DV 7070 RO M Ed.01

SPECIFICAŢIE TEHNICĂ UNIFICATĂ Pag.
1 din 113
DETECTOR DE DEFECT DIRECŢIONAL ŞI DV 7070 RO
DE MĂSURARE TIP RGDM ST
PRESCRIPŢII PENTRU CONSTRUCŢIE ŞI Ed. 01
METODE DE ÎNCERCARE 10.02.2016
Prezentul document este proprietatea intelectuala a societatii ENEL Distribuţie Muntenia S.A. Reproducerea sau utilizarea integrala sau
partiala a acestuia in orice publicatii si prin orice procedeu se va face cu obtinerea in prealabil a aprobarii societatii susmentionate care
isi va proteja drepturile civile si penale conform legii.
This document is intellectual property of ENEL Distribuţie Muntenia S.A. Reproduction or distribution of its contents in any way or by any
means whatsoever is subject to the prior approval of the above mentioned companie which will safeguard their rights under the civil and
penal codes.
DETECTOR DE DEFECT DIRECŢIONAL ŞI DE

MĂSURARE TIP RGDM ST
PRESCRIPŢII PENTRU CONSTRUCŢIE
ŞI METODE DE ÎNCERCARE
Editie Natura Modificarilor

Traducerea in limba romana si adaptarea la normele romanesti.
Aceasta specificatie se refera la editia originala DV 7070 ed.2 – 21.01.2014 drepturile de copiere apartinand Enel
1 Distribuzione SpA.
Translation to romanian language and adaptation to romanian norm.
This spec is referred to the master edition DV 7070 ed.2 – 21.01.2014,copyright of Enel Distribuzione SpA.
Unitatea Redactat Verificat Aprobat data
Proiectare Reţea A. POLESCU A. MUŞAT M.ŞTIRBULESCU 10/02/2016

SPECIFICAŢIE TEHNICĂ UNIFICATĂ Pag. 2 din 113
CUPRINS
1. SCOPUL PRESCRIPȚIILOR ..................................................................................................... 5

2. NORME ȘI PRESCRIPȚII INDICATE ÎN TEXT ......................................................................... 5
3. GENERALITĂȚI ........................................................................................................................ 7
4. DEFINIȚII ȘI SIGLE .................................................................................................................. 7
5. IDENTIFICAREA COMPONENTELOR ..................................................................................... 8
6. CONDIȚIILE REŢELEI .............................................................................................................. 8
7. CONDIȚII DE MEDIU ................................................................................................................ 8
8. CONDIȚII DE INSTALARE ........................................................................................................ 8
9. CARACTERISTICI DE FUNCŢIONARE .................................................................................. 13
9.1.1 FUNCŢIA DE CURENT MAXIMAL DE FAZĂ ................................................................................... 16
9.1.2 FUNCŢIA DE DETECTARE A DEFECTULUI DIRECŢIONAL DE PUNERE LA PĂMÂNT ....................... 19
9.1.3 DETECTARE DIRECŢIONALĂ A ARCURILOR INTERMITENTE DE PUNERE LA PĂMÂNT ................. 21
9.1.4 MAXIMALĂ DIRECŢIONATĂ DE PUTERE ACTIVĂ ......................................................................... 23
9.1.5 ANULAREA EFECTELOR CURENŢILOR DE PORNIRE ..................................................................... 25
9.1.6 FUNCŢIA PREZENŢĂ TENSIUNE ................................................................................................... 26
9.1.7 FUNCŢIA DE VERIFICARE A SENSULUI CICLIC .............................................................................. 28
9.1.8 FUNCŢIA VSS (Voltage Sensor Supervision) ................................................................................ 29
9.2.1 Verificarea comunicării pe partea WAN...................................................................................... 29
9.2.2 Verificarea comunicării pe partea LAN........................................................................................ 30
9.3.1 FUNCȚIONAREA ÎN CONFIGURAȚIA DE BAZĂ.............................................................................. 33
9.3.2 FUNCŢIONAREA ÎN CONFIGURAŢIA EXTINSĂ .............................................................................. 34
9.3.3 FUNCŢIE FSL................................................................................................................................. 35
9.3.3.1 AUTOMAZAREA FSL: PROCEDURA FSL1 și FSL2........................................................................... 35
9.3.3.2 EMITEREA SEMNALULUI „BLIND” CARE SE TRANSMITE CĂTRE IED-URI ÎN MULTICAST ............. 36
9.3.3.3 FUNCŢIA DE AŞTEPTARE A SEMNALULUI „BLIND” CARE PROVINE DIN REŢEA ........................... 36
9.3.3.4 Cazul lipsei de selectivitate ......................................................................................................... 39
9.3.4 FUNCŢIA FRT................................................................................................................................ 39
9.3.5 FUNCŢIA DE REANCLANŞARE AUTOMATĂ .................................................................................. 39
9.3.5.1 Programe de reanclanşare .......................................................................................................... 40
9.3.5.2 Funcționarea în cazul programului de reanclanşare neconfigurat ............................................. 41
9.3.5.3 Programul de Reanclanşare Rapidă (RR) ..................................................................................... 41
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

9.3.5.4 Programul de reanclanșare rapidă + reanclanşare lentă + reanclanşare memorată (RR+RL) .... 41
9.3.5.5 Funcționalitatea în comun a programelor RR și RR + RL ............................................................. 42
9.4.1 Controlul condițiilor de paralelism între reţele sincrone (PS) ..................................................... 44
9.4.2 Controlul condițiilor de paralelism între reţele asincrone (PA) .................................................. 44
9.5.1 FUNCŢIA DE MĂSURARE.............................................................................................................. 45
9.5.1.1 Măsurători în tranzit provenite de la IRE prin mesaje goose ...................................................... 45
9.5.1.2 Măsurători evidenţiate în mod autonom de RGDM ST............................................................... 45
9.5.2 FUNCȚIA DE MONITORIZARE A CALITĂŢII ................................................................................... 47
9.7.1 FUNCȚIA DE UPG ......................................................................................................................... 48
9.8.1 GESTIONAREA COMENZILOR DE DECONECTARE DE LA DISTANȚĂ LOCALĂ A PRODUCȚIEI ....... 66
9.8.1.1 Modalități de generare a mesajului de “Deconectare de la distanță locală a producției” ......... 68
9.8.1.2 Activități de IC la primirea mesajului ”deconectare de la distanță locală a producției”............. 68
9.9.1 Funcția PLC .................................................................................................................................. 69
9.9.2 FUNCȚIA OSCILOPERTURBOGRAF ............................................................................................... 69
10. CARACTERISTICI DE CONSTRUCȚIE .................................................................................. 70
10.8.1 Porturi Ethernet .......................................................................................................................... 78
10.8.2 Şirurile de cleme .......................................................................................................................... 80
11. AUTODIAGNOSTICARE......................................................................................................... 87
12. CERINȚE DE FIABILITATE..................................................................................................... 87
13. SOFTWARE –UL DISPOZITIVULUI........................................................................................ 88
14. PROBE ȘI VERIFICĂRI .......................................................................................................... 90
14.8.1 Încercări privind detectarea prezenței/absenței tensiunii.......................................................... 95
14.8.2 Verificarea funcției de detectare a defectului individual monofazat la pământ ........................ 95
14.8.3 Verificarea funcției maximale de curent rezidual ....................................................................... 99
14.8.4 Verificarea funcției maximale de curent de fază......................................................................... 99
14.8.5 Încercări în regim tranzitoriu ..................................................................................................... 100
14.8.6 Verificarea funcției de măsurare ............................................................................................... 100
14.8.7 Verificarea compensării continue în tensiune .......................................................................... 101
14.8.8 Verificarea compensării continue în curent .............................................................................. 101
14.8.9 Verificarea prestațiilor protocolului 61850 ............................................................................... 102
15. PRESCRIPȚII PENTRU FURNIZARE ................................................................................... 103
16. ANEXĂ: Cazuri de teste în regim tranzitoriu pentru verificarea funcțională a dispozitivului
RGDM ST ...................................................................................................................................... 104
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

17. ANEXĂ: ACCESORII ÎN DOTARE ........................................................................................ 107

18. ANEXĂ: posibile tranziții circuit logic pentru detectarea arcurilor intermitente ....................... 108
19. ANEXĂ: SEMNALE PE PROTOCOLUL IEC 61850 .............................................................. 112
20. ANEXĂ: FORMATE NUMERICE ........................................................................................... 112
21. ANEXĂ: Notă generală privind mesajele GOOSE ................................................................. 112
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

1. SCOPUL PRESCRIPȚIILOR
Prezentul document are scopul de a specifica funcțiile și de a oferi prescripţiile pentru realizarea și recepţia
Detectorului de Defect Direcțional și de Măsurare pentru liniile electrice MT (RGDM ST).
2. NORME ȘI PRESCRIPȚII INDICATE ÎN TEXT
Compatibilitate Electromagnetică (EMC)

Compatibilitate Electromagnetică (EMC);
Normă generală EN 61000-6-2
Partea 6-2; Norme generale – Imunitate pentru mediile industriale
Partea 6-4; Norme generale – Emisie pentru mediile industriale
EN 55011 + Aparaturi cu radiofrecvenţă industriale, științifice și medicale (ISM) –
Normă generală 55011/A1 + Caracteristici de radio perturbare – Limite și metode de măsurare
55011/A2
Caracteristicile tensiunii furnizate de rețelele publice de distribuție a
Normă generală EN 50160
energiei electrice
EN 61000-4-2 + Compatibilitate Electromagnetică (EMC);
Normă generală EN 61000-4-2/A1+ Probă de imunitate cu descărcare electrostatică.
EN 61000-4-2/A2
Normă generală EN 61000-4-3 Probă de imunitate la câmpurile electromagnetice cu radiofrecvenţă
iradiate
Probă de imunitate la impulsuri electrice tranzitorii rapide/în rafale
Probă de imunitate la impuls
EN 61000-4-6 +
Normă generală Imunitate la perturbări conduse, induse de câmpuri cu
EN 61000-4-6/A1
radiofrecvenţă
Normă generală
EN 61000-4-8/A1 Probă de imunitate la câmpurile magnetice cu frecvență de rețea
Normă generală
EN 61000-4-10/A1 Probă de imunitate cu câmp magnetic oscilant atenuat
Normă generală EN 61000-4-11 Probă de imunitate la căderi de tensiune, întreruperi scurte și
variații de tensiune
Probă de imunitate la unde oscilante.
EN 61000-4-16 +
Normă generală Probă de imunitate la perturbări conduse în comun în gama
EN 61000-4-16/A1
de frecvențe de la 0 la 150 kHz
Normă generală EN 61000-4-29 Probe de imunitate la căderile de tensiune, la întreruperile de scurte
și la variațiile de tensiune pe porturile de alimentare la tensiune
continuă
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Siguranță
Normă generală EN 61243-5 Lucrări sub tensiune – Detectoare de tensiune
Partea 5: Sisteme detectoare de tensiune (VDS)
Normă generală EN 60204 - 1 Siguranța utilajului– Echipamentul electric al maşinilor. Partea 1:
Reguli generale
Normă generală EN 61000-4-5 Probă de imunitate la impuls
Normă generală EN 60529 +
Grade de protecție a învelişurilor (Cod IP)
EN 60529/A1
Climatice
Normă generală EN 60068-2-1 Probe de mediu:
Partea 2-1: Proba A: Frig
Partea 2-2: Proba B: Căldură uscată
Partea 2: Proba N: Schimbarea temperaturii
Partea 2: Probe – Proba Db: Căldură umedă, ciclică (ciclu de
12h+12h)
Partea 2: Probe – Îndrumător pentru probele de schimbare a
temperaturii
Proba cab: Caldură umedă, regim staţionar
Probe de mediu:
Normă generală EN 60068-3-1 Partea 3: Informaţii de bază.
Secţiunea 1: Probe de frig şi la căldură uscată.
Partea 3-4: Documente ajutătoare şi îndrumătoare.
Probe de căldură umedă
Mecanice
Vibraţii (sinusoidale)
Normă generală EN 60068-2-64 Probe climatice:
Vibraţii aleatorii cu bandă largă (Control numeric) şi îndrumător
Altele
Normă generală IEC 61850-x Reţele şi sisteme de comunicare pentru automatizare în cadrul
sistemelor electrice
Normă Generală IEEE 802.x Standarde privitoare la portul Ethernet ales...Atenţie la suportul
GOOSE (802.1Q!)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

3. GENERALITĂȚI
RGDM ST, este un dispozitiv prevăzut pentru a fi instalat pe celula de medie tensiune, cu întreruptor izolat în
SF6 sau în aer, separator de linie și un separator de legare la pământ izolație în aer, instalat în posturile de
transformare telecontrolate, cu scopul de a:
 detecta prezența defectelor polifazate și monofazate cu pământul, oricare ar fi modalitatea de utilizare
a neutrului MT,
 detecta lipsa tensiunii pe linie,
 măsurarea tensiunii și puterii active și reactive pe linia de MT,
 comanda în caz de defect sau la telecomanda transmisă de UP, deschiderea și închiderea celulei
DY800
 interfața cu generatoarele prezente în rețeaua de MT în scopul de a coordona reglarea tensiunii de-a
lungul liniei și semnalele de declanşare de la distanță.
Dispozitivul este conectat la un set de trei senzori integrați de curent – tensiune de fază, TC-TT, de la care
trebuie să preia și mărimile homopolare pentru U0 și I0.
Dispozitivul este dotat cu o interfață de comunicare modernă de tip Ethernet prin intermediul căreia pot fi
transmise informații în conformitate cu ansamblul de protocoale prevăzute de standardul IEC 61850.
Pentru a asigura compatibilitatea deplină cu RTU-urile deja existente în instalațiile secundare, RGDM ST este
întotdeauna dotat tot cu o interfață dublă, capabilă să comunice atât cu UP (DX 1215 RO) cât și cu viitoarele
aparate de comunicare.
4. DEFINIȚII ȘI SIGLE
Raport de revenire: releul intervine atunci când mărimea care acționează a atins sau depășit valoarea
prestabilită de calibrare și revine în starea de repaus atunci când mărimea care acționează atinge o valoare,
denumită de refacere, care depinde de caracteristicile constructive ale releului. Raportul dintre valoarea de
refacere și valoarea de intervenție este denumit raport de revenire al releului.
Timp de revenire: Timpul care trece din momentul în care mărimea care acționează atinge valoarea de
refacere până în momentul în care este efectuată eliberarea releului.
Timp de pornire: Intervalul de timp dintre momentul în care mărimea (sau mărimile) introdusă este aplicată,
scoasă sau modificată în condițiile specificate și momentul în care circuitul de ieșire de pornire (start) îşi
modifică starea.
Timp de bază de intervenție: este timpul minim pe care îl foloseşte protecția pentru detectarea defectului și
emiterea comenzii fără nicio întârziere intenționată.
Timp de intervenție: intervalul de timp între momentul în care mărimea (sau mărimile) introdusă este aplicată,
scoasă sau modificată în condițiile specificate de intervenție și momentul în care circuitul de ieșire de
declanșare (Trip) îşi modifică starea;
Valoare eficace: În acest document și pentru dispozitivul RGDM ST, prin valoare eficace a unei mărimi trebuie
să se înţeleagă valoarea eficace a componentei frecvenței fundamentale înainte de defect calculată cu un
interval variabil de amplitudine corespunzător.
Tensiune reziduală: Valoarea eficace a sumei tensiunilor de fază.
Curent rezidual: Valoare eficace a sumei curenților de fază.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

IRE: Interfață de Reglare a Energiei
VCS: Sistem de Centrare pentru reglarea tensiunii.
5. IDENTIFICAREA COMPONENTELOR
RGDM ST pentru posturi de transformare
Matricola 16 00 05
Exemplu de descriere redusă
RGDM ST PENTRU CELULA LINIE MT PT
6. CONDIȚIILE REŢELEI
Rețelele MT în care sunt instalate RGDM-urile ST pot fi exploatate cu neutru izolat, cu neutru legat la pământ
prin impedanță (bobină Petersen cu rezistență suplimentară) sau cu neutru legat la pământ prin rezistență.
Condițiile rețelei în care trebuie să poată fi utilizat dispozitivul RGDM ST sunt următoarele:
Tensiune de exploatare 9-10-15-20-23 kV ±10%

Frecvență de exploatare 50 Hz ÷ 60 Hz ± 1 %
Curent maxim de scurtcircuit trifazat 16 kA
Curent maxim de defect monofazat homopolar (cu 500 A
neutru izolat)
Valoarea maximă de vârf a componentei √2 x 500 A;
unidirecționale de curent suprapusă curentului de
defect monofazat homopolar (cu neutru
compensat)
Valoarea maximă a constantei de timp Ƭ de 150 ms
amortizare a componentei unidirecționale:
Tensiunea reziduală existentă în rețea în lipsa unui 0÷3% Un
defect
Conținut armonic al tensiunii în limitele prevăzute de EN 50160
Grad de asimetrie a tensiunilor ≤2%
7. CONDIȚII DE MEDIU
Aparatajele trebuie să funcționeze în mod corect în următoarele condiții:
RGDM ST
Temperatura de funcționare: De la -20 la + 55 [°C]
Umiditatea relativă ≤ 93 %
Presiunea atmosferică De la 70 la 106 [kPa].
8. CONDIȚII DE INSTALARE
Condițiile de instalare posibile ale dispozitivului RDGM ST sunt prezentate în următoarele figuri Figura 1,
Figura 2 și Figura 3.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

În figurile de mai sus, tensiunea:

 în postul de transformare este indicată cu RVS,
 pe linia unde s-a instalat RGDM ST este indicată cu RVL.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Dispozitivul RGDM ST trebuie să detecteze condițiile de defect în aval de punctul de instalare, în funcţie de
sensul de alimentare al liniei. Pentru a satisface această cerință în toate cazurile enumerate în figurile
anterioare și in toate condițiile de alimentare ale liniei de MT, se solicită o funcție specifică, denumită în
continuare inversoare. Inversarea direcției este comandată de la distanță prin intermediul unității periferice de
telecontrol UP sau prin protocolul 61850.
Inversarea direcției este primită de RGDM ST și implică:
 schimbarea sectorului unghiular al pragurilor 67N.S1, 67N.S2 şi 67N.S3
 schimbarea sectorului unghiular al pragurilor 67.S2 şi 67.S3
 schimbarea sensului pentru măsurarea puterii active şi reactive;
 utilizarea semnalului RVS sau RVL ca semnal pe care se bazează selectarea automată a tronsonului
defect
Comanda de inversare poate fi primită ori prin intermediul protocolului IEC 61850 ori prin intermediul unui
semnal logic de tip hw, aşa cum este descris în Figura 46.
8.1 CONDIŢII DE INTERFAŢARE CU RTU

RGDM ST ia naştere ca urmare a dezvoltării RGDAT-ului (Detector de Defect Direcţional şi Absenţa Tensiunii)
preluând de la aceasta o parte din logicile de funcţionare, la care s-au adăugat funcţii evoluate impuse de
nevoile tot mai mari de automatizare şi selectare logică a tronsonului defect, de nevoia de a cunoaşte valorile
puterii tranzitate în reţea şi pentru gestionarea energiei distribuite.
RGDM ST prevede în mod natural posibilitatea de a funcţiona pe reţelele de comunicare evoluate de tip IP pe
protocolul IEC 61850.
Pentru a permite instalarea componentei şi în posturile de transformare neechipate sau la care nu ajunge
reţeaua de comunicare IP, a fost prevăzută posibilitatea de interfaţare chiar şi cu aparatele actuale existente
deja în teren. Prin urmare, sunt posibile două configuraţii denumite „de bază” şi „extinsă”.
În continuare, sunt definite cele două configuraţii:
Configuraţia extinsă:
În configuraţia extinsă, RGDM ST comunică cu un router/UP* din postul de transformare printr-un cablu
Ethernet cu conector LC şi prin intermediul routerul-lui/UP transmite:
- Semnale şi măsurători;
- Primeşte telecomenzi de la STM;
- Este capabil să efectueze selectivitatea logică a tronsonului defect atât pentru declanşările 67 cât şi
pentru 51.
În această configuraţie, RGDM ST este montat în celula cu întreruptor şi gestionează în mod automat
comenzile de deschidere şi închidere fiind conectat la conectorul existent printr-un cablu conectat la şirul de
cleme aferent comenzilor către OdM (cfr. paragrafului 10.8.2).
Alimentatorul existent în router/UP transmite energia către RGDM ST şi de la acesta şi către celula cu
întreruptor (DY800 sau DY900).
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Configuraţie de bază:
RGDM ST are interfaţă cu actuala UP DX 1215 (situaţie cel mai des întâlnită). În acest caz trebuie garantată şi
interfaţa hw către acest (UP) şi spre întreruptor, astfel încât şi în instalaţii în care RGDM ST nu poate fi
gestionat în mod extins, acesta să poată comunica tutuşi cu UP şi să coexiste cu aceasta.
În acest caz, RGDM ST comunică cu UP prin conexiune în cablu şi este UP cea care execută manevrele pe
celula DY800.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

9. CARACTERISTICI DE FUNCŢIONARE
RGDM ST este un instrument avansat folosit pentru îndeplinirea funcţiilor de protecţie, automatizare,
monitorizare şi măsurare a mărimilor de reţea şi să gestioneze distribuţia (GD).
Acesta trebuie să poată măsura:

- curenţii de linie şi curentul rezidual (calculat) prin intermediul a trei canale de intrare analogice fiecare
pentru fiecare curent de linie în parte;
- tensiunile de linie şi tensiunea reziduală (calculată), prin intermediul a trei canale de intrare analogice
fiecare pentru fiecare tensiune de linie în parte.
RGDM ST trebuie să detecteze, prin intermediul măsurătorilor de mai sus, următoarele evenimente:
Funcţia de protecţie:
- un prag 51.S1 de curent maximal cu timp setat invers între curbele NIT, VIT, EIT, LIT;
- două praguri 67.S2 şi 67.S3 maximale de curent direcţionale de fază cu timp independent;
- două praguri 67N.S1 şi 67N.S2 homopolare direcţionale pentru NC şi NI;
- un prag 67N.S3 direcţional pentru dublă punere la pământ monofazată;
- un prag 32P.S1 pentru curent maximal direcţional de putere maximă activă;
- blocarea armonicii a doua a curentului de pornire;
- diferenţierea defectelor homopolare intermitente;
- diferenţierea prezenţei/lipsei de tensiune;
Funcţia de automatizare:
- ciclu de reanclanşare rapidă a întreruptorului;
- selectivitate logică a tronsonului defect pentru 67.S2, 67.S3, 67N.S1, 67N.S2, 67N.S3;
- transmitere/primirea semnalelor şi comenzilor prin intermediul reţelelor de comunicare avansate de tip IP
pe protocolul IEC 618590.
Funcţia de monitorizarea calităţii şi măsurători:

- măsurarea mărimilor electrice U, I, P, Q cosφ
- monitorizarea curenţilor şi tensiunilor (armonici în nod);
Funcţia de gestionare GD:

- reglarea profilului de tensiune de-a lungul liniei prin controlarea convertizoarelor statice;
- control şi teledeclanşare PI ale GD;
- inhibarea declanşării PG pentru selectivitatea logică a GD;
9.1 FUNCŢII DE PROTECŢIE

Funcţiile de protecţie executate de aparat sunt următoarele:
- Curent maximal de fază,

Un prag cu timp inversat (care poate fi setat între NIT, VIT, EIT, LIT) 51.S1
- Curent maximal de fază,
Două praguri cu timp independent 67.S2, 67.S3
- Curent maximal de neutru,
Două praguri cu timp independent 51N.S1, 51N.S2
- Homopolar direcţional pentru NC 67N.S1
- Homopolar direcţional pentru NI 67N.S2
- Dublă punere la pământ monofazată 67N.S3
- Detectarea direcţională a arcurilor intermitente de punere la pământ 67N.S4
- Maximală direcţionată de putere activă 32P
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

- Blocarea armonicii a doua a curentului de pornire; 2ndH REST

- Lipsa/Prezenţa de tensiune
Sunt indicate în continuare câteva definiţii pentru termenii şi modalităţile de măsurare şi interpretare a
evenimentelor.
Mecanismul de calibrare de la distanţă a parametrilor privind setările protecţiilor trebuie să fie efectiv sigur şi
anume modificarea unui ansamblu de parametrii trebuie să fie efectuat în mod monolitic prin swap controlat de
TPT 2000 prin protocolul IEC 61850.
Măsurarea curentului de fază

Această funcţie trebuie să ofere valoarea eficace a curenţilor de fază:
Se bazează pe măsurarea curentului RMS şi trebuie să ia în considerare:
- Doar fundamental la 50 de Hz pentru măsurătorile de curent maximal 51;
- Atât fundamental cât şi armonicile pare şi impare până la nr.19 dacă este activată blocarea armonicii a
doua pentru curenţii de pornire.
Figura 6 – Curenţi de fază
Măsurarea curentului rezidual

Această funcţie trebuie să ofere o valoare eficace a curenţilor reziduali, care este obţinută prin introducerea
Holmgreem a trei senzori de curent.
Figura 7 – Curent rezidual
Se bazează pe măsurarea valorilor fundamentale.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Măsurarea tensiunii de fază:

Această funcţie trebuie să furnizeze o valoare eficace a curentului fundamental la 50 de Hz pentru tensiunile
de fază:
E12 tensiunea fazei 12
Figura 8 – Tensiuni de fază
Măsurarea tensiunii concatenate

Această funcţie trebuie să furnizeze o valoare eficace a curentului fundamental la 50 de Hz pentru tensiunile
concatenate:
U12-4 tensiune între fazele 12 şi 4
Figura 9 – Tensiuni concatenate
Măsurarea tensiunii reziduale:
Figura 10 – Tensiune Reziduală

Se bazează pe măsurarea curentului fundamental.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Timp de pornire: este timpul care trece din momentul detectării condiţiilor de defect până în momentul în care
se trimite comanda de pornirea la cerere.
Timp de intervenție: este timpul (inclus timpul de pornire) care trece din momentul detectării condiţiilor de
defect până în momentul când protecţia comandă deschiderea organului de manevră.
Timpul de întârziere: în cazul în care este setat, este durata care include timpul de intervenţie, pe care
protecţia îl aşteaptă înainte de a comanda deschiderea organului de manevră şi este utilizat pentru a crea o
selectivitate cronometrică între diferitele dispozitive de protecţie existente în reţea.
9.1.1 FUNCŢIA DE CURENT MAXIMAL DE FAZĂ

Dispozitivul trebuie să detecteze supracurenţii ce depăşesc pragul fixat, chiar şi cei ca urmare a manevrelor de
închidere pe defect şi chiar pornind de la condiţia de lipsă de curent şi de tensiune în punctul de instalare a
RGDM – ului ST.
Protecţia maximală de curent trebuie fie în exploatare tripolară cu trei praguri de intervenţie, fiecare
dezactivată individual. În mod automat pragul 51.S1 trebuie să fie dezactivat, iar pragurile 67.S2 şi 67.S3
trebuie să fie activate.
Primul prag 51.S1

Primul prag trebuie să fie cu timp inversat IEC 60255, trebuie să poată fi setat între următoarele tipuri de
curbe:
NI (Normal Inverse)
VI (Very Inverse)
ET (Extremely Inverse)
LI (Long Time Inverse)
NIT (Normal Inverse)
VIT (Very Inverse)
EIT (Extremely Inverse)
LIT (Long Time Inverse)
t = timp de intervenţie
I = curent de defect;
Ip = Curent setat (reglat 20A cu trepte de 5A)
Tp = Valoare de setare a multiplicatorului temporal (reglat 0,12s)
Funcţia trebuie să fie dezactivată.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Stabilirea nivelurilor de intervenţie:

În mod automat, curba trebuie să fie la NIT şi parametrii setaţi:
Reglat Interval Pas

-Ip 20 A 10-200 A 5A
-Tp 0,12 s 0,12 sau 0,13 s 10 ms
Erori:
Eroare ampermetrică ≤2%
Eroare asupra timpilor:

Eroare limită ≤3%
Variaţia erorii limită ≤1,5%
Timp de revenire ≤100ms
Raport de revenire ≥0,90 şi ≤0,95
Al doilea, al treilea şi al patrulea prag 67.S2, 67.S3 şi 67.S4.
Fiecare dintre cele trei praguri 67.S2, 67.S3 şi 67.S4. trebuie să fie dezactivate.
Trebuie să fie direcţionale (printr-un flag software aceste praguri nu trebuie să aibă o direcţie, deci trebuie să
fie independente de semnalul de tensiune) şi de tipul cu timp independent cu următorii parametrii de calibrare:
Timpi de bază:
Pornire Intervenţie
Prag 67.S2 20 ms ± 3% 40 ms ± 3%
Prag 67.S3 20 ms ± 3% 40 ms ± 3%
Prag 67.S4 20 ms ± 3% 40 ms ± 3%
Reglarea nivelurilor de intervenţie:

Ideclanşare Interval Pas
Prag 67.S2 250 A 5 - 400 A 10 A
Prag 67.S3 500 A 400 – 650 A 10 A
Prag 67.S4 500 A 400 – 1400 A 10 A
Reglarea sectoarelor unghiulare:

Interval Pas
bisectoare 0° - 360° 1°
semi-amplitudine 0º - 360° 1°
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Reglarea timpilor de întârziere pragurile 67:

Reglat Interval Pas
T_întârz_67.S2 500 ms 0 - 800 ms 100 ms
T_întârz_67.S3 100 ms 0 – 500 ms 10 ms
T_întârz_67.S4 100 ms 0 – 500 ms 10 ms
NB: Timpii de întârziere trebuie să fie incluşi în timpul de bază de intervenţie
Erori:
Eroare ≤2% în intervalul 50 ÷ 550 A;
ampermetrică Peste 550A şi până la 9kA trebuie să fie asigurată numai
declanşarea în timpul de intervenţie solicitat, fără măsura de
precizie.
Variaţia erorii limită ≤3%
Erori asupra timpilor:

Pragul 51N.S1 şi 51N.S2

Fiecare prag trebuie să fie dezactivat.
Trebuie să fie fără direcţie şi de tipul cu timp independent cu următorii parametrii de calibrare:
Timpi de bază:
Prag 51N.S1 20 ms ± 3% 40 ms ± 3%
Prag 51N.S2 20 ms ± 3% 40 ms ± 3%

Ideclanşare Interval Pas
Prag 51N.S1 250 A 50 - 400 A 10 A
Prag 51N.S2 500 A 400 – 650 A 10 A
Reglarea timpilor de întârziere, pragurile 51N:

Automat Interval Pas
T_întârz_51N.S1 500 ms 0 - 800 ms 100 ms
T_întârz_51N.S2 100 ms 0 – 500 ms 10 ms
NB: Timpii de întârziere trebuie să fie incluşi deja în timpul de bază de intervenţie
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Erori:
Eroare ampermetrică ≤2% în intervalul 50 ÷ 550 A;
Peste 550A şi până la 9kA trebuie să fie asigurată numai
declanşarea în timpul de intervenţie solicitat, fără măsura de
precizie.

