrele didactice de sprijin,
prin eliminare, substituire sau adăugare de conţinuturi, în concordanţă cu obiectivele şi finalităţile stabilite în planul
educaţional individualizat.
35. Promovarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale dintr-o clasă în alta şi de la un nivel de învăţămînt la
altul se face în temeiul deciziei Consiliului profesoral, avînd ca bază rezultatele examinării problemei promovării în
şedinţă specială a comisiei multidisciplinare intraşcolare. Comisia se va asigura că la examinarea subiectului privind,
transferul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale de la un nivel de învăţămînt la altul vor participa
învăţătorii/profesorii de la ambele cicluri şi cadrul didactic de sprijin (dacă copilul a fost asistat de un cadru didactic
de sprijin).
36. Procesul educaţional incluziv va fi organizat în aşa fel încît să existe o participare minimă garantată a copiilor
cu cerinţe educaţionale speciale la activităţile cognitive şi extradidactice, în funcţie de capacităţile acestora şi cu
sprijinul corespunzător (conform obiectivelor planului educaţional individualizat). Simpla prezenţă în instituţia de
învăţămînt nu va fi considerată incluziune şcolară a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.

VI. Activităţi/servicii de sprijin

37. Instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive realizează, suplimentar la procesul educaţional propriu-
zis, în colaborare cu serviciile comunitare sau cu alţi parteneri locali, diferite activităţi/servicii de sprijin: programe de
abilitare, reabilitare, compensare, recuperare, terapie etc, care au ca finalitate reabilitarea şi integrarea şcolara şi socială
a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale.
38. Activităţile/serviciile de sprijin sînt stabilite de către comisia multidisciplinară intraşcolară, în rezultatul
evaluării competenţelor transversale, în baza recomandărilor Serviciului raional de asistenţă psihopedagogică, şi sînt
incluse în planul educaţional individualizat, fiind parte integrantă a procesului educaţional.
39. Procesul de stabilire a activităţilor de sprijin se constituie din următoarele etape:
a) Analizarea evaluării şi a expertizei (expertizelor) externe, dacă acestea au avut loc;
b) Elaborarea planului educaţional individualizat în care sînt formulate obiectivele educaţionale;
c) Determinarea demersurilor concrete de diferenţiere/individualizare în clasă;
d) Stabilirea şi repartizarea pe responsabili a acţiunilor de sprijin concrete;
e) Evaluarea, monitorizarea realizării acţiunilor de sprijin, re-definirea obiectivelor, re-planificarea activităţilor.
40. În cazul în care se stabileşte că dificultăţile/problemele de învăţare ale elevului cu cerinţe educaţionale speciale
nu pot fi depăşite prin intervenţiile învăţătorului/profesorului la clasă, va fi acordat suportul corespunzător prin cadru
didactic de sprijin.
41. Activităţile de sprijin se planifică şi se realizează, cu un grad înalt de flexibilitate, în formele: asistenţă la clasă,
lucru în grupuri mici, şedinţe de lucru individual etc.
42. In scopul realizării acţiunilor de sprijin, pot fi implicaţi şi colegii elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, fără
a-i particulariza în mod accentuat pe aceştia din urmă şi fără a evidenţia în mod special acordarea sprijinului/ajutorului.
43. Informaţia privind acţiunile de sprijin va fi inclusă în dosarul elevului, astfel încît acestea să poată fi
continuate, după necesitate, la un alt nivel de învăţămînt.
44. Elevii cu cerinţe educaţionale speciale, încadraţi în programele desfăşurate după orele la clasă, beneficiază de
masa de prînz.
45. În cazul şcolarizării copiilor cu dizabilităţi motorii, instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive
organizează transportarea gratuită a acestora de la domiciliu pînă la unitatea de învăţămînt şi retur.
46. După caz, pe durata transportării, elevii cu cerinţe educaţipnale speciale sînt însoţiţi şi supravegheaţi de un
cadru didactic de sprijin sau un asistent personal. Elevii vor fi instruiţi, în prealabil, referitor la regulile de securitate
în transport.
47. Unitatea de transport utilizată pentru transportarea elevilor cu dizabilităţi motorii, dotată cu echipamente
corespunzătoare, va fi achiziţionată şi întreţinută de autoritatea publică locală în circumscripţia căreia este amplasată
instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive.

