8 9 Semiologie PDF

ESTETICĂ INDUSTRIALĂ
Estetica în comunicare
Design and Semiotics
Design si semiologie
Cum comunicăm?
NON-VERBAL VERBAL
 Semne
• Cuvinte
 Simboluri
• Sunete
 Gesturi
• Volum
 Limbajul corpului
• Intonaţie
 Expresia feţei
• Ritm/Rapiditate
 Prin indicare
• Ton
 Obiecte şi pictograme
• Fluenţă
 Comportament
Lecture 8&9 2
Design and semiotics
How do we communicate?
NON-VERBAL VERBAL
 Signs • Volume
 Symbols • Intonation
 Gestures • Rate
 Body Language • Tone
 Facial Expression • Fluency
 Pointing • Words
 Objects and Pictures • Sounds
 Behaviour
Lecture 8&9 3
How do we communicate?
Lecture 8&9 4
Lecture 8&9 5
Despre comunicare:
MOTIVAŢIE: De ce comunicăm ?
 A da, a primi atenţie
 Salut
 Dorinţe, necesităţi
 Obţinerea informaţiilor
 Furnizarea informaţiilor
 Protest/Impotrivire
 Exprimarea sentimentelor
Lecture 8&9 6
About communication:
MOTIVATION: Why Do We Communicate?
 Attention (request, give)
 Greetings
 Wishes, requirements
 Request information
 Give information
 Protest/Deny
 Express Feelings
Lecture 8&9 7
Limbajul creatorilor în design (Product Design, Graphic Design) conţine
termeni ca “sisteme de informare, comunicare, transmitere a
mesajului” sau “cod, semn, simbol, semnificaţie, conotaţie”. Aceşti
termeni sunt împrumutaţi din lingvistică sau semiologie.
Cei doi termeni semiologie, respectiv semiotică, deschid posibilitatea

unor interpretări. De regulă, termenul semiotică este asociat cu numele
şi lucrările lui Ch. Peirce, iar semiologia cu numele lui F. De Saussure.
In 1979, C. Bromberger a propus termenul semiotehnologie, cu

înţelesul de analiza semnificaţiei obiectelor. În prezent, mai folosit este
termenul semiotică.
Lecture 8&9 8
Semiotica sau semiologia reprezintă studiul procesului de semnalizare
(semiosis), şi/sau comunicarea prin semne şi simboluri, analizate
individual sau grupate în sisteme de semnalizare/ comunicare.
Ştiinţa include studiul mecanismului de creare şi înţelegere

a mesajului transmis.
Domeniul a fost oficializat de “Vienna Circle” si prezentat in cadrul

Enciclopediei Internationale a Stiintelor Generale, in care autorii au agreat
impartirea domeniului numit “semiotica”, in trei ramuri:
 Semantică: Relaţia între semne şi obiectele la care se referă (denotata).

 Sintaxă: Relaţia dintre semne în cadrul unor structuri formale.
 Pragmatica: Relaţia cu, şi impactul semnelor asupra oamenilor
(beneficiarilor), relaţie cunoscută şi ca “semantică generală”.
Lecture 8&9 9
 Semiotics, semiotic studies, or semiology is the study of sign
processes (semiosis), or signification and communication, signs and
symbols, both individually and grouped into sign systems. It includes
the study of how meaning is constructed and understood.
 The field was most notably formalized by the Vienna Circle and
presented in their International Encyclopedia of Unified Science, in
which the authors agreed on breaking out the field, which they called
"semiotic", into three branches:
 Semantics: Relation between signs and the things they refer to,
their denotata.
 Syntactics: Relation of signs to each other in formal structures.
 Pragmatics: Relation of signs to their impacts on those who use
them (Also known as General Semantics).
Lecture 8&9 10
Design si Semiologie
 Legile pe care se bazează semiologia sunt legi aplicabile în lingvistică.

 Problemele importante ale lingvisticii sunt de natură semiologică.
 Considerând riturile, obiceiurile etc. ca semne, este posibil ca acestea
să fie percepute într-o nouă perspectivă.
 Suntem o specie condusă de dorinţa de a crea înţelesuri: mai presus
de orice, suntem cu siguranţă Homo significans – creatori de
înţelesuri. În particular, facem aceste înţelesuri prin crearea şi
interpretarea 'semnelor'.
Lecture 8&9 11
 The laws which semiotics will discover will be laws applicable in

linguistics.
 The linguistic problem is first and foremost semiotic. If one wishes to
discover the true nature of language systems, one must first consider
what they have in common with all other systems of the same kind.
 By considering rites, customs etc. as signs, it will be possible to see
them in a new perspective. The need will be felt to consider them as
semiotic phenomena and to explain them in terms of the laws of
semiotics.
 We seem as a species to be driven by a desire to make meanings:
above all, we are surely Homo significans - meaning-makers.
Distinctively, we make meanings through our creation and
interpretation of 'signs'.
Lecture 8&9 12
We seem as a species to be driven by a
desire to make meanings: above all, we are
surely Homo significans - meaning-makers.
Distinctively, we make meanings through
our creation and interpretation of 'signs'.
According to Ch. Peirce, 'we think only in signs'.
Signs take the form of words, images,

sounds, odours, flavours, acts or objects,
but such things have no intrinsic meaning
and become signs only when we invest
them with meaning.
'Nothing is a sign unless it is interpreted as a sign‘.
Lecture 8&9 13
Noi, oamenii suntem aparent o specie
condusă de dorinţa de a crea înţelesuri:
înainte de toate, suntem cu siguranţă Homo
significans – creatori de înţelesuri.
În particular, creăm înţelesuri prin creaţiile
noastre şi din interpretarea 'semnelor'.
Cum spunea Ch. Peirce, ‘noi gândim prin semne'.
Semnele iau forma unor cuvinte, imagini,

sunete, mirosuri, arome, acţiuni sau obiecte
(perceptii), dar aceste entităţi nu au un
înţeles intrinsec şi devin semne doar când
sunt investite cu înţeles.
“Nimic nu reprezintă un semn atâta timp cât

nu este interpretat ca fiind un semn”
Lecture 8&9 14
Saussure offered a two-part model of the sign. He defined a sign as being
composed of:
 a 'signifier' (signifiant) - the form which the sign takes; and
 the 'signified' (signifié) - the concept it represents.
The sign is the whole that results from

the association of the signifier with the
signified. The relationship between the
signifier and the signified is referred to as
'signification', and this is represented in
the Saussurean diagram by the arrows.
If we take a linguistic example, the word 'Open' (when it is invested with

meaning by someone who encounters it on a shop doorway) is a sign consisting
of:
 a signifier: the word open;
 a signified concept: that the shop is open for business.
Lecture 8&9 15
Saussure ne-a oferit un model al semnului, format din două părţi.
El definea semnul ca fiind compus din:
 un 'obiect ' (signifier) - forma pe care o ia semnul;
 un 'semnificant' (signified) - conceptul pe care îl reprezintă.
Dacă luăm un exemplu lingvistic, cuvântul ‘Deschis' (cu inţelesul

investit când este scris pe uşa unui magazin) este un semn care
constă din:
 un obiect: cuvântul deschis;
 un concept înţeles, semnificantul: acela că magazinul este deschis.
Lecture 8&9 16
If we take a linguistic example, the word 'Open' (when it is invested with meaning
by someone who encounters it on a shop doorway) is a sign consisting of:
 a signifier: the word open;
 a signified concept: that the shop is open for business, or...
Lecture 8&9 17
Ferdinand de Saussure (Swiss linguist 1857-1913) is the founder not only of
linguistics but also of what is now more usually referred to as semiotics (in his
Course in General Linguistics, 1916).
For Saussure, both the signifier and the signified were purely 'psychological' . Both
were form rather than substance.
The signifier is now commonly interpreted as the material (or physical) form of the
sign - it is something which can be seen, heard, touched, smelt or tasted.
Lecture 8&9 18
Ferdinand de Saussure (lingvist elvetian 1857-1913) este fondatorul lingvisticii dar
si al semiologiei (in lucrarea sa Course in General Linguistics, 1916).
Semioza este relaţia triadică între semn, obiectul său şi interpretantul/
semnificantul său. După Saussure, atât obiectul, cât şi semnificantul sunt pur
psihologice. Ambele sunt mai degrabă formă decât materie/substanţă.
În prezent, obiectul este considerat ca forma materială/fizică a semnului – este
ceva ce poate fi văzut, auzit, mirosit, atins sau gustat.
Lecture 8&9 19
As an example of the distinction between signification and value,

Saussure notes that 'The French word mouton may have the
same meaning as the English word sheep; but it does not have
the same value.
There are various reasons for this, but in particular the fact that the
English word for the meat of this animal, as prepared and
served for a meal, is not sheep but mutton. The difference in
value between sheep and mouton hinges on the fact that in
English there is also another word mutton for the meat, whereas
mouton in French covers both.
Lecture 8&9 20
Simbol: iepurele
Symbol: rabbit/hare
Semnificatii uzuale/General symbolic meanings

 Love / Iubire
 Luck / Noroc
 Shyness / Timiditate
 Speed / Viteză, Iute
 Growth / Creştere
 Rebirth / Re-naştere
 Creativity / Creativitate
 Harmony / Armonie
 Family / Familie
 Awareness / Conştienţă
 Perception / Percepţie
 Abundance / Abundenţă
 Esoteric Knowledge / Cunoaştere ezoterică
Lecture 8&9 21
Rabbits love to chew; symbolically, chewing implies repetition, contemplation,
and breaking concepts down into component parts. Their diet is light and
green, which implies symbolism of health and prosperity.
Rabbits are burrowers and their deep, maze-like tunnels symbolize connections
with primal energy as well as Mother Earth energies. Rabbits prefer to be on
the ground; they are true earth element animals.
Rabbits and hares are nocturnal and share the same lunar symbolism. The
moon is often depicted as a rabbit in many cultures, thus lending associations
of deep intuition and emotionality. For sure, the rabbit symbolizes reflection.
Rabbits' renowned ability to have large litters of babies is also symbolic of

creativity/creation. A mother rabbit can have forty or more babies a year.
That's symbolic of the cycle of life, and the way life carries on generation
after generation. In many cultures (Asian, for example) the rabbit is a symbol
of longevity and a long family line.
Lecture 8&9 22
Acting domains for Semiotics:
 Graphic Design
 Ergonomics
 Formal Industrial Design
Lecture 8&9 23
Acting domains for Semiotics:
 Graphic Design
 Ergonomics
 Formal Industrial Design
Lecture 8&9 24
Domenii de acţiune pentru semiologie:
 Grafica publicitară
 Ergonomia
 Forma în Designul industrial
Lecture 8&9 25
The Panzani advertisement: some packets
of pasta, a tin, a sachet, some tomatoes,
onions, peppers, a mushroom, all
emerging from a half-open string bag, in
yellows and greens on a red background.
The messages it contains: The image

immediately yields a first message, whose
substance is linguistic; its supports are
the caption, which is marginal, and the
labels, these being inserted into the
natural disposition of the scene. The sign
Panzani gives not simply the name of the
firm but also, by its assonance, a
additional signified, that of 'Italianicity'.
The linguistic message is therefore
twofold (at least in this particular image):
denotational and connotational.
Lecture 8&9 26
The pure image (even if the labels are part of it). This image straightaway
provides a series of discontinuous signs.
 First, the idea that what we have in the scene represented is a return from the
market. A signified which itself implies two euphoric values: that of the
freshness of the products and that of the essentially domestic preparation for
which they are destined. Its signifier is the half-open bag which lets the
provisions spill out over the table, 'unpacked'. To read this first sign requires
only a knowledge which is in some sort implanted as part of the habits of a very
widespread culture where 'shopping around for oneself' is opposed to the hasty
stocking up (preserves, refrigerators) of a more 'mechanical' civilization.
 The second sign; its signifier is the bringing together of the tomato, the pepper
and the tricoloured hues (yellow, green, red) of the poster; its signified is Italy,
or rather Italianicity.
 Two other signs: in the first, the serried collection of different objects transmits
the idea of a total culinary service, on the one hand as though Panzani
furnished everything necessary for a carefully balanced dish and on the other
as though the concentrate in the tin were equivalent to the natural produce
surrounding it; in the other sign, the composition of the image, evoking the
memory of innumerable alimentary paintings, sends us to an aesthetic signified:
the 'nature morte' or, as it is better expressed in other languages, the 'still life';
the knowledge on which this sign depends is heavily cultural.
Lecture 8&9 27
Afisul reclama “Panzani”: câteva

pachete de paste, o conservă, roşii,
usturoi, ciuperci, ardei, toate “curgând”
dintr-o plasa de cumparaturi, in tonuri de
verde şi galben pe un fundal roşu.
Mesajele transmise. Primul mesaj este

de natura lingvistică si are ca elemente-
suport titlul posterului (plasat marginal) si
etichetele produselor (plasate natural).
Sigla “Panzani” comunică nu numai
numele firmei, ci datorită asonanţei,
adaugă o sonoritate italiană, cu trimitere
la gastronomia italiană. In acest caz,
mesajul lingvistic este unul dublu: sensul
propriu si sensul contextual - conotaţia.
Lecture 8&9 28
Grafica publicitară şi produsul
Advertisement and product
Produsul şi reclama pentru maşina

de scris Tekne 3 - Olivetti
Lecture 8&9 29
Grafica publicitară şi produsul - Advertisement and product
Maşina de cafea BRAUN Tassimo: transmiterea
mesajului în termeni clari şi accesibili – multiplele
aspecte funcţionale ale produsului.
Lecture 8&9 30
United Colors of Benetton: vocabular colorat
adaptat tendinţelor din modă şi diverselor pieţe
Publicitate anti-rasială. Anti rasial ads.
Lecture 8&9 31
Mesaje antirasiale din reclame
Antirasial ads
Lecture 8&9 32
Mesaje antiviolenta
Non-violence message
Lecture 8&9 33
Grafica publicitară
Advertisement
Mesaj anti-xenofob
Anti-xenophobia message
Lecture 8&9 34
Grafica publicitară / Advertisement
Mesaje: White Horse, preparat cu multă grijă şi atenţie.
Message: White Horse, which is taken care of.
Lecture 8&9 35
Grafica publicitară şi ergonomie/
Advertisement and ergonomics
Mesaje confuze / Duplicitary messages
Lecture 8&9 36
Ergonomie / Ergonomics
Simboluri pentru olimpiada de la Beijing – facilitează comunicarea.
Beijing Olympics symbols – facilitates communication.
Lecture 8&9 37
Ergonomie / Ergonomics
Simboluri redundante pentru circulaţie.
Redundant symbols for traffic/pedestrians.
Lecture 8&9 38
The three types/categories of signs:

 1 - Symbol/symbolic: a type in which the signifier does not resemble the
signified but which is fundamentally arbitrary or purely conventional - so that
the relationship must be learnt: e.g. language in general (plus specific
languages, alphabetical letters, punctuation marks, words, phrases and
sentences), numbers, Morse code, traffic lights, national flags.
Lecture 8&9 39
Exista 3 tipuri/categorii de semne:

 1 - Simbol/simbolic: tipul in care obiectul nu se aseamănă cu semnificantul,
ci este în mod fundamental întâmplător/arbitrar sau convenţional – astfel încât
relaţia trebuie învăţată: ex. Limbajul în general (plus limbaje specifice, literele
alfabetului, semne de punctuaţie, cuvinte, fraze, propoziţii), cifrele, codul
Morse, culorile semaforului, steagurile ţărilor.
Lecture 8&9 40
Semne – coduri de culoare
Signs - Color code
Lecture 8&9 41
Comunicare prin semne/fanioane
Signs – communication
Lecture 8&9 42
Comunicare prin semne de circulaţie
Traffic signs - communication
Lecture 8&9 43
Limbaj scris – alfabete – scrierea cuneiforma
Language signs – cuneiform
Lecture 8&9 44
Language signs - hieroglyphic
Lecture 8&9 45
Language signs - chinese
Lecture 8&9 46
Language signs - arabic
Lecture 8&9 47
Language signs
Lecture 8&9 48
Braille alphabet
Lecture 8&9 49
Musical signs
Lecture 8&9 50
The 12 signs
Lecture 8&9 51
Types/categories of signs:
 2 – Icon/Iconic: a type in which the signifier is perceived as resembling or
imitating the signified (recognizably looking, sounding, feeling, tasting or
smelling like it) - being similar in possessing some of its qualities: e.g. a
portrait, a cartoon, a scale-model, onomatopoeia, metaphors, 'realistic'
sounds in 'programme music', sound effects in radio drama, a dubbed film
soundtrack, imitative gestures.
Lecture 8&9 52
Tipuri/categorii de semne:
 2- Iconic: un tip în care obiectul este perceput ca fiind asemănător sau ca o
imitaţie a semnificantului (ca vedere, sunet, gust, atingere sau miros) – fiind
similar în ce priveşte posedarea unora dintre calităţile acestuia: ex. un portret,
o caricatură, model la scară, onomatopee, metaforă, sunet realistic, efecte
sonore în teatrul radiofonic, dublajul în filme, gesturi imitative etc.(iconic
/despre semne/: caracterizat printr-o asemănare cu realitatea pe care o
indică).
Lecture 8&9 53
Iconical Signs
Lecture 8&9 54
Types/categories of signs:
 3 - Index/indexical: a mode in which the signifier is not arbitrary but is directly
connected in some way (physically or causally) to the signified - this link can
be observed or inferred: e.g. 'natural signs' (smoke, thunder, footprints,
echoes, non-synthetic odours and flavours), medical symptoms (pain, a rash,
pulse-rate), measuring instruments (weathercock, thermometer, clock, spirit-
level), 'signals' (a knock on a door, a phone ringing), pointers (a pointing
'index' finger, a directional signpost), recordings (a photograph, a film, video
or television shot, an audio-recorded voice), personal 'trademarks'
(handwriting, catchphrase) and indexical words ('that', 'this', 'here', 'there').
Lecture 8&9 55
Tipuri/categorii de semne:
 3 - Indexical/bazat pe indicatii: este tipul în care obiectul nu este arbitrar ci
direct conectat (fizic sau cauzal) cu semnificantul – această legătură poate fi
observată: ex. 'semne naturale ' (fum, fulger, amprente, ecou, mirosuri şi
arome naturale), simptome medicale (durere, mâncărime, puls), instrumente
de măsură (manometru, termometru, ceas, alcoolmetru), 'semnale' (o bătaie
în uşă, un sunet de telefon), indicatoare (degetul arătător, semn de
direcţionare), înregistrări (fotografie, un film, voce înregistrată), 'mărci'
personale (scrisul de mână, ticuri verbale, accente) şi cuvinte indexicale
(‘acela', ‘acesta', ‘aici', ‘acolo').
Lecture 8&9 56
Indexical Signs
Lecture 8&9 57
Indexical Signs
Lecture 8&9 58
Indexical Signs
Lecture 8&9 59
The field called "semiotic", can be broke out into three branches:
 Syntactics: Relation of signs to each other in formal structures.
 Semantics: Relation between signs and the things they refer to,
their denotata.
 Pragmatics: Relation of signs to their impacts on those who use

them (Also known as General Semantics).
Lecture 8&9 60
Domeniul, denumit “semiotică”, poate fi împărţit în trei ramuri:
 Sintaxă: Relaţia dintre semne în cadrul unor structuri formale.
 Semantică: Relaţia între semne şi obiectele la care se referă

(denotata).
 Pragmatism: Relaţia cu, şi impactul semnelor asupra oamenilor

(beneficiarilor), relaţie cunoscută şi ca “semantică generală”.
Lecture 8&9 61
1. Sintaxă / Dimensiunea sintactică

Sintaxa reprezintă ansamblul relaţiilor care există între
unităţi/elemente (cuvinte, semne, simboluri).
Este obiectul atât a ceea ce se vede, cât şi a ceea ce este descris de
elementele sale constitutive.
Sintaxa reprezintă structura produsului.
Descrierea unei biciclete: două roţi, o şa,

două pedale, toate ţinute laolaltă de un
ansamblu metalic numit cadru.
Lecture 8&9 62
1. Syntax / The syntactic dimension

The sintax represents the multitude of relationships that exist between
the elements/units (words, signs, symbols) of a whole.
it is the subject to what can be seen and what it is described by the
constitutive components. The syntax represents the product structure.
The bicycle description: two wheels,

a saddle, a chain, two pedals, all kept
together by a metallic ensemble,
called frame.
Lecture 8&9 63
Întregul este mai mult decât suma componentelor (principiu Gestalt).
The whole is more than the components’ sum (Gestalt principle).
Lecture 8&9 64
2. Pragmatism / Dimensiunea pragmatică

Reprezintă dimensiunea logică, destinaţia. Descrie legile funcţionale,
utilitare şi de performanţă ale produsului.
Bicicleta reprezintă un mijloc de transport acţionat de energia

umană, pe care o amplifică. La conceperea produsului se ţine seama
de analiza ergonomică (relaţia om-produs: poziţia ciclistului,
menţinerea echilibrului...), ca şi de alte funcţii de utilizare, ca
întreţinerea, demontarea, reglarea.
Descrierea aceasta reflectă cerinţele faţă de acest produs:
soliditate/robusteţe, comoditate, siguranţă.
Lecture 8&9 65
2. Pragmatism / The pragmatic dimension
Represents the logical dimension, the destination. It describes the

product’s functional, utility and performance laws.
Using this approach, the bicycle represents a transportation vehicle

which uses human energy amplified by a mechanic system. When
designing the product, the relationship human-product (ergonomics)
should be taking into account – the cyclist position, keeping the
balance etc, as well as other usage functions like maintaining,
disassembling, repairing.
this description reflects the client requirements for this object:
solidity/robustness, commodity, safety.
Lecture 8&9 66
3. Semantica / Dimensiunea semantică

Semantica studiază semnificaţiile cuvintelor şi a limbajului; încearcă
să stabilească legături între obiecte şi semnificaţia acestora. Studiază
schimbările de sens, sinonimia, polisemia, ca şi structura
vocabularului.
Dimensiunea semantică reprezintă semnificaţia obiectului.
Variaţia de semnificaţie se datorează caracterului obiectului, modului
diferit de reprezentare (desen, foto, obiect real), precum şi
simbolului pe care li-l atribuim.
Exemplul bicicleta. Conotaţii: viteza, alergare, vânt, lejeritate,

competiţie etc.
Lecture 8&9 67
3. Semantics / The semantic dimension
Semantics studies the significance of words and language; trying to
establish connections between objects and their significance. It
studies the changing of meaning, the synonyms, the polysemy and
the vocabulary structure.
The semantic dimension represents the object’s significance.
The difference in significance is caused by the object type, the way it

is represented (photo, drawing, real), and also by the assigned
symbol.
The example: bicycle. Connotations: speed, run, wind, competition,

casual etc.
Lecture 8&9 68
Dimensiunea semantică
Dimensiunea semantică reprezintă semnificaţia obiectului.
Dimensiunea semantică:
- înţelesul primar/normal (semnificaţia, sensul obiectului,
inteligibilitatea)
- înţelesul conotaţional (imaginea, simbolul)
Conceptele de monosemie (semnificaţie unică – semnele din

matematică) şi polisemie (mesaje/înţelesuri multiple – afişe,
vestimentaţie).
Polisemia depinde de contextul lecturării mesajului.
Lecture 8&9 69
The semantic dimension
The semantic dimension is the object’s significance.

the semantic dimension includes:
- The primary/normal meaning (significance, the object meaning,
comprehensibility)
- The connotational meaning (the image, the symbol)
The concepts of monosemy (a unique significance – e.g. the math

symbols) and polysemy (messages/multiple meanings – e.g. posters,
clothing).
Polysemy depends on the context of lecturing the message.
Lecture 8&9 70
Dimensiunea semantică
Polisemia depinde de contextul lecturării mesajului.
Înţelesul primar
Înţelesul primar este
este “o cruce
“o inima roşie”.
maro”. Înţelesul
Înţelesul
conotaţional este
conotaţional este
“un simbol
“un simbol al iubirii
religios”. Mai
adevărate şi al
exact, este un
afectivităţii”.
simbol al
Creştinismului.
Lecture 8&9 71
The semantic Dimension

Polisemy depends on the context the message is percept.
The denotation is a The denotation is a

representation of a brown cross. The
cartoon heart. The connotation is a
connotation is a symbol of religion,
symbol of love and according to the
affection, not in the media connotation.
way of a rose, but a However, to be
symbol of true love. more specific this is
a symbol of
Christianity.
Lecture 8&9 72
Polisemia semnelor
Obiectele fac parte dintr-un sistem cultural, social şi etnologic (obiceiuri,

tradiţii, rituri, credinţe).
Design-ul Bauhaus respinge simbolurile vizuale şi culturale ale

burgheziei. Rezultă corelaţia strictă formă-funcţie şi eliminarea
tuturor detaliilor şi ornamentelor purtătoare ale acestor simboluri.
Designul actual încă este influenţat de aceste principii.
Lecture 8&9 73
The polysemy of signs
Objects belong to a cultural, social and ethnological system (customs,

traditions, rites, beliefs).
The Bauhaus Design rejects the visual and cultural symbols of the
bourgeoisie. The result is a strict and clear form-function
interrelationship and the elimination of all details and adornments
which are the carriers of these symbols.
The present day design is still influenced by the Bauhaus principles.
Lecture 8&9 74
Polisemia semnelor / The polysemy of signs

Baroc vs. Bauhaus
Lecture 8&9 75
Banca Whippet, 1998

The Whippet Bench
Opus curentului minimalist,

obiectul sugerează prezenţa
animalelor de companie în
spaţiul locuit.
Counter to the minimalist
trend, the object suggests
the animal/pet presence in
human homes.
Lecture 8&9 76
Trei definiţii / Three definitions:
 Stilism - Stylism
 Formalism - Formalism
 Funcţionalism - Functionalism
Lecture 8&9 77
În cazul în care la un obiect prevalează una dintre dimensiuni

semantică – semnificaţia/inţelesul,
sintactică – relaţia cu celelalte obiecte,
pragmatică – relaţia cu utilizatorul),
apar trei situaţii.
Stilism – prevalează dimensiunea semantică

Formalism – prevalează dimensiunea sintactică
Funcţionalism – prevalează dimensiunea pragmatică
Lecture 8&9 78
In case one of the “dimensions” is prevailing
semantic – significance/coherence,
syntactic – relationship with the other objects,
pragmatic – relationship with the user,
we can have the following situations, accordingly.
Stylism – the semantic dimension is prevailing

Formalism – the syntactic dimension is prevailing
Functionalism – the pragmatic dimension is prevailing
Lecture 8&9 79
#1 Stilism / Stylism
Prevalează dimensiunea semantica/simbolică a produsului.
The product semantic/symbolic dimension is prevailing.
Obiectele uzuale, în afară de valoarea de utilizare posedă o încărcătură
emoţională. Primează efectul de stil – legat primordial de forma
obiectului.
The emotional charge of
the objects – in relation
mainly with their forms,
but also with colors,
odors or textures. They
hit the peoples senses
because they are fully
loaded with symbols
with multiple
significances.
Lecture 8&9 80
Stilism / Stylism
by the architect S. Calatrava
Lecture 8&9 81
Stilism
Forma obiectului transmite privitorului o sumă de mesaje sub forma

unor simboluri.
Stilismul implică includerea unui număr cât mai mare de
înţelesuri/conotaţii în designul obiectului.
Stilismul este altceva decât stilul.

Acesta caracterizează o anumită epocă şi are conotaţii social-istorice şi
culturale.
Stilismul este altceva decât “styling”-ul.

Acesta a apărut în SUA după criza economică din 1929-1933. Reflectă
tendinţa “consumeristă” a designului american.
Lecture 8&9 82
Stylism
The forms of the objects transmit a number of messages.

Stylism involves the comprehension of a larger number of
significances/connotations in the object design.
Stylism is different from style.

A style characterise a certain historical time and has social, historical
and cultural connotations.
Stylism is different from styling.

Styling came out in the USA after the economical crisis in 1929-1933. It
reflects the “consumerist” tendency of the American design.
Lecture 8&9 83
Stil / Style
Lecture 8&9 84
Styling
Piaţa, dorinţa de a vinde produse, moda, determină designerii să

exagereze elementele decorative ale produselor.
Seducerea vizuală a consumatorului este obţinută prin exacerbarea
efectelor stilului.
Aerodinamicitatea aspiratoarelor, aparatelor de radio sau ascuţitorilor nu

răspunde unor necesităţi funcţionale.
Lecture 8&9 85
Styling
The market, the marketing, the desire of selling products, fashion, these
all force the designers to exaggerate the number an the quantity of
adornments on products. The visual seduction of consumers can be
obtained by exaggerating the style effects.
The streamlined vacuum cleaners, radio sets or pencil sharpeners did

not respond to some functional requirements.
Lecture 8&9 86
Styling
Excesul de ornamente cromate. Conotaţii: bogăţie, lux, strălucire.

Taxată de alţii drept “mizerie cromată”.
În contradicţie cu restricţiile funcţionale, tehnologice şi de mediu.
Excess of chrome adornments. Connotations: wealth, luxury, brilliant,
opulence.
Lecture 8&9 87
Stilism
Similar cu obiectele aparţinând altor astfel de “stiluri”:

 Stil aerodinamic;
 Stil militar;
 Stil tehnic (high tech);
 Stil bio-design.
Oarecum sinonim cu machiajul, camuflajul sau trucajul.
La primele există senzaţia de disimulare a formei

reale (înţelesului) a obiectului.
Lecture 8&9 88
Stylism
Stylism is similar to objects belonging to other “styles”:

 Aerodynamic style;
 Military style;
 Technical (high-tech) style;
 Bio-design style.
At these categories of products, designers wish to

dissimulate the object real meaning (form in the
given examples).
Synonym (sort of) with makeup, camouflage or fake.
Lecture 8&9 89
Bio-design
Forme curbe, organice, ergonomice(?) în producţia de bunuri industriale.

Sursa: natura
Exagerările conduc spre utilizarea în mod gratuit a vocabularului formal,
cu efecte puternice, spectaculoase chiar. Devenind “la modă” se
transformă într-un stilism superficial.
Lecture 8&9 90
Bio-design
Curved lines, organic, ergonomical (?) forms used in industrial products.

Source: nature
Exaggerations lead to solutions in which the visual, formal vocabulary is
improperly used. The effects are strong, spectacular sometimes.
When becoming fashionable, “in vogue”, they transform themselves
into superficial stylism.
Lecture 8&9 91
Relaţia design-stil-identitate
Formalismul contribuie la crearea identităţii vizuale.

Din acest punct de vedere, stilismul poate deveni o abordare care să
permită o mai bună cernere a valorilor.
Produsul industrial a depăşit stadiul de banalitate formală, datorită
diversificării determinate de progresul tehnologic, de ex: Forma,
culoarea şi dotările interioare la automobilele de serie.
Remodelarea periodică a produselor corespunde unei nevoi
fundamentale de schimbare.
În acest mod, designerul se poate “juca”, modificând (prin adăugare
şi/sau scădere) simbolurile, deci alterând mesajul transmis care are
mereu ceva nou, atractiv pentru beneficiar.
Lecture 8&9 92
The design-style-identity relationship
Formalism contributes to creating the visual identity.
Seen from here, stylism can become a certain approach permitting a

better ranking of the values.
The industrial product is no longer a trivial sum of forms. This is because

the technological progress, for example the form, color and interior
equipments for serial automobiles.
Recurrent product remodelling is determined by a fundamental necessity

for a change. In this way, designers can “play” modifying (by adding
or subtracting) the symbols, therefore changing the message
transmitted, this being always a (partially) new one.
Lecture 8&9 93
#2 Formalism
Prevalează dimensiunea sintactică a

produsului.
Formalismul este conceptul conform
caruia valoarea artistica a unei opere
este determinata integral de formă/e –
modul in care este conceputa, aspectul
ei pur vizual si ambientul/contextul.
Ordonarea formală a elementelor
primează asupra celorlalte exigenţe.
Succesiunea formelor, alăturarea şi
combinarea lor poate fascina
designerii, prin aparenta uşurinţă cu
care formele se pot modela.
Lecture 8&9 94
#2 Formalism
The product syntactic dimension is

prevailing.
Formalism is the concept that a work's
artistic value is entirely determined by
its form--the way it is made, its purely
visual aspects, and its medium.
The formal order of the elements is prior
to the other criteria.
The order of forms, their sequence and
combination can fascinate designers
through the easiness the forms can be
conceived.
“Form is the essence of art”
Lecture 8&9 95
#2 Formalism
In art theory, formalism is the concept that a work's

artistic value is entirely determined by its form—the
way it is made, its purely visual aspects, and its
medium. Formalism emphasizes compositional
elements such as color, line, shape and texture rather
than realism, context, and content. In visual art,
formalism is a concept that posits that everything
necessary to comprehending a work of art is contained
within the work of art. The context for the work,
including the reason for its creation, the historical
background, and the life of the artist, is considered to
be of secondary importance.
Lecture 8&9 96
Formalism
Miscarea De Stijl – exemplu

clasic de formalism.
Organizarea geometrică a
spaţiului, după direcţii
perpendiculare.
De Stijl – the classic example of
formalism
De Stijl poster by John Moss –

Papillon Graphics, 2002.
Lecture 8&9 97
Formalism
Alte exemple de formalism –

forma sferica, obiecte
contemporane. Examples
Lecture 8&9 98
#3 Funcţionalism
Funcţionalismul conferă ponderea majoră şi adeseori exclusivă

dimensiunii pragmatice.
Formula celebră a lui L. Sullivan: “forma urmează funcţia” – 1896,
poate fi regăsită de-a lungul istoriei ideilor, dar mai ales constatarea
aplicării acestui principiu.
P. Souriau: “nu poate exista un conflict între frumos şi util.”
Lecture 8&9 99
#3 Functionalism
Funcţionalismul invests the major part and frequently to the

pragmatic dimension.
The well-known formula of Louis Sullivan (1896) : “form follows
function”, can be found along the history of knowledge as an idea,
but mostly the application of this principle.
P. Souriau: “there can not be a conflict between beautiful and useful”
Lecture 8&9 100

Functionalism
Ilustrat cel mai bine prin mobilierul
cultului protestant Shakers. De
asemenea obiectele şi construcţiile
Bauhaus care au introdus ideea de
rigoare, de ordine, printr-un soi
de ascetism care va crea un fel de
“religie a anilor 1920-1950”.
Best illustrated by the “designs” of the

protestant cult called SHAKERS.
Casă Shakers House
Lecture 8&9 101

Functionalism
Exemplu de simplitate şi funcţionalism
la Bauhaus. Stilul lor raţional şi
“superfuncţional” nu a dus lipsă de
critici.
In apărarea sa, Gropius a spus că nu
tot ce este funcţional este şi
frumos.
Este nevoie de armonie perfectă în
finalitatea tehnică şi în proporţii, de
tot ceea ce conferă unei compoziţii
unitate, coerenţă, deci frumuseţe.
Example of simplicity and functionality

at Bauhaus. A rational and super-
functional style.
Sediul Bauhaus - Dessau

Lecture 8&9 102
Functionalism
Exemplu de simplitate şi funcţionalism
in lucrarile arhitectului Le Corbusier.
In apărarea sa, Gropius a spus că nu
tot ce este funcţional este şi
frumos.
Este nevoie de armonie perfectă în
finalitatea tehnică şi în proporţii, de
tot ceea ce conferă unei compoziţii
unitate, coerenţă, deci frumuseţe.
Example of simplicity and functionality

in Le Corbusier works. A rational
and super-functional style.
Sediul OMS - Geneva

Lecture 8&9 103
Funcţionalism
Exemplu de simplitate
şi funcţionalism.
Simplicity and
functionality at
Bauhaus style.
Casa Scheu – Viena

Arh. Adolf Loos 1912-
1913
Lecture 8&9 104

Functionalism – arhitectura high-tech architecture
Centrul “Georges
Pompidou”, Paris
Arh. Renzo Piano and
Richard Rogers 1971-
1977
Lecture 8&9 105

Funcţionalism
Funcţionalismul stă la baza analizei

produselor. Designul