9.1.2 FUNCŢIA DE DETECTARE A DEFECTULUI DIRECŢIONAL DE PUNERE LA PĂMÂNT

Dispozitivul trebuie să detecteze defecte de punere la pământ în aval de punctul de instalare, fie pe reţele cu
1
neutrul izolat fie pe reţele cu impedanţă de legare la pământ a neutrului cu rezistenţă suplimentară , fie la
pământ cu o rezistenţă simplă fără a fi nevoie de modificarea caracteristicilor la trecerea de la un tip de reţea la
alta.
Dispozitivul trebuie să detecteze şi defectele de punere la pământ în aval provocate de efectuarea manevrelor
de închidere pe defect.
Protecţia direcţională de punere la pământ trebuie să prevadă trei praguri de intervenţie 67N.S1, 67N.S2 şi
67N.S3 (automat incluse) ce au ca scop să selecteze defectele monofazate şi bifazate de punere la pământ,
unul în cazul funcţionării reţelei cu neutrul legat la pământ cu impedanţă, al doilea cu neutrul izolat, al treilea
pentru detectarea defectelor duble monofazate de punere la pământ. Defectele de punere la pământ în reţele
exploatate cu rezistenţă simplă de legare la pământ pot fi selectate de ambele praguri, în funcţie de valoarea
curentului rezistiv derivat din aceeaşi rezistenţă.
Fiecare prag trebuie să fie calibrat şi să se dezactiveze individual, respectiv dacă se dezactivează nu trebuie
să dea comanda de declanşare exterioară, ci trebuie să aibă loc prin logici interne.
Comanda de ieşire trebuie să se menţină până când există condiţiile de defect, cu o durată minimă de 150ms.
Timpi de bază:
Prag 67.S1 20 ms ± 3% 150 ms ± 3%
Prag 67.S2 20 ms ± 3% 150 ms ± 3%
Prag 67.S3 20 ms ± 3% 70 ms ± 3%
1
În cazul unei reactanţe de legare la pământ pure, detectarea defectelor monofazate de punere la pământ va
avea loc după închiderea intenţională a unui rezistor paralel.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016


I0 U0 Sector intervenţie
Prag 67.S1 1-16 A (valori primare) 1– 100% Un Reglat 6° - 250 °
Reglat: 2A Reglat 6% Un Calibrabil în 0° - 360°
cu pas de 0,5 A cu pas de 0,5% Un cu pas de 5°
Prag 67.S2 1-16 A (valori primare) 1– 100% Un Reglat 6° - 120 °
Reglat: 2A Reglat 6% Un Calibrabil în 0° - 360°
Prag 67.S3 1-500A (valori primare) 1– 100% Un Reglat 190° - 10 °
Reglat: 150 A Reglat 6% Un Calibrabil în 0° - 360°
Figura 11 – Sectoare de intervenţie a funcţiei homopolare direcţionale
Sectoarele de intervenţie sunt luate în considerare având ca reper U0 şi I0 în întârziere pe U0 (pozitive în

sensul acelor de ceas ale lui I0).
Efectul inversării trebuie să fie acela de a roti sectorul de intervenţie al unui unghi de 180° (Vezi Figura 11)
Reglarea timpilor de întârziere pragurile 67N:

Reglat Interval Pas
T_întârz_67N.S1 250 ms 0,05 - 30 s 0,05 s în (0,05-10) s
0,5 s în (10-30) s
T_întârz_67N.S2 250 ms 0,05 – 15 s 0,05 s în (0,05-10) s
0,5 s în (10-15) s
T_întârz_67N.S3 100 ms 100 – 800 ms 10 ms
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Erori:
eroare totală Voltmetrică ≤2%
Ampermetrică ≤2%
variaţia erorii limită ≤3%
eroarea unghiului 2°
histerezis la ieşirea sectorului 3°

eroare limită ≤3%
variaţia erorii limită ≤1,5%
timp de revenire ≤100ms
raport de revenire ≥0,90 şi ≤0,95
9.1.3 DETECTARE DIRECŢIONALĂ A ARCURILOR INTERMITENTE DE PUNERE LA PĂMÂNT

Protecţia direcţională de punere la pământ trebuie să prevadă o funcţie, dezactivabilă, pentru detectarea
arcurilor intermitente (67N.S4) în conformitate cu logica indicată în Figura 12 în care:
 cele două temporizatoare T1 şi T2 prezintă un semnal ridicat în ieşire numai dacă la intrare persistă un
semnal ridicat pentru timpul menţionat (T1 = 100 ms, T2 = 1500 ms),
 temporizatoarele T reproduc la ieşire semnalul de intrare şi îl întârzie cu minim 5 ms din timpul calibrat
pentru revenire. Nu au o funcţie logică specifică, decât cea de a evita posibile situaţii de neconcordanţă în
corespondenţa schimbărilor de stare a semnalelor de intrare la portalul logicii OR sau la flip – flop. Acestea
ar putea cauza reveniri impulsive care nu permit activarea dispozitivului de întârziere T2 la declanşare, sau
activarea permanentă a resetărilor flip-flop-ului, făcând imposibilă trecerea în 1 a portului Q.
 Flip – flop-ul
o în intrare (pe D) are în permanenţă un semnal ridicat;
o în intrare (pe R) are semnalul de resetare care determină semnalul în ieşire Q
o în ieşire (pe Q) are
o un semnal nul (=0) dacă pe Ck nu există un nivel de coborâre (absenţa defectului monofazat
de punere la pământ sau detectare/prezenţă defect monofazat de punere la pământ dau un
semnal egal cu 0 pe Ck)
o un semnal ridicat = 1 (egal cu D mereu egal cu 1) atunci când pe Ck există un nivel de
coborâre (revin pragurile 67N.S1 şi/sau 67N.S2)
o un semnal nul (=0) dacă activăm resetarea (R)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Figura 12 – Logica de selectare a arcurilor intermitente
Diferitele stări posibile ale circuitului logic sunt indicate în Anexa 18
Ca exemplu, în următoarele figuri (Figura 13 şi Figura 14) sunt reprezentate evoluţiile principalelor semnale în
cazul arcurilor intermitente care se distanțează între ele mai puţin decât T1 şi respectiv, mai mult decât T1.
Figura 13 – Logica de selectare a arcurilor intermitente (distanţa între arcuri <T1)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Figura 14 – Logica de selectare a arcurilor intermitente (distanţa între arcuri >T1)
Examinând cele două figuri rezultă următoarele observaţii:

 timpul T1 reprezintă intervalul dintre două arcuri intermitente care trebuie să fie considerate ca făcând
parte din acelaşi fenomen şi care, prin urmare, pot duce la declanşare,
 timpul T2 egal cu 1,5s garantează cu certitudine că arcul intermitent poate fi identificat de către
RGDM, deoarece pragul 67N.S4 al staţiei de transformare este calibrat la cel puţin 2s, atât pentru NI
2
cât şi pentru NC ,
 Pragul 67N.S4 trebuie să fie transmis către UP care va avea grijă să deschidă respectivul IMS în
acord cu automatizarea aleasă.

9.1.4 MAXIMALĂ DIRECŢIONATĂ DE PUTERE ACTIVĂ

Dispozitivul trebuie să detecteze puterea activă maximală care tranzitează nodul la care este atribuit.
Funcţia trebuie să fie dezactivată cu starea de defect exclusă.
2
Acest timp trebuie să fie mai mare de 1s, care este întârzierea maximă intenţionată de aşteptare la
deschidere în caz de defect monofazat de punere la pământ, în cazul automatizării reţelei FRG (400ms cu NI,
1000ms cu NC) şi mai mică de 2s (reglarea pragului 67N.S4 a LMT în Staţia de Transformare).
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Pragul trebuie să funcționeze în trei modalităţi diferite:

1) având ca referință de intervenţie direcția pozitivă a lui P;
2) având ca referință de intervenţie direcția negativă a lui P;
3) având ca referință de intervenție doar modulul lui P;
Pentru fiecare dintre cele trei modalităţi trebuie să se poată seta tot atâtea comportamente diferite, în cazul
depăşirii pragului:
a) doar semnalizare spre centru;
b) de transmitere a unui semnal de alarmă spre centru și a unuia de reducere a puterii active către grupul
de generare atribuit, în cazul în care pragul 32P continuă să fie depășit pentru o perioadă de timp
egală cu 30s, RGDM trimite comanda de declanşare către organul de manevră;
c) Comanda de declaşare către organul de manevră şi semnalizarea aferentă.
Modul de funcţionare trebuie să fie de defect implicit la a), în timp ce direcţia de referinţă trebuie să fie la 1).
Timpi de bază:
Prag 32P.S1 50 ms ± 3% 150 ms ± 3%

Reglat Interval Pas
Prag 32P.S1 8MW 0– 15 MW 0,1 MW
Reglarea pragului de intervenţie:

Reglat Interval
Prag 32P.S1 Pozitiv Pozitiv/Negativ/Absolut
Ca prag de intervenție pozitivă se presupune că este cel în care componenta activă (Id) a curentului este în
fază cu tensiunea de referință Figura 15.
Ca prag de intervenție negativ se presupune că este cel în care componenta activă al curentului se află în
opoziţie de fază cu tensiunea de referinţă Figura 15.
Figura 15 - Definirea sensurilor de putere
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Direcția curentului este considerată pozitivă atunci când iese din postul de transformare spre utilizator, invers
este considerată negativă atunci când acesta intră în postul de transformare de la generator.
Figura 16 – Convenţia sensurilor de putere
Erori:
eroare totală Voltmetrică ≤2%
Amperometrică ≤2%
variaţia erorii limită ≤3%
eroare unghi ±2°
histerezis la ieşirea din sector 3°

eroare limită ≤3%
variaţia erorii limită ≤1,5%
timp de recădere ≤100ms
raport de recădere ≥0,90 şi ≤0,95
9.1.5 ANULAREA EFECTELOR CURENŢILOR DE PORNIRE

Pentru a evita intervenţii neprevăzute cauzate de excitarea transformatoarelor situate în aval de dispozitiv,
a
aparatul trebuie să fie inhibat la activarea pragurilor 51 și 67, atunci când curentul armonicii a 2 (a oricăreia
dintre faze) depășește o fracțiune prestabilită a armonicii fundamentale.
Funcția trebuie să fie dezactivată cu starea de defect exclusă.
a
Funcția trebuie prin FFT să compare valoarea armonică a 2 cu valoarea de prag, în cazul în care valoarea
măsurată rezultă mai mare decât valoarea de prag, inhibă pentru timpul setat, declanşarea pragului 67.S2,
67.S3 și 67.S4, logica trebuie să furnizeze un OR pentru toate fazele şi funcţia de blocare trebuie să poată fi
exclusă prin SW.
În cazul în care la expirarea timpului setat, activările pentru 67.S2 sau 67.S3 persistă, chiar dacă valoarea
a
armonicii a 2 este încă mai mare decât valoarea de prag, RGDM ST trebuie să reia logica normală de
protecţie şi dacă este necesar, să comande declanşarea Organului de Manevră.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Reglarea pragului de intervenţie:

Reglat Interval Pas
2ndH REST 25% I50 Hz 10-50% I50 Hz 5%
Reglarea timpului de inhibare T_inh_2ndH:

Reglat Interval Pas
2ndH REST 450 ms 50-3000 ms 10 ms
Erori:
Eroare totală Ampermetrică ≤2%

9.1.6 FUNCŢIA PREZENŢĂ TENSIUNE

Dispozitivul RGDM ST trebuie să poată semnala Prezența Tensiunii sau Lipsa Tensiunii pe linie în funcţie
(semnal RVL) la următorul semnal logic în ieşire:
 0: Lipsă Tensiune
 1: Prezenţă Tensiune
Trecerile între cele două stări logice menţionate mai sus sunt reglementate de diagrama indicată în Figura 17,
în care valorile sunt luate în considerare ca exemple.
Funcția trebuie să fie configurabilă, în Tabelul 1 sunt indicaţi parametrii de configurare, în timp ce prezența
lipsa tensiunii pe LED-uri trebuie să fie asociată cu funcția de pornire instantanee.
Erori:
Eroare voltmetrică totală ≤2% în teren 2% - 190 % Un
≤0,5% în teren 80% - 120 % din Un

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Tabel 1 – parametrii de configurare

etichetă Câmp de reglaj UM
Activare prezenţă tensiune ON/OFF binar
Prag UL > 0,5÷1,1 Un
Întârziere intenţionată UL> 0,05÷10 s
Prag UL < 0,1÷0,4 Un
Întârziere intenţionată UL<
0,05÷10 s
Releu prezenţă tensiune K1/K2/K3/K4/K5
Stare iniţială la pornirea RGDM-ului
A = (Vr >0,75Un) SAU (Vs>0.75Un) SAU (Vt >0,75Un) timp de 50 ms

B = (Vr<0,60Un) ŞI (Vs <0,60Un) ŞI (Vt <0,60Un) timp de 250 ms
Figura 17 – Sistem automat pentru funcţia prezenţă/lipsă tensiune
Se remarcă faptul că a fost introdusă o întârziere pentru condiţia (B), astfel încât să se prevină emiterea Lipsei
de Tensiune în caz de:
 Timp de aşteptare la reanclanşarea rapidă
 Goluri de tensiune „în apropierea” RGDM –ului.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

În Figura 18 este indicat un exemplu, care ilustrează modalitatea de funcţionare descrisă mai sus.
Figura 18 – Exemplu de funcţionare a logicii Prezenţă/ Lipsă Tensiune
9.1.7 FUNCŢIA DE VERIFICARE A SENSULUI CICLIC

Dispozitivul trebuie să prevadă o funcţie care să arate în mod vizibil prin display şi SW dacă sistemul de trei
faze de tensiune conectată la RGDM ST este introdusă în conformitate cu sensul ciclic direct.
În cazul în care sistemul de trei faze este introdusă în sens ciclic invers, RGDM ST trebuie să blocheze
funcţiile de protecţie direcţionale, anunţând operatorul prin intermediul display-ului.
Funcţia propusă este o protecţie ANSI 47, care măsoară de la o serie de trei tensiuni de fază, tensiunea
succesiunii directe (secvenţă pozitivă U1) şi o tensiune la succesiunea inversă (secvenţă negativă U2).
Tabel 2
Praguri Câmp de reglaj Pas
Us1< De la 0,05÷0,3 En 0,01 En
Us2> De la 0,7÷1 En 0,01 En
Algoritmii vor fi evaluaţi şi aprobaţi de către ENEL.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

9.1.8 FUNCŢIA VSS (Voltage Sensor Supervision)

Dispozitivul, cu ajutorul algoritmilor, trebuie să diagnosticheze întreruperea circuitului de senzori spre RGDM
ST, blocând funcţiile de protecție. Funcția trebuie să conțină algoritmi care pot analiza coerența mărimilor
analogice asociate unei reţele electrice reale.
Funcțiile de măsurare trebuie să rămână active.
Algoritmii vor fi evaluaţi şi aprobaţi de către ENEL.
9.2 KEEP ALIVE
9.2.1 Verificarea comunicării pe partea WAN

Două tipuri diferite de KA transmise de TPT2020:
TPT 2020 transmite un mesaj numit KAWAN(G) comunicând prin protocolul GOOSE, care nu solicită niciun mesaj
de confirmare de primire. Playload-ul acestor mesaje este un contor numărător în ordine crescătoare.
Regulă ** - Determinarea reţelei indisponibile
Se consideră ca o condiţie de reţea WAN „indisponibilă” dacă în interiorul unei ferestre temporale
(funcţia de NKA configurată), valoarea variabilei transmise de playload a mesajului KA WAN(G) rămâne
nemodificată (nu este actualizată, mărindu-se).
În acelaşi timp, TPT2020 transmite, de asemenea, printr-un MMS, un mesaj numit KAWAN(M); O dată primit
acest mesaj, trebuie să se notifice, tot prin protocolul MMS spre TPT2020 primirea corectă a mesajului
KAWAN(M) cu un mesaj de confirmare (anknowledge). Playload-ul acestor mesaje este un contor incremental.
Şi pentru KAWAN(M) trebuie să fie utilizată o regulă similară cu **, dar utilizând o fereastră temporală şi aceasta
funcţie a NKA şi a frecvenţei de transmitere a mesajelor KAWAN(M) de către TPT2020.
Mecanismul utilizat prin MMS este utilizat ca o condiţie de rearmare faţă de utilizarea mesajelor GOOSE, în
funcţie de mecanismul de comunicare disponibil efectiv.
Regulă ## - Determinarea unei reţele din nou disponibile

Se consideră ca o condiţie de reţea WAN din nou „disponibilă” dacă diferenţa dintre playload-ul ultimului
KAWAN(G) primit şi anteriorul este egală cu 1 şi acesta este verificat pentru MKA ori consecutive.
Şi pentru KAWAN(M) trebuie să fie utilizată o regulă similară cu ##, comparând playload-ul mesajelor KAWAN(M).
Variaţia conţinutului mesajului Set Praguri P81 către DV7300 în cazul lipsei de comunicare pe partea
WAN
IED trimite periodic un mesaj GOOSE numit Set Praguri P81 către fiecare panou DV7300 configurat ca în
prezent.
Valoarea care trebuie să fie introdusă în mesaj va fi funcţia stării de comunicare a reţelei WAN, în conformitate
cu următoarea regulă:
 Valoarea logică care trebuie să fie luată în considerare este 0, în cazul în care nu se respectă Regula **
 Valoarea logică care trebuie să fie luată în considerare este egală cu ultima valoare primită de la TPT2020,
în cazul în care este respectată Regula ##
În cazul în care starea reţelei WAN indisponibilă persistă continuu pentru o perioadă TO R reglabilă între 1s și
120s (implicit 20s), va trebui să :
 fie activat un eventual algoritm programat ca algoritm safe – mode.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

 fie transmise prin mesaje Goose către DV 7300 mesajele pentru revenirea în stare de repaus a ieşirilor
de „Teledeclanşare”, „Deconectare sarcină client” şi „Diminuare sarcină client”.
La refacerea comunicării pe reţeaua WAN trebuie să fie refăcute şi stările sus menţionate. În special, trebuie
să fie refăcut algoritmul activat înaintea activării algoritmului safe – mode (dacă aceştia nu sunt identici). Dacă
în timpul contorizării TOR comunicarea pe reţeaua WAN îşi reface funcționarea, nu trebuie să fie activat
algoritmul safe – mode şi trebuie să fie refăcută comanda Set Praguri P81 la valoarea de prag "mare".
De asemenea, rămâne în aşteptarea unor noi setări din partea TPT-ului 2020 pentru a gestiona dispozitivul
IRE.
Intervenția timeout-ului TOR va fi semnalată de mesajul specific de refacere a conexiunii cu TPT-ul 2020.
Mesajul va fi transmis pe canalul client-server MMS şi va comunica:
 momentul de începere (momentul de începere a contorizării TOR care a dus la starea de time-out)
 durata lipsei de comunicare a reţelei WAN
9.2.2 Verificarea comunicării pe partea LAN

3
Sunt transmise periodic mesaje GOOSE de KA numite KALAN(G) către IRE şi către dispozitivele DV73003 .
Playload-ul Goose -ului KALAN(G) este un contor incremental (dat de tip int 32), care se mărește cu 1 unitate la
intervale de timp regulate „T_ KALAN(G)". Această periodicitate este configurabilă, numai prin interfața locală,
așa cum este descris în Tabelul 3. Atunci când este atinsă și depășită valoarea maximă (overflow), valoarea
repornește de la 0.
KALAN (G) Valoare implicită Interval

T_KALAN (G) 200 ms 0 ÷ 100000 ms
Tabel 3 – Timp de creştere a contorului KALAN(G)
Trebuie să fie prevăzute diferite atribute, pentru a comunica către TPT2020 disponibilitatea sau
indisponibilitatea pe reţeaua LAN a fiecăruia dintre posibilele IED conectate. Informațiile sunt transmise prin
intermediul rapoartelor MMS:
 IREOK = 0 IRE indisponibil
 IREOK = 1 IRE disponibil
 DV7300_1OK = 0 DV7300_1 indisponibil
 DV7300_1OK = 1 DV7300_1 disponibil
 DV7300_2OK = 0 DV7300_2 indisponibil
 DV7300_2OK = 1 DV7300_2 disponibil
Starea IED disponibilă sau indisponibilă trebuie să se bazeze pe informaţii de diagnosticare prevăzute de stack
61850 şi va fi activată de neprimirea mesajelor GOOSE de către un anumit IED.
În stările reţelei LAN indisponibile, telecomenzile derivate de la TPT 2020 şi având ca destinatar un IED pe
reţeaua LAN trebuie să fie refuzate dacă acest IED rezultă indisponibil, transmiţând notificarea la centru
(răspuns negativ la comanda dată de la distanţă).
9.3 FUNCŢII DE AUTOMATIZARE

Aşa cum este descris în par. 8.1, RGDM ST are două modalităţi diferite de interfațare cu celelalte aparate din
postul de transformare:
3
KA care se îndreaptă spre DV 7300 nu trebuie să fie confundat cu mesajul GOOSE Set Praguri P81.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

În configurația de bază, RGDM ST, va semnala condiţiile de defect survenite, prezența tensiunii și va
transmite o singură măsură către Unitatea Periferică pentru telecontrol (UP). RGDM va atribui manevrele de
deschidere și de închidere, precum și funcția de reanclanşare automată a Unităţii Periferice însăşi, care va fi
conectată direct la DY 800. RGDM ST va trebui să fie în masură să utilizeze protocolul de comunicare IEC
61850 către router-ul instalat în postul de transformare, pentru a permite utilizarea funcţiei BLIND descrisă în
paragrafele 9.3.3 și 9.3.4.
În configurația extinsă, RGDM ST va fi conectat direct, nu numai la router-ul/ UP ci şi la DY 800. La apariţia

uneia dintre condiţiile de defect, RGDM va informa router-ul/UP, care va avea sarcina să pună în aplicare
funcția de automatizare. Evoluția automatelor pe router/UP va duce la transmiterea unei serii de mesaje IEC
61850 către RGDM ST, astfel încât să îl ghideze în manevrarea DY800 și în executarea oricărui ciclu de
reanclanşare.
Prin intermediul software-ului local pe PC, se va putea selecta:

Configurație de bază
sau
Configurație extinsă
Indiferent de tipul de configuraţie utilizat, de asemenea se va selecta tipul de funcţionare între:

1. FSL1: aşteptare BLIND mereu activă
2. FSL2: aşteptare BLIND numai la prima apariţie a defectului
3. FRT
Legenda generală a semnalelor şi comenzilor utilizate de către RGDM

Denumire semnal Descriere
MB pin 1 + com TS Alimentare (+24Vcc) şi telesemnale comune
MB pin 2 51 A Detectarea defectului polifazat
MB pin 3 PREZ V Prezenţa tensiunii pe linia detectată de senzorii TC-TT
MB pin 4 TM (polul 1) Polul 1 TM
MB pin 5 67A Detectarea defectului monofazat de punere la pământ
MB pin 6
MB pin 7 TM (polul 2) Polul 2 TM
MB pin 8 COM ID Comandă de inversare a direcţie 67 A (comun)
MB pin 9 ID INV (UD) Comandă de inversare a direcţie 67 A
MB pin 10 - Alimentare (-24Vcc)
MI pin 1 +M Alimentare motoare OdM (+) 24 Vcc