VII. Evaluarea, certificarea şi promovarea în instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive

48. Evaluarea procesului educaţional, recuperativ, compensatoriu şi de integrare, a progresului şi a rezultatelor
şcolare se realizează în concordanţă cu obiectivele curriculare şi cu obiectivele specifice, conform adaptărilor
curriculare elaborate pentru fiecare elev cu cerinţe educaţionale speciale.
49. Evaluarea rezultatelor şcolare ale elevilor cu cerinţe educaţionale speciale se efectuează în baza
reglementărilor specifice, conform Metodologiei privind evaluarea, promovarea şi certificarea copiilor cu cerinţe
educaţionale speciale, integraţi în învăţămîntul general obligatoriu, aprobate de Ministerul Educaţiei.
50. Instrumentele de evaluare a rezultatelor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale se stabilesc în funcţie de
vîrsta şi particularităţile de dezvoltare ale elevilor şi specificul fiecărei discipline.
51. În cazul în care în rezultatul evaluării finale se constată că elevul cu cerinţe educaţionale speciale a atins
nivelul de performanţă în conformitate cu obiectivele planului educaţional individualizat, acesta este instruit în
continuare conform obiectivelor curriculum-ului general, cu acordarea sprijinului stabilit de comisia multidisciplinară
intraşcolară.
52. În lipsa unui progres vizibil şi în cazul discrepanţelor evidente între obiectivele planului educaţional
individualizat şi rezultatele copilului, comisia multidisciplinară intraşcolară decide reexaminarea planului şi a
obiectivelor formulate.
53. Încheierea situaţiei şcolare şi certificarea/promovarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale din instituţia
de învăţămînt general cu practici incluzive se va face în conformitate cu Metodologia privind evaluarea, promovarea
şi certificarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţămîntul general obligatoriu, aprobată de
Ministerul Educaţiei.
 54. În cazul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, care au studiat conform curriculum-ului general, în baza
rezultatelor unor evaluări suplimentare, comisia multidisciplinară intraşcolară face propuneri privind admiterea
acestora la examenele de finalizare a studiilor, indicînd măsurile de sprijin specifice ce pot fi acordate în procesul
examenelor (timp suplimentar, examen susţinut la calculator; modificarea formatului testului de examen, răspunsuri
scrise în cazul examenului oral şi invers, sală de examen separată, instrucţiuni scrise în cazul dizabilităţilor de auz,
examen la domiciliu etc.)
55. Consiliul profesoral al unităţii de învăţămînt examinează propunerile comisiei multidisciplinare intraşcolare
şi decide asupra oportunităţii înaintării demersului respectiv către Comisia Naţională de Examen a Ministerului
Educaţiei, în vederea autorizării admiterii la examenele de finalizare a studiilor a elevului (elevilor) cu cerinţe
educaţionale speciale în condiţii specifice.
56. Demersul instituţiei de învăţămînt general cu practici incluzive privind admiterea la examenele de finalizare
a studiilor a elevului (elevilor) cu cerinţe educaţionale speciale, în condiţii specifice, va fi însoţit de expunerea de
motive şi de un raport medical sau psihologic care justifică solicitarea.
57. Finalizarea studiilor gimnaziale de către elevii din instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive se va
certifica, diferenţiat, după cum urmează:
a) eliberarea certificatului de studii gimnaziale, serie generală - în cazul elevilor care au studiat conform
curriculum-ului general, au fost admişi la examenele de absolvire a gimnaziului şi le-au promovat;
b) eliberarea certificatului de studii gimnaziale, serie generală - în cazul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale,
care au studiat conform curriculum-ului general, dar au fost scutiţi de examenele de absolvire a gimnaziului, în baza
reglementărilor stabilite de Ministerul Educaţiei;
c) eliberarea certificatului de studii gimnaziale, serie specifică - în cazul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale
care au studiat în baza planului educaţional individualizat şi nu au susţinut examenele de absolvire a gimnaziului.
58. Titularii certificatului de studii gimnaziale cu serie specifică au dreptul să-şi continue studiile în şcolile/grupele
de meserii din cadrul învăţămîntului secundar profesional.
59. Măsurile de sprijin indicate la pct.58 pot fi recomandate comisiei multidisciplinare intraşcolare pentru aplicare
şi la realizarea probelor de evaluare curentă, precum şi a celor de la sfîrşit de an şcolar.
60. Evaluarea calităţii procesului educaţional şi a serviciilor prestate în cadrul instituţiei de învăţămînt general cu
practici incluzive se realizează de către Direcţia Învăţămînt şi Cultură şi Ministerul Educaţiei.
VIII. Personalul
61. Statele de funcţii ale fiecărei instituţii incluzive vor fi stabilite, în conformitate cu Ordinul comun al
Ministerului Educaţiei şi Ministerului Finanţelor „Cu privire la Statele titulare provizorii ale instituţiilor de învăţămînt
preuniversitar" nr.542/108 din 21.08.1999, astfel încît să asigure necesităţile de personal pentru procesul şi asistenţa
educaţională dezvoltate în instituţie.

