STAŢIE DE TURBOEXPANSIUNE SIMPLĂ SAU COGENERATIVĂ

PENTRU PRODUCŢIA DE ENERGIE ELECTRICĂ DIN SURSE REGENERABILE

1. INTRODUCERE

Recuperarea energetică a fost din totdeauna, tradiţional, destul de neglijată în domeniul industriei
întrucât în mod normal, erau privilegiate investiţiile care urmăreau creşterea producţiei sau
economisirea de personal.
În cadrul petrolului şi a derivatelor sale, aceste tendinţe s-au intensificat; este suficient să ne gândim
la cantităţile enorme de căldură încă total irosite şi la gazele rezultate din prelucrarea petrolului brut
ars în torţă.
Evenimentele din primii ani '70 au obligat la regândirea diverselor situaţii legate de întreprinderi şi
instalaţii întrucât energiile primare, în orice formă s-ar găsi, de atunci au constituit o fracţiune de
cost deloc neglijabilă la produsul finit.
Dintre investiţiile din domeniul recuperării energetice pe lângă clădirile industriale de dimensiuni
medii (fabrici de prelucrare a hârtiei, producţie de gaze tehnice, etc...) s-a răspândit de ceva vreme
tehnologia propusă de turboexpansiune1, adică de producţie de energie mecanică furnizată
arborelui unei turbine alimentate de un gaz comprimat care se expandează (şi deci se răceşte) în
cadrul acesteia, similar celor care au loc în turbina cu vapori.
Gazele sau vaporii utilizaţi pentru turboexpansiune (anhidridă carbonică, azot şi altele în general
inerte) care se găsesc într-o stare termodinamică din punct de vedere energetic „interesantă” (adică
cu presiuni şi temperaturi înalte se regăsesc, în avalul procesului, integral din punct de vedere
chimic şi la nivel energetic mai jos din punct de vedere termodinamic, desigur pentru că au cedat
mare parte din energia posedată palelor turbinei, care au transformat-o în energie mecanică şi deci,
în cazul în care la aceasta este cuplat, de exemplu, un generator electric, în energie electrică.
Aplicarea acestei tehnologii utilizând ca fluid energetic gazul metan-de mult recepţionată ca mai
sus- se utilizează de circa treizeci de ani.
Se doreşte clarificarea încă de la început a faptului că procesele de producţie, modalităţile,
posibilităţile şi caracteristicile sumare de instalare indicate în cele ce urmează- cu toate că se face
referire la gazul metan-rămân valabile şi pentru utilizarea fluidului-motor constituit din orice tip de
gaz sau vapori disponibili în aceleaşi condiţii de presiune ale metanului.
Partea fundamentală şi centrală a instalaţiei este constituită aşadar din turboexpandor la care-în
cazul în care temperatura fluidului-motor disponibil este foarte joasă (adică în jurul valorilor de
puţine ºC în cazul frecvent al metanului prelevat de la conductele de gaz metan) se va putea cupla,
cu funcţie de preîncălzire a fluidului-motor şi eventuală post-încălzire:
 o centrală (sau mai mult de una, după caz) care să funcţioneze cu orice combustibil
disponibil, de preferinţă proveniind din surse regenerabile;
 un cogenerator care-producând în acelaşi timp căldură şi energie electrică- duce la
creşterea considerabilă a cantităţii de energie electrică produsă de turboexpandor. În acest
caz, dacă combustibilul care este utilizat provine din produse agricole (ulei de rapiţă etc.)
energia electrică produsă este considerată proveniind din surse regenerabile, ca cea care
provine de la turboexpandor.

2. TURBOEXPANDORUL

Expansiunea gazului de la o condiţie termodinamică iniţială la una finală stabilită, în loc să fie
efectuată de o valvă de laminare situată în interiorul unei cabine REMI (vezi mai jos) poate fi
realizată de o turbomaşină, denumită turboexpandor, în măsură să genereze putere mecanică,
dacă dispune de o mai mare cantitate de energie termică furnizată la preîncălzire.
Fiind vorba în ambele cazuri (cabină REMI şi turboexpandor) de o expansiune adiabatică,
1
A nu se confunda cu motoarele cu turbină sau cu aşa-zisele reactoare, în care are loc o expansiune a gazelor
obţinute din ardere sau la explozia comburantului
preîncălzirea gazului înainte ( şi uneori chiar şi după) de expansiune este indispensabilă.
Turboexpandorul este o maşină motoare care are funcţia de a expanda gazul natural (sau gazele
calde şi/sau vaporii în exces în cadrul unui proces industrial) până la presiunea solicitată în aval,
obţinând astfel energie mecanică convertibilă în energie electrică printr-un alternor asincron/sincron
montat pe axul turbinei.
Acesta este constituit dintr-o turbină deschisă cu un corp unic cu intrare radială şi ieşire axială,
cuplată intermitent direct pe arborele rapid al reductorului de turaţii (în cazul nostru) la alternor.
Expansiunea se realizează printr-o turbină sau mai multe turbine în serie: fiecare fază expandează
gazul sau vaporii până la o presiune intermediară, în aşa fel încât să ajungă cu ultima fază să îl
expandeze până la presiunea în aval stabilită.
În vederea furnizării unei prime indicaţii cu privire la puterea dată de arborele generatorului
electric cuplat la turbină în funcţie de:
 debit la intrare;
 raport presiune intrare/ieşire
 putere furnizată de generator arborelui

Se redă pe pagina următoare o diagramă a prestaţiilor unui turboexpandor cu două faze.

CALCULUL ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE DE TURBOEXPANDOR ÎNTR-UN
ANUMIT INTERVAL
Exemplu:
 debit care trece prin turboexpandor: 28.000 Nmc/h
 presiune intrare: 50 bar
 presiune ieşire: 5 bar
 raport presiune intrare/ieşire: 50/5=10-utilizaţi curba 10
 încrucişaţi curba 10 cu abscisa 28.000 şi citiţi valoarea corespunzătoare în kw pe
ordonată: în cazul nostru 1.100 Kw
 în decursul unui an (8760 ore)-de exemplu-energia produsă ar fi: 1.100 kw x 8760 ore
=9.636.000 Kwh
DACĂ LA UN TURBOEXPANDOR ESTE CUPLAT UN COGENERATOR CU PUTERE
MEDIE
 putere maximă cogenerator. 1.000 Kw; putere medie anuală dată: 800 Kw
 energie produsă în decursul anului de către cogenerator:800 Kw x 8760 ore=7.008.000
Kwh
 energie produsă în cursul anului de întreaga instalaţie: 9.600.000 Kwh
+7.000.000=16.600.000 Kwh

3. COGENERATOR
Prin termenul cogenerare se înţelege producţia combinată de energie electrică/mecanică şi de
energie termică (căldură) obţinute în instalaţii corespunzătoare folosind aceeaşi energie primară.
În cazul nostru turboexpandorul-dacă trebuie să opereze într-o schemă de instalaţie care foloseşte
doar presiunea gazului metan-solicită o anumită cantitate de căldură în amonte pentru încălzirea
metanului la mare presiune şi pentru a-i conferi căldura necesară transformării adiabatice.
Această căldură-dacă nu există în aproprierea sau în cadrul instalaţiei în care turboexpandorul
operează o sursă de căldură altfel neutilizată -poate fi în mod util furnizată de un cogenerator care
să funcţioneze utilizând un carburant proveniind din surse regenerabile cum ar fi- chiar- uleiul
vegetal produs de soia, rapiţă, etc..
În acest fel, cum am amintit, cogeneratorul- care nu e altceva decât un grup electrogen cu motor
cu ciclu Diesel adaptat corespunzător utilizării uleiului vegetal ca şi carburant-produce în simultan:
 căldura necesară ciclului turboexpandorului
 o cotă corespunzătoare şi considerabilă de energie electrică care se adaugă celei produse
de turboexpandor
Faţă de producţia separată a aceloraşi cantităţi de energie electrică şi căldură, producţia combinată a
cogeneratorului presupune:
 o economisire în urma unui consum mai mic de combustibil faţă de cantităţi egale de
energie electrică şi căldură produse separat;
 o reducere a impactului de mediu, în urma atât a reducerii emisiilor cât şi a unei emisii de
căldură reziduală mai mică în mediu ( un nivel de poluare atmosferică redus şi o poluare
termică redusă);
 pierderi mai mici de transmitere şi distribuţie pentru sistemul electric Naţional., în urma
localizării instalaţiilor în apropierea bazinelor de utilizăţi sau a autoconsumului de energie
produsă;
 înlocuirea modalităţilor de furnizare a căldurii mai puţin eficiente şi mai poluante
(centrale, atât pentru uz civil cât şi industrial, caracterizate de nivele reduse de eficienţă,
impact de mediu ridicat şi flexibilitate redusă cu privire la utilizarea combustibililor)

4. SCHEMELE DE INSTALAŢII MAI FRECVENTE

În Italia există cel puţin 40 de exemple de instalaţii de turboexpansiune atât cogenerativă cât şi
simplă realizate în ultimii 30 de ani, din care multe construite în ultimii 6-7 ani, datorită printre
altele finanţărilor înlesnite sau în parte din fonduri nerambursabile sau complet autofinanţate, cu
recuperarea capitalului prin cesiunea către stat a energiei electrice produse.
În acest sens trebuie să se ia în calcul că respectivul cost al unei instalaţii de turboexpansiune
cogenerativă realizate într-o situaţie favorabilă (luată de la o conductă de gaz metan de 40-50 bar,
descărcare de cantităţi mari de gaz şi/sau vapori calzi din procese industriale, etc.) poate fi complet
amortizat în 3-5 ani.
Expunem schematic, în cele ce urmează situaţiile mai frecvente referitoare la instalaţii.
A- Instalaţie de turboexpansiune cogenerativă
Este aproape întotdeauna realizat (sau realizabil) în corespondenţa gurilor de gaz metan ale
conductelor de gaz metan de clasa I sau II (presiune comprimată cuprinsă între 30 şi 60 bar, debite
pornind de la 10.000 Nmc/h) pus în paralel unei cabine de reducţie deja existente (cabină REMI)
sau de construit în timpul realizării instalaţiei, în urma unei noi branşări la o întreprindere
industrială sau o reţea de distribuţie civilă a unui oraş sau localităţi.
Cabina REMI2 poate alimenta o reţea de distribuţie a gazului metan a unui oraş, a unei localităţi
sau a unui grup de localităţi, sau a unei întreprinderi industrial care să aibă un ciclu de prelucrare
care solicită multă căldură, dar nu posedă mari cantităţi de evacuări de gaz sau vapori calzi care să
permită utilizarea directă pentru producerea energiei electrice prin intermediul unuia sau mai multor
turboexpandori.
În această situaţie- în cazul în care nu ar fi disponibilă o sursă de căldură de „rebut” de utilizat-
schema simplificată a instalaţiei este următoarea:

B- Instalaţie de turboexpansiune fără cogenerator

Este realizată (sau realizabilă) în diverse situaţii, cum ar fi:
 când cantităţile de gaz (metan de la cabinele REMI sau alte gaze sau vapori rezultaţi din
cicluri industriale de mari dimensiuni) şi/sau condiţiile presiunilor sunt mult ridicate, de aşa
natură încât să permită utilizarea mai multor maşini în paralel.
 Când se doreşte reducerea la minim a finanţării lucrării: în acest caz se utilizează o
sursă de căldură care poate fi constituită dintr-o centrală de metan (acest combustibil nu
aparţine categoriei surselor regenerabile), sau o centrală pe lemne sau pe rumeguş (surse
regenerabile).
 Când se dispune de o sursă de preîncălzire existentă, de dimensiuni corespunzătoare
cererii din domeniul turboexpansiunii şi-mai ales-considerate „rebut”: este cazul
întreprinderilor industriale care utilizează gaz metan în mari cantităţi şi care în acelaşi timp
sunt în condiţiile de mai sus.

2
Prin termenul „Cabină REMI” se defineşte existenţa-în corespondenţa unei guri a unei conducte de gaz metan- unei
instalaţii de reducţie a presiunii gazului metan prelevat. Această reducţie are loc mecanic printr-un minim de două
valve (din care una de rezervă)- care în general funcţionează separat-cu reglare automatică a presiunii în avalul
valorii solicitate. În acest caz-desigur-energia presiunii a gazului este dispersată.
Schema precedentă- în acest caz- se modifică după cum urmează:

5. EMISII PRODUSE DE INSTALAŢIE

Realizarea tipurilor de instalaţii de mai sus presupune, pentru fiecare-evident-o amplasare corectă
de mediu
Întrucât pe de altă parte, aceste instalaţii se diversifică şi în funcţie de emisiile produse, chiar şi
modeste, trebuie să fie examinate separat, pe categorii.

5.1 Instalaţie de turboexpansiune de realizat în cadrul unei întreprinderi industriale sau a

unei zone dedicate industriei.

Se poate considera că acesta este cazul cel mai simplu. Într-adevăr:

 Dacă instalaţia utilizează căldura din recuperarea produsă de întreprinderea în cadrul căreia
are loc: vectorul de căldură, o dată utilizat pentru preîncălzirea gazului, va fi restituit în
conductă ( coş de fum, conductă de aducţiune la sectorul de reducere a căldurii etc.) de la
care a fost prelevat, având în vedere că trecerea prin schimbători de căldură în amontele şi în
avalul turbinei nu modifică compoziţia fluidului vector, dar reduc doar-moderat-
temperatura.
 Dacă instalaţia utilizează propria centrală: gazele evacuate produse de coşul acesteia din
urmă vor avea soarta prevăzută de normele în vigoare în zonă. Va trebui deci, în funcţie de
tipul de combustibil utilizat de centrală şi de normele în vigoare în zonă- să fie definită
înălţimea coşului de fum, eventual tipul de tratare a fumurilor, etc.
Trebuie totuşi să se ţină cont că este vorba de o centrală normală cu o putere egală-mai mică-decât
aceea care deserveşte un complex rezidenţial de 30-50 apartamente.
 În ceea ce priveşte emisia de zgomot: în acest caz se consideră că nu sunt probleme
deosebite.
 Dacă este vorba de o instalaţie de turboexpansiune cogenerativă, emisia va fi constituită
 exclusiv din evacuarea cogeneratorului: şi în acest caz va trebui- eventual- să se adopte un
tip de tratament adaptat normelor în vigoare. Experienţa în acest sens- printre altele- ne
permite să afirmăm că este vorba de o problemă care poate fi uşor rezolvată şi puţin
costisitoare.

5.2 Instalaţie de turboexpansiune cogenerativă de realizat într-o zonă locuită.

Este vorba de cazul în care se cere acordarea unei mai mare griji şi atenţii încă de la începutul
activităţilor de studiu, alegere a zonei, previziunilor proiectului şi de construcţie, etc.
Experienţa de altfel ne permite să definim cu o anumită acurateţe caracteristicile instalaţiei cu
privire la impactul de mediu.
Trebuie să se ţină cont de următoarele:
 Terenul rezervat instalaţiei nu trebuie să fie mai mic de 1.000 mp, de formă pătrată sau uşor
rectangulară.
 Dispunerea instalaţiei va trebui să fie în cadrul unei simple clădiri cu o suprafaţă pe cât
posibil nu mai mică de 350 de mp, cu câţiva pereţi interni izolate antizgomot.
 Locuinţele mai apropiate trebuie să fie situate minim la o distanţă de 40 de m de la
exteriorul clădirii în cadrul căreia este construită instalaţia: această indicaţie- evident- este
din motive de siguranţă: trebuie totuşi consultate eventualele dispoziţii locale.
 Să se ţină totuşi cont că zgomotul produs de cogenerator- dacă este construit luând
măsurile necesare de protejare a clădirii de mai sus şi deja situat în interiorul carter-ului - nu
trebuie să depăşească 40-45 decibeli la distanţa indicată mai sus: aceasta dacă instalaţia a
fost construită conform standardelor de calitate impuse.
 Unica emisie în atmosferă, în afara zgomotului de mai sus este constituită din evacuarea
gazelor arse de motorul cogeneratorului, la care ne-am referit la paragraful precedent.

6. REZUMAT SCHEMATIC

1. Instalaţiile de turboexpansiune sunt în Italia de mai bine de 30 de ani;

2. Instalaţiile de turboexpansiune s-au perfecţionat: se rotesc în jurul cuzinetelor cu câmp

magnetic şi au eliminat reductorul de rotaţii mecanic înlocuindu-l cu inverterul; în acest fel s-a
îmbunătăţit considerabil randamentul acestora;

3. Pot fi cuplate la un cogenerator, prin care se poate ajunge la triplicarea randamentului de

energie electrică produsă din surse regenerabile;

4. Se poate avea o indicaţie- chiar şi inferioară producţiei reale a turboexpandorilor moderni- a

energiei electrice care poate fi produsă de un turboexpandor prin diagrama de la pagina 3, cuplat
sau nu la un cogenerator;

5. O instalaţie de turboexpansiune cogenerativă care să funcţioneze în condiţii optime-dacă este

complet autofinanţată-recuperează costrul de construcţie în timp de 3-5 ani;

6. O instalaţie doar de turboexpansiune nu are nici o problemă de emisii în atmosferă nici de

zgomot nici de fumuri: dacă este necesară producţia de căldură de preîncălzire a gazului la intrare
în turbină, unica emisie este aceea a unei centrale de bloc cu putere medie care funcţionează pe gaz.

7. Dacă este vorba de turboexpansiune cu cogenerator, de amplasat într-o zonă locuită, este
preferabil ca întreaga instalaţie să fie închisă într-o clădire modestă cu un etaj şi cu o suprafaţă de
350 de mp, pe un lot de teren cu formă aproximativ pătrată, cu o suprafaţă de 1.100 mp.
8. În cazul construirii instalaţiei într-o zonă industrială sau în cadrul unei industrii, nu există
probleme de nici un fel, şi se poate proceda la instalare sub acoperiş.