MI pin 2 +M Alimentare motoare OdM (+) 24 Vcc
MI pin 3 -M Alimentare motoare OdM (-) 24 Vcc
MI pin 4 -M Alimentare motoare OdM (-) 24 Vcc
MI pin 5 +A Alimentare circuite de comandă RGDM şi DY 800 (+) 24 Vcc
MI pin 6 -A Alimentare circuite de comandă RGDM şi DY 800 (-) 24 Vcc
MI pin 7 +L Cs în comandă locală (activare butoane pe RGDM şi Organ de
manevră)
MI pin 8 ccX 89 Semnal Organ de manevră închis
MI pin 9 caX 89 Semnal Organ de manevră deschis
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

MI pin 10 TC CCx Comandă închidere Organ de manevră

MI pin 11 TC CAx Comandă deschidere Organ de manevră
MI pin 12 AnIn Anomalie întreruptor
MI pin 13 RVS Prezenţă tensiune pe bară
**
IEC 61850 TC DESC Telecomandă de deschidere de la sistemul central
IEC 61850 TC ÎNCH Telecomandă de închidere de la sistemul central
IEC 61850 BLIND Semnal de BLIND derivat de la IED în aval sau emis către IED în
amonte.
IEC 61850 INCL Includerea de la distanţă a funcţiei de Reanclanşare
IEC 61850 EXCL Excluderea de la distanţă a funcţiei de Reanclanşare
IEC 61850 FSL 1/FSL 2/FRT Alegerea tipului de automatizare
IEC 61850 RVS Prezenţa tensiunii pe bară
IEC 61850 Anomalie Anomalia întreruptorului celulei DY800
întreruptor
IEC 61850 INVERSARE Comandă de inversare a sectorului unghiular de intervenţie pentru
pragul 67
Tabel 4 – Legenda comenzilor şi semnalelor utilizate de RGDM ST
Funcţia de automatizare prevede o comandă generală de activare/dezactivare prin 61850.
**
Semnalele indicate în câmpurile marcate cu gri vor fi prevăzute în următoarele implementări ale
dispozitivului
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

De asemenea, vor fi transmise prin protocolul IEC 61850 toate evenimentele care se referă la starea de
reanclanşare, dacă aceasta este gestionată la nivel local:
 Pornirile şi revenirile pragurilor 51, 51N, 67.S2, 67.S3, 67.S4, 67N.S1, 67N.S2, 67N.S3, 67N.S4
 Schimbarea stării de prezenţă tensiune de linie (RVL)
 Evenimente legate de starea de reanclanşare:
o Aşteptarea Reanclanşării Lente
o Aşteptarea Reanclanşării Memorate
o Reanclanşare Eşuată (FR)
4
o Ciclu de reanclanşare în curs
9.3.1 FUNCȚIONAREA ÎN CONFIGURAȚIA DE BAZĂ

Acest modaliatate de operare va fi folosită atunci când dispozitivul RGDM ST va fi conectat, pentru o fază de
5
tranziție , la Unitatea Periferică pentru telecontrol posturilor de transformare (UP cu specificaţia tehnică
DX1215), prin intermediul cutiei cu cleme MB. În această configurație, conectorul MI va fi liber, respectiv
neconectat la nici un aparat.
UP, ghidată de semnalele primite de la RGDM ST, va avea grijă prin propriile automatisme locale să execute
mişcările automate ale DY 800. În mod similar, va fi tot UP cea care va avea grijă să execute funcţia de
reanclanşare automată.
Atunci când dispozitivul este configurat în automatizarea FSL1 sau FSL2, logica BLIND, care întârzie semnalul
de defect către UP va trebui să fie gestionată.
În caz contrar, atunci când dispozitivul este configurat în automatizarea FRT, logica BLIND va trebui să fie
exclusă permanent (nu va exista nici o întârziere intenționată în comunicarea stării de defect către UP).
Este necesar un router, existent în postul de transformare şi conectat la interfaţa Ethernet a RGDM ST, pentru
a putea primi sau transmite semnalele BLIND, aşa cum este detaliat mai bine în paragraful 9.3.3.
Semnalele de ieșire din RGDM ST sunt transmise către Unitatea Periferică de Telecontrol, care le prelucrează
prin intermediul unor mecanisme automate adecvate, în scopul de a efectua selecția automată a tronsonului
defect.
Detectarea evenimentelor de defect trebuie să fie semnalată prin închiderea temporară a două contacte
electrice separate:
- un contact pentru defecte monofazate de punere la pământ şi pentru arcurile intermitente în aval de
punctul de instalare (funcția de detectare direcţională a defectului de punere la pământ) în continuare
indicat 67A. Prin urmare, cele trei praguri 67N.S1, 67N.S2, 67N.S4 sunt cuplate pe același contact de
ieşire, în continuare indicat 67A;
- un contact pentru supracurenții cauzaţi de defecte între faze sau dublu defect monofazat de punere la
pământ în aval de punctul de instalare (pragurile 67.S2, 67.S3, 67.S4, 67N.S3, 51N.S1 și 51N.S2), în
continuare indicat 51A;
Semnalizarea pe contactele sus menţionate trebuie să persiste pentru un timp exact egal cu cel al stării de
defect.
Starea logică de prezenţă/lipsă Tensiune trebuie să fie transmisă pe contactul de ieşire (PREZ V), cu valoarea
logică 1 în cazul în care senzorul TC-TT detectează prezenţa de tensiune.
4
Are valoarea ADEVĂRAT în corespondenţa deschiderii întreruptorului pentru intervenţia unui prag de protecţie. Are din
nou valoarea de repaus FALS, la terminarea timpului de neutralizare
5
Etapa tranzitorie se va termina atunci când va fi disponibil noul dispozitiv integrat router/UP din postul de transformare.
RGDM va trebui să fie în acest punct configurat ca extins.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Toate semnalele logice de ieșire trebuie să aibă, în orice caz, valoarea (0) în cazul în care diagnosticarea
internă a RGDM ST detectează o problemă a dispozitivului.
Lipsa tensiunii de alimentare a dispozitivului (+ 24Vcc) nu trebuie să producă emiterea niciunui semnal.
Telemăsurătoarea care se transmite către UP, selectabilă de configuratorul local între:

 tensiune de linie
 curent de linie
 putere activă tranzitată
 putere reactivă tranzitată
trebuie să aibă un câmp configurabil între ±5 mA sau 4÷20 mA, în funcţie de canalul de intrare al UP.
În cele din urmă, un RGDM în configuraţia de bază trebuie să:
 semnaleze prezența / lipsa semnalelor 51A, 67A și PREZ V la UP
 inverseze sectorul de intervenţie pentru defect monofazat de punere la pământ în cazul în care
primește de la UP semnalul de ID INV
transmită în intrarea analogică a UP telemăsurătoarea configurată.
9.3.2 FUNCŢIONAREA ÎN CONFIGURAŢIA EXTINSĂ

În această configurație, RGDM nu este conectat la UP, prin urmare şirul de cleme MB nu va fi utilizat. Va fi
conectat prin portul Ethernet, la un router / UP, care va pune în aplicare logicile de automatizare și prin
intermediul căruia va putea primi semnalele BLIND.
De asemenea, va fi utilizat conectorul MI, pentru interfațarea directă cu DY 800.
În tabelul 5, sunt indicate semnalele transmise prin conectorul MI:
Conector Denumire Descriere Direcţie

MI semnal semnalizare
1 +M Alimentare motoare Odm (+) 24 Vcc RGDM→DY 800
2 +M Alimentare motoare Odm (+) 24 Vcc RGDM→DY 800
3 -M Alimentare motoare Odm (-) 24 Vcc RGDM→DY 800
4 -M Alimentare motoare Odm (-) 24 Vcc RGDM→DY 800
5 +A Alimentare circuite de comandă RGDM şi DY 800 (+) 24 Vcc RGDM→DY 800
6 -A Alimentare circuite de comandă RGDM şi DY 800 (-) 24 Vcc RGDM→DY 800
7 +L Cs în comandă locală (activarea butoanelor pe RGDM şi RGDM→DY 800
Odm)
8 89ccX Semnal Odm închis DY 800→ RGDM
9 89caX Semnal Odm deschis DY 800→ RGDM
10 ÎNCH Comandă de închidere Odm RGDM→DY 800
11 DESC Comandă de deschidere Odm RGDM→DY 800
12 AnIn Anomalie Întreruptor DY 800→ RGDM
13 RVS Prezenţă tensiune pe bară Ext→RGDM
Tabel 5 – Conector MI de interfaţă cu DY 800
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

9.3.3 FUNCŢIE FSL

Funcția de selecție automată a tronsonului defect FSL trebuie să fie selectată din parametrul de configurare în
etapa de calibrare sau activată de un mesaj adecvat IEC 61850.
Obiectivul FSL este acela de a selecta doar tronsonul de linie afectat de defect, profitând de capacitatea de
comunicare în timp real între IED (RGDM, IC, DV901A3) aparținând aceleiaşi linii de MT.
FSL prevede schimbul de semnale corespunzătoare de inhibare temporară la deschidere denumite BLIND,
transmise prin protocolul IEC 61850 (goose).
Fiecare IED care participă la automatizarea FSL, va putea gestiona (sau mai bine, "filtra"), cu două diferite
tehnici, semnalele 61850 BLIND derivate de la alte IED instalate de-a lungul rețelei. Tehnica care trebuie să fie
utilizată va fi descrisă în fişierul CID și configuratorul local va permite să vizualizeze care este tehnica
configurată, dacă aceasta este activă, conţinutul actual al înregistrărilor si/sau valoarea numerică a etichetei.
Tehnica 1: „Lista de înregistrări”. Este prevăzută semnarea mesajelor goose BLIND până la o limită de 100
înregistrări (de obicei înregistrările sunt puse din punct de vedere electric în aval). Ansamblul înregistrărilor va
fi actualizat în conformitate cu schema actuală a reţelei. Un client dedicat acestui scop (TPT2020) va avea
funcţia să actualizeze înregistrările prin transmiterea unui fişier nou CID, la prima instalare şi în timpul
modificărilor schemei de reţea. Un BLIND care derivă de la un IED care nu aparţine „listei de înregistrări FSL”
va fi eliminat.
Această tehnică determină prin urmare dacă un BLIND trebuie să fie semnat fără să ajungă la nivel de
aplicaţie.
Tehnica 2: „BLIND cu comparare”. Această gestionare prevede atribuirea din partea unui algoritm existent
pe un sistem central, a unei informaţii univoce pentru fiecare IED, care conţine informaţia privind poziţia
topologică actuală a IED-ului în reţea. Această informaţie, denumită “tag”, va transmismite un semnal BLIND.
Local, fiecare IED va avea un mecanism de comparaţie între „tag-uri”, pentru a determina din punct de vedere
aplicativ dacă BLIND-ul primit trebuie să fie semnat sau eliminat. Această tehnică determină dacă un BLIND
trebuie să fie prelucrat numai după ce a fost semnat. Parametrul „tag” este de configurare, elaborat de către
sistemul central şi setat dinamic, prin procedura „write” (Select Before Operate) de clientul TPT 2020.
Algoritmul de comparare pe care IED trebuie să îl implementeze şi formatul „tag-ului” sunt descrise în
specificaţia "Algoritmi de atribuire și comparare a TAG-urilor pentru automatizarea FSL şi teledeclanşare.doc”.
Tehnica 1 este de a înţelege cum a fost prevăzută, în timp ce tehnica 2 este de a înţelege logica de bază a
funcţionării.
9.3.3.1 AUTOMAZAREA FSL: PROCEDURA FSL1 și FSL2

Funcția de selectivitate logică prevede 2 modalităţi diferite de gestionare a timpului de aşteptare pentru
semnalele BLIND derivate de la alte IED, care pot fi aplicate atât în cazul în care este folosită tehnica „lista de
înregistrări" cât şi în cazul în care este adoptată tehnica "BLIND cu comparare." Alegerea are loc prin
intermediul configurării în faza de calibrare, selectând între:
 FSL1: AŞTEPTAREA BLIND MEREU ACTIVĂ

 FSL2: AŞTEPTAREA BLIND LA PRIMA APARIŢIE a defectului
În cazul în care opțiunea este configurată ca " FSL1: AŞTEPTAREA BLIND MEREU ACTIVĂ:
 Starea inițială: lipsa defectului pentru cel puțin trei minute, cu tensiune prezentă
 Eveniment: apariţia defectului
 Activitate:
o Se efectuează succesiunea de operaţii descrise la punctul 9.3.3.3
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

în timp ce în cazul în care opțiunea este configurată ca „FSL2: AŞTEPTAREA BLIND LA PRIMA APARIŢIE a
defectului”:
 Starea inițială: lipsa defectului pentru cel puțin trei minute, cu tensiune prezentă
 Eveniment: apariţia defectului
 Activitate:
o Se efectuează succesiunea de operaţiuni descrise la punctul 9.3.3.3
o În cazul în care starea de defect a fost transmisă către UP, din acel moment înainte, următoarele
apariţii de defecte vor trebui să ajungă spre UP, fără întârziere intenționată.
o Întârzierea intenţionată, datorată aşteptării semnalului BLIND, va trebui să fie din nou introdusă
automat ca urmare a detectării stabile a tensiunii timp de 3 minute consecutive.
ATENŢIE: mecanismul de emitere a semnalelor IEC 61850 BLIND spre celelalte IED-uri este independent şi
este gestionat în mod identic în totalitate atât cu procedura FSL1 cât şi cu procedura FSL2.
9.3.3.2 EMITEREA SEMNALULUI „BLIND” CARE SE TRANSMITE CĂTRE IED-URI ÎN MULTICAST

De fiecare dată când sunt detectate condiţiile de prezenţă a unui defect, trebuie să fie transmis, spre toate
IED-urile, în modalitatea multicast, semnalul numit BLIND, prin intermediul protocolului IEC 61850 (goose).
În condiţii de funcţionare corectă, fiecare IED care primeşte un semnal BLIND de la un IED recunoscut (adică
care aparţine propriei liste de subscriere) nu va transmite semnalizarea de defect către UP şi în cazul
configuraţiei extinse, nu va comanda deschiderea propriului DY 800. În general, unicul IED care nu va primi
semnalul BLIND va fi cel care se află cel mai aproape din punct de vedere electric de punctul de defect,
semnalând UP-ului condiţiile de defect şi în cazul configuraţiei extinse, va comanda declanşarea propriului
DY800.
9.3.3.3 FUNCŢIA DE AŞTEPTARE A SEMNALULUI „BLIND” CARE PROVINE DIN REŢEA

Funcţia de aşteptare BLIND trebuie să fie aplicată numai în cazul în care funcția FSL este activă și nu trebuie
să fie în nici un fel utilizată atunci când funcţionează în automatizarea FRT.
Acest lucru este valabil numai la prima apariție a unui defect în cazul în care este activă procedura FSL1, în
timp ce, se aplică şi pentru următoarele detectări (dar care fac parte din acelaşi ciclu de automatizare) în cazul
în care este activă procedura FSL2.
În acelaşi context cu detectarea unei condiții de defect 67.S2, 67.S3, 67N.S1, 67N.S2, 67N.S3, RGDM ST
trebuie:
 Să transmită instantaneu pe propria VLAN semnalele BLIND prin protocolul GOOSE IEC 61850 în
multicast;
 În acelaşi timp să deschidă o fereastră de aşteptare (Tatt)
 În același timp, să deschidă o fereastră de așteptare (Tr) (cu Tr> Tatt)
 În cazul în care în timpul Tatt are loc starea de defect, RGDM trebuie să revină în starea de repaus; în
cazul în care în timpul Tatt nu are loc starea de defect şi nu se primeşte cel puţin un semnal BLIND de
la un IED care aparţine listei de subscriere, în corespondență cu perioada Tatt, RGDM trebuie:
o Să indice starea de defect a UP-ului
o Să dea comanda de deschidere a DY800 (şirul de cleme MI) în cazul configuraţiei extinse .
 În cazul în care, independent de primirea unui semnal BLIND, condiţia de defect persistă până la
sfârșitul lui Tr, atunci RGDM trebuie:
o Să indice starea defect a UP-ului;
o Să dea comanda de deschidere a DY800 (şirul de cleme MI) în cazul configuraţiei extinse.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Figura 19 - Logica de declanşare a RGDM-ului în funcţionarea FSL
Temporizatorul Tadd ar putea fi necesar pentru a rezolva următorul scenariu, în care toate IED-urile sunt
pornite în aceeași timp. Să presupunem că Tadd = 0 (adică nu există) și că:
 IED-ul care nu primește semnal BLIND, deoarece se află din punct de vedere electric în apropierea
punctului de defect, aşteaptă Tatt
 IED – urile în amonte, primesc semnale BLIND în acelaşi moment în care porneşte condiția de defect
şi apoi aşteaptă la rândul lor și în acelaşi context acelaşi timp Tatt
 consecinţa este ca toate IED-uile, atât cel care nu a primit semnalul BLIND cât şi celelalte, să:
o transmită un semnalizarea către UP, provocând deschiderea tuturor OdM automatizate în
FSL;
o dea comanda de deschidere a DY800 prin şirul de cleme MI în cazul configurației extinse.
Valorile timpilor Tatt, Tr și Tadd trebuie să fie configurate local prin interfaţa de programare web server, în
conformitate cu tabelul 6 de mai jos
Tabel 6
Denumire Temporizator Valoare implicită [ms] Interval
Tatt 100 0 ÷ 500ms, pas 1ms
Tr 150 0 ÷ 500ms, pas 1ms
Tadd 30 0 ÷ 100ms, pas 1ms
În Figura 20 şi Figura 21, sunt reprezentate două cazuri posibile de primire a semnalului BLIND în timpul Tatt.
Valoarea Telab este orientativ pentru timpul de elaborare care survine între defect şi detectarea sa.
Declanşarea are loc, în cazul în care condiţia de defect nu se elimină la expirarea primului temporizator între
Tatt + Tadd şi Tr.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Figura 20 – Primirea semnalului BLIND în timpul Tatt, UP este activată la expirarea lui Tatt+Tadd
Figura 21 – Primirea semnalului BLIND în timpul Tatt
În Figura 22, este reprezentată starea de primire a semnalului BLIND peste Tatt. Valoarea Telab este
orientativă pentru timpul de elaborare care survină între defect şi detectarea sa. Declanşarea are loc, în cazul
în care starea de defect nu este eliminată, la expirarea temporizatorului Tatt.
Figura 22 – Primirea semnalului BLIND după expirarea Tatt
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

9.3.3.4 Cazul lipsei de selectivitate

În cazul în care, în urma detectării unui defect un RGDM ST cu automatizare FSL activată, care a primit sau nu
un semnal BLIND în propria fereastră temporală Tatt, detectează lipsa de tensiune (RVL scăzut) trebuie:
 să seteze (şi anume forţând cele două ieşiri 51A şi 67A ambele cu stare ridicată) în timpul de bază
către UP semnalizarea simultană a TS 51A şi TS 67A pentru durata TRGfake (în cazul configuraţiei de
bază)
 să provoace deschiderea celulei DY 800 în cazul configuraţiei extinse.
Primirea defectului care provoacă această funcţionare trebuie să fie memorată la revenire pentru o durată
configurată TRGD cu paşi de 1ms în intervalul 0÷500ms, cu valoare de defect egală cu 10 ms. Acest lucru este
necesar pentru a avea garanţia că există încă memorată semnalizarea în corespondenţă cu revenirea TS
PREZ V.
TRGfake trebuie să fie configurat cu paşi de 1ms în intervalul 0÷500ms, cu valoare de defect egală cu 40ms.
9.3.4 FUNCŢIA FRT

Funcția de selecție automată a tronsonului defect FRT trebuie să fie selectată din parametrul de configurare în
etapa de calibrare sau să fie activată de un mesaj adecvat IEC 61850.
În cazul în care este selectat acest tip de funcţionare, logica BLIND nu trebuie să fie utilizată. Prin urmare,
RGDM, la detectarea uneia dintre condiţiile de defect trebuie să emită semnalizarea (şi comanda de
deschidere în cazul configurației extinse), după un timp de întârziere intenţionat egal cu cel configurat în
secţiunea „funcţie de protecție", în cazul în care starea de defect nu a fost între timp eliminată.
Semnalizarea (şi declanşarea în cazul configurației extinse) va fi efectuată după un timp:

T_întârz_67.S2 în cazul detectării unui defect 67.S2;
T_ întârz _67.S3 în cazul detectării unui defect 67.S3;
T_ întârz _67.S4 în cazul detectării unui defect 67.S4;
T_ întârz _67N.S1 în cazul detectării unui defect 67N.S1;
T_ întârz _67N.S2 în cazul detectării unui defect 67N.S2;
T_ întârz _67N.S3 în cazul detectării unui defect 67N.S3.
9.3.5 FUNCŢIA DE REANCLANŞARE AUTOMATĂ

Următoarea funcție este în mod normal gestionată de către UP sau de către router / UP, cu toate acestea,
trebuie să poată fi posibilă activarea funcţiei de reanclanşare automată pentru o utilizare locală şi numai pentru
RGDM ST în configuraţie extinsă.
Configurația funcției de reanclanşare automată prin RGDM ST trebuie să solicite programarea unei serii de
temporizatoare, prezentate pe scurt în Tabelul 7 şi însoţite de valorile implicite, de nivelul incremental şi de
intervalul admisibil. De asemenea, este indicată o descriere pe scurt a rolului pe care îl are fiecare dintre
aceste temporizatoare.
Configurația va trebui să se facă fie atât de către configuratorul local cât şi de la distanță prin protocolul IEC
61850.
Tabel 7 Legenda temporizatoarelor utilizate pentru funcţia de reanclanşare automată
Denumire Valoare
Creştere Interval Descriere
Temporizator implicită
TRR 600 ms 10 ms 100 ÷ 1000 ms Timp de aşteptare la reanclanşarea rapidă
TRL 30 s 1s 0 ÷ 200 s Timp de aşteptare la reanclanşarea lentă
TN 70 s 1s 5 ÷ 200 s Timp de Neutralizare
TD1 5s 1s 0 sau 5 s Timp de discriminare la reanclanşarea lentă
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Timp de discriminare la reanclanşarea

TD2 5s 1s 0 sau 5 s
memorată
240 min 1 min 0 ÷ 360 min Timp de Terminare a ciclului de Automatizare
TFA
(reactivare a RR)
Pentru fiecare temporizator trebuie să fie respectate următoarele reguli la erori:

 Eroare limită asupra timpilor: ≤3% ± 20ms
 Variaţii ale erorii limite: ≤2% ± 10ms
9.3.5.1 Programe de reanclanşare

Prin configuratorul local sau de la distanţă ar trebui să se poată selecta dacă se activează funcția de
programare a reanclanşărilor automate prin RGDM ST şi de asemenea, trebuie să fie setat tipul de linie
între cablu și mixtă.
În acest caz aceasta trebuie să fie exclusă, se presupune că reanclanşările sunt gestionate de către UP sau
de către router / UP.
În cazul în care funcţia de programare a reanclanşărilor automate prin RGDM ST este activată, aceasta va
trebui să fie ulterior configurată cu unul dintre următoarele programe posibile:
 RR: Reanclanşare Rapidă ON / OFF
 RL: Reanclanşare Lentă ON / OFF
 RM: Reanclanşare Memorată ON / OFF
Această alegere poate fi efectuată atât prin intermediul configuratorului local cât şi de la distanţă.
Selectarea programului RR:

nu trebuie să permită atribuirea (pe configurator) numărului de reanclanşări care urmează a fi efectuate. Se
subînţelege că numărul de RR este egal cu 1 şi nu trebuie să fie efectuate alte reanclanşări.
Selectarea programului RR+RL:

trebuie să permită personalizarea numărului de reanclanşări memorate, care urmează să fie efectuate, aşa
cum este descris în Tabelul 8:
număr de reanclanşări configurabile

Reanclanşare Rapidă (RR) 1 (nu poate fi modificat)
Reanclanşare Lentă (RL) 1 (nu poate fi modificat)
Reanclanşare Memorată (RM) 0, 1, 2, 3
Tabel 8 – Configurări posibile pentru reanclanşări în programul RR + RL
Reanclanșările automate trebuie să se activeze în urma trecerii în poziţia de deschis a DY 800, datorate
emiterii comenzii şi semnalului de declanşare de către RGDM ST.
RGDM ST trebuie să efectueze succesiunea de reanclanşare programată de către întrerupător deschizându-

se pentru intervenţia pragurilor 67.S2, 67.S3, 67.S4, 67N.S1, 67N.S2, 67N.S3.
Temporizatorul TFA trebuie să fie activat:

o ca urmare a reanclanşării lente eşuate în cazul unei linii în cablu;
o ca urmare a primei reanclanşări memorată eşuată în cazul unei linii mixte
Fiecare reanclanşare trebuie să aibă loc cu prezenţă de tensiune în amonte (semnal RVS ridicat).
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

9.3.5.2 Funcționarea în cazul programului de reanclanşare neconfigurat

Atunci când RGDM detectează condițiile de intervenție pentru unul dintre praguri (67.S2, 67.S3, 67.S4,
67N.S1, 67N.S2, 67N.S3) și programul de reanclanşări automate nu este configurat, trebuie să trimită
comanda de declanşare către DY 800, provocând deschiderea finală. De asemenea, trebuie să fie emis un
semnal FR, utilizând protocolul IEC 61850.
9.3.5.3 Programul de Reanclanşare Rapidă (RR)

Trebuie să fie efectuată reanclanşarea rapidă (RR), ca urmare a intervenției întreruptorului deschizându-se
pentru declanşare unul dintre pragurile (67.S2, 67.S3, 67.S4, 67N.S1, 67N.S2, 67N.S3).
După emiterea reanclanşării rapide, RGDM trebuie să activeze temporizatorul TN.
În continuare, în cazul în care:

 este detectat un nou defect, în TN, trebuie să fie emisă o comandă / un semnal de declanşare către
DY800 și să fie activată semnalizarea de eşuare a reanclanşării FR;
 nu este detectată prezența unui defect în TN, automatismul ciclului de reanclanşare trebuie să revină
în starea de repaus;
Reanclanşarea manuală sau de la distanţă a întrerupătorului, cu programul setat în RR, trebuie să activeze
TN; orice declanşare în această fereastră temporală trebuie să determine emiterea unei comenzi de
deschidere a DY800 în timpul de bază fără reanclanşare și activarea semnalizării de eşuare a reanclanşării
FR.
9.3.5.4 Programul de reanclanșare rapidă + reanclanşare lentă + reanclanşare memorată (RR+RL)