62. In instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive activează:

a) personal de conducere;
b) personal didactic;
c) personal didactic auxiliar;
d) personal nedidactic.
63. Personalul instituţiei de învăţămînt general cu practici incluzive se constituie în conformitate cu
reglementările generale stabilite pentru statele titulare ale instituţiei de învăţămînl preuniversitar şi pot fi suplimentate,
la necesitate, cu următoarele posturi:
a) cadru didactic de sprijin, cu norma didactică de 16 ore/săptămînă, pentru integrarea/incluziunea şcolară a 10 -
12 copii cu dizabilităţi uşoare sau moderate sau a 5 copii cu dizabilităţi severe, profunde sau asociate;
b) învăţător/profesor, la clasele I-IX, cu norma didactică de 20 de ore/săptămînă, pentru realizarea activităţilor de
sprijin educaţional (meditaţii, suport în pregătirea temeloi pentru acasă), organizate în grupuri de maximum 20 - 25 de
copii;
c) psihopedagog cu norma didactică de 16 ore/săptămînă, pentru realizarea terapiilor specifice, organizate în
grupruri de 10 - 12 copii;
d) psiholog şcolar, cu norma didactică 35 ore/săptămînă;
e) logoped şcolar, cu norma didactică 18 ore/săptămînă.
64. În instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive pot fi angajaţi, în conformitate ci reglementările în
vigoare, prin colaborare cu servicile comunitare sau partenerii locali, şi alte categorii de specialişti, conform
necesităţilor copiilor şcolarizaţi: kinetoterapeut, asistent personal, etc.
65. Norma de predare-învăţare-evaluare a personalului din instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive
se va constitui şi din activităţi specifice de expertiză şi evaluare, terapii specifice, sprijin şi asistenţă educaţională,
precum şi din activităţi complementare specifice instituţiei incluzive: informare, formare, consiliere, coordonare de
proiecte şi programe etc.
66. Domeniile de competenţă şi atribuţiile personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic sînt derivate din
prevederile prezentului Regulament şi sînt stipulate în fişele de post, aprobate de către directorul unităţii de învăţămînt.
67. Fişele de post ale angajaţilor din instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive vor prevedea acţiuni de
sprijin educaţional, care vor fi realizate, inclusiv, la domiciliul elevului.
 68. Evaluarea personalului din instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive se face de către conducerea
instituţiei. Serviciul de asistenţă psihiopedagogică, Direcţia Învăţămînt şi Cultură, Ministerul Educaţiei.
69. Constituirea posturilor de personal nedidactic şi normarea activităţii acestua se vor face în conformitate cu
reglementările în vigoare pentru învăţămîntul general.
70. Ocuparea posturilor în cadrul instituţiei de învăţămînt general cu practici incluzive se realizează în
conformitate cu legislaţia muncii şi reglementările Ministerului Educaţiei.
71. În instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive se permite, cu acordul Direcţiei Învăţămînt şi Cultură,
redistribuirea posturilor în funcţie de conţinutul activităţilor planificate şi realizate.
72. Personalul din instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive beneficiază de toate drepturile prevăzute
de legislaţia în vigoare.
IX. Cadrul didactic de sprijin
73. Cadrul didactic de sprijin este specialistul din învăţămîntul primar şi secundar general, care prestează servicii
de asistenţă psihopedagogică şi educaţională copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
74. În calitate de cadre didactice de sprijin sînt angajaţi absolvenţi ai învăţămîntului superior, preferenţial, cu
diploma de licenţă în psihopedagogie specială sau în una din specialităţile: pedagogie, psihologie, pedagogie socială.
În funcţia de cadru didactic de sprijin pot fi angajate şi persoane care deţin calificare pedagogică într-un alt domeniu,
dar au realizat un modul certificat în instituţiile specializate de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice.
75. În funcţie de necesităţile locale, unităţile de învăţămînt general pot transforma posturi didactice în posturi de
cadre didactice de sprijin.
76. Cadrul didactic de sprijin poate fi încadrat la orice nivel de învăţămînt şi poate trece de la un nivel de
învăţămînt la altul.
77. Normarea activităţii cadrului didactic de sprijin se realizează conform pct.63 al prezentului Regulament. Dacă
numărul de elevi este mai mic decât cel stabilit, unitatea de cadru didactic de sprijin se poate fragmenta, fiind planificată
activitatea prin cumul sau cu ora.
78. Numărul concret de unităţi de cadru didactic de sprijin va fi stabilit anual în funcţie de numărul de copii care
beneficiază de acest serviciu.
79. Instituirea posturilor de cadru didactic de sprijin se face prin decizia directorului instituţiei de învăţămînt
general cu practici incluzive, la recomandarea Serviciului raional de asistenţă psihopedagogică, în baza rezultatelor
evaluării nivelului de dezvoltare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
80. Numărul de ore afectate activităţii cadrului didactic de sprijin în diverse locaţii conform pct.63 va fi stabilit în
comun cu învăţătorii sau profesorii, agreat în cadrul şedinţei comisiei multidisciplinare intraşcolare şi consemnat în
planul educaţional individualizat.
81. In cazul în care copilul/elevul integrat prezintă probleme de înţelegere/învăţare, cel puţin jumătate din
activitatea din totalul normei de 16 ore se desfăşoară în grupă/clasă, în timpul activităţilor de predare-învăţare.
82. Normarea unităţilor de cadru didactic de sprijin se va face în cadrul numărului total de unităţi/posturi didactice
planificate pentru instituţiile de învăţămînt preşcolar, primar şi secundar general din raion.
83. Sarcina de bază a cadrului didactic de sprijin este dezvoltarea şi promovarea activităţilor de asistenţă
educaţională care să asigure corectarea/compensarea şi remedierea dificultăţilor de învăţare de ordin structural,
organizatoric, emoţional sau de altă natură ale copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
84. Cadrul didactic de sprijin exercită, în principal, următoarele atribuţii:
a) facilitează şi susţine integrarea şcolară a copilului cu cerinţe educaţionale speciale în colectivul grupei/clasei,
al instituţiei de învăţîmânt;
b) participă, în comun cu comisia multidisciplinară intraşcolară, cu învăţătorii/cadrele didactice pe discipline
şcolare, alţi specialişti la:
- elaborarea planului educaţional individualizat şi realizarea acestuia;
- realizarea adaptărilor curriculare adecvate nivelului de dezvoltare a copilului cu cerinţe
educaţionale speciale;
- evaluarea rezultatelor aplicării programelor curriculare adaptate;
- evaluarea, revizuirea şi actualizarea planului educaţional individualizat;
c) colaborează cu învăţătorii/cadrele didactice pe discipline şcolare, alţi specialişti pentru realizarea obiectivelor
din planul educaţional individualizat şi stabilirea modalităţilor concrete de lucru cu copiii cu cerinţe educaţionale
speciale, colaborează cu părinţii copilului cu cerinţe educaţionale speciale şi cu însuşi copilul.
d) elaborează şi implementează strategii de sprijin în toate ariile curriculare, precum şi identifică resursele
necesare şi adecvate realizării acestora;
e) realizează activităţi de recuperare educaţională, individuale sau în grup, asistă copilul cu cerinţe
educaţionale speciale în pregătirea temelor pentru acasă;
f) colaborează cu specialiştii care realizează terapiile specifice în vederea realizării obiectivelor planului
educaţional individualizat;
g) desfăşoară, după caz, activităţi de tip terapeutic-ocupaţional, individuale sau în grup;
h) propune şi realizează materiale didactice individualizate în funcţie de dificultăţile de învăţare ale elevilor;
i) coordonează activitatea Centrului de resurse din instituţie;
j) acordă consultanţă şi colaborează cu familiile copiilor care beneficiază de serviciile
cadrului didactic de sprijin;
 k) participă ca formator în cadrul programelor de informare/formare a cadrelor didactice în
probleme de educaţie incluzivă, de diseminare a cunoştinţelor şi experienţelor cu privire la asistenţa
educaţională a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
85. Atribuţiile concrete ale cadrului didactic de sprijin vor fi stabilite în Fişa de post, aprobată de directorul unităţii
de învăţămînt.

86. Atribuţiile cadrului didactic de sprijin se realizează prin:

a) participări la orele de predare/activităţi desfăşurate la clasă de către învăţător/profesor în calitate de observator,
consultant, co-participant;
b) organizarea activităţilor în cadrul Centrului de resurse;
c) organizarea activităţilor cu familia copilului asistat.
87. Activităţile de recuperare/asistenţă educaţională vor fi proiectate de către cadrul didactic de sprijin, având ca
bază:
a) necesităţile elevului;
b) obiectivele planului educaţional individualizat;
c) rezultatele evaluărilor curente;
d) informaţiile parvenite de la cadrele didactice, alţi specialişti, de la elev, părinţi.
88. Cadrul didactic de sprijin îşi desfăşoară activitatea în baza planificărilor anuale, semestriale, săptămînale şi
zilnice. Proiectarea activităţilor curente se va face cu luarea în considerare a demersurilor metodologice realizate în
procesul predării materiilor concrete în clasa în care învaţă elevul asistat.
89. Activitatea cadrului didactic de sprijin se desfăşoară în:
a) grupa/clasa în care este integrat copilul/ sînt integraţi copiii cu cerinţe educaţionale speciale;
b) în centrul de resurse;
c) în familia copilului asistat;
d) în alte instituţii din comunitate (unităţi educaţionale, de agrement etc), în care însoţeşte copilul.
90. Numărul de ore de activitate în clasă este stabilit de cadrul didactic de sprijin, împreună cu cadrul didactic de
la grupă/clasă.
91. Cadrele didactice de sprijin care integrează eficient elevi cu cerinţe educaţionale speciale beneficiază, cu
prioritate, de prime acordate din fondul anual de premiere.
92. In procesul de atestare pentru conferirea gradelor didactice, cadrelor didactice de sprijin li se va atribui un
punctaj echivalent cu cel acordat pentru obţinerea performanţelor în pregătirea elevilor distinşi la concursurile şi
olimpiadele şcolare.
93. Cadrele didactice de sprijin beneficiază de programe de formare continuă în domeniul educaţiei incluzive,
organizate de Serviciul raional de asistenţă psihopedagogică, Ministerul Educaţiei, de alte instituţii şi organizaţii
autorizate.
X. Comisia mulfidisciplinară intraşcolară
94.Comisia multidisciplinară intraşcolară se constituie în scopul sprijinirii integrării/incluziunii şcolare a copiilor
cu cerinţe educaţionale speciale şi al prevenirii instituţionalizării acestora.
95. Comisia multidisciplinară intraşcolară este alcătuită din cel puţin 7 membri. În componenţa comisiei intră, în
calitate de membri permanenţi, directorul adjunct pentru instruire, psihologul şcolar, cadrul didactic de sprijin, un
învăţător şi un profesor, deţinători de grade didactice, învăţătorul sau dirigintele elevului examinat în comisie. În
funcţie de cazul examinat, componenţa comisiei se va suplimenta cu alţi membri: logoped, medic, asistent social etc.
Componenţa comisiei este aprobată anual prin ordinul directorului instituţiei de învăţămînt.
96. Activitatea comisiei multidisciplinare intraşcolare este coordonată/administrată de un preşedinte, care, de
regulă, este directorul adjunct al unităţii de învăţămînt.
97. Din punct de vedere metodologic, activitatea comisiei multidisciplinare intraşcolare este coordonată de
Serviciul raional de asistenţă psihopedagogică.
98. Comisia multidisciplinară intraşcolară activează în baza unui plan anual de activitate, aprobat de preşedintele
acesteia şi coordonat cu directorul instituţiei de învăţămînt.
99. Comisia multidisciplinară intraşcolară exercită următoarele atribuţii:
a) evaluarea primară/iniţială a nivelului de dezvoltare a copiilor consideraţi cu cerinţe educaţionale speciale;
b) identificarea dificultăţilor şi a potenţialului copiilor;
c) referirea copiilor care prezintă anumite dificultăţi şi probleme de învăţare către Serviciul raional de asistenţă
psihopedagogică pentru constatarea/confirmarea cerinţelor educaţionale speciale;
d) determinarea necesităţilor specifice ale copiilor/elevilor cu cerinţe educaţionale speciale şi a serviciilor de
sprijin şi/sau terapiilor specifice, după caz, care pot fi acordate în instituţia de învăţămînt, în baza recomandărilor
Serviciului raional de asistenţă psihopedagogică;
e) identificarea constrîngerilor (organizatorice, didactice, bugetare etc.) care pot interveni în cazuri concrete de
incluziune a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
f) elaborarea şi înaintarea Consiliului profesoral pentru aprobare a planului educaţional individualizat pentru
fiecare elev cu cerinţe educaţionale speciale;
g) acordarea asistenţei metodologice cadrelor didactice în realizarea adaptărilor curriculare, în stabilirea celor
mai adecvate tehnologii de predare-evaluare în cadrul procesului educaţional incluziv;
 h) examinarea, determinarea şi înaintarea Consiliului profesoral pentru aprobare a condiţiilor de promovare a
elevilor cu cerinţe educaţionale speciale în clasa următoare şi de admitere a acestora la examenele de finalizare a
studiilor;
i) stabilirea clasei în care urmează să fie şcolarizaţi copiii dezinstituţionalizaţi din învăţămîntul rezidenţial;
j) monitorizarea creării condiţiilor adecvate pentru încadrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în mediul
şcolar şi cuprinderii acestora în programul educaţional;
k) informarea părinţilor/reprezentanţilor legali privind forma, obiectivele de educaţie şi dezvoltare a copilului
lor;
1) colaborarea cu instituţiile educaţionale şi structurile de suport implicate în acordarea asistenţei
psihopedagogice copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
m) valorificarea practicilor educaţionale pozitive şi promovarea tendinţelor actuale în educaţie.
100. Examinarea în cadrul comisiei multidisciplinare intraşcblare se face în baza dosarului personal al copilului
care va conţine:
a) referinţa (caracteristica) privind nivelul de dezvoltare şi evoluţia şcolară a copilului şi argumentarea
temeiurilor înaintării cazului pentru examinare în comisie, prezentată de către învăţător/profesor/diriginte;
b) situaţia şcolară curentă a elevului; ;
c) fişa cu rezultatele investigaţiilor medicale, după caz;
d) ancheta socială a familiei, după caz.
101. În cazul copiilor admişi în clasa întîi, examinarea se va face de către comisie la cererea părinţilor sau la
sesizarea directorului, directorului adjunct sau învăţătorului la clasă. În procesul examinării, vor fi luate în considerare
rezultatele investigaţiilor medicale.
102. Examinarea copilului se va face cu acordul şi în prezenţa obligatorie a părinţilor/reprezentanţilor legali. Toate
informaţiile ce ţin de examinarea copilului şi rezultatele acesteia sînt confidenţiale.
103. În rezultatul examinării în comisie, poate fi formulată una din următoarele concluzii:
a) copilul prezintă dificultăţi de învăţare care pot fi remediate/recuperate prin acordarea suportului în instituţia
de învăţămînt;
b) copilul prezintă probleme de învăţare, instituţia dispune de resursele necesare şi îşi asumă responsabilitatea
pentru a răspunde cerinţelor speciale ale acestuia;
c) copilul prezintă probleme grave pentru care instituţia nu îşi poate asuma responsabilitatea şi adresează cazul
Serviciului raional de asistenţă psihopedagogică.
104. Comisia multidisciplinară intraşcolară duce evidenţa copiilor examinaţi într-un registru special, conform
formularului aprobat de Ministerul Educaţiei, care va conţine informaţii despre copil, familie, data
examinării/reexaminării, progresul şcolar, formele de asistenţă acordată, starea de sănătate etc.
105. Pentru fiecare copil intrat în evidenţele comisiei se perfectează şi se completează o Fişă de monitorizare,
conform formularului aprobat de Ministerul Educaţiei.
106. Comisia multidisciplinară intraşcolară se convoacă după necesitate, dar nu mai rar decît o dată în trei luni.
107. Şedinţele comisiei se desfăşoară în cabinetul metodic al unităţii de învăţămînt, în care se vor stoca toate
materialele ce ţin de activitate comisiei, inclusiv rapoartele de examinare, rapoartele de activitate, informaţiile
statistice, alte informaţii, instrumente de evaluare, diferite materiale metodice pentru informare şi asistenţă, modele ale
planului educaţional individualizat, proiecte didactice-model, metodologii adaptate de evaluare, alte materiale.
108. Comisia multidisciplinară intraşcolară prezintă Consiliului profesoral al unităţii de învăţămînt rapoarte de
activitate, semestrial sau cu o altă periodicitate stabilită de conducerea instituţiei. Rapoartele comisiei vor fi incluse,
într-o formă sintetică, în cadrul rapoartelor generale privind starea şi calitatea educaţiei din instituţia de învăţămînt
general cu practici incluzive.
109. Comisia multidisciplinară intraşcolară prezintă Serviciului raional de asistenţă psihopedagogică, la data şi în
forma stabilită de Serviciu:
a) informaţii statistice privind copiii cu cerinţe educaţionale speciale - la început de an şcolar. Orice modificare
survenită în statisticile respective va fi adusă la cunoştinţa Serviciului, în scris, în termen de 10 zile;
b) note informative privind asistenţa acordată copiilor cu cerinţe educaţionale speciale - la sfîrşit de an şcolar.
XI. Centrul de resurse pentru educaţie incluzivă
110. Centrul de resurse este subdiviziunea instituţiei de învăţămînt general cu practici incluzive, care acordă
asistenţă copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi/incluşi în învăţămîntul general.
111. Centrul de resurse prestează servicii de:
a) asistenţă educaţională;
b) consiliere psihologică;
c) terapii specifice;
d) socializare prin activităţi extracurriculare;
e) dezvoltare a deprinderilor de autoadministrare;
f) recreere etc.
112. Asistenţa educaţională se realizează în centrul de resurse prin:
a) desfăşurarea activităţilor în timpul orelor, pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale care nu pot frecventa
toate lecţiile pe întreaga durată a lor;
 b) desfăşurarea activităţilor de sprijin educaţional (meditaţii, suport în pregătirea temelor pentru acasă) după ore,
individual sau în grupuri de 10-12 copii;
c) elaborarea suporturilor didactice suplimentare, în funcţie de necesităţile şi potenţialul de învăţare al elevilor
asistaţi;
d) implicarea părinţilor în activităţile de recuperare/compensare educaţională.
113. Centrul de resurse desfăşoară activităţi de consiliere psihologică de tipul:
a) consiliere individuală şi de grup a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
b) consiliere părinţilor.
114. În funcţie de particularităţile de dezvoltare a copiilor şi de resursele instituţiei, în centrul de resurse vor fi
realizate activităţi/terapii specifice: ludoterapie, logopedie, kinetoterapie, ergoterapie etc. Terapiile specifice se vor
organiza/realiza individual sau în grupuri nu mai mari de 10-12 copii.
115. În centrul de resurse vor fi organizate şi activităţi extracurriculare, de socializare şi recreere (matinee,
concursuri, excursii etc).
116. Programele centrului de resurse, indiferent de specificul acestora, vor fi realizate urmărind abilitarea,
reabilitarea, dezvoltarea copiilor, a deprinderilor lor de autoadministrare.
117. Centrul de resurse organizează diferite activităţi prin colaborare cu alte instituţii de învăţămînt, cu organele
de protecţie a copilului, cu agenţiile/asociaţiile profesionale, cu comunităţile locale, cu organizaţiile neguvernamentale,
cu alte instituţii şi organizaţii relevante, în scopul orientării şcolare, vocaţionale/profesionale şi sociale a copiilor cu
cerinţe educaţionale speciale.
118. Centrul de resurse organizează şi activităţi de sprijin, consiliere, educare pentru persoanele care au în îngrijire
copii: părinţi/reprezentanţi legali, alte persoane.
119. În centrele de resurse din instituţiile de învăţămînt general cu un contingent de pînă la 300 de elevi, cu
suportul cadrului didactic de sprijin, se vor desfăşura activităţi de asistenţă educaţională, dezvoltare a deprinderilor de
autoadministrare, recreere.
120. În centrul de resurse serviciile sînt prestate de către personalul didactic şi didactic auxiliar angajat în instituţia
de învăţămînt general cu practici incluzive.
121. Toate activităţile în centrul de resurse se desfăşoară conform unui orar prestabilit, aprobat de conducerea
instituţiei incluzive.
122. Din punct de vedere administrativ, activităţile în centrul de resurse sînt coordonate de un cadru didactic de
sprijin, care prezintă, semestrial, rapoarte de activitate conducerii unităţii de învăţămînt.
123. Din punct de vedere metodologic, activitatea centriluide resurse este coordonată de Serviciul raional de
asistenţă psihopedagogică, care:
a) instruieşte şi asistă metodologic personalul angajat în prestarea serviciilor în cadrul centrului de resurse;
b) contribuie la asigurarea activităţii centrului cu diferite materiale metodice pentru informare şi asistenţă,
proiecte didactice-model, recomandări pentru elaborarea planului educaţional individualizat, metodologii adaptate de
evaluare, alte materiale;
c) monitorizează şi evaluează activitatea centrului.
124. Centrul de resurse îşi organizează activitatea în baza planului anual, aprobat de conducerea instituţiei de
învăţămînt general cu practici incluzive.
125. Conducerea unităţii de învăţămînt în care este creat centrul de resurse asigură funcţionalitatea lui prin
amenajarea spaţiilor destinate exclusiv activităţii centrului şi dotarea acestora cu:
a) mobilier adecvat: mese, scaune, dulap (-uri), fotolii, canapea, covor;
b) tehnică de calcul;
c) manuale şcolare;
d) literatură pedagogică, psihologică, artistică etc.
e) materiale pentru activităţile cu copiii: creioane colorate acuarelă/guaş plastilină hârtie colorată, carton,
foarfece, jocuri (jucării) dezvoltative;
f) alte echipamente, materiale, dotări.
126. Finanţarea activităţilor realizate în centrul şcolar de resurse se efectuează conform legislaţiei în vigoare, în
limita bugetului anual alocat instituţiei de învăţămînt.

XII. Părinţii
127. Părinţii copiilor cu cerinţe educaţionale speciale au dreptul şi obligaţia de a colabora cu organele şi instituţiile
de învăţămînt în vederea şcolarizării şi realizării obiectivelor educaţionale şi de dezvoltare a acestuia.
128. Părinţii copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sînt parte integrantă a procesului de educaţie a copiilor lor,
prin:
a) participarea la procesul de evaluare multidisciplinară a dezvoltării copilului;
b) implicarea în luarea deciziilor vizând copilul şi în programele de abilitare/reabilitare continuă a dezvoltării
copilului;
c) asigurarea frecvenţei şcolare a copilului lor;
d) participarea şi asistarea/susţinerea copilului la toate activităţile ce ţin de elaborarea, implementarea, revizuirea
şi actualizarea planului educaţional individualizat, alte activităţi în care este implicat copilul;
e) colaborarea cu instituţia de învăţămînt în scopul realizării obiectivelor de dezvoltare instituţională;
 f) încadrarea în activităţile şcolare şi comunitare de promovare a educaţiei incluzive etc.
129. Instituţiile de învăţămînt general cu practici incluzive organizează activităţi de tipul Şcoala părinţilor,
Academia părinţilor etc, în cadrul cărora părinţii beneficiază de informare şi instruire privind educaţia incluzivă.
130. Părinţii pot crea asociaţii de părinţi şi grupuri de sprijin pentru promovarea respectării drepturilor copiilor şi
asigurarea incluziunii copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.

XIII. Baza didactico-materială a instituţiei de învăţămînt general cu practici incluzive

131. Baza didactico-materială a instituţiei de învăţămînt general cu practici incluzive se va constitui conform
standardelor de dotare a învăţămîntului general, suplimentar la care vor fi dotate, în mod obligatoriu:
a) sală (săli) pentru centrul de resurse;
b) cabinet (e) pentru terapii specifice şi consiliere;
c) bloc sanitar adaptat necesităţilor copiilor cu dizabilităţi;
d) spaţii de joacă special amenajate pentru copii (în interiorul instituţiei şi pe teren).
132. În funcţie de necesităţile specifice şi resursele instituţiei, pot fi amenajate/dotate şi alte spaţii (ludotecă, spaţii
de odihnă etc).
IV. Asigurarea financiară
133. Finanţarea instituţiei incluzive se realizează din contul bugetelor autorităţilor administraţiei publice locale şi
din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.
134. Instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive poate presta către terţi servicii contra plată de tipul celor
prevăzute la pct.12. i), pentru activităţile care se încadrează în prevederile prezentului Regulament, în baza unui
contract de prestări-servicii.
135. Părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor cu cerinţe educaţionale speciale pot contribui financiar la asigurarea
incluziunii şcolare a acestora prin intermediul Asociaţiei părinţilor sau prin alte modalităţi stabilite şi aprobate de
Direcţia Învăţămînt şi Cultură.
136. Contribuţiile financiare ale părinţilor vor fi utilizate pentru procurarea echipamentelor speciale, materialelor
didactice, pentru acordarea sprijinului şi asistenţei individuale specifice etc.
137. Instituţia de învăţămînt general cu practici incluzive poate beneficia de sprijin material şi financiar din partea
unor persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, în condiţiile legii.

XV. Dispoziţii finale şi tranzitorii

138. Prezentul Regulament se aplică pe perioada prestării serviciului educaţie incluzivă în instituţiile de
învăţămînt general în raionul Edineţ.

Anexa 2
la decizia nr. 23
din 25 martie 2013
Lista instituţiilor
 de învăţămînt din raionul Edineţ în care vor fi create Centre de resurse pentru
asistenţă psihopedagogică

Nr. Instituţia de învăţămînt/ Instituţiele arondate la Cadre

d/o Centre de resurse Centrele de resurse didactice de
sprigin
1. L.T. “M. Eminescu L.T. ”Pan Halippa” 1
Gimnaziul Edineţ
Gimnaziul Alexăndreni
2. L.T. “V. Suhomlinski” L.T. ”Dm. Cantemir” 1
3. L.T. ”M. Sadoveanu” Gimnaziul Parcova 1
Gimnaziul Chetroşica Nouă
4. L.T. ”S.Kovalevski” 1
5. Liceul Brătuşenii Vechi Gimnaziul Brătuşenii Noi 1
6. L.T. Gordineşti 1
7. L.T. Feteşti 1
8. L.T. Trinca Gimnaziul Constantinovca 1
9. L.T. Zăbriceni Gimnaziul Alexeevca 1
Gimnaziul Chiurt
10. Gimnaziul Ruseni Gimnaziul Goleni 1
11. Gimnaziul Lopatnic 1
12. Gimnaziul Burlăneşti 1
13. Gimnaziul Cepeleuţi 1
14. Gimnaziul Cupcini 1
15. Gimnaziul Cuconeştii Noi Gimnaziul Terebna 1
16. Gimnaziul Gaşpar 1
17. Gimnaziul Hincăuţi Gimnaziul Rotunda 1
18. Gimnaziul Stolniceni 1
19. Gimnaziul Tărnova 1
20. Gimnaziul Volodeni 1
21. Gimnaziul Viişoara Gimnaziul Bădragii Noi 1
22. Gimnaziul Şofrîncani 1
Total: 22

Lista instituţiilor
de învăţămînt din raionul Edineţ în care sunt create Centre de resurse pentru
asistenţă psihopedagogică, dar necesită finanţare cadrele didactice de sprigin

Nr. Instituţia de învăţămînt/ Instituţiele arondate la Cadre

d/o. Centre de resurse Centrele de resurse didactice de
sprigin
1. L.T. “V.Stroescu” Gimnaziul Bădragii Vechi 2
2. Gimnaziul Hlinaia 2
3. Gimnaziul Corpaci Gimnaziul Hancăuţi 1
Total: 5

Lista instituţiilor
de învăţămînt din raionul Edineţ în care vor activa Centre de resurse pentru
 asistenţă psihopedagogică

Nr. Instituţia de învăţămînt/ Instituţiele arondate la Cadre didactice

d/o Centre de resurse Centrele de resurse de sprigin
1. L.T. “M. Eminescu L.T. ”Pan Halippa” 1
Gimnaziul Edineţ
Gimnaziul Alexăndreni
2. L.T. “V. Suhomlinski” L.T. ”Dm. Cantemir” 1
3. L.T. ”M. Sadoveanu” Gimnaziul Parcova 1
Gimnaziul Chetroşica Nouă
4. L.T. ”S.Kovalevski” 1
5. Liceul Brătuşenii Vechi Gimnaziul Brătuşenii Noi 1
6. L.T. “V.Stroescu” Gimnaziul Bădragii Vechi 2
7. L.T. Gordineşti 1
8. L.T. Feteşti 1
9. L.T. Trinca Gimnaziul Constantinovca 1
10. L.T. Zăbriceni Gimnaziul Alexeevca 1
Gimnaziul Chiurt
11. Gimnaziul Ruseni Gimnaziul Goleni 1
12. Gimnaziul Hlinaia 2
13. Gimnaziul Lopatnic 1
14. Gimnaziul Burlăneşti 1
15. Gimnaziul Corpaci Gimnaziul Hancăuţi 1
16. Gimnaziul Cepeleuţi 1
17. Gimnaziul Cupcini 1
18. Gimnaziul Cuconeştii Noi Gimnaziul Terebna 1
19. Gimnaziul Gaşpar 1
20. Gimnaziul Hincăuţi Gimnaziul Rotunda 1
21. Gimnaziul Stolniceni 1
22. Gimnaziul Tărnova 1
23. Gimnaziul Volodeni 1
24. Gimnaziul Viişoara Gimnaziul Bădragii Noi 1
25. Gimnaziul Şofrîncani 1
Total: 27

Secretarul Consiliului raional Edineţ Ion SAMSON

Contrasemnat:
Șef Direcție învățămînt și cultură Aurelia MITRENIUC