 Materia epica a1-lui volum e alcatuita din prezentarea familiei Moromete , a

neintelegerilor din interiorul acesteia si a aevolutiei ei pana la fuga celor 3 baieti

mai mari la bucuresti. Conflictul cel mai evident este deci intrafamilial si rezulta
din confruntarea intereselor divergente ale M. , clan cu 6 copii proveniti. Exista si
un conflict mai estompat , cu izbucniri rae si fara consecinte grave intre taranii cu
stari materiale diferite : tugurlan –cocosila , birica-balosu... in subtext se
constituie un alt conflict mai important dar si mai insidios intre intemeierile
traditionale ale satului romanesc si modul economic capitalist. In plan secind se
deruleaza evenimente care din motive diferite conduc la destructarea familiei lui
botoghina si a lui tugurlan sau la constituirea cuplului birica-polina.
 In cel de-al 2-lea volum accentul se deplaseaza pe evenimentele care afecteaza
intreaga colevtivitate sateasaca: anii cotelor impuse , etapa premergatoare
colectivizarii, cand clasa taraneasca este supusa disparitiei. Pe acest ecran se
proiecteaza destinul unora dintre M. : niculaie a ajuns activist de partid si
propovaduieste noua religie in sat , una din fete se marita , Catrin aparaseste o
conjugalitate plin ade conflicte, iar Ilie moare spre sfarsit.
 Incipitul primului volum fixeaza romanul in formula realismului canonoc ,
furnizand informatii monim necesare ptr situarea intamplarilor intr-un spatiu si
timp bn determinate “in campia...”. fraza a devenity celebra datorita formularii ei
simple si inspirate dar si deselor citari in interpretarile critice. Ea sintetizeaza una
din marile teme si predilecte al e scriitorului –raportul dintre individ si istorie-
conctretizata aici la destinul unei familii taranesti.
 Vazuta astfel , viata taranilor se scurge “fara conflicte mari”. E doar o iluzie care
poate fi deocamdata usor de intretinut . istoria situeaza satul romanesc intr-un
proces de eroziune , tinzand sa-l dizloce de structurile lui traditionale .
 Personajul trebuie vazut nu atat aca o individualitate , oricat de puternic ar fi el
conturat in aceste plan , cat ca intrupare a unor spiritualitai , a unui mod de viata
si a unei mentalitati proprii unui cod de existenta.
 In postura lui sacra de “pater familiae” Ilie ar trebui sa fie, si este panal aun punct
factorul unic de dirijare , de control si corijare a functiilor acestei microsocietati
care , in principiu , ar putea sa existe prin ea insasi. Intreaga sa conduita ,
disimulata sau explicita isi are originea intr-un sistem de convingeri care vizeaza
conservarea mediului de viata.
 Contruita pe asfel de principii, familia partae ca un spatiu proetector, asumandu-si
atat propria autonomie cat si pe cea a fiecarui membru. Intr-o astfel de structura <
Ilie “nu avea nevoie de nimic, din afara sa se simta traind”. Atata vreme cat
relatiile interioare ale acestiu ansamblu sunt cele statuate din vremuri imemoriale ,
iar functiile sale converg spre conservarea unei civilizatii riguros intocmite ,
taranul ramane taran , pastrandu-si identitatea spirituala.
 Coeziunea si stabilitatea familiei intretin posibilitatea ca personajul sa actualizeze
oricand aceste aptitudini asigurandu-si existenat intr-un spatiu tridimensional. Cea
de-a treia dimensiune , a verticalitatii o reprezinta insasi fiinta sa spirituala care se
poate manifesta nestingherit. E ceea ce-l face unic in bogata galerie de tarani care
strabat lit romana. El apare astfel ca fiinta arhetipala care lega constiinta
prezentului aflat mereu sub amenintarea dezradacinarii , cu totul inconstient si
instinctiv al epocilor de altadata.
 E limpede ca M nu traieste doar o drama individuala ci ca exponent al ei , drama
evanescentei sociale a intregii comunitati rurale. In final taranul M nu mai este o
personalitate fascinanta ptr sateni , si cu atat mai putin ptr reprezentantii autoritatii
statului. Ptr acestia el exista doar sub forma unui nr si a unor cantitati consemnate
in registrul de cote.Taranul nu mai are motive sa se simta si nu mai este considerat
stapan al pamantului . in timpul secerisului , “cei mari” se perinda pe glie fara sa
ia act de prezenta tarnilor , carora nici nu le dau binete , sunt interesati doar de
recolta careia ii evalueaza cantitatea si calitatea. Astfel diminuat si ignorat, lui Ilie
nu-i ramane decat sa mute singur caile de intelegere ale acestei lumi , punandu-si
intrebari care isi contin raspunsurile. Intr-o astfel de lume care se construieste din
agresiune alienata asupra taranului , M reprezinta factorul de rezistenta morala. El
nu vede rostul noii lumi , nici nu are vreunul dar e constient de neputinta de a se
impotrivi istoriei”pana in ultima clipa omul e dator sa-si tie rostul lui”
 CINA
 Elemenetele din care se compune prima parte a fragmentului indica atmosfera ,
atitudinile si relatiile obisnuite dintr-o familie taraneasca. Precedata de treburile
casnice de care a ramas sa se ocupe singura , mama e agitata si inceraca sa cheme
la masa copiii risipiti . lipsa ei de uatoritate e evidenta , iar ptr aceste deficit il
acuza pe M.
 E de remarcat caracterul ritualic al acestei . momentul contine toate lementele
care pun in evidenta importanta si functiile familiei in viata taraneasca. El
consacra ierarhii naturale intre cei ce o alcatuiesc autoritatea paterna detinand
suprematia nefiind supusa vreunei contestatii. Pozitia pe care o ocupa M la masa
pe pragul tindei indica simbolic aceasta realitate . de aici tatal isi exercita
prerogativele familiale :supravegheaza controleaza tempereaza excesele . masa e
o ceremonie pe care personajul tine sa o pastreze in datele ei sacre .
 Copiii provin din convietuiri diferite ale tatalui si se asaza l amasa “dupa fire si
neam”, criteriu din care se nasc solidaritati dar si rivalitati .
 Episodul taierii salcamului vadeste capacitatea romancierului de a crea scene
memorabile. Fragmentul are multiple valori atat in planul psihologiei creatiei cat
si in ansamblul epic.
 Taierea salcamului si banii inacsati din vanzarea lui par unica solutie . e
semnificativ ca personajul isi ia drept ajutosr ptr doborarea lui p enila m ai incet l
aminte si reactii. Protagonistul are nevoie de un complice caci lucrul pe care
urmeaza sa il infaptuiasca cere un vinovat. Tragismul momentului e sporit de
bocetele sfasietoare ce se aud din cimitirul din apropiere , un glas apoi zeci de
glasuri sfasietoare dintree care se detaseaza unul “plin de mirare si de spaima care
parca nu intelegea nici acum ce se intamplase”
 Taierea salcamului e perceputa ca un pacat si un semn rau
 Poiana lui iocan este unul din locurile privilegiate ale satului unde barbatii petrec
cateva din putinele ore libere ale saptamanii. Se intelege repede ca poiana este de
fapt o agora taraneasca unde se colporteaza informatii de ultima ora , unele
dramatice si se discuta politica. Mai degraba , insa, poiana trebuie considerata un
amiteatru deschis unde se desfasoara o savuroasa comedia de l’arte. Ptr cativa
dintre tarnai e un bun prilej de exersare a virturtiilor spirituale.