După emiterea comenzii / semnalului de declanșare către DY 800, trebuie să fie comandată reanclanşarea
rapidă şi trebuie să fie activat timpul de neutralizare TN.
În cazul în care nicio declanşare nouă nu are loc în TN, RGDM trebuie să revină în starea de repaus.
În cazul în care în timpul TN are loc o nouă declanşare pentru unul dintre pragurile (67.S2, 67.S3, 67.S4,
67N.S1, 67N.S2, 67N.S3), trebuie să fie activat timpul TRL la expirarea căruia trebuie să fie efectuată o
reanclanşare lentă (RL); ca urmare a reanclanşării întrerupătorului trebuie să fie activate:
 timpul de discriminare TD1
 Timpul de neutralizare TN
În cazul în care o linie este definită MIXTĂ, TD1 = 0; în cazul în care defectul apare din nou imediat, va
continua cu o declanşare nedefinitivă cu aşteptarea primei reanclanşări memorată.
În cazul în care o linie este definită ÎN CABLU, TD1 = 5 s, în cazul în care declanşarea apare din nou în timpul
scadenţei TD1, se va continua cu o declanşare definitivă cu un semnal FR.
În cazul unei linii MIXTE, dacă apare un defect în timpul TN, trebuie să fie dată comanda de deschidere a
întreruptorului a cărui reanclanşare ulterioară memorată RM este efectuată la expirarea lui TN. La fiecare
reanclanşare succesivă memorată trebuie să fie activate temporizatoarele TN și TD2. În cazul în care este
detectată prezenţa unui defect în timpul TN, dar peste timpul TD2, trebuie să fie dată comanda de deschidere
a întreruptorului a cărui reanclanşare ulterioară memorată RM este efectuată la expirarea lui TN; dacă,
dimpotrivă, defectul este detectat în timpul TD2 va avea loc o declanşare definitivă cu un semnal de eşuare a
reanclanşării FR.
[*] În cazul unei linii ÎN CABLU, dacă apare un defect în timpul TN, dar peste TD1, trebuie să fie dată comanda
de deschidere a întreruptorului a cărui reanclanşare ulterioară memorată RM este efectuată la expirarea lui
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

TN; dacă, dimpotrivă, defectul este detectat în timpul TD1 se va avea o declanşare definitivă cu un semnal de
eşuare a reanclanşării FR.
Această etapă [*] se repetă pentru numărul de reanclanșări configurate memorate, utilizând TD2 în locul lui
TD1.
După o declanşare finală, fiecare închidere voluntară (locală sau de la distanță) trebuie să activeze TN. Dacă
nicio condiție de declanșare apare în timpul TN, sistemul de automatizare trebuie să evolueze spre starea
denumită FA, în care alte reanclanşări automate sunt inhibate, permițând trecerea la etapele de căutare
manuală a defectului pe tronsoanele de linie fără automatizare.
În starea FA, orice nouă detectare a condițiilor de defect trebuie să provoace o declanşare finală emisă în
timpul de bază, însoţită de un semnal de eşuare a reanclanşării FR.
Starea FA se termină la terminarea temporizatorului TFA. Din acest moment, fiecare detectare nouă a
condiţiilor de defect va face parte dintr-un ciclu nou de reanclanşare.
9.3.5.5 Funcționalitatea în comun a programelor RR și RR + RL

Comenzile de închidere voluntare trebuie să reseteze înregistrările de memorie ale contorului pentru
închiderile memorate.
Deschiderea manuală sau de la distanţă trebuie să determine, întotdeauna revenirea în starea de repaus a
sistemului de automatizare cu întreruperea definitivă a unui eventual ciclu de reanclanşare în curs de
desfăşurare. Contorizarea timpului TFA, eventual iniţiat, trebuie să continue fără întrerupere.
Trebuie să fie posibil să se indice cauza care a dus la eşuarea închiderii, prin corelarea dintre semnale, în
scopul de a pune la dispoziție pe MMI/ jurnalul evenimentelor şi pe mesajele 61850 informaţia de reanclanşare
eşuată.
Trebuie să fie pusă la dispoziţie pe memoria nevolatilă o valoare totală a numărului de reanclanşări automate
efectuate (RR, RL, RM) şi a numărului de reanclanşări eşuate (FR).
Trebuie să fie prevăzute comenzi de la distanţă transmise prin protocolul IEC pentru includerea (INCL) şi
excluderea (EXCL) funcţiei de reanclanşare.
Executarea reanclanşării poate avea loc numai dacă nu sunt reale simultan toate condiţiile expuse în
continuare (vezi Figura 23):
 Programul de reanclanşare activat prin software (RR sau RR+RL)
 Releu bistabil în poziţie de includere reanclanşări
 Ultima comandă de activare de la distanţă a Reanclanşărilor a fost “INCL”
În cazul în care una dintre condiţiile sus menţionate ar deveni falsă, dispozitivul nu va efectua nicio
reanclanşare.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Figura 23 – Logica de activare a reanclanşărilor
Până când temporizatorul TFA nu este terminat, reanclanşarea rapidă trebuie să rămână exclusă. Atunci când
temporizatorul TFA este terminat, reanclanşarea rapidă trebuie să fie restabilită deoarece se poate considera
încheiat ciclul de automatizare anterior.
9.4 FUNCȚIA DE PARALELISM AUTOMAT

Închiderea întreruptorului dedicat RGDM ST, cu comandă locală sau de la distanţă, trebuie să fie posibilă în
una dintre următoarele moduri alternative care pot fi selectate prin parametrul SW:
- Fără controale ale tensiunii de linie (în aval de întreruptor) și de referință (în amonte de întreruptor);
- Cu controale de paralelism între tensiunile de linie şi de referinţă;
În primul caz comanda primită va fi întotdeauna transmisă către întreruptor în mod direct. În al doilea caz,
comanda va trebui să seteze timpul δTRCM şi să verifice că tensiunea de linie şi cea de referință sunt
prezente, după care va trebui să fie verificată condiția de paralelism, după cum este descris mai jos.
Închiderea întreruptorului va fi întotdeauna permisă în lipsa uneia sau a ambelor tensiuni controlate (de linie şi
de referinţă).
Pentru această funcție, trebuie să fie utilizată tensiunea de fază, prin SW se va putea selecta care dintre
tensiunile (U4 U8 U12) liniei urmează să fie închise şi se va putea selecta o tensiune corespunzătoare de
referință luată în considerare în amonte de întreruptor.
Modurile pentru care această funcție trebuie să emită o comandă de închidere sunt 2:
1. Modul sincron (PS)
2. Modul asincron (PA)
Cele două moduri trebuie să poată fi selectate separat sau împreună (PS sau PA sau PS + PA), în mod
independent pentru închiderea manuală voluntară și pentru Reanclanşarea Lentă Automată în conformitate cu
schema indicată în continuare.
Închidere voluntară:
- PS (paralelism sincron)
- PA (paralelism asincron)
- PS + PA
Închidere Lentă Automată:

- PS (paralelism sincron)
- PA (paralelism asincron)
- PS + PA
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Atunci când funcția de control a condiţiei de paralelism este activată, dar indisponibilă pentru lipsa condiţiilor
de paralelism, UP/LAT nu trebuie să emită nicio comandă de închidere (nici voluntară nici automată).
Trebuie să fie prevăzută includerea / excluderea controlului de paralelism prin configurarea parametrilor de
programare şi prin comenzile transmise cu protocolul 61850.
9.4.1 Controlul condițiilor de paralelism între reţele sincrone (PS)

Această funcție este prevăzută pentru a conecta între ele două rețele caracterizate prin condiții sincrone sau
de o mică abatere definită ca diferenţa procentuală dintre frecvența tensiunii de linie și frecvența tensiunii de
referință.
Condiția celor mai mici abateri va fi definită în conformitate cu următoarea condiție:
- abatere: ISI <Asin
Evaluarea abaterii trebuie să fie efectuată printr-o filtrare corespunzătoare, astfel încât să se introducă o
atenuare suficientă a componentei legată de fluctuațiile electromecanice stabile ale rețelei care ar putea
împiedica recunoașterea situației de sincronism. Fluctuaţiile electromecanice au următoarele caracteristici:
La verificarea condițiilor de sincronizare se atribuie un timp T în care, pe lângă abatere sunt verificate de
asemenea:
 valoarea diferenței dintre modulele tensiunilor de linie și de referinţă mai mici decât valoarea maximă ΔUsin
 valoarea defazajului dintre tensiunea de linie și de referinţă mai mică decât valoarea maximă Δφ
unde tensiunea de referință este o tensiune în amonte de întreruptorul care urmează să fie închis.
Intervalele de reglaj pentru controlul paralelismului asincron sunt următoarele:
Mărime Interval Pas

Diferența de modul a tensiunilor ΔUsin [% Un] 5÷40 1
Defazajul între tensiuni Δφ [°] 0÷60 1
Abatere (Asin) [% fn] 0÷0,2 0,05
9.4.2 Controlul condițiilor de paralelism între reţele asincrone (PA)

Mărimile care trebuie să fie verificate pentru a emite comanda de închidere între rețele asincrone trebuie să fie:
 unghiul de fază între tensiunea de linie și tensiunea de referință în scădere: Δφ/Δt <0
 abaterea mai mică decât abaterea maximă Sasin:
 diferenţa dintre modulele tensiunilor de linie și de referinţă mai mică decât o valoare maximă (ΔUasin)
 valoarea negativă a derivatei diferenței de fază între tensiunea de linie şi tensiunea de referinţă (Δφ/ Δt)
 accelerarea abaterii între frecvența tensiunii de linie și cea de referință (dS/dt) <dSasin / dt pentru
evaluarea consecvenței abaterii. Valoarea limită de accelerare este: dSasin / dt = 0,01 * (0,5-Ta)
Verificaţi aceste condiții, dispozitivul trebuie să determine timpul de anticipare (Ta) pentru emiterea comenzii
de închidere, în funcţie de timpul de închidere al întreruptorului şi a abaterii, astfel încât închiderea să aibă loc
atunci când tensiunea de linie și tensiunea de referinţă sunt sincronizate între ele.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Intervalele de reglaj pentru controlul paralelismului asincron între reţele sunt următoarele:
Mărime Interval Pas

Diferența de modul a tensiunilor ΔUasin [% Un] 5÷40 1
Abatere (Sasin) [% fn] 0÷2 0,05
Timp de anticipare (Ta) [ms] 0÷200 1
9.5 FUNCȚII DE MĂSURARE ŞI MONITORIZARE

9.5.1 FUNCŢIA DE MĂSURARE
Măsurile gestionate de RGDM pot fi dobândite prin două metode diferite:
1. prin mesaje care provin de la IRE şi transmise cu protocolul 61850 (goose)
2. prin intrările de măsură proprii ale dispozitivului RGDM
9.5.1.1 Măsurători în tranzit provenite de la IRE prin mesaje goose

IRE, cu o frecvență egală cu Tm (de obicei 10s), va transmite către RGDM ST un pachet de date (goose), care
conține măsurile "instantanee" ale instalaţiei, a căror structură este definită în specificaţia IRE şi în orice caz,
descrisă în detaliu în fișierul * .icd asociat dispozitivului IRE. Aceste măsuri instantanee trebuie să fie
prelucrate pentru a fi trimise către TPT2020 ca mesaje MMS de rapoarte spontane (vezi fișier * .icd privind
RGDM ST).
În plus, măsurătorile obținute în tranzit trebuie să fie luate la 10 minute, pentru a fi apoi transmise către TPT
2020 ca mesaje MMS de rapoarte spontane (măsurători atinse).
Notă: Profilul icd va distinge măsurătorile instantanee de la măsurătorile atinse
Eşantioanele în tranzit trebuie să fie eliminate dacă nu sunt clasificate în mesajele goose (vezi bit de calitate şi
disponibilitate) și să recupereze automat condițiile de funcționarea normală.
Măsurătorile atinse în 10 minute vor fi apoi salvate într-un fişier de log de tip circular dedicat (capacitate de cel
puţin două zile) care poate fi consultat local.
9.5.1.2 Măsurători evidenţiate în mod autonom de RGDM ST

Dispozitivul trebuie să detecteze o valoare eficace a tensiunilor reale şi a curenţilor pe fiecare fază.
Aceste măsurători trebuie să fie utilizate pentru detectarea puterii active şi reactive în trecere în secţiunea de
instalare a RGDM ST.
Puterea activă P şi cea reactivă Q trebuie să fie calculate după cum urmează:
§§
Măsurătorile lui U R, US, UT, I4, I8, I12, P, Q care se referă la valorile primare (kV, A, kW, kVAr) trebuie să fie
vizualizate pe ecran.
În cazul configurației de bază a RGDM ST (conectat la UP) trebuie să fie posibil să se utilizeze ieșirea
analogică corespunzătoare dedicată măsurării şirului de cleme MB, pentru a transmite către UP una dintre
următoarele măsurări: P, Q, U, I.
§§
pentru referinţele vectoriale ale UR se face trimitere la figura 25
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Pentru măsurătorile P și Q, va trebui să fie transmis şi semnalul în conformitate cu Convenția descrisă în

continuare, utilizând următorul principiu.
Având în vedere că ieşirile la clemele 4 şi 7 ale şirului de cleme MB sunt de tipul de curent 4 - 20 mA, setând
din PC RGDM ST va transmite una dintre măsurătorile enumerate mai sus, cu următoarea convenție:
 Pentru P și Q de la 4 la 12 mA pentru valori negative, de la 12 la 20 mA pentru cele pozitive,
considerând că 12 mA este valoare nulă şi că 4 mA scara negativă şi 20 mA cea pozitivă.
 Pentru I și U ieşirea va trebui să seteze 4-20 mA pentru întreaga gamă de măsură.
Măsurătorile obţinute direct de către RGDM ST trebuie să fie calculate în valoare eficace, eşantionând la
200ms.
Eşantioanele trebuie să fie eliminate în cazul existenţei unui defect şi să reia activitatea în mod automat pentru
restabilirea condiţiilor normale de funcţionare.
Măsurile eșantionate la 200ms trebuie să fie atinse pe o primă bază temporală TM de regulă de 10 s şi
procesate pentru a fi transmise către TPT2020 cu mesaje MMS de raportare spontană (vezi fișier * .icd privind
RGDM ST).
Aceleaşi măsurători eşantionate la 200 ms trebuie să fie atinse pe o primă bază temporală de 60s şi apoi din
nou de 10 minute pentru a fi transmise către TPT2020 cu mesaje MMS de raportare spontană (măsurători
atinse).
Notă: Profilul icd va distinge două măsurători instantanee de la măsurătorile atinse
Măsurătorile atinse în 10 minute vor fi apoi salvate într-un fişier de log de tip circular dedicat (capacitate de cel
puţin două zile) care poate fi vizualizate local.
Figura 24 – Corelarea tensiunilor în stea – concatenate
Măsurarea puterii active şi reactive va putea fi posibilă estimând direcţia puterii cu următoarea convenţie: (cu
mod de inversare dezactivat)
- pozitiv atunci când tranzitează de la postul de transformare către client
- negativă atunci când tranzitează de la client către postul de transformare
Unităţile de măsură cu care trebuie să fie tratate şi afişate măsurătorile sunt:

- Tensiune kV
- Curent A
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

- Putere activă kW
- Putere reactivă kVAr
Scara maxima pentru diferitele măsurători este:

- Tensiune 24kV
- Curent 350A
- Putere activă 15000kW
- Putere reactivă 15000kVAr
Trebuie să fie posibilă prin programul de configurare, setarea valorilor de scară mai mică, cu următorii paşi:
- Tensiune 1 kV
- Curent 10 A
- Putere activă 150 kW
- Putere reactivă 150 kVAr
Notă: Pe lângă transmiterea măsurătorilor către TPT2020 prin protocolul IEC 61850, RGDM ST va
transmite către IRE cele trei măsuri ale U, P și Q cu frecvență setată între 200ms şi 60s cu valoare
implicită de 10s.
9.5.2 FUNCȚIA DE MONITORIZARE A CALITĂŢII

a
Dispozitivul trebuie să detecteze în punctul de măsurare conținutul armonicii (pana la armonica a 25 ) atât în
ceea ce priveşte tensiunea de linie cât şi curentul.
THD trebuie calculat respectiv după formulele:
Cele două măsurători ale THD vor fi procesate în scopul trimiterii către TPT2020 la fel ca celelalte măsurători
obținute la nivel local de la RGDM ST (calcul la fiecare 200ms, prima atinsă la 60 s şi a doua la 10 minute,
pentru a fi trimise prin raportare spontană și salvate pe fişierul log).
9.6 FUNCŢII DE COMANDĂ CĂTRE ORGANUL DE MANEVRĂ

RGDM ST în cazul în care este instalat în configurația extinsă, trebuie să poată transmite comenzi de
deschidere şi de închidere către organul de manevră (OdM) , în acest sens pe placa electronică a RGDM ST
va trebui să fie prevăzut şirul de cleme MI. Prin intermediul acesteia vor fi gestionate contactele de deschidere
şi de închidere precum şi semnalele logice de final cursă şi de detectare a stării de deschidere/închidere şi
gestionarea unor eventuale neconcordanţe.
Acestui şir de cleme îi este dedicat un cablu de legătură cu conectorul existent pe DY800.
Notă: Este posibil a alimenta şi comanda organului de manevră direct de la UP/router neconectat la şirul de
cleme MI ale OdM care va fi conectat direct la UP / router.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Figura 25- Modalitate de cablare către OdM
9.7 FUNCȚII DE GESTIONARE GD

Fiecărui producător i se va acorda o fibră optică; a se vedea schema de conexiune din Figura 27 pe care, cu
protocolul IEC 61850 se vor trimite atât comenzile către generator cât și cele către Protecția de Interfață (PI) și
Protecția Generală (PG). Dacă aceste aparate se află la o distanță mare între ele, din punct de vedere fizic, se
vor utiliza 2 porturi optice diferite pentru a se conecta la două panouri diferite DV7300, fiecare folosit pentru a
se interfața cu PI și cu PG. În locul în care se află IRE, fibra optică va avea un switch (în locul aflat la dispoziția
producătorului) de la care vor porni două cabluri (în fibră sau cupru în funcție de necesitățile și alegerile
producătorului) dintre care unul se va conecta la dispozitivul IRE, iar celălalt se va atesta la panoul DV 7300
care va converti semnalele codificate în IEC 61850 în semnale electrice digitale cu care se comandă PI și PG
(sau doar unul dintre acestea, după cum este prevăzut mai sus).
În figura 27 este reprezentată o schemă de conexiune care identifică mai mulți actori implicați pentru a
implementa funcția de reglare a tensiunii.
IRE indică către RGDM starea de funcționare a GD (sau a grupului GD) prin semnalul P/A. Acesta trebuie
transmis fără nicio procesare către TPT2020.
9.7.1 FUNCȚIA DE UPG

RGDM ST trebuie să implementeze o funcție pentru controlul și gestionarea generatorilor conectați la rețeaua
MT privind reglajul factorului de putere; această funcție va fi indicată în continuare ca UPG.
Funcția UPG este subordonată posibilității de a instala RGDM ST la postul utilizatorilor activi, cu o anumită
capacitate de generare, care se estimează că nu este mai mică de 200 kVA.
Normele de referință pentru funcția UPG sunt EN 62053-23 care la rândul său face referire la IEC 60375.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

STAȚIE ENEL STAȚIE UTILIZATOR
Punct de delimitare
Figura 26 – Modalitate de instalare pentru GD

Funcția trebuie să fie excluzibilă
Modalități de interfață cu producătorul
Interfața cu producătorul va avea loc prin intermediul unui router/up poziționat în postul de transformare
conform cu următoarea schemă de conexiune:
Producător
Figura 27 – Modalități de interfață cu GD
Aparatele prezentate de producător vor fi gestionate direct de la RGDM ST care va transmite comenzile printr-
un router/up și de la acesta către fibră la componentele aferente (invertor, PI și PG).
Introducere:
Funcția UPG (Unitatea Periferică de generator) are două obiective:
 Determină, la nivel local, a intervenției controlului tensiunii prin transmiterea unui set-point a factorului
de putere; scopul este acela de a induce o modificare a puterii reactive schimbată la punctul de
delimitare. Această modalitate se activează în momentul depășirii unui anumit prag de tensiune
 Solicită intervenția de ajutor la sistemul central (VCS – Voltage Control System) în caz de ineficiență a
controlului local al tensiunii
Măsurarea tensiunii pe punctul de delimitare, necesară pentru execuția algoritmilor UPG, trebuie evaluată în
mod direct, sau fără a utiliza nici un histerezis.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Variabile logici ale funcției UPG

Tabelul 9 indică, pentru a lămuri problema, variabilele care vor fi utilizate pentru funcționarea logicilor UPG,
descrise în continuare. Valoarea de inițializare trebuie aplicată în momentul pornirii aparatului care conține
funcția UPG.
Tabelul 9
Nume variabilă Descriere Valoare de inițializare
Logică 12 Acord pentru activarea logicii 2 dat de logica 1 0
Logica 34 Acord pentru activarea logicii 4 dat de logica 3 0
Activarea și dezactivarea voluntară a algoritmilor UPG

Sistemul central va avea posibilitatea de a activa sau de a dezactiva algoritmii locali. Acest lucru trebuie să
aibă loc prin mesajele MMS IEC 61850 care transmit variabila UPGon. În momentul în care UPGon = YES
algoritmii sunt activi; în momentul în care UPGon=NO algoritmii nu sunt activi.
Intervenția în cabină a funcției UPG

Intervenția în cabină a UPG înseamnă transmiterea periodică (prin GOOSE IEC 61850) a unui set-point
multicâmp al factorului de putere, denumit Rcosfi, către interfața IR prezentă pe instalația care urmează a fi
controlată. Set-point-ul multicâmp Rcosfi are structura indicată în tabelul 10.
Tabelul 10
Valoare fdp în intrare activ *** Valoare fdp în absorbție activ Rcosfiact
+++
Float cu semnul (ex. -0.9) Float cu semnul (ex. – 0.9) Boolean (YES/NO)
Rubricile ”Valoare fdp în intrare activ” și ”valoare fdp în absorbție activ” conțin valoarea (float cu semn) set-
point-ului factorului de putere solicitat la punctul de delimitare. Semnul se referă la tipul schimbat de
comportament reactiv; în particular:
 Valoare negativă = fdp trebuie să fie de tip inductiv
 Valoare pozitivă = fdp trebuie să fie de tip capacitiv
*** Valoarea este formată dintr-un float cu semnul care este conform cu convenția EEI pe semnul factorului de
putere (a se vedea figura 28)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Figura 28. Convenția EEI pentru semnul factorului de putere
IRE va alege dacă va implementa fie ”Valoarea fdp în intrare” fie ”valoarea în prelevare” pe baza direcției
puterii active.
Câmpul ”Rcosfict” indică intervenția efectivă în cabină a funcției UPG. Aceasta este utilă pentru a activa
valoarea fdp, în particular:
 Dacă Rcosfiact = 1, IRE citește și pune în aplicare fdp conţinut in Rcosfi
 Dacă Rcosfiact = 0, IRE elimină valoarea fdp din Rcosfi și pune în aplicare factorul de putere „a unei
funcționări normale” care este calibrat în IRE.
De asemenea, câmpul Rcosfiact este transmis către VCS pentru a notifica starea de funcționare a instalației
controlate.
Intervenția în locul funcţionării UPG este activată doar dacă:

 Semnalul UPGon = YES, condiție pentru care UPG este activă (nu este dezactivată în mod voluntar
din centru)
În cazul UPGon = NU, câmpul Rcosfiact trebuie setat pe NU, independent de valoarea altor câmpuri de Rcosfi.
Logicile de funcționare locală a UPG sunt următoarele:

1. în cazul în care tensiunea depășește pragul V2S-UPG (tensiune ”înaltă) pentru timpul T 2S-UPG vine solicitată o
absorbție de putere reactivă la punctul de schimb (factor de putere inductiv) prin transmiterea unui set-point
al factorului de putere Rcosfi. Simultan, variabila acordului în momentul revenirii logicii 12 trebuie
poziționată la 1. Acest comportament este descris de logica 1 reprezentată în Figura 29.
- revenirea de la modalitatea de la punctul 1 are loc dacă tensiunea măsurată este mai mică decât
pragul de revenire V2S-UPG pentru timpul T2S-UPG și dacă variabila acordului pentru revenirea logicii 12
este echivalentă cu 1 (condiție reală dacă cererea de la punctul 1 a fost executată). Simultan, variabila
acordului în momentul revenirii logicii 12 trebuie poziționată la 0. Acest comportament este descris de
logica 2 reprezentată în Figura 30.
- în cazul în care tensiunea este mai mică de pragul V2S-UPG (tensiune joasă) pentru timpul T2S-UPG
condiție pentru care se va solicita prestarea puterii reactive la punctul de schimb (factor de putere
capacitiv) prin transmiterea unui set-point al factorului de putere Rcosfi. Simultan, variabila acordului în
momentul revenirii logicii 34 trebuie poziționată la 1. Acest comportament este descris de logica 3
reprezentată în Figura 31.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

- revenirea de la această modalitate de funcționare are loc dacă tensiunea măsurată este mai mar decât
pragul de revenire V1I-UPG pentru timpul T1I-UPG și dacă variabila acordului pentru revenirea logicii 34
este echivalentă cu 1 (condiție reală dacă cererea de la punctul 2 a fost executată). Simultan, variabila
acordului în momentul revenirii logicii 34 trebuie poziționată la 0. Acest comportament este descris de
logica 4 reprezentată în Figura 32.
Logica absorbției locale Q (logica 1)
Rcosfiact către VCS

Figura 29
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Logica pentru revenirea absorbției locale Q (logica 2)
Figura 30
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Logica pentru prestarea locală Q (logica 3)
Figura 31
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Logica pentru revenirea de la absorbția locală Q (logica 4)
Figura 32
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Semnalizare la distanță a funcției UPG (cerere de ajutor la alte noduri controlabile – control centralizat
al tensiunii)
Intervenția de semnalizare la distanță a funcției UPG are loc după cum urmează:
1. în cazul în care tensiunea depășește pragul V2S-VCS (tensiune ”foarte înaltă) pentru timpul T 2S-VCS trebuie să
se transmită semnalul VFLS către VCS. Acest semnal elimină acțiunea de ajutor din partea VCS care va
decide către care noduri electrice apropiate se prevede o absorbție reactivă. Simultan, variabila acordului în
momentul revenirii logicii 56 trebuie poziționată la 1. Acest comportament este descris de logica 5 reprezentată
în Figura 33.
1.1. revenirea de la această modalitate de funcționare are loc dacă tensiunea măsurată este mai mică
decât pragul de revenire V1S-VCS pentru timpul T1S-VCS și dacă variabila acordului pentru revenirea logicii
56 este echivalentă cu 1 (condiție reală dacă cererea de la punctul 1 a fost executată). Simultan,
variabila acordului în momentul revenirii logicii 56 trebuie poziționată la 0. Acest comportament este
descris de logica 6 reprezentată în Figura 34.
2. în cazul în care tensiunea este mai mică decât pragul V2I-VCS (tensiune ”foarte joasă) pentru timpul T 2I-VCS
trebuie să se transmită semnalul VFLS către VCS. Acest semnal elimină acțiunea de ajutor din partea VCS
care va decide către care noduri electrice apropiate se prevede o absorbție reactivă. Simultan, variabila
acordului în momentul revenirii logicii 78 trebuie poziționată la 1. Acest comportament este descris de logica 7
reprezentată în Figura 35.
2.1. revenirea de la această modalitate de funcționare are loc dacă tensiunea măsurată este mai mică
decât pragul de revenire V1S-VCS pentru timpul T1S-VCS și dacă variabila acordului pentru revenirea logicii
78 este echivalentă cu 1 (condiție reală dacă cererea de la punctul 2 a fost executată). Simultan,
variabila acordului în momentul revenirii logicii 78 trebuie poziționată la 0. Acest comportament este
descris de logica 6 reprezentată în Figura 36.
Nodul care emite către VCS semnalele de VFLS și VFLI este denumit ”nod apelant” sau ”nod în afara
limitelor”.
Trebuie observat faptul că toate funcțiile descrise de diagramele de flux de la Figura 29 la Figura 36 trebuie
executate în paralel. De asemenea, trebuie observat că algoritmii pentru generarea mesajelor VFLS și VLFI
sunt mereu active; prin urmare, nu sunt subordonate UPGon.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Logica pentru transmiterea VFLS către VCS (logica 5)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Logica pentru revenirea transmiterii VFLS către VCS (Logica 6)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Logica pentru transmiterea VFLI către VCS (logica 7)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Logica de revenire a transmiterii VFLI către VCS (Logica 8)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Pentru a exemplifica logicile descrise anterior, se ține cont de adaptarea temporală ”de tensiune înaltă”, Figura
37 Eroare. Originea referinței nu a fost găsită. Aceeași figură indică și semnalele emise în momentul
depășirii pragurilor setate.
Cu referire la ”tensiunea joasă” se face trimitere la profilul temporal din Figura 38. Aceeași figură indică și
semnalele emise în momentul depășirii pragurilor setate.
Praguri pentru tensiunea MT ”înaltă”
Valoare fdp în Valoare fdp în

Rcosfiact
intrare activ absorbție activ
- 0.9 – 0.9 YES
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Praguri pentru tensiunea MT ”joasă”
Valoare fdp în Valoare fdp în

Rcosfiact
intrare activ absorbție activ
+0.9 + 0.9 YES
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Cereri setate de VCS și structura set-point-urilor
VCS poate impune unei anumite instalații controlabile activarea funcțiilor de reglaj. Fluxul de la TPT2020 către
RGDM este format din mesaje de tipul IEC 61850 MMS. RGDM trebuie să efectueze o operațiune de
”mirroring” convertind aceste mesaje de la IEC 61850 MMS la IEC 61850 GOOSE și să le transmită către
interfața IRE. Conținutul de informații ale mesajelor MMS care provin de la TPT2020 și mesajele GOOSE către
IRE este identic.
Funcțiile indicate anterior de reglaj sunt:

 Setarea funcției de limitare a puterii active
 Setarea funcției Set point cosφ
 Setarea funcției de ”set point de Q”
 Setarea funcției Q (V)
 Setarea funcției PF (P)
și parametrii aferenți sunt sintetizați în tabelele de la 11 la 15.
Tabelul 11. Parametrii funcției de limitare a puterii active

Parametru Unitate măsură Interval Referință Valoare implicită
Stare Bit ON/OFF OFF
Limită putere activă % -100÷ +100 Putere aparent nominală - 100
Tabel 12. Parametrii funcției set point cosφ

Set-point al factorului Număr -1÷ +1 -0.95
de putere în intrare
Set-point al factorului Număr -1÷ +1 +0.95
de putere în absorbție
Tabelul 13. Parametrii funcției Set point Q

Set point putere activă % -100÷ +100 Putere aparent nominală 0
Tabelul 14. Parametrii funcției Q (V)

Tabelul 15. Parametrii funcției PF (P)

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Gestionarea funcției UPG în cazul în care este detectată lipsa tensiunii
Funcția UPG modifică propriul comportament dacă este detectată o condiție a lipsii tensiunii (lipsește RVL) din
partea aparatului care o aplică. Mai exact, dacă RVL lipsește, gestionarea funcției UPG trebuie să țină cont de
următorul algoritm:
1. UPG este în funcțiune în mod normal
2. RVL lipsește
3. algoritmii de la Figura 29 la Figura 36 sunt ”îngheţaţi” adică în timp ce ceilalți vor continua să fie efectuați
4. În momentul în care apare RVL, pornește calcularea unui temporizator T RVL la sfârșitul căruia
a. Dacă RVL este prezent, UPG revine la funcționarea de la punctul 1
b. Dacă în TRVL a revenit, se reia punctul 4.
Parametri de configurare
Funcția UPG prevede configurarea parametrilor din tabelul 16
Tabelul 16
Valoare
Numele parametrului Unitate de măsură Interval acceptat Pas
implicită
TRVL min. 5 1 ÷ 60 1
V1S-UPG p.u. 1.04 0.90 ÷ 1.20 0.01
T1S-UPG s 30 0 ÷ 1000 1
V2S-UPG p.u 1.07 0.90 ÷ 1.20 0.01
T2S-UPG s 30 0 ÷ 1000 1
V1S-VCS p.u. 1.06 0.90 ÷ 1.20 0.01
T1S-VCS s 30 0 ÷ 1000 1
V2S-VCS p.u 1.09 0.90 ÷ 1.20 0.01
T2S-VCS s 30 0 ÷ 1000 1
V1I-UPG p.u 0.96 0.90 ÷ 1.20 0.01
T1I-UPG s 30 0 ÷ 1000 1
V2I-UPG p.u 0.93 0.90 ÷ 1.20 0.01
T2I-UPG s 30 0 ÷ 1000 1
V1I-VCS p.u 0.94 0.90 ÷ 1.20 0.01
T1I-VCS s 30 0 ÷ 1000 1
V2I-VCS p.u 0.91 0.90 ÷ 1.20 0.01
T2I-VCS s 30 0 ÷ 1000 1
Valoare fdp în intrare activ caz
- -0.95 -1÷0 0.01
inductiv (caz de tensiune înaltă)
Valoare fdp în absorbție activ caz
- -0.95 -1÷0 0.01
inductiv (caz de tensiune înaltă)
Valoare fdp în intrare activ caz
- -0.95 0 ÷ +1 0.01
capacitiv (caz de tensiune joasă)
Valoare fdp în absorbție activ caz
- -0.95 0 ÷ +1 0.01
capacitiv (caz de tensiune joasă)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

9.8 GESTIONAREA GD ȘI MODIFICAREA BENZII DE FRECVENȚĂ A PI-ULUI

Dispozitivul RGDM ST desfășoară funcția de transmitere către panoul DV 7300 a mesajelor aferente care
provin din sistemul central pentru a deconecta o anumită instalație GD de la rețeaua distribuitorului, pentru a
descărca/deconecta sarcina clientului producător și pentru a modifica pragul de frecvență a PI.
Trebuie prevăzute următoarele mesaje în protocol MMS IEC 61850:
Tabel 17: semnale primite de la sistemul central și care se va transmite către DV 7300 pentru funcția de
deconectare la distanță, reducere/deconectare sarcini, modificarea pragului F și a pragurilor P81 ale PI.
Nume mesaj Descriere Proveniență Destinatar Destinatar final

Cerere de TPT2020  RGDM (în RGDM
distanță producție
Deconectare la
Deconectare la deconectare la protocol MMS) SAU alt DV 7300 (în PI

distanță a producției distanță a unui IED în protocol protocol
GD GOOSE GOOSE)
RGDM
Comandă Spare RGDM SAU TPT2020
DV 7300 (în Contact SO al
Comandă SO Output către  RGDM(în protocol
protocol DV7300
DV7300 MMS)
GOOSE)
Descărcare
RGDM
sarcini
Contact
Reducere sarcină Cerere reducere TPT2020  RGDM (în DV 7300 (în
omologat al
utilizator sarcină utilizator protocol MMS) protocol
DV7300
GOOSE)
Deconectare
Cerere de RGDM
sarcini
PG
deconectare TPT2020  RGDM (în DV 7300 (în
Deconectare totală a sarcinii protocol MMS) protocol
instalație utilizatorului GOOSE)
frecvență
Modificare RGDM
Prag
categorie TPT2020  RGDM (în DV 7300 (în PI

Set praguri P81
calibrare f protocol MMS) protocol
pentru PI GOOSE)
Se face trimitere la protocolul IEC 61850 al RGDM ST pentru formatul și caracteristicile mesajelor.
RGDM ST va transmite fiecare din mesajele indicate anterior, în cazul în care sunt solicitate, de la TPT2020
către DV7300 (se va observa că mesajul de deconectare la distanță trebuie pregătit pentru transmiterea în
protocolul GOOSE între RGDM ST și DV7300).
Gestionarea comenzii Set Praguri P81:
La prima pornire (în lipsa informării de la)
 Comanda trebuie să aibă o valoare
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Trebuie prevăzute toate mesajele de revenire prevăzute de profilul ICD al dispozitivului DV7300.
Mesajul de deconectare la distanță trebuie pregătit inclusiv pentru transmiterea directă în protocolul GOOSE
între TPT2020 (sau alte IED) și RGDM ST.
Prin urmare, trebuie redactată o listă IED de înregistrări, cu numerele de identificare a IED (primul între toate
TPT2020) de la care este permisă primirea semnalelor de deconectare la distanță. Gestionarea/actualizarea
acestei liste se va efectua similar cu cele descris, în mod detaliat, în paragraful 9.3.3 referitor la funcția de
automatizare în logica selectivă FSL.
Nume mesaj Descriere Proveniență Destinatar Destinatar final

DV7300  RGDM
Poziție PI și Pg Spare in & 0ut
RGDM
Spare output de
Notificare stare SO (în protocol TPT2020 (în TPT2020
la DV7300
GOOSE) protocol MMS)
DV7300  RGDM RGDM
Spare input de
Notificare stare SI (în protocol TPT2020 (în TPT2020
la DV7300
Poziție întreruptor 52 DV7300  RGDM RGDM
Poziție
(în protocol TPT2020 (în TPT2020
PI întrerupător PI
DV7300  RGDM RGDM
Poziție întreruptor 52 Poziție
(în protocol TPT2020 (în TPT2020
PG întrerupător PG
Utilizat de
RGDM ca
semnal de DV7300  RGDM RGDM
PG
Demarare PG BLIND pentru (în protocol TPT2020 (în TPT2020

executarea GOOSE) protocol MMS)
automatizării
FSL
Tabel 18 – Semnale primite de la DV 7300 și de transmis către TPT2020.
Semnalul de pornire a PG are aceeași funcție cu semnalul de BLIND care provine de la rețeaua WAN. Prin
urmare, se va utiliza când funcția FSL este activă și cu aceleași modalități descrise la paragraful 9.3.3.
9.8.1 GESTIONAREA COMENZILOR DE DECONECTARE DE LA DISTANȚĂ LOCALĂ A PRODUCȚIEI

Pentru gestionarea acestei funcții trebuie să fie completată pe RGDM ST o listă cu înregistrări IED de la care
se primesc și se prelucrează semnalele "de deconectare de la distanță locală a producției." Această listă ar
trebui să prevadă o adâncime maximă de 100 de elemente (care se adaugă la lista cu 100 elemente cu privire
la funcția FSL). În mod similar cu lista pentru funcția BLIND, trebuie să se asocieze cu fiecare înregistrare din
listă un câmp boolean "PRED_OK", care identifică dacă înregistrarea aferentă este un predecesor sau un
succesor electric. Acest parametru este de configurare, dezvoltat de sistemul central și setat dinamic prin
procedura de "write", de către TPT2020 (aceasta nu este o informație transportată de GOOSE).
Activarea funcției de deconectare de la distanță

Aparatul RGDM are posibilitatea de a fi activat pentru funcția de deconectare de la distanță, fie din exterior, fie
determinat de cauze locale.
Această funcție trebuie să fie configurată în aparat ca ACTIVATĂ sau DEZACTIVATĂ cu o valoare impusă
egală cu cea de DEZACTIVATĂ.
Acest parametru poate fi modificat prin comanda MMS denumită Activare Deconectare la distanță tip boolean,
cu următoarea semnificație
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Activare deconectare de la distanță = 0 funcția de deconectare de la distanță DEZACTIVATĂ

Activare deconectare de la distanță = 1 funcția de deconectare de la distanță ACTIVATĂ
În cazul în care funcția de deconectare de la distanță este DEZACTIVATĂ, IED nu va da mai da nicio comandă
(emite niciun mesaj) care va conduce la o deconectare de la distanță reală a unui GD, chiar dacă acest lucru a
fost solicitat în mod explicit prin MMS de la TPT2020. În schimb sunt admise comportamente care pot genera
comenzi pentru testare, așa cum este descris mai jos.
Comanda de TEST deconectare de la distanță

RGDM primește prin MMS care provine de la TPT2020 comanda CMDTest care se va gestiona după cum este
descris în paragrafele următoare. Semnificația CMDTest este:
CMDTest = 0 Comandă de test în stare DEZACTIVATĂ

CMDTest = 1 Comandă de test în stare ACTIVATĂ
FORMATUL COMENZII GOOSE A DECONECTĂRII DE LA DISTANȚĂ, LOCALE A PRODUCȚIEI CARE

TREBUIE SĂ TRANZITEZE PE REȚEAUA WAN
În urma primirii CMDTest = 1, se va genera un mesaj GOOSE care va tranzita pe rețeaua WAN denumită
deconectare de la distanță a producției (TDLP) format din două câmpuri booleene:
 Valoarea deconectării de la distanță activată (ON) sau dezactivată (OFF)
 Un flag care identifică că este vorba de un semnal de test (ON) sau de un semnal de exercitare reală
și proprie (OFF)
Singurele combinații acceptate pentru playload-ul semnalului TDLP vor putea fi următoarele trei:
A)
Deconectare de la distanță locală producție (TDLP) Flag modalitate test TDLP
OFF OFF
Tabel 19 – Mesaj GOOSE de deconectare de la distanță dezactivată
B)
ON OFF
Tabel 20 – Mesaj GOOSE de deconectare de la distanță locală a producției care se va utiliza în caz real
necesar de deconectare la distanță a GD
C)
ON ON
Tabel 21 – Mesaj GOOSE de deconectare de la distanță locală a producției care se va utiliza în caz de
folosire a modalității de test
În condiții de dezactivare, mesajul este transmis cu ambele câmpuri valorificate cu valoarea OFF cazul (A)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

9.8.1.1 Modalități de generare a mesajului de “Deconectare de la distanță locală a producției”

Mesajul trebuie să aibă formatul B) (cerere de deconectare de la distanță reală și proprie) de verificare a
tuturor condițiilor de mai jos:
 Funcția de deconectare de la distanță trebuie ACTIVATĂ

+++
Logica locală a deconectării de la distanță (funcția DLP) preia valoarea REALĂ
În momentul în care logicile DLP se dezactivează, mesajul va prelua din nou formatul A)
Mesajul trebuie să aibă formatul C) (mesaj test) dacă se constată toate condițiile de mai jos:
 Funcția de deconectare de la distanță trebuie DEZACTIVATĂ
 Comanda MMS ”CMDTest” provine de la TPT200 cu valoare logică ON
În momentul în care comanda “CMDTest” revine la valoarea logică OFF, mesajul va prelua din nou formatul A)
9.8.1.2 Activități de IC la primirea mesajului ”deconectare de la distanță locală a producției”

Mesajul de deconectare de la distanță locală a producției TDLP este primit de toți IED setați ca abonați ai
aceluiaşi mesaj.
În momentul primirii mesajului de deconectare de la distanță locală a producției în formatul B), care
provine de la alt IED:
dacă funcția de deconectare de la distanță este ACTIVATĂ:
Dacă funcția de verificare a tag-ului nu este activată, se va trece la punctul (*).
Dacă funcția de verificare a tag-ului este activată, trebuie să se execute algoritmul de comparare
descris în specificația ”Algoritmi de atribuire și comparare TAG pentru automatizarea FSL și
deconectarea de la distanță.doc”. Dacă algoritmul duce la un rezultat negativ, mesajul va fi eliminat.
Dacă algoritmul duce la un rezultat pozitiv:
(*) RGDM ST va transmite către DV7300 care stă la baza scopului de a activa scoaterea ”Deconectării
de la distanță a producției” din acest dispozitiv.
În momentul primirii mesajului în formatul A) (gestionat cu o modalitate similară), RGDM va transmite

un mesaj către propriul DV7300 cu scopul de a dezactiva ieşirea ”Deconectării de la distanță a
producției” din acest dispozitiv.
Se precizează că evidența variaţiei semnalului de ”Deconectare de la distanță a producției” transmis
către DV7300 va fi în orice caz notificat către TPT2020 cu protocolul MMS.
dacă funcția de deconectare de la distanță este DEZACTIVATĂ:
RGDM nu va transmite mesajele de deconectare de la distanță locală a producției pe rețeaua WAN și nici
mesaje către DV7300. În orice caz, se va prevedea gestionarea log-urilor mesajelor.
În momentul primirii mesajului de “Deconectare de la distanță locală a producției” în formatul C), care
provine de la alt IED:
dacă funcția de deconectare de la distanță este ACTIVATĂ:
+++
Logica DLP este încă în etapa de definire și se va realiza ulterior
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Dacă funcția de verificare a tag-ului nu este activată, se va trece la punctul (§).
Dacă funcția de verificare a tag-ului este activată, se va executa algoritmul de comparare descris în
caracteristica ”Algoritmi de atribuire și comparare TAG pentru automatizarea FSL și deconectare de la
distanță.doc”. Dacă algoritmul duce la un rezultat negativ, mesajul va fi eliminat. Dacă algoritmul duce
la un rezultat pozitiv:
(§) RGDM ST va transmite un mesaj GOOSE către DV7300 pentru a activa ieşirea “Spare Output” a
acestui dispozitiv.
Revenirea în poziția OFF a comenzii de Spare Output care se va transmite către DV7300 va avea loc
în legătură cu primirea mesajului în formatul A) (gestionat cu o modalitate similară).
Se precizează faptul că evidențierea variaţiei semnalului de ”Spare Output” transmis către propriul DV7300 va
fi gestionat inclusiv pe protocolul MMS.
dacă funcția de deconectare de la distanță este DEZACTIVATĂ:

RGDM ST nu va transmite mesajele de deconectare de la distanță locală a producției pe rețeaua WAN
și nici mesaje către DV7300. În orice caz, se va prevedea gestionarea log-urilor mesajelor.
9.9 FUNCȚII AUXILIARE

Orice soluție alternativă la cea implementată în specificație trebuie discutată și aprobată în prealabil de Enel.
9.9.1 Funcția PLC

Prin software-ul de configurare trebuie să fie posibilă configurarea unui PLC pe dispozitiv, în măsură să
conecteze intrări booleene fizice și virtuale, stări interne ale dispozitivului și ieșiri fizice și virtuale.
Caracteristicile minime sunt:
- Numărul minim de operatori booleeni 20
- Timpul maxim de ciclu pentru a efectua o operațiune cu 20 elemente în serie 10 ms
- Operatorii minimi prevăzuți sunt OR 4 intrări, AND 4 intrări, NOT, XOR cu 2 intrări, FF_RS, FF_Q
- Fiecare ieșire a unui operator logic trebuie să fie temporizată cu temporizatori Drop_On (întârziere
activare), Drop_Off (întârziere dezexcitare), PULSE (impuls); durata minimă a intrării
- Câmpul de reglaj a temporizatorilor trebuie să fie de 0 ms ÷ 30000 ms
- Programarea trebuie să fie cu limbajul CFC, ST sau LD
9.9.2 FUNCȚIA OSCILOPERTURBOGRAF

Dispozitivul RGDM ST trebuie să înregistreze în formatul COMTRADE următoarele semnale:
- Toate intrările analogice
- Mărimile calculate
- Stările digitale de Input și Output
- Posibilitatea de a seta trigger-ul pe modificările de input, output sau depășirea pragului
- Posibilitatea de a seta timpurile de pre_trigger, post_trigger, timp maxim de înregistrare
oscilo trebuie să înceapă înregistrarea cu un eveniment de trigger (OR cu toate trigger activate), introducând
un timp de înregistrare înainte de trigger-ul echivalent cu pre-trigger.
Durata înregistrării trebuie să dureze până la revenirea ultimului trigger activ și în orice caz nu mai mare de
timpul maxim de înregistrare setat.
În momentul în care trigger-ul expiră, oscilo trebuie să înregistreze o perioadă echivalentă cu post trigger setat.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

10. CARACTERISTICI DE CONSTRUCȚIE

Orice soluție alternativă la cea implementată în specificație trebuie discutată și aprobată în prealabil de Enel.
RGDM ST reprezintă partea de procesare electronică a semnalelor cu privire la măsurile de curent și de

tensiune care provin de la o triadă de senzori denumiți TC-TT și de la senzori (care nu fac parte din livrare).
Triada de senzori este conectată la RGDM ST prin intermediul a trei cabluri ecranate în mod corespunzător.
Pe RGDM ST sunt poziționate pe lângă şirurile de cleme pentru cablurile senzorilor și o serie de intrări și ieșiri,
pentru a face aparatul compatibil atât cu UP, cât și cu router-ul/up. De asemenea pe RGDM ST este poziționat
şir de cleme conceput pentru a interfața direct la OdM.
Pe placa de bază a RGDM ST se află CPU, memoria RAM și ROM, și toate componentele electronice active
sau pasive necesare pentru funcționarea aparatului.
Conectorul de comunicare Ethernet, display-ul de vizualizare a evenimentelor și o serie de butoane pentru
navigarea în meniul dispozitivului.
RGDM ST trebuie să aibă pe cât posibil structura prezentată în figura 39.
Figura 39 – Layout-ul extern al RGDM ST
10.1 SENZOR TC-TT

RGDM ST preia semnalele care urmează a fi procesate de la traductoarele de tensiune și de curent TC-TT,
senzorii putând fi asamblați atât într-o componentă unică pentru fiecare etapă fie în două componente, pentru
fiecare fază, în conformitate cu specificațiile Smart Termination (DJ5400).
În cele ce urmează, cu referire la TT se va face trimitere la senzorii de tensiune de fază a senzorului TC-TT, cu
TC la senzorii de curent de fază, indiferent de modul în care sunt realizați.
10.2 PROTECȚII ÎMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR

Fiind intrări analogice conectate prin conductoare corespunzătoare la senzorii TC-TT, prin urmare, și priza de
pământ a instalației de distribuție, trebuie să fie deasemenea protejată împotriva supratensiunilor tranzitorii din
cauza defectului.
Orice soluție alternativă la cea implementată în specificație trebuie discutată și aprobată în prealabil de
Enel.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

10.3 INTRĂRI DE MĂSURĂ

Conexiunea triadei de senzori la RGDM ST trebuie să aibă loc cu 3 conectori mamă RJ-45, prin care vor trece
semnalele TC-TT și alimentarea auxiliară în tensiune continuă pentru senzorii de tip activ; pe placa internă
RGDM ST vor rămâne accesibile punctele de măsurare de la care se pot preleva eventualele măsurători.
Pin-out-ul este indicat în tabelul 22, mai exact:

- 0 volt este punctul de referință a Vdd și Vee
- tensiunile Vdd și Vee sunt două tensiuni continue simetrice comparativ cu 0V pentru alimentarea
senzorilor activi
- IL- și IL+ sunt intrările care primesc semnal analogic secundar de la senzorul de curent, unde semnul
(+) indică punctul de referință comparativ cu P1 al senzorului de curent, cu un curent care intră în P1
ca fiind pozitiv
- UL- și UL+ sunt intrările analogice care primesc semnal secundar de la senzorul de curent, unde
semnul (+) indică punctul de referință comparativ cu faza senzorului de tensiune, comparativ cu cel
neutru
Tabel 22 – pin-out RJ45

Nr. progresiv intrare RJ45 Descriere funcție Note
1 0V alimentare senzori activi
3 IL -
4 IL +
5 UL -
6 UL +
7 Vdd +8V 0.02 A
8 Vee -8V 0.02 A
Intrări analogice Voltmetrice

Intrările analogice voltmetrice au scopul de a măsura semnalul secundar care provine de la senzorii TC-TT
pentru a-l transforma în semnal digital corespunzător pentru funcțiile de protecție și de măsură. Semnalul
secundar care provine de la TC-TT este un semnal direct proporțional cu tensiunea primară printr-un coeficient
de multiplicare constant egal cu raportul dintre Primar și Secundar.
Intrarea analogică a RGDM ST trebuie să aibă un câmp de măsură a semnalului secundar cu 0Vms la
3.54Vms căruia îi corespund următoarele valori primare 0kV şi care corespunde unui raport între
valoarea primară și secundară echivalentă cu .
Precizia fiecărei intrări trebuie să fie mai mică de 0.5% și devierea standardului între cele trei intrări voltmetrice
trebuie să fie mai mică de 0.02.
RGDM ST trebuie să fie configurat printr-un software astfel încât să stabilească valoarea nominală a tensiunii
primare a sistemului într-un câmp de reglaj echivalent cu:
- valoarea minimă
- valoarea maximă
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

- pas de reglaj 0.5 kV

Rezistența pe care trebuie să o ofere intrarea analogică către senzor trebuie să fie de 1 MΩ ± 1% rezistiv fără
a introduce reactanţe parazite, mai exact valoarea capacității parazite trebuie să fie mai mică de 10pF.
Vrms Transducție primar secundar
Figura 40 – intrări voltmetrice
Referință Pas
Valoare vârf-vârf ±5 V
Tensiune nominală secundară eficace (rms) 1V
Rezistență de intrare 1MΩ ±1%
Capacitate de intrare <10pF
Eroare de măsură maximă admisibilă ɛ < 0,5%
Deviere standard admisibilă între intrările voltmetrice <0.02
Intrări analogice senzori ampermetrici:

Intrările analogice ampermetrice au scopul de a măsura semnalul secundar care provine de la TC-TT pentru a-
l converti într-un semnal digital corespunzător pentru funcțiile de protecție și de măsurare.
Semnalul secundar care provine de la senzorii TC-TT este un semnal care poate fi:
- direct proporțional cu valoarea curentului transductiv al senzorului
- direct proporțional cu valoarea care derivă din curent comparativ cu timpul
Cele două modalități de intrare trebuie să poată fi selectabile printr-un software de configurare.
În funcție de modalitatea de măsură aleasă, RGDM ST trebuie să aibă următoarele câmpuri de variație a
curentului:
- câmpul de măsurare a curentului trebuie să fie inclus între 0 și 8800 A cu un raport primar secundar
echivalent cu . A se vedea figura 41, căreia îi corespunde o tensiune de măsură maximă de

3.52 Vrms
- câmpul de măsurare a curentului trebuie să fie inclus între 0 și 8800 A cu un raport primar secundar
echivalent cu A se vedea figura 42, căreia îi corespunde o tensiune de măsură maximă de

272,8 mV
Pe RGDM ST valoarea nominală a curentului primar care se va utiliza ca punct de referință pentru a măsura
p.u. trebuie să fie de 500 A.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Precizia fiecărei intrări trebuie să fie mai mică de 0.5% și devierea standard între cele trei intrări voltmetrice
trebuie să fie mai mică de 0.02.
Valoarea rezistenței pe care trebuie să o ofere intrarea analogică către senzor trebuie să fie cuprinsă între 10
MΩ ± 1% fără a introduce reactanţe parazite, mai exact valoarea capacităților parazite trebuie să fie mai mică
de 10 pF.
Traductoare lineare
Figura 41 – transducție curent linear
Traductoare cu derivată
Figura 42 – transducție de curent cu derivată
Calibrarea intrărilor analogice
RGDM ST trebuie să fie în măsură să calibreze cu software-ul fiecare intrare în parte, atât ampermetric cât și
voltmetric, cu un coeficient complex reprezentat în modul și fază.
Modulul reprezintă raportul dintre modulul semnalului teoretic cu valoarea reală măsurată, acest coeficient
multiplică semnalul de intrare, în timp ce unghiul trebuie să fie exprimat în grade sexazecimale și trebuie
însumate algebric la unghiul măsurat în raport cu o fază absolută în interiorul RGDM ST. În tabelul 23 sunt
indicate intervalele de reglaj pentru software.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Tabel 23 – coeficienți de calibrare

Câmp Pas
Coeficient de calibrare dobândit 0,5 ÷ 1.5 0.0005
Coeficient de fază -180 ÷ 180 0.025
Notă: pentru intrările de tensiune și curent

Cererile de precizie și deviație standard acoperă dubla nevoie de:
- a garanta o precizie adecvată pentru funcțiile de măsurare și protecție
- a calcula valoarea 3Uo ca sumă a măsurilor individuale a celor trei tensiuni de fază măsurate, fără a
introduce valori de 3Uo nereale; în capitolul încercări sunt explicate modalitățile de verificare
10.4 INTRĂRI DE MĂSURĂ PENTRU FUNCȚIA DE SINCRONIZARE

Orice soluție alternativă la cea implementată în specificație trebuie discutată și aprobată în prealabil de
Enel.
Dispozitivul RGDM ST trebuie să aibă o intrare de măsură voltmetrică. Caracteristicile trebuie să poată fi
slecţionate cu:
- aceleași caracteristici cu cele descrise la §10.3
- cu caracteristicile indicate în specificația DY1059 RO
Intrarea este utilizată pentru măsurarea tensiunii de referință care se va utiliza pentru funcția paralelă
automatică.
10.5 DISPLAY
RGDM ST trebuie dotat cu un display alfanumeric cu 4 rânduri cu 20 caractere pe rând (20x4), retroiluminat cu
alb/albastru, dotat cu un led roșu.
Cu display-ul trebuie să se vizualizeze următoarele:

- avarii
- inversiune activată
- prezență tensiune pe o singură fază
- anomalie RGDM ST
- măsură
- vizualizarea parametrilor de configurare
- data și ora
în baza celor indicate în continuare:

- Defectul trebuie semnalat prin vizualizarea codificării ANSI corelat cu data și ora evenimentului
- în caz de comandă a inversiunii active, se va vizualiza pe display scrisul INVERS_ACTIV
- în caz de anomalie internă, se va aprinde led-ul roșu, și se va vizualiza scrisul ANOMALIE_RGDM ST
- în caz de funcționare normală, pe display se vor vizualiza alternativ, la fiecare 5 secunde, măsurătorile P
și Q și U și I.
În cazul în care este activă funcția UPG, display-ul va indica următoarele informații:
Măsurători UMT și PMT QMT
De asemenea, se va vizualiza starea logică actuală a următoarelor semnale:

 Generator activat (dezactivat)
 Starea de activare a algoritmului UPG (legat de starea variabilei UPGon)
 Condiții de UPG activă locală (legată de starea variabilei UPGact)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

 Condiția de VFLS sau VFLI prezent

 Condiție de BLIND primit de la IED semnată: această informație va rămâne pe display timp de 10s
 Statusul variabilelor comunicate către DV7300
o set prag 81P
o stare deschis/închis PI
o stare deschis/închis PG
De asemenea, cu patru butoane touch prezente pe display trebuie să se vizualizeze următorii parametri setați
pe RGDM ST:
- data și ora (zz/ll/aaaa hh:mm:ss)
- praguri și timp de intervenție (ex. 51.S3 hh:mm:ss:mmm)
- intervenții memorate pe memoria circulară (ex. 192.168.1.52)
- MAC address port rețea (ex. MAC 00-17-42-37-52-CF)
- Fw a CPU și data (vers. FW. 01.00 zz/ll/aaaa)
- matricolă triadă TC-TT
- matricolă RGDM ST
În condiții de repaus retroiluminarea display-ului trebuie să fie oprită și trebuie deschisă în momentul apăsării
unuia dintre cele patru butoane sau în momentul apariției unei defecțiuni. În ambele cazuri display-ul trebuie să
rămână activ pe o perioadă de 3 minute.
10.6 MEMORIE
RGDMS ST trebuie să permită memorarea locală a unei serii de avarii și semnalizări, pe lângă măsurătorile
efectuate.
Memoria pentru fiecare tip de eveniment trebuie realizată cu un buffer circular cu logică de funcționare a tipului
FIFO (First in First Out).
Dispozitivul trebuie să memoreze în mod nevolatil următoarele informații structurate pe categorie de
funcționare:
Funcții de protecție:
- 200 de intervenții (cauză intervenție, data și ora)
- 400 de intervenții de demarare (cauză demarare, data și ora)
Funcții de măsurare
- 4320 măsurători respectiv pentru P, Q și U (valoare, data și ora) mai exact RGDM ST va memora
valoarea calculată a mediei de 10 minute care, cu rețea de date prezentă, se va transmite către centru
- 200 evenimente de max. THD (max. THD, data și ora)
Funcții de gestionare GD:

- 10080 măsurători respectiv pentru P, Q și U (valoare, data și ora) transmise cu funcția UPG din partea
generatorului către RGDM ST
- 10080 măsurători respectiv pentru P, Q și U (valoare, data și ora) identificate cu funcția UPG din partea
RGDM ST în punctul de delimitare
Toate datele memorate se vor vizualiza și exporta prin SW; formatul de export este fie .txt fie .xls.
Evenimentele se vor memora ținând cont de următoarea împaginare:
Cod eveniment zz/ll/aaaa hh:mm:ss.000

Exemplu 67_S2 26/03/2009 21:06:37.000
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Evenimentele care trebuie memorate în memoria circulară, cu formatul de mai sus, sunt enumerate în
continuare; fiecare eveniment va fi înscris cu codul indicat în continuare:
67N_S1 Declanșare direcțională homopolară prag principal

67N_S2 Declanșare direcțională homopolară prag secundar
67N_S3 Declanșare direcțională dublă punere la pământ monofazată
67N_S4 Declanșare pentru defect la sol intermitent
51_S1 Declanșare maximală de curent de fază
67_S2 Declanșare maximală de curent direcțională de fază

32P.S1 Declanșare pentru putere maximă
AnPa Anomalie panou
AnTATV Anomalie senzor
67N_S1Avv Demarare direcțională homopolară prag principal
67N_S2Avv Demarare direcțională homopolară prag secundar
67N_S3Avv Demarare direcțională dublă punere la pământ monofazată
67N_S4Avv Demarare pentru defect la sol intermitent în S1 și S2
51_S1Avv Demarare maximală de curent de fază
67_S2Avv Demarare maximală de curent direcțională de fază
Max THD_V Depășire prag THD tensiune
Max THD_I Depășire prag THD tensiune
32P.S1 Demarare maximală de putere activă
Tabel 24 – Codul și evenimentul ce trebuie memorat
Trebuie să fie posibilă citirea și prelevarea datelor memorate pe RGDM ST de la distanță, transmiterea datelor
prezente pe RGDM ST trebuie gestionată prin protocolul FTP.
RGDM ST trebuie să furnizeze o dublă memorie de backup (una pentru funcțiile de protecție, și una pentru
măsurarea și gestionarea GD), pe care se stochează datele de configurare anterioare pentru a preveni ca în
faza de actualizare, să se transmită de la centru inclusiv prin FTP, fără a fi finalizat cu succes, se pierde
configurarea precedentă.
Fiecare copie de memorie va funcționa cu următoarea logică:

Pe primul modul, se vor memora valorile de calibrare sau eventualii parametri de funcționare, al doilea modul
este folosit în etapele de actualizare sau reprogramare a aparatului. În aceste cazuri, noile date vor fi stocate
provizoriu în această memorie și cele complete vor fi transferate pe prima. Astfel, a doua va efectua back-up-ul
execuțiilor pe aparat.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

10.7 SINCRONIZARE ȘI PRECIZIE ASUPRA TIMPILOR

RGDM ST trebuie să prevadă posibilitatea de a primi pachete de configurație pachet pe IEC 61850 definite
CID. Mărimea medie a unui pachet CID este egal cu 200 kB, buffer-ul de memorie dedicat acestor date, prin
urmare, trebuie să fie supradimensionat în mod corespunzător.
Măsurarea timpului atât pentru funcțiile de protecție cât și pentru cele mai generale cum ar fi gestionarea GD
se vor referi la aceeași perioadă de timp.
Aceasta se va calcula pornind de la un oscilator cu cuarț cu următoarele caracteristici:
Stabilitate în frecvență 10 ppm
Frequency aging 5 ppm/an
Temperatură de funcționare -20°C ÷ + 70°C
Sincronizarea ceasului cu dată se va efectua cu un mesaj periodic transmis de centru (server TPT2020);
protocolul pentru sincronizarea dispozitivelor este SNTP/Time Sync.
 Ora 00:00:00
 Data 01/01/2010
Alimentația în buffer stabil va fi garantată de bateria prezentă pe UP sau router/up.
10.8 RECIPIENT ȘI PLACĂ ELECTRONICĂ

Recipientul, care trebuie să aibă dimensiuni maxime 300 x 200 mm, trebuie să fie realizat cu proeminență,
pentru fixare pe verticală folosind 4 șuruburi M5 poziționate în funcție de modelul de fixare prezentat în figura
43, și dotat cu un capac ușor de îndepărtat.
Fixarea trebuie să se facă prin interpunerea între recipient și compartimentul OdM-ului suporților în PVC sau
alt material cu caracteristici adecvate pentru a asigura o amortizare suficientă a vibrațiilor produse de OdM și o
izolare electrică adecvată a electronicii RGDM ST de restul compartimentului.
Capacul trebuie să aibă un bulon de împământare tip M10, poziționat pe partea dreaptă a aparatului în partea
de jos.
Figura 43 – Model de perforare și schema de fixare a RGDM ST
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Pe partea din spate a RGDM ST trebuie prevăzută o intrare pentru conexiunile către TC-TT cu un canal de
cabluri aferent.
Pe capacul frontal al RGDM ST se vor instala următoarele componente:

 2 butoane normale de închidere şi deschidere a OdM, de tip touch, cu următoarea codificare cromatică:
o Roșu: deschidere
o Verde: închidere
 1 selector rotativ cu două poziții pentru activarea/dezactivarea reanclanşării rapide a întreruptorului
 1 display alfanumeric cu mai multe rânduri 20x4 cu 4 butoane touch pentru a naviga în meniurile RGDM
ST.
Toate componentele se vor conecta la placa electronică a RGDM ST prin conectori multipli pe circuit imprimat.
10.8.1 Porturi Ethernet

Trebuie să fie prevăzute două porturi Ethernet, unul din cupru (portul consolă RJ45) și altul optic 100base-FX,
cu conector LC. Interfețele Ethernet trebuie să suporte protocolul TCP/IP-UDP, și dotate cu un server DHCP
care se va configura complet automat, cu PC cu IP static și IP dinamic. Trebuie să fie posibil să seteze și să
schimbe adresa IP și Subnet Mask a plăcii și, în general a tuturor parametrilor pentru a o configura într-o rețea
LAN (a se vedea Configurarea adreselor de comunicare).
Pe Portul Ethernet trebuie să fie accesibile pentru toate măsurătorile efectuate de RGDM ST, precum și toate
semnalele de declanșare (inclusiv cele care sunt comunizate pe şirul de cleme MB, cum ar fi, de exemplu
declanșare 67.S4) și anomalie.
RGDM ST va pune în aplicare o arhitectură de rețea pentru care va fi posibilă gestionarea comunicării de date
atât în modalitatea GOOSE cât și client/server.
Întotdeauna prin portul Ethernet trebuie să fie posibilă programarea dispozitivului.
Portul Ethernet trebuie să sprijine protocolul IEC 61850 cu semnalele specificate în capitolul 19 .
RGDM ST trebuie să aibă funcționalitatea Web-Server, astfel încât să fi posibilă interogarea și reprogramarea
la distanță a dispozitivului.
Configurarea adreselor de comunicare

RGDM ST va suporta, nativ, atât versiunea Internet Protocol IPV4 cât și IPV6; toate mesajele aplicative vor
utiliza protocolul IEC61850.
RGDM ST va dispune de:
 adresă statică (192.168.1.1) care nu va fi asociată unui gateway (pentru conexiunea locală)
 adresă IP care poate fi configurată ca fiind statică sau dinamică (atribuit de un server DHCP)
Prin urmare, înainte de activarea sa, un operator (configurator local) va configura următoarele câmpuri:
 Adresa DHPC (pentru adresele dinamice)
 Eventuala adresă statică
 Netmask
 Default gateway
Vor fi disponibile următoarele servicii:
 WEB server
 DHCP server
 SNTP client
 SSH server
 SNMP server
Procedurile de file transfer vor fi gestionate prin funcțiile aferente prevăzute de protocolul IEC61850.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

De asemenea, RGDM ST va gestiona listele aparatelor de înregistrare.

Aceste referințe vor fi configurate manual sau vor fi furnizate de către un server de configurare, în momentul
activării RGDM ST și, ulterior, în urma modificărilor consistente ale rețelei, stabilizarea liniei, etc.
Algoritmul de determinare a acestor adrese va fi localizat pe Serverul care va fi singurul de la care RGDM ST
poate primi datele de configurare; prin urmare, și adresa sa va fi configurată de către operator înainte de a
activa RGDM ST (adresă server de configurare).
Serverul de configurare va putea configura lista cu IED abonați în interiorul fiecărui RGDM ST format din
maxim 100 de elemente pe IED.
Prin urmare, RGDM ST va putea memora:

- 1 adresă server la distanță (TPT2020)
- 1 adresă IP static 192.168.1.1
- 1 adresă IP dinamic
- 1 adresă IP default gateway
- 1 adresă IP pentru Netmask
- 100 înregistrări GOOSE pentru lista de abonaţi IED
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

10.8.2 Şirurile de cleme

RGDM ST trebuie dotat cu patru şiruri de cleme conform schemei de principiu indicată în Figura 44
Şir de cleme MU
Şir de cleme MB
Display alfanumeric
cu mai multe rânduri
Şir de cleme MA
Figura 44 – Şirurile de cleme de principiu ale Detectorului de Defect Direcțional și Măsurare (RGDM ST)
Şirul de cleme MA (o triadă de conectori RJ45) este conectată la triada de TC-TT și se va cabla independent
de configurația pe care RGDM ST este instalat (Bază sau extinsă).
Şirul de cleme MB face referire la conectarea RGDM ST la UP. La aceast şir de cleme, se va conecta cablul
cu 9 poli cu conector rectangular Figura 53.
Şirurile de cleme MU și MI sunt utilizate doar pentru instalarea în configurația extinsă. În acest caz, pe şirul de
cleme MU sunt conectate cablurile de alimentare atât ale RGDM ST cât și ale DY800, de asemenea, este
prevăzută conectarea comenzii locale a întreruptorului.
Şirul de cleme MI este delegată pentru interfațarea dintre RGDM ST și DY800, primele 6 cleme fac referire la
alimentarea RGDM ST și a motoarelor de încărcare a resoartelor întreruptorului, prin urmare va fi suficientă
poziționarea unor piesele de legătură între MU și MI.
Clema nr. 7 denumită +L este delegată semnalului de telecomandă și dacă este deja cablat pe MU poate
rămâne liberă. Celelalte cleme sunt conectate pentru a capta starea întreruptorului și pentru a trimite comenzi
de deschidere și închidere OdM.
Pe placa RGDM ST vor fi montate două relee pentru comanda OdM.
Şirul de cleme MA
În interiorul RGDM ST se vor pregăti trei conectori mamă RJ45, fiecare conectând la RGDM propria tensiune
de fază și curentul de linie.
Nr. progresiv intrare RJ45 Descriere funcție Note

3 IL -
4 IL +
5 UL -
6 UL +
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

7 Vdd +8V 0,02 A

8 Vee -8V 0,02 A
Tabel 25 – conector mamă RJ45 de intrare TC-TT (MA)
Şirul de cleme MB:

În interiorul RGDM ST se va poziționa un şir de cleme (Figura 45) denumit MB, pe care se află conductorii de
2
secțiune până la 2,5 mm , conectându-se cablul de legătură cu unitatea periferică de telecontrol (UP).
Şirul de cleme MB
Figura 45 – Şirul de cleme de ieșire semnale (MB)
Legendă cutie cu cleme electrice MB
1 + com TS Alimentare (+24Vcc) și telesemnale comune

2 TS 51A Defect polifazat sau dublu monofazat
3 TS PRES V Prezență tensiune MT (nivel)
4 M1 Măsură – pol 1
5 TS 67AV Defect monofazat și arcuri intermitente (în aval)
6
7 M2 Măsură – pol 2
8 UD Comandă inversare direcție 67AV (comună)
9 COM UD Comandă inversare direcție 67AV
10 - Alimentare (-24 Vcc)
Tabel 26 – Şir de cleme MB
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Comanda de inversare a direcției UD trebuie realizată conform celor indicate în Figura 46.
Circuit pentru
inversare
Inversare
Inversare
Figura 46 – Schemă comandă inversare direcție, detectare defecte monofazate la sol
Şir de cleme MI:

În interiorul RGDM ST se va poziționa un şir de cleme (Figura 47) denumit MI, pe care se află conductorii de
2
secțiune până la 2,5 mm , conectându-se cablul de legătură cu OdM.
Şirul de cleme MI
Figura 47 – Şirul de cleme de comandă OdM (MI)
1 +M Alimentare motoare OdM (+) 24Vcc

2 +M Alimentare motoare OdM (+) 24Vcc
3 -M Alimentare motoare OdM (-) 24Vcc
4 -M Alimentare motoare OdM (-) 24Vcc
5 +A Alimentare circuite de comandă RGDM ST și DY800 (+) 24Vcc
6 -A Alimentare circuite de comandă RGDM ST și DY800 (-) 24Vcc
7 +L Cs în comandă locală (activare butoane pe RGDM ST și Odm)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

8 ccX 89 Semnalizare pe Odm închis

9 caX 89 Semnalizare pe Odm deschis
10 TC CCx Comandă închidere Odm
11 TC CAx Comandă deschidere Odm
12 Anln Anomalie întrerupător
13 RVS Prezență tensiune bară
Fiecare comandă trebuie transmisă către câmp prin intermediul releelor de acționare cu contacte armate la
+24V; secțiunea și izolarea pistelor și a conductorilor trebuie să fie conforme pentru a suporta un curent
continuu de 5A cu o tensiune de 24V; releele trebuie să aibă următoarele caracteristici:
- curent nominal contacte: 5A
- izolaţie între bobine și contacte: 3 kV
- putere de întrerupere: 0.5A cu L/R=40 ms
5
- durata: 1x10 manevre la puterea de întrerupere nominală
Releele trebuie să fie activate sau dezactivate de la comutatorul ”Activare telecomenzi” acționat de
comutatorul ”local/telecomandă” prezent pe router/UP.
Timpul de excitare trebuie programat cel puțin între 0.2 și 2 secunde la un interval de 0.1 sec.
Trebuie asigurată o dublă securitate în ceea ce privește executarea și controlul unicității comenzii în curs de
aplicare (control 1/N) motiv pentru care procedura de execuție va prevedea 3 faze:
1) pregătirea cu control 1/N
2) pre-activare
3) execuție reală și proprie
Fiecare fază trebuie să fie urmată de o verificare a îndeplinirii corecte a operației anterioare (un singur defect
nu trebuie să producă în niciun fel activarea comenzilor nedorite).
Şirul de cleme MI trebuie să fie conectat cu un cablu având următoarele caracteristici:
- tensiune nominală de izolaţie: 300/500 V
2
- tip: 4x2+7x1 mm
- conductori cu sârmă din cupru recopt necositorit
- izolat în PVC de calitate R2
- diametru extern (pe izolant) ale nucleelor: Ø 3mm
- diferențierea nucleelor prin numere marcate (conform cu CEI-UNEL 00725) pentru a corespunde numerele
marcate cu cele de identificare a pinilor conectorului
- mantaua din PVC de calitate Rz
- caracteristici pentru lipsa propagării incendiului în conformitate cu CEI 20-22
Pe ambele capete ale cablului trebuie aplicat un dispozitiv de marcare cu curea, din PVC, pe care se va indica,
în etapa de instalare, numărul și denumirea compartimentului la care face referire.
Cablul trebuie prevăzut cu un terminal adecvat care se va uni cu conectorul prezent pe DY800, în continuare
se vor indica partea fixă, instalată pe DY800 și pe cea mobilă prezentă pe cablu:
Figura 48 – Parte fixă instalată pe DY800
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Figura 49 – Parte mobilă instalată pe spațiul gol
Figura 50 – Cablu de legătură cu DY800 pentru mișcarea OdM
Pinout-ul conectorului este următorul:

1 +M Alimentare (+24Vcc) motor 8 89 cax 89 cax Semnal de la distanță IMS
deschis
2 Neutilizat 9 Neutilizat
3 –A Comun (-24 Vcc) comenzi 10 –M Comun (-24 Vcc) motor
4 +M Alimentare (+24Vcc) motor 11 CCx Telecomandă de închidere
5 Com TS Telesemnalizări comune stare IMS 12 89 ccx Semnal de la distanță IMS închis
6 +L Alimentare (+24Vcc) comenzi locale 13 Neutilizat
7 –M Alimentare (+24Vcc) motor 14 CAx Telecomandă de deschidere
Tabel 27 – Pinout conector pentru mișcare OdM
Şir de cleme MU:

Şirul de cleme MU conectează cablurile de energie între router/UP și RGDM ST în configurare extinsă. La
2
acest şir de cleme se vor conecta cablurile de alimentare (de cel puțin 2.5 mm ) atât a motoarelor de încărcare
a resoartelor cât și de alimentare a RGDM ST; de asemenea un cablu de semnalizare +L va permite printr-un
selector aflat pe router/up setarea locală sau la distanță a aparatelor CS.
Cu o comandă locală activă, RGDM ST va activa butoanele de deschidere și închidere pe placă și eventual
cele de pe DY800.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Figura 51 – Şirul de cleme MU
10.9 ALIMENTARE ELECTRICĂ

Tensiunea nominală de alimentare este de 24Vcc, iar circuitul de alimentare trebuie să fie izolat de pământ;
funcționarea corectă trebuie garantată într-un câmp minim de 20V÷35V, inclusiv în prezența unei componente
a curentului alternativ ≤ 10% pe tensiunea de alimentare.
RGDM ST, inclusiv TC-TT, fără defecte (la sol sau scurtcircuit) și în prezența sau absența tensiunii MT, trebuie
să aibă un consum ≤ 15W.
Pentru valori ale tensiunii de alimentare care nu garantează funcționarea corectă, dispozitivul RGDMS ST nu
trebuie să emită niciun semnal local și la distanță.
RGDMS ST trebuie protejat împotriva inversării polarității.
10.10 CONEXIUNEA LA UNITATEA PERIFERICĂ DE TECONTROL

Pentru conexiunea electrică între RGDM ST și unitatea de telecontrol (alimentarea dispozitivului și transferul
2
semnalizărilor) trebuie să fie furnizat un cablu (Figura 52), având o lungime egală cu 9 m și de tip 9 x 1mm .
Un capăt al cablului trebuie să fie dotat cu conector dreptunghiular prezentat în figura 52, celălalt capăt pentru
conectarea la şirul de cleme MB a RGDM ST; fiecare conductor al cablului trebuie să fie dotat cu terminale cu
vârf, precum și cu mărci de identificare indelebile în conformitate cu numerotarea.
Tip de instalare Matricol Enel Lungime cablu

RGDM ST pe CS 162083 9 metri
Conectorul trebuie realizat din material izolant cu caracteristicile electrice, mecanice și climatice adecvate;
trebuie dotat cu presetupă
Figura 52 – Cablu de legătură cu unitate de telecontrol pentru instalări în CS
Contactele, tip tată (cele mamă dotează partea fixă instalată pe UP care nu este inclusă în furnitură) trebuie să
2
fie în măsură să găzduiască conductorii de secțiune până la 2 mm și să garanteze caracteristicile indicate în
continuare:
- tensiune nominală de funcționare 24 V
- capacitate nominală 13 A
- cădere de tensiune pe un cuplu tată-mamă de la un curent de 5A ≤ 50 mV
- forță de inserare-extragere 0,40 ÷10N/contact
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Caracteristicile cablului sunt următoarele:

- tensiune nominală 300/500 V
2
- tip 9 x 1 mm
- conductori funie flexibili din cupru recopt necositorit
- izolat în PVC de calitate R2
- diametru extern (pe izolant) al nucleelor: ≤ 3mm
§§§
- diferențierea nucleelor cu culori ,conform cu CEI-UNEL 00725)
- mantaua din PVC de calitate Rz
- caracteristici de nepropagare a flăcării în conformitate cu CEI 20-22
Figura 53 – Conector dreptunghiular către unitatea periferică de telecontrol
Pe ambele capete ale cablului trebuie aplicat un dispozitiv de marcare cu curea, în PVC, pe care se va indica,
în etapa de instalare, numărul și denumirea compartimentului la care face referire.
1 Com TS Alimentare (+24Vcc) și telesemnalizări comune

2 TS 51A Defect polifazat sau dublu monofazat
3 TS PRES V Prezență tensiune MT (nivel)
4 +M1 Măsură – pol 1
5 TS 67AV Defect monofazat (în aval)
6 -M2 Măsură – pol 2
7 COM UD Comandă inversare direcție 67 AV (comune)
8 UD Comandă inversare direcție 67 AV
9 - Alimentare (-24 Vcc)
Tabel 28 – Tabel conector cu 9 poli
§§§
Sunt acceptate și nucleele cu aceeași culoare cu condiția ca numerele care fac referire la şirul de cleme MS
să fie imprimate şi pe nucleu
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

10.11 CONTACTE RELEE DE SEMNALIZARE

Contactele releelor de semnalizare la distanță a depășirii pragurilor vor fi în măsură să comute curenți mici și
să aibă următoarele caracteristici:
- capacitate nominală ≥ 2A
- putere de întrerupere la 24 Vcc (cu L/R – 40 ms) ≥ 0,1A
5
- număr manevre electrice garantate ≥ 10
6
- număr manevre mecanice garantate ≥ 10
10.12 CONVERTORI DE MĂSURARE

Măsura de curent transmisă (I12) către Unitatea Periferică de Telecontrol (UP) trebuie prelevată de la unul
dintre traductoarele de curent de fază și convertită într-o valoare analogică de curent după cum este descris în
continuare:
- nivel de ieșire (cleme 4 și 7 în Figura 45) 4÷20 mA cu In= 0÷500 A
- precizie fără a ține cont de senzori ±2%
Ambii poli de ieșire către UP trebuie deblocați de masă.
11. AUTODIAGNOSTICARE
Dispozitivul RGDM ST trebuie să creeze, la start-up și ciclic, activități de watchdog, pentru a permite CPU să
identifice un loop infinit de programe sau o situație de deadlock.
O eventuală condiție de eroare, după identificarea unui defect de CPU, trebuie să fie semnalizată prin
aprinderea unui LED roșu și cu un mesaj adecvat; în cazul în care localizarea permite detalierea informațiilor,
trebuie să fie vizualizate în alb sau cu o codificare corespunzătoare, pe display; aceeași informație ar trebui să
apară pe PC.
Sistemul de autodiagnosticare, în cazul în care panoul prezintă anomalii, trebuie să asigure la gradul maxim
posibil lipsa emiterii de comenzi neprevăzute și declanșări false.
Starea de anomalie RGDM ST sau a unei funcții accesorie trebuie să determine emiterea unui semnal către
centru.
De asemenea, trebuie să verifice corecta funcționare a celor trei senzori, controlând alimentarea corectă.
Eventuala anomalie detectată trebuie să determine:

 Deschiderea tuturor ieșirilor, inclusiv cea privind semnalul prezenței tensiunii (TS PRES V) care, în acest
caz, este forțat în starea OFF
 Semnalizarea locală a avariei prin aprinderea unui LED roșu intermitent și semnalizarea pe display din
cauza anomaliei
 Dacă anomalia face referire la unul sau mai mulți senzori, printr-un display și SW de interfață, trebuie să se
vizualizeze senzorul care este dezafectat
12. CERINȚE DE FIABILITATE

Terminologia utilizată în continuare este cea definită în CEI 56-50, care prevede în mod detaliat metodologiile
care trebuie aplicate pentru a defini, standardiza și verifica cerințele de fiabilitate a diferitelor componente și a
produselor/sistemelor ca un întreg.
Formularea cerințelor de fiabilitate
"Durata de viață utilă" a aparatului reprezintă timpul dintre sfârșitul perioadei "defecte timpurii" și începutul
perioadei "defecte de uzură": Durata de viață utilă coincide, prin urmare, cu "perioada ratei defectelor
constante”.
Perioada defectelor timpurii este nulă sau zero în momentul livrării cu condiția ca Furnizorul să adopte și să
documenteze toate măsurile posibile pentru a elimina mortalitatea infantilă.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

 Prin urmare, Furnizorul va certifica faptul că aparatul, din momentul livrării, este deja în perioada de
defect constant.
 Perioada de defect trebuie declarată de furnizor în baza datelor proiectului (prin calcul indicat în
documentație) și nu trebuie să depășească 3,5% anual, cu funcționare în condiții climatice și
ambientale prevăzute
 Durata minimă a perioadei de avarie constantă sau a vieții utile, trebuie să fie de minim 10 ani
 La sfârșitul analizei datelor avariei, o eventuală restaurare (sau reparare sau acțiune de mentenanță)
nu modifică perioada de avarie în perioada vieții utile
Sunt considerate "defecte relevante" la sfărşitul analizei fiabilităţii perioada de viață utilă în care nu pot fi
atribuite utilizării necorespunzătoare sau manevrării incorecte; în acest sens, Furnizorul va defini în detaliu
domeniul de aplicare al utilizării și manevrele eligibile pentru produs.
13. SOFTWARE –UL DISPOZITIVULUI

RGDM ST ar trebui să includă un SW pentru a permite conectarea la un PC pentru configurarea, monitorizarea
și diagnosticarea aparatului.
Software-ul de configurare inclus în livrare (cu un număr nelimitat de licențe) trebuie să fie compatibil cu
sistemele de operare Windows XP și Windows 7.
Toate SW furnizate trebuie să fie capabile să funcționeze într-un context utilizator care nu este administrator și
ținând cont de liniile directoare prevăzute de Microsoft pentru sistemele de operare Windows.
Pachetul de instalare trebuie să fie silențios și unttended, și ar trebui să utilizeze metodologii standard de
instalare prevăzute pe piață (de preferat Windows Installer MS, InstallShields, etc.).
Prin SW ar trebui să fie posibilă afișarea și salvarea cu ora aferentă (hh:mm:ss.000) și data (zz:mm:aaaa) a
tuturor măsurătorilor efectuate de RGDM ST, atât în modul cât și în fază. Măsurătorile trebuie să poată fi
exportate în format .xls și .txt.
SW-ul va fi capabil să gestioneze configurarea RGDM ST cu o dublă modalitate; una extinsă în cazul în care
dispozitivul este folosit în versiunea RGDM ST, în timp ce trebuie să fie posibilă activarea unei măști sw pentru
calibrarea și configurarea dispozitivului ca RGDAT pentru care se aplică referințele și procedurile din tabelul de
unificare DY 1059.
O altă mască trebuie să fie disponibilă pentru modalitățile de programare a funcției UPG și pentru funcțiile de
DRA, etc.
SW trebuie să aibă măști grafice de interfață de la care va fi posibilă programarea și activarea diferitelor funcții
ale RGDM ST.
Firmware-ul aparatului trebuie să fie poziționat pe memorie nevolatilă actualizată în sector.
Pentru funcțiile UPG se vor executa următoarele operațiuni:

 Gestionarea parametrilor
 Vizualizarea datei și a orei UPG
 Vizualizarea statusului digital
 Vizualizarea măsurătorilor
 Diagnosticarea UPG
Trebuie să fie posibilă vizualizarea:

 Versiunea firmware instalată în prezent
 Datele instantanee ale măsurătorilor UMT – P – Q actualizate la fiecare secundă
 Valorile memorate referitoare la măsurile UMT – P – Q înregistrate la intervale de 1 minut și conținute în
buffer-ul memoriei dispozitivului
 Starea actuală a tuturor semnalelor gestionate de UPG
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

13.1 Funcția de configurare

Toți parametrii menționați în următoarea specificație trebuie să poată fi modificați prin intermediul interfeței web
server; configurarea parametrilor include valorile default incluse în această specificație. Parametrii din modelul
IEC 61850 vor fi, de asemenea, vizibili și modificați după cum se specifică în același model. Furnizorul va
pregăti un fișier de configurare adecvat pentru a stoca și reîncărca informațiile de configurare, atât cele
modificate prin interfața web, precum și cele modificate prin Protocolul 61850. Această posibilitate poate fi
folosită pentru descărcarea și încărcarea unei configurații pentru înlocuirea unui echipament, sau pentru a
încărca o nouă configurație. Fișierul poate fi trimis de la distanță.
13.1.1 Configurarea de la distanță prin 61850

Dispozitivul RGDM ST trebuie să ofere configurabilitatea de la distanță a propriilor parametri de configurare
folosind funcțiile protocolului IEC 61850. Parametrii configurabili la distanță prin intermediul 61850 sunt
enumerați în documentul modelului 61850 al aparatului.
13.1.2 Configurarea prin software

SW-ul de configurare trebuie:
- să permită lansarea procedurii de introducere a parametrilor senzorului TC-TT. În cazul în care procedura
de calibrare nu este dusă la bun sfârșit, programul trebuie să indice tipul de eroare constatat
- să permită setarea pragurilor, a timpului și a sectoarelor de intervenție a tuturor funcțiilor de protecție
- să garanteze integritatea datelor de la și către programul de calibrare prin verificarea conformității datelor
- să permită setarea către RTU la care este interfațat, care poate fi un router evoluat sau UP, în cazul în care
RGDM ST este setat pentru conectarea la UP a SW trebuie să mascheze toate funcțiile/parametrii care nu
sunt necesare funcționării cu UP.
- să permită setarea și activarea funcțiilor UPG
- să permită setarea parametrilor DRA (activarea funcției este tipul electromecanic, cu un selector pe placa
electronică)
- să permită încărcarea fișierului CID pregătit de configuratorul TMF 2020
- să permită gestionarea și crearea GOOSE Control Block și Report Control Block
- să permită încărcarea fișierului CID al altor IED în scopul de a configura abonările între Goose. Tehnica de
abonare este descrisă în documentul ”Tehnică de abonare Goose”.
13.2 Funcția de monitorizare și diagnosticare

SW-ul de configurare trebuie să permită:
- referința de fază pe care se vor calcula toate celelalte faze este stabilită convențional cu tensiunea V4
- monitorizarea curentului de fază
- monitorizarea tensiunii reziduale și a curentului rezidual (în modul și defazaj aferent)
- lansarea unui test de diagnosticare a aparatului
- simularea intervenției fiecărei semnalizări prevăzute de aparat către Unitatea Periferică de Telecontrol
- vizualizarea buffer-ului evenimentelor de înregistrare (min 128)
- posibilitatea prin setare cu SW de a memora pe buffer-ul circular nu doar declanșările ci și demarările
13.3 Funcția de revizuire

Dispozitivul trebuie să permită actualizarea firmware-ului prin portul Ethernet, trebuie să existe posibilitatea ca
o astfel de actualizare să fie efectuată de la distanță prin FTP.
În cazul schimbării în câmp doar a unei triade de senzori (este necesară această posibilitate în orice caz),
trebuie să se prevadă funcția de resetare a parametrilor caracteristici ai senzorului TC-TT și resetarea tuturor
caracteristicilor. Această posibilitate trebuie să fie efectuată și inițiată de software-ul de configurare cu o rutină
specială care poate fi implementată pe SW.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

14. PROBE ȘI VERIFICĂRI
14.1 ÎNCERCĂRI DE TIP

Încercările de tip sunt cele indicate în paragraful anterior, iar documentația care atestă realizarea lor cu succes
se va arhiva de furnizor, la dispoziția ENEL.
În opinia ENEL, aceste teste vor putea fi repetate total sau parțial în timpul furnizărilor ca încercări de
conformitate de tip.
Cu excepția notificării din partea Enel, toate probele trebuie să fie efectuate la un laborator de probe acreditat
în conformitate cu standardul ISO / IEC 17025.
14.2 ÎNCERCĂRI DE ACCEPTARE

Încercările de acceptare sunt cele indicate la paragraful 14.4. la punctele indicate în continuare:
1. inspecție vizuală
2. verificarea preciziei doar la valoarea tensiunii nominale și 50 Hz
3. probe de izolaţie și rigiditate dielectrică
4. verificarea tuturor funcțiilor
Probele de acceptare trebuie să fie efectuate printr-un dispozitiv special pentru proba automatică (SCA).
Fiecare dispozitiv trebuie să fie însoțit de un raport care atestă trecerea cu succes a probelor SCA.
Procedurile pentru pregătirea și omologarea dispozitivului SCA sunt cuprinse în documentul ENEL Distribuție
SQ / P / 0101 - august 2001
14.3 MODALITATEA DE INSTALARE A SENZORILOR CU RGDM ST

Încercările vor putea fi efectuate, cu modalitatea de instalare indicată în Figura 54, în conformitate cu cele
prezentate în continuare.
Figura 54 – Modalitatea de instalare a conductoarelor
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Alimentarea în curent (trebuie să fie realizată întotdeauna din primar a senzorilor de curent) poate fi obținută
prin intermediul unor circuite de încercare cu mai multe spire (conductoare în serie înlănțuite cu senzorii
toroidali) atâta timp cât este respectată echivalența amperi/spire primare necesare pentru diferitele încercări.
Exemple de posibile modalități de alimentare (în curent) sunt ilustrate în Figura 55 și Figura 56. În ambele
configurații propuse, componenta reziduală de curent este furnizată printr-un circuit independent față de
circuitele “principale” care oferă numai un circuit de curenți echilibrat (în realitate trebuie să fie absentă doar
componenta reziduală, în timp ce pot fi prezente circuite echilibrate de secvență directă și inversă). Acest lucru
permite furnizarea curenților către dispozitivului supus încercării cu precizia necesară diferitelor verificări
funcționale descrise în continuare.
În primul caz (Figura 55) se face referire la modalitatea de încercare prin intermediul dispozitivului de
încercare, prin circuitele formate dintr-un număr corespunzător de spire; alimentarea circuitului echilibrat este
obținută prin aplicarea curentului pe două faze (cu curenți la 120° între ele) și alimentând al treilea senzor cu
un curent comun de revenire (IT=-(IR+IS)). În al doilea caz (Figura 56) se face referire la o modalitate de
încercare utilizând un transformator de putere în scurtcircuit alimentat cu o tensiune variabilă (sau în orice caz
închis pe impedanța secundară controlabilă), cu circuit secundar în stea cu nul izolat (acest lucru garantează
valoarea nulă a componentei reziduale a curenților).
Figura 55 – Exemplu de circuit de încercare pentru canalele de curent (modalitatea cu dispozitiv de

încercare). A se observa orientarea senzorilor de curent comparativ cu sensul
conductoarelor primare.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Figura 56 – Exemplu de circuit de încercare pentru canalele de curent (modalitatea cu transformator de

putere).
A se observa că secundarul transformatorului are un circuit în stea cu neutru izolat faţă de pământ.
Dispozitivul de încercare care se va utiliza trebuie să aibă următoarele caracteristici minime:
Canale de Puterea Eroare în modul Eroare de unghi Canale de Puterea Eroare în Eroare de
tensiune fiecărui canal canele de a canalelor de curent [n] unghiului modul canale unghi a
[n] (număr de tensiune tensiune [%] tensiune [°] (număr minim canalului de de curent [%] canalelor
minim și [VA (Ω)] (maxim în tot (maxim în tot și curent curent [VA(Ω)] (maxim în tot de curent
tensiune (puterea domeniul) domeniul) minim) (putere domeniul) [°]
minimă) minimă) (eroare maximă) eroare maximă) minimă) (eroare (maxim în
maximă) tot
domeniul)
eroare
maximă)
80 VA
75 VA
4 x 125 V 0,05 0,02
(eroare 6 x 12,5 A (1,1 Ω a 0,05 0,02
(210 Ω) maxima) 8,5 A)
Tabelul 29 – Caracteristici ale dispozitivului de încercare
14.4 LISTA ÎNCERCĂRILOR
1. Încercări de compatibilitate cu senzori TC-TT omologați

2. Examinare vizuală
3. Încercări de izolație și rigiditate dielectrică
4. Verificarea tuturor funcțiilor
5. Încercări de alimentare în afara limitelor
6. Încercări privind imunitatea la interferențele electromagnetice
7. Încercarea privind comportamentul termic
8. Încercări de compatibilitate mecanică
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

9. Încercări climatice
10. Verificarea finală de funcționare
14.5 ÎNCERCĂRI PENTRU VERIFICAREA COMPATIBILITĂŢII CU TC-TT OMOLOGATE

Încercările pentru verificarea compatibilităţii cu TC-TT vor fi realizate în laboratoarele ENEL, alimentând un
număr adecvat de circuite (în funcție de tehnologia senzorilor) de TC-TT cu tensiuni și cu niște curenți primari.
Frecvențele tensiunilor aplicate sunt indicate mai jos:
 0 Hz,
 50 Hz,
 100 Hz,
 150 Hz,
 250 Hz,
 550 Hz,
 1000 Hz.
Secundarul TC-TT trebuie să fie conectat la placa electronică a RGDM ST pe durata încercărilor
susmenționate. Precizia trebuie să fie verificată:
 pe semnalul de tensiune secundară, sau
 pe semnalul de curent secundar proporțional cu tensiunea primară.
Senzorul de tensiune a TC-TT

Încercările pentru verificarea funcțiilor de la cap. 9.1 vor fi efectuate alimentând placa electronică a RGDM ST
cu valori de tensiune secundară pusă la dispoziție de către senzorul TC-TT, ținând cont în mod normal de
erorile introduse de senzorul de tensiune.
În Figura 57 este prezentată schema de principiu care trebuie să fie utilizată pentru verificarea caracteristicii
traductorului voltmetric a RGDM ST la diferite frecvențe (de exemplu, până la 500-1000 Hz).
Componentele care trebuie utilizate sunt:

- un dispozitiv de încercare releu,
- 3 TT MT cu raport care se vor utiliza ca și ridicătoare de tensiune,
- un TT de măsură,
- un RGDM ST cu care să fie posibil să se vizualizeze modulul celor 3 tensiuni U1, U2, U3 și defazajul
respectiv.
Încercarea constă în aplicarea unei tensiuni sinusoidale la diferite frecvențe, U1’, U2’, U3’ în secundarul TT
astfel încât să se obțină tensiunea nominală de fază primară.
Verificarea constantei modulului și a fazei la variația frecvenței.

La schimbarea tensiunii U1’, U2’, U3’ în modul (de exemplu, la o variație de ±20%) se verifică o variație
corespunzătoare pe U1, U2, U3 și pe ceea ce este citit de RGDM ST până la 1000 Hz (de exemplu).
La schimbarea tensiunii U1’, U2’, U3’ în fază (de exemplu, la o variație de ±10°) se verifică o variație
corespunzătoare pe U1, U2, U3 și pe ceea ce este citit de RGDM ST până la 1000 Hz (de exemplu)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Figura 57 – Circuit de încercare pentru verificarea erorii de unghi a traductorului voltmetric
14.6 EXAMINARE VIZUALĂ

Cu ocazia încercărilor de tip și de conformitate a tipului trebuie să se verifice respectarea cerințelor din
documentele aprobate de ENEL Distribuţie, absența unor defecte vizibile de fabricație, exactitatea
construcției și conformitatea cu gradul de protecție prevăzut.
Cu ocazia încercării de acceptare trebuie să se verifice prezența documentației anexate dispozitivului și
absența unor defecte vizibile.
14.7 ÎNCERCĂRI DE IZOLAȚIE ȘI RIGIDITATE DIELECTRICĂ

Scopul acestor încercări este de a verifica rigiditatea dielectrică a RGDM ST.
În plus, trebuie să se verifice rigiditatea dielectrică a plăcii electronice, conform celor descrise în continuare.
Fiecare încercare trebuie să fie efectuată prin aplicarea tensiunii (cu o valoare corespunzătoare nivelului
specificat pentru fiecare circuit) între fiecare din următoarele trei circuite și celelalte două legate la masă:
a) intrări de tensiune (nivelul 3)
b) intrări de curent (nivelul 3 aplicat în primarul traductoarelor de curent)
c) ieșiri telesemnalizări și alimentare 24Vcc (nivelul 3). Încercările prevăzute sunt cele menționate în
continuare și vor trebui să fie efectuate cu modalitățile și valorile stabilite în DV1501-I
- încercarea de ținere la impuls;
- încercarea de rigiditate dielectrică;
- măsurarea valorii rezistenței de izolaţie;
14.8 VERIFICAREA TUTUROR FUNCȚIILOR

Planul încercărilor funcționale va trebui să fie pregătit de către furnizor și aprobat de Enel.
Enel își rezervă dreptul de a efectua în totalitate sau parțial încercările funcționale la centrul propriu de
încercări aparținând Enel Distribuţie, din strada Rubattino nr. 84, Milano, utilizând un RTDs.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Trebuie să se verifice îndeplinirea corectă a tuturor funcțiilor indicate în prezenta specificație, alimentând
RGDM ST, dotat cu toate componentele sale, cu alimentarea electrică la valoarea nominală. Pentru anumite
încercări se va solicita în mod explicit repetarea la valori extreme ale alimentației electrice.
În cazul încercărilor de tip, acestea trebuie să fie repetate de cinci ori.
14.8.1 Încercări privind detectarea prezenței/absenței tensiunii.

Verificarea pragurilor menționate la cap. 9.1.6 trebuie să fie efectuată doar asupra plăcii electronice, cu o
precizie de 1% din praguri****.
Se va testa comportamentul în toate cazurile posibile la variația tensiunii pe cele trei faze.
Încercările trebuie să fie repetate la valori extreme ale alimentării electrice.
14.8.2 Verificarea funcției de detectare a defectului individual monofazat la pământ

Verificarea pragurilor menționate la cap. 9.1.2 trebuie să fie efectuată asupra plăcii electronice alimentată cu
††††
tensiuni secundare corespunzătoare, în condiția de instalare descrisă în cap. 14.3 și alimentând senzorii
de curent ai TC-TT partea primară. În acest caz, precizările de la cap. 9.1.2 vor trebui să țină cont,
însumându-le, de erorile senzorului de tensiune evidențiate la încercările de la par. 14.8.
În condiții statice (adică în regim sinusoidal) trebuie să se execute, atât pentru pragul 67.S1, cât și pentru
pragul 67.S2, următoarele încercări destinate să determine pragurile de intervenție și timpii de intervenție:
 verificarea pragului de tensiune reziduală, cu o precizie de 1% (punându-se într-o condiție de intervenție
sigură pentru valorile de curent rezidual și unghiul de defazaj), respectiv de 2 ori valoarea de calibrare în
curent și pe bisectoarea sectorului de intervenție;
 verificarea pragului de curent rezidual, cu o precizie de 1% (punându-se într-o condiție de intervenție
sigură pentru valorile de tensiune reziduală și unghiul de defazaj), respectiv de 2 ori valoarea de calibrare
în tensiune și pe bisectoarea sectorului de intervenție;
 verificarea sectorului unghiular, cu și fără semnal de inversare activat (punându-se într-o condiție de
intervenție sigură pentru valorile de curent rezidual și de tensiune reziduală, egală de 2 ori valoarea de
calibrare a intervenției), astfel încât să fie garantată o eroare totală de ± 2°;
In special
 verificările pragurilor de curent trebuie să fie efectuate:
 cu un circuit simetric și echilibrat de curenți cu valoare eficace de 10 – 100 – 360 A și
 creând valoarea componentei reziduale cerută de fiecare încercare pe fiecare dintre cele trei TC de
fază;
 verificările pragurilor de tensiune trebuie să fie efectuate:

 în secundar cu un circuit simetric de tensiune cu valoare echivalentă cu tensiunea nominală primară
și
 creând componenta de tensiune reziduală cerută de fiecare încercare pe fiecare dintre cele trei
circuite de tensiune în intrare
În timpul verificării pragului 67N.S2 valoarea de intervenție sigură a tensiunii reziduale nu trebuie să fie mai
mare de 4%,pentru a se evita suprapuneri cu pragul 67N.S1.
**** Încercările sunt efectuate numai asupra plăcii deoarece senzorul de tensiune al TC-TT este caracterizat
separat, conform indicațiilor de la par. Eroare. Originea de referință nu a fost găsită.
††††
Încercările sunt efectuate cu tensiuni secundare deoarece senzorul de tensiune al TC-TT este
caracterizat separat, conform indicațiilor de la par. Eroare. Originea de referință nu a fost găsită
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

În condiții statice (adică în regim sinusoidal) trebuie, de asemenea, să fie executate încercările indicate în
Tabelul 30, Tabelul 31 și Tabelul 32 pentru verificarea pragului 67N.S1 și cele indicate în Tabelul 33, Tabelul
34 și Tabelul 35 pentru verificarea pragului 67N.S2.
Încercările indicate în Tabelul 30 trebuie să fie repetate la valori extreme ale alimentării electrice.
Încercările descrise în Tabelul 30, Tabelul 31, Tabelul 32:
- trebuie să fie repetate alimentând toate cele trei faze cu curentul rezidual,
- trebuie să fie repetate alimentând curenții de fază cu un sistem de curenți simetrici, dar neechilibrați
(numai pe o singură fază la alegere), astfel încât să furnizeze un dezechilibru de curent de 2A cu fază 0° și
180° față de tensiunea reziduală.
Calibrare Prag 67N.S1: 60° ≤ α ≤ 250°- Vo = 6% - I reziduală = 1.5 A

Curent de fază Tensiune reziduală Curent rezidual în Comportament
‡‡‡‡
(A) fază (A) așteptat
Modul Modul Fază Modul Fază

360 6.15% 0 1.55 57° Nicio declanșare
360 6.15% 0 1.55 63° TS 67 AV
360 6.15% 0 1.55 180° TS 67 AV
360 6.15% 0 1.55 247° TS 67 AV
100 6.15% 0 1.55 63° TS 67 AV
100 6.15% 0 1.55 180° TS 67 AV
100 6.15% 0 1.55 247° TS 67 AV
10 6.15% 0 1.55 63° TS 67 AV
10 6.15% 0 1.55 180° TS 67 AV
10 6.15% 0 1.55 247° TS 67 AV
Tabelul 30 – Lista de încercări pentru verificarea funcției direcționale homopolare 67N.S1

§§§§
fază (A) așteptat
(A)
‡‡‡‡
§§§§
Curentul indicat trebuie să circule pe cele trei faze cu un sistem trifazat simetric și echilibrat.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016


*****
Calibrare Prag 67N.S2: 60° ° ≤ α ≤ 120°- Vo = 2% - I reziduală = 1.5 A

†††††
360 2.1% 0 1.55 63° TS 67 AV
360 2.1% 0 1.55 180° TS 67 AV
360 2.1% 0 1.55 247° TS 67 AV
100 2.1% 0 1.55 63° TS 67 AV
100 2.1% 0 1.55 180° TS 67 AV
100 2.1% 0 1.55 247° TS 67 AV
10 2.1% 0 1.55 63° TS 67 AV
10 2.1% 0 1.55 180° TS 67 AV
10 2.1% 0 1.55 247° TS 67 AV

‡‡‡‡‡
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016


§§§§§
Modul Modul Fază
360 2.1% 0 1.45 180 Nicio declanșare
360 2.1% 0 1.45 °
247 Nicio declanșare
100 2.1% 0 1.45 °
63° Nicio declanșare
100 2.1% 0 1.45 °
10 2.1% 0 1.45 °
63° Nicio declanșare
10 2.1% 0 1.45 °
°
Trebuie în cele din urmă să se efectueze o încercare de intervenție alimentând RGDM ST cu

 tensiune reziduală sinusoidală de mărime 10% din tensiunea nominală;
 un curent rezidual cu componentă la 50 Hz de modul 50 A și de fază 247° față de un curent rezidual, cu o
componentă unidirecțională de mărime √2 x 500 A și constantă de timp egală cu 150 ms.
și verificând ca RGDM ST să intervină în mai puțin de 500ms.
Următoarele încercări au ca scop determinarea rapoartelor și a timpilor de revenire.
Rapoarte de revenire
 Pragul de tensiune reziduală: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare cu valori de curent
rezidual și unghi de defazaj, respectiv egale cu 2 ori valoarea de calibrare în curent și pe bisectoarea
sectorului de intervenție) se scade tensiunea reziduală în mod treptat până la dezexcitarea releului de
declanșare;
 Pragul de curent rezidual: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare cu valori de tensiune și
unghi de defazaj, respectiv egale cu 2 ori valoarea de calibrare în tensiune și pe bisectoarea sectorului de
intervenție) se scade curentul rezidual în mod treptat până la dezexcitarea releului de declanșare;
 Sectorul unghiular: cu și fără semnal de inversare activat (punându-se într-o condiție de intervenție sigură
pentru valorile de curent rezidual și tensiune reziduală, egale cu 2 ori valoarea de calibrare de intervenție)
se iese din sectorul de intervenție în mod treptat până la dezexcitarea releului de declanșare.
Timpul de revenire
 Pragul de tensiune reziduală: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare cu valori de curent
rezidual și unghi de defazaj, respectiv egale cu 2 ori valoarea de calibrare în curent și pe bisectoarea
sectorului de intervenție) se scade tensiunea reziduală în mod treptat până la valoarea de 80% din
calibrare;
 Pragul de curent rezidual: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare cu valori de tensiune și
unghi de defazaj, respectiv egale cu 2 ori valoarea de calibrare în tensiune și pe bisectoarea sectorului de
intervenție) se scade curentul rezidual în mod treptat până la valoarea de 80% din calibrare;
 Sectorul unghiular: cu și fără semnal de inversare activat (punându-se într-o condiție de intervenție sigură
pentru valorile de curent rezidual și tensiune reziduală, egale cu 2 ori valoarea de calibrare de intervenție)
se iese din sectorul de intervenție în mod treptat cu o marjă de 5°.
§§§§§
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

14.8.3 Verificarea funcției maximale de curent rezidual

Verificarea pragurilor și a preciziei indicate la cap. 9.1 trebuie să fie efectuată în condițiile de instalare
descrise în cap. 14.3, alimentând senzorii de curent ai TC-TT pe partea primară.
În condiții statice (adică în regim sinusoidal) trebuie să se verifice pragul de curent rezidual și timpii de
intervenție, în următoarele condiții:
 cu un circuit simetric și echilibrat de curenți cu valoare eficace de 10 – 100 – 360 A;
 creând componenta reziduală cerută de fiecare încercare pe fiecare dintre cei trei TC de fază.
******
De asemenea, va trebui să se efectueze o încercare de intervenție sigură cu componentă reziduală egală
cu 1000 A. Această încercare va fi efectuată cu un circuit simetric și echilibrat cu o valoare de 10 A și va fi
repetată creând componenta reziduală pentru fiecare din cele trei TC de fază.
Încercările indicate trebuie să fie repetate la valori extreme ale alimentării electrice.
Următoarele încercări sunt efectuate pentru a determina rapoartele și timpii de revenire.
 Pragul de curent rezidual: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare) se scade curentul
rezidual în mod treptat până la dezexcitarea releului de declanșare;
Timpul de revenire
 Pragul de curent rezidual: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare) se scade curentul
rezidual în mod treptat până la valoarea de 80% din calibrare;
14.8.4 Verificarea funcției maximale de curent de fază

Trebuie să se efectueze verificarea și timpii de intervenție aferenți pragurilor indicate în cap. 9.1.1, în
condițiile de instalare descrisă în cap. 14.3. Încercările pentru verificarea pragurilor trebuie să fie repetate la
valori extreme ale alimentării electrice.
În condiții statice (adică în regim sinusoidal) trebuie să se verifice pragul de curent de fază pe fiecare dintre
cele trei TC.
††††††
De asemenea, trebuie să se efectueze următoarele încercări de intervenție sigură cu valori ale curentului
de:
 1000 A
 2000 A
 9000 A
******
Obiectul încercării este numai intervenția corectă a RGDM.
††††††
Obiectul încercării este numai intervenția corectă a RGDM.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Următoarele încercări au ca scop determinarea rapoartelor și a timpilor de revenire.
 Pragul maximal de curent: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare) se scade curentul
rezidual în mod treptat până la dezexcitarea releului de declanșare;
Timpul de revenire
 Pragul maximal de curent: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare) se scade curentul
rezidual în mod treptat până la valoarea de 80% din calibrare;
14.8.5 Încercări în regim tranzitoriu

Pentru verificarea în condiții tranzitorii de defect, RGDM ST trebuie să fie alimentat cu forme de undă de
tensiune și de curent obținute din simulările de defect. În special, regimurile tranzitorii se referă la următoarele
condiții:
 încercări de defect dublu monofazat la pământ
 încercări de închidere pe defect
 încercări de defect evolutiv
 arcuri intermitente
Încercările trebuie să fie efectuate alimentând RGDM ST cu semnale de tensiune proporționale cu tensiunile
primare de defect (evaluate pe baza nivelului semnalului analogic de ieșire al senzorului de tensiune al TC-
TT) și cu curenții primari de defect, în condițiile de instalare descrisă în cap. 14.3.
Semnalele de tensiune și curent sunt furnizate în format COMTRADE.

O descriere detaliată a cazurilor de încercare și a rezultatelor așteptate este furnizată în Anexa de la cap. 16.
14.8.6 Verificarea funcției de măsurare

Pentru verificarea funcției de măsurare a puterii active, reactive și a tensiunilor de fază, RGDM ST trebuie să
fie supus încercărilor enumerate în Tabelul 36, alimentând RGDM ST cu tensiuni secundare și curenți primari.
Tensiunile secundare de alimentare trebuie să fie în așa fel încât să se obțină tensiunea primară de 20 kV ca
referință pentru calculul puterii active și reactive.
I
Încercarea nr. modul (A) faza (°) P (kW) Q (kVAR)
1 50 0.0 1732,051 0
2 50 36.9 1385,094 1039,958
3 50 -25.8 1559,398 -753,842
4 200 0.0 6928,203 0
5 200 36.9 5540,378 4159,833
6 200 -25.8 6237,591 -3015,37
4 360 0.0 12470,77 0
5 360 36.9 9972,68 7487,7
6 360 -25.8 11227,66 -5427,67
Tabelul 36 – Verificarea funcției de măsurare
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Eroarea admisă pentru calcularea puterii active și reactive, în condițiile de încercare descrise mai sus, trebuie
să fie mai mică de 1%.
14.8.7 Verificarea compensării continue în tensiune

Pentru verificarea compensării continue în tensiune, RGDM ST trebuie să fie supus încercărilor enumerate în
Tabelul 37:
 reglând pragul 67N.S1 cu
o V0 secundar 6 V
o I0 primar 5 A
o sector de intervenție 60° ≤ α ≤ 250°
 furnizând pentru 5 s valoarea V0pre și un curent rezidual de 1 A primar și fază 0°,
 furnizând treptat timp de 5 s valoarea V0post și un curent rezidual de 10 A primar și fază 0°
 verificând declanșarea 67N.S1 cu timpul de intervenție prevăzut sau absența declanșării.
V0pre V0post
Încercarea nr. Modul (V) Faza (°) Modul (V) Faza (°) Decl. 67.S1
1
n. 3.6 90 7.5 -28.6 DA
2 3.6 0 3.0 0.0 DA
3 3.6 45 4.8 -32.1 DA
4 3.6 90 6.5 -33.6 NU
5 3.6 0 1.8 0.0 NU
6 3.6 45 3.9 -41.7 NU
Tabelul 37 – Verificarea compensării continue în tensiune
14.8.8 Verificarea compensării continue în curent

Pentru verificarea compensării continue în curent, RGDM ST trebuie să fie supus încercărilor enumerate în
Tabelul 38
 reglând pragul 67.S1 cu
o V0 secundar 6 V
o I0 primar 5 A
o sector de intervenție 60° ≤ α ≤ 250°
 furnizând pentru 5s valoarea I0pre și o tensiune reziduală de 3.6 V și fază 0°,
 furnizând treptat timp de 5 s valoarea I0post și o tensiune reziduală de 30 V și fază 0°
 verificând declanșarea 67N.S1 cu timpul de intervenție prevăzut sau absența declanșării.
I0pre I0post
Încercarea nr. Modul (V) Faza (°) Modul (V) Faza (°) Decl. 67.S1
n.
1 1 90 5.6 10.3 DA
2 1 0 6.5 0.0 DA
3 1 45 6.3 6.5 DA
4 1 90 4.6 12.5 NU
5 1 0 5.5 0.0 NU
6 1 45 5.2 7.8 NU
Tabelul 38 – Verificarea compensării continue în curent
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

14.8.9 Verificarea prestațiilor protocolului 61850

Dispozitivul trebuie să fie dotat și cu Sw proprietar atât pentru configurarea tuturor parametrilor de protecție și
control, cât și pentru configurarea și gestiunea părții protocolului 61850 (creare fișier CID).
În continuare sunt prezentate încercările solicitate:

- transmiterea fișierului CID de la Sw către dispozitiv,
- primirea fișierului CID de către dispozitiv,
- transmiterea fișierului CID de la TMF 2020 către dispozitiv,
- încărcarea în Sw a fișierului CID generat de TMF 2020
- măsurarea timpului de primire a GOOSE în comparație cu cauza generatoare, de exemplu pentru
intervenție protecție 67N, trebuie să se măsoare timpul cuprins între începutul evenimentului de defect și
transmiterea comenzii de deschidere a întreruptorului și GOOSE aferent cu starea protecției activată;
după determinarea timpilor, se efectuează diferența dintre aceștia. Diferența maximă admisibilă nu trebuie
să depășească 30 ms,
- încercarea descrisă anterior se efectuează cu o serie de 10 intervenții ale protecției, cu o pauză de 1
secundă între ele, măsurând timpii conform celor prezentate mai sus; diferențele de timp trebuie menținute
sub pragul celor 30 ms,
Enel își rezervă dreptul de a introduce și alte încercări față de cele prevăzute mai sus
14.9 ÎNCERCĂRI DE ALIMENTARE ÎN AFARA LIMITELOR

Trebuie să se verifice că toate funcțiile RGDM ST sunt inhibate, alimentând dispozitivul cu valori ale tensiunii
de alimentare care nu garantează funcționarea corectă.
14.10 ÎNCERCĂRI DE IMUNITATE (INTERFERENȚE ELECTROMAGNETICE)

Scopul încercărilor este acela de a verifica funcționarea corectă a RGDM ST supus aplicării diverselor
fenomene electromagnetice.
Încercările care urmează a fi efectuate, precum și modalitățile de executare și de evaluare a rezultatelor sunt
indicate toate în documentul DV15001-I ținând cont de faptul că:
- funcția RGDM ST este înțeleasă ca "protecție";
- mediul de instalare este înțeles ca "post de transformare MT";
- portul de semnal este înțeles pentru "conexiuni locale".
Perturbațiile trebuie să fie aplicate pe șirul de cleme MA, cu referire la intrările în tensiune și la traductoarele
de curent (semnale primare) în ceea ce privește intrările în curent.
Modalitatea de verificare a funcționării corecte a RGDM ST în cursul acestor încercări va trebui să fie stabilită
de comun acord cu Enel Distribuţie.
14.11 ÎNCERCAREA DE COMPORTAMENT TERMIC

Se va evidenția harta termică a RGDM ST, alimentat cu valorile maxime ale domeniului nominal; încercarea
trebuie să fie efectuată în următoarele condiții climatice normale:
- temperatură: 15 ÷ 35 °C
- presiune atmosferică: 86 ÷ 106 kPa
- umiditate relativă: 45 ÷ 75%
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Valorile de supratemperatură, detectate în apropierea fiecărui element, vor fi utilizate pentru a verifica dacă,
la cea mai ridicată temperatură de funcționare prevăzută, nu se depășește temperatura maximă de
funcționare admisă pentru componentele respective.
De asemenea, harta termică se va utiliza și pentru a defini constanta de timp termică, în vederea încercării de
variație a temperaturii.
14.12 ÎNCERCAREA PRIVIND COMPATIBILITATEA MECANICĂ

Încercările trebuie să fie executate în conformitate cu specificația DV1501-I și sunt împărțite în:
- încercări de imunitate la vibrații de tip sinusoidal (echipament în funcțiune)
- încercări de rezistență la solicitările de transport și manipulare (echipamentul nu este în funcțiune)
Cerințele care trebuie să fie aplicate sunt următoarele:

- imunitate la vibrații sinusoidale V.H.3
- rezistența la solicitările de transport și manipulare, tip de încercare cu vibrații aleatoare de bandă
largă
Modalitatea de verificare a funcționării corecte a RGDM ST pe durata acestor încercări va trebui să fie
stabilită de comun acord cu Enel Distribuţie.
14.13 ÎNCERCĂRI CLIMATICE

Încercările care trebuie efectuate și modalitățile de executare a acestora sunt descrise în documentul
DV1501-I Normativa de compatibilitate climatică pentru aparataje și sisteme.
Nivelurile de referință ale grupurilor individuale de încercări, așa cum sunt definite în documentul
susmenționat, sunt următoarele:
b) Încercări cu echipamentul alimentat: nivel 4

Modalitatea de verificare e funcționării corecte a dispozitivului RGDM ST pe durata acestor încercări va trebui
să fie stabilită de comun acord cu Enel Distribuţie.
15. PRESCRIPȚII PENTRU FURNIZARE

Furnizarea va trebui să prevadă două ambalaje separate; ambele realizate din carton, având următoarele
dimensiuni maxime: L = 800 mm, H = 200 mm, P = 1400 mm;
Unul va conține RGDM ST, inclusiv cei trei senzori TC-TT, toate cablurile de conexiune, celălalt va conține
toate accesoriile indicate la cap 17.
La exterior trebuie să se regăsească, cu caractere lizibile și care nu se pot șterge, următoarele indicații:
1. Matricola ENEL bine vizibilă față de celelalte înscrisuri și oricum cu caractere nu mai mici de 15 mm.
2. Numele Producătorului.
3. Descrierea materialului.
4. Numărul de bucăți conținute în ambalaj.
5. Masa totală în Kg.
6. Eventuala denumire comercială sau sigla atribuită materialului de către Producător.
7. Indicarea univocă a poziționării verticale (izolatoare) pe palet.
Ambalajul de transport multiplu (palet) conform celor definite de specificația ENEL GUI 101 Ed.1 din 11/2006.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

16. ANEXĂ: Cazuri de teste în regim tranzitoriu pentru verificarea funcțională a dispozitivului RGDM
ST
Scopul testelor funcționale descrise în prezenta Anexă este acela de a verifica dacă RGDM ST supus
încercării corespunde specificațiilor de funcționalitate cu privire la capacitatea de recunoaștere a defectelor în
regim tranzitoriu și a prezenței/absenței tensiunii pe linie.
Încercările care urmează a fi efectuate se referă la recunoașterea fenomenelor de defect (monofazate cu

pământul cu arcuri intermitente, dublu monofazate cu pământul, evolutiv) și reanclanşarea automată rapidă
pe defect, precum și detectarea prezenței tensiunii, datorată în special unor manevre de deschidere și
închidere a întreruptorului de linie și/sau a IMS din Postul de Transformare.
Structura rețelei luate în calcul pentru efectuarea testelor obținute din simulări este indicată în Figura 58 și
constituie o schemă de rețea simplificată, dar suficientă pentru atingerea scopului încercărilor.
Este vorba de o rețea MT de 20 kV formată din trei linii echivalente; extinderea rețelei în termeni de curent
monofazat de defect variază, după caz, de la 100 A la 500 A. Dacă nu se precizează altfel, linia indicată în
Figura 58 ca L1 este considerată ca având o lungime care reprezintă circa 40% din întreaga rețea (valoarea
maximă permisă), în timp ce celelalte două linii sunt considerate ca având o lungime ce reprezintă 10% și
respectiv 50% din întreaga rețea.
În cazurile cu rețea compensată s-a luat în considerare schema cu bobina conectată la centrul stea al
transformatorului.
Curentul de scurtcircuit trifazat pe barele MT este de circa 10 kA.
Mărimile în ieșire din RGDM ST care trebuie monitorizate pentru evaluarea rezultatului încercărilor descrise
sunt semnalele TS67AV, TS51A, TSPRESV.
Încercările trebuie efectuate setând pentru RGDM ST:

- pentru pragul S1: o calibrare a tensiunii egală cu 6% și o valoare a curentului rezidual egală cu 2A ;
- pentru pragul S2: o calibrare a tensiunii egală cu 2% și o valoare a curentului rezidual egală a 2A;
și nu trebuie să fie repetate cu semnalul de inversare prezent.
16.1 ÎNCERCĂRI DE DEFECT DUBLU MONOFAZAT LA PĂMÂNT

Cu referire la Figura 58, pentru regimurile tranzitorii de defect dublu monofazat sunt furnizate:
- tensiuni de fază, curenți de fază ai liniei 1;
- tensiuni de fază, curenți de fază ai liniei 2;
Testul funcțional constă, pentru fiecare regim tranzitoriu, în două încercări, efectuate alimentând dispozitivul
cu mărimile liniei 1, respectiv ale liniei 2. Defectele se consideră a fi pe faze diferite.
caz Denumire Ihomo linia 1 α1 Ihomo linia 2 α2 Încercare

1 gdomo1 282 A 262.5° 313 A 83° T
2 gdomo2 173 A 245.5° 200 A 69° T
3 gdomo3 108 A 242° 134 A 68° T
4 gdomo4 165 A 71° 138 A 246 ° T
Rezultatele așteptate sunt indicate în următorul tabel (în termeni de declanșare în ieșire și între paranteze, în
termeni de informație dedusă din funcția de înregistrare e evenimentelor)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

caz denumire linia defectă 1 linia defectă 2

1 gdomo1 declanșare TS 51 A (51N) declanșare TS 51 A (51N)
2 gdomo2 declanșare TS 51 A (51N) declanșare TS 51 A (51N)
3 gdomo3 declanșare TS 67 AV (67S2) declanșare TS 67 AV (67N.S1 & 67N.S2)
4 gdomo4 declanșare TS 51 A (51N) declanșare TS 67 AV (67N.S2)
16.2 ÎNCERCĂRI DE ANCLANȘARE (ȘI REANCLANȘARE RAPIDĂ) PE DEFECT PERMANENT

Pentru regimuri tranzitorii de anclanșare și reanclanșare pe defect sunt furnizate tensiunile de fază și curenții
de fază ai RGDM ST în pozițiile indicate în Figura 59.
Simulările efectuate consideră următoarea secvență de evenimente: defect, deschidere întrerupător “INT_1”,
deschidere IMS “IMS_1”, reanclanșare întrerupător “INT_1”, reanclanșare (pe defect) IMS “IMS_2”. Testul
funcțional constă, pentru fiecare regim tranzitoriu, în 3 încercări, obținute alimentând dispozitivul cu curenți și
tensiuni aferente pozițiilor 1, 2, 3, care corespund la tot atâtea poziții posibile ale RGDM ST față de defect.
Rezultatele așteptate sunt indicate în următorul tabel (în termeni de declanșări în ieșire și, între paranteze, în
termeni de informație dedusă din funcția de înregistrare a evenimentelor). Declanșările indicate pentru RGDM
ST pe linia afectată de defect trebuie să aibă loc numai în prezenţa defectului.
caz Denumire RGDM ST (1) RGDM ST (2) RGDM ST (3) Încercare

1 Închidere 1 2 volte TS 67 AV 2 volte TS 67 AV (67N.S1 & Nicio declanșare T
(67S1 &67S2) 67N.S2)
2 Închidere 2 2 volte TS 67 AV 2 volte TS 67 AV (67N.S1 & Nicio declanșare T
(67S1 & 67S2) 67N.S2)
3 Închidere 3 2 volte TS 67 AV 2 volte TS 67 AV (67N.S1) Nicio declanșare T
(67S1)
4 Închidere 4 2 volte TS 67 AV 2 volte TS 67 AV (67N.S1) Nicio declanșare T
(67S1)
16.3 ÎNCERCĂRI DE FUNCȚIONARE PE DEFECT EVOLUTIV

Cu referire la Figura 58, trebuie să se verifice funcționarea RGDM ST în condițiile de instalare (1) în cazul
prezenței unui defect monofazat care evoluează în diferite tipuri de defect.
Simulările efectuate reprezintă un eveniment de defect la pământ pe linia luată în calcul care, după o anumită
durată, “evoluează” într-un defect de tip diferit.
caz denumire Descriere Ihomo linia1 α1 Încercare

1 evolutiv1 67->51N (durata 67 : 125 ms) 23 A –> 192 A 90° T
2 evolutiv2 67->51 (durata 67 : 125 ms) 23 A –> 521 A fază 90° T
3 evolutiv3 51N -> 67(durata 51N 75 ms) 195 A -> 37 A 232° T
4 evolutiv4 51-> 67 (durata 51 de 30 ms) 530 A fază–> 34 A 233° T
5 evolutiv5 67->51N (durata 67 de 175 ms) 23 A –> 192 A 90° T
6 evolutiv6 67->51 (durata 67 de 175 ms) 23 A –> 521 A fază 90° T
7 evolutiv7 51N -> 67 (durata 51N de 125 ms) 195 A -> 38 A 232° T
8 evolutiv8 51-> 67 (durata 51 de 85 ms) 530 A fază–> 34 A 233° T
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

termeni de informație dedusă din funcția de înregistrare a evenimentelor). Timpii indicați pentru a doua
intervenție (cazurile 5÷8) sunt calculați din momentul în care defectul evoluează.
caz denumire Comportament așteptat

1 evolutiv1 TS 51A (51N)
2 evolutiv2 TS 51A (51)
3 evolutiv3 TS 67AV (67N.S1)
4 evolutiv4 TS 67AV (67N.S1)
5 evolutiv5 TS 67AV (67N.S1 & 67N.S2) + TS51A (51N) după 80÷120 ms
6 evolutiv6 TS 67AV (67N.S1 & 67N.S2) + TS51A (51) după 40÷80 ms
7 evolutiv7 TS51A (51N) + TS 67AV (67N.S1) după 130÷170 ms
8 evolutiv8 TS51A (51) + TS 67AV (67N.S1) după 130÷170 ms
16.4 ÎNCERCĂRI PRIVIND SIMULĂRI DE ARC INTERMITENT

Cu referire la Figura 58, trebuie să se verifice funcționarea RGDM ST în condițiile de instalare (1) în cazul
prezenței unui defect monofazat la pământ intermitent.
Testul funcțional constă, pentru fiecare regim tranzitoriu, în două încercări, efectuate alimentând dispozitivul
cu mărimile liniei 1 și ale liniei 2.
caz denumire Tip de rețea Descriere caz Încerc

1 arcint1 NI Arcuri de 20 ms. la distanță de 80 ms. pentru o durată de T.
1 s.
2 arcint2 NI Arcuri de 20 ms. la distanță de 130 ms. pentru o durată T
de 1 s.
3 arcint3 NC Arcuri de 20 ms. la distanță de 80 ms. pentru o durată de T
4 arcint4 NC 1 s. de 20 ms. la distanță de 130 ms. pentru o durată
Arcuri T
de 1 s.
5 arcint5 NC Arcuri de 120 ms. la distanță de 80 ms. pentru o durată T
de 1 s.
6 arcint6 NC Arcuri de 120 ms. la distanță de 130 ms. pentru o durată T
de 1 s.
termeni de informație dedusă din funcția de înregistrare a evenimentelor).
caz denumire Linie defectă Linie sănătoasă

1 arcint1 TS 67 AV (67N.S4) Nicio declanșare
2 arcint2 Nicio declanșare Nicio declanșare
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Figura 58 – Reţea de referinţă pentru cazurile TEST ale RGDM ST
Figura 59 – Cazuri pentru închidere pe defect
17. ANEXĂ: ACCESORII ÎN DOTARE

De definit.
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

18. ANEXĂ: posibile tranziții circuit logic pentru detectarea arcurilor intermitente
Figura 60 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente în lipsa demarării
67N.S1 și/sau 67N.S2
Figura 61 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente în prezența demarării
67N.S1 și/sau 67N.S2
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Figura 62 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente la revenirea 67N.S1
și/sau 67N.S2 (T0 = 0 ms)
Figura 63 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente la revenirea 67N.S1
și/sau 67N.S2 (T=T0 + 2 ms)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

1
0 T
Figura 64 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente la revenirea
67N.S1 și/sau 67N.S2 (T= T0 + 100 ms)
1
0 T
Figura 65 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente la

revenirea 67N.S1 e/o 67N.S2 (T= T0 + 101 ms)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Figura 66 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente în absența unei noi
demarări a 67N.S1 și/sau 67N.S2 în 100 ms de la revenirea anterioară
Figura 67 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente în constanta demarării
67N.S1 și/sau 67N.S2 timp de 1500 ms sau în prezența unor demarări repetate ale acelorași praguri cu
reveniri mai mici de 100 ms de la recăderea anterioară cu durata totală mai mare de 1500 m
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

19. ANEXĂ: SEMNALE PE PROTOCOLUL IEC 61850

Document furnizat separat.
20. ANEXĂ: FORMATE NUMERICE

Pentru funcțiile de reglare (setpoint etc. …), valorile numerice care nu sunt întregi, inclusiv valorile indicate ca
procente, vor fi exprimate în modelele 61850 cu numere floating point pe 32 biți, codificate conform IEEE 754.
Valorile procentuale vor fi codificate în toate mesajele de la și către IRE ca valori “per unit” (adică valori care
nu au fost înmulțite cu 100). Valorile procentuale pot fi mai mari decât valoarea +100% sau mai mici decât
valoarea —100% și pot necesita mai multe cifre zecimale, inclusiv când sunt exprimate în forma înmulțită cu
100.
De exemplu, un parametru indicat sub forma —52,3% va fi exprimat cu valoarea —0,523. Un parametru
indicat sub forma +118,7% va fi exprimat cu valoarea +1,187.
Reprezentarea pe interfața de configurare este oricum admisă în formatul în procente, cu o mai mare utilizare
din partea operatorului.
21. ANEXĂ: Notă generală privind mesajele GOOSE

Mecanismul de repetare a mesajelor transmise prin GOOSE, va trebui să fie efectuat cu respectarea valorilor
indicate în continuare, care pot fi configurate doar prin intermediul interfeței de configurare locală.
Timp de întârziere, valoare de

Rampa GOOSE Interval
default
Prima emitere fără întârziere

intenționată, cauzată de variația 0 ms -
payload-ului
Prima repetare cu întârziere

15 ms față de cel anterior 0 ÷ 100000 ms
intenționată TA
A doua repetare cu
întârziere intenționată TB
A treia repetare cu întârziere

intenționată TC
Repetări succesive cu 10000 ms față de cel anterior

0 ÷ 100000 ms
întârziere intenționată TZ
Tabelul 39 – Timpii pentru generarea rampei GOOSE (oricare) și periodicitatea T_KALAN(G) de creștere
a contorului KALAN(G)
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Variație de stare
TA TB TC TZ TZ TZ
Figura 68 – Exemplu de generare a unei rampe GOOSE (nu în scală)

ca urmare a variației payload-ului
DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

DV 7070 RO M Ed.01

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DV 7070 RO M Ed.01

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SPECIFICAŢIE TEHNICĂ UNIFICATĂ Pag.

DETECTOR DE DEFECT DIRECŢIONAL ŞI DE

Editie Natura Modificarilor

Unitatea Redactat Verificat Aprobat data

Proiectare Reţea A. POLESCU A. MUŞAT M.ŞTIRBULESCU 10/02/2016

1. SCOPUL PRESCRIPȚIILOR ..................................................................................................... 5

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

17. ANEXĂ: ACCESORII ÎN DOTARE ........................................................................................ 107

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

2. NORME ȘI PRESCRIPȚII INDICATE ÎN TEXT

Compatibilitate Electromagnetică (EMC)

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Tensiune reziduală: Valoarea eficace a sumei tensiunilor de fază.

Curent rezidual: Valoare eficace a sumei curenților de fază.

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

IRE: Interfață de Reglare a Energiei

VCS: Sistem de Centrare pentru reglarea tensiunii.

Tensiune de exploatare 9-10-15-20-23 kV ±10%

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

În figurile de mai sus, tensiunea:

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

8.1 CONDIŢII DE INTERFAŢARE CU RTU

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Acesta trebuie să poată măsura:

Funcţia de monitorizarea calităţii şi măsurători:

Funcţia de gestionare GD:

9.1 FUNCŢII DE PROTECŢIE

- Curent maximal de fază,

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

- Blocarea armonicii a doua a curentului de pornire; 2ndH REST

Măsurarea curentului de fază

Figura 6 – Curenţi de fază

Măsurarea curentului rezidual

Figura 7 – Curent rezidual

Se bazează pe măsurarea valorilor fundamentale.

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Măsurarea tensiunii de fază:

Figura 8 – Tensiuni de fază

Măsurarea tensiunii concatenate

Figura 9 – Tensiuni concatenate

Măsurarea tensiunii reziduale:

Figura 10 – Tensiune Reziduală

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

9.1.1 FUNCŢIA DE CURENT MAXIMAL DE FAZĂ

Primul prag 51.S1

NIT (Normal Inverse)

VIT (Very Inverse)

EIT (Extremely Inverse)

LIT (Long Time Inverse)

Funcţia trebuie să fie dezactivată.

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Stabilirea nivelurilor de intervenţie:

Reglat Interval Pas

Eroare asupra timpilor:

Al doilea, al treilea şi al patrulea prag 67.S2, 67.S3 şi 67.S4.

Reglarea nivelurilor de intervenţie:

Reglarea sectoarelor unghiulare:

DV 7070 RO Ed.01 10/02/2016

Reglarea timpilor de întârziere pragurile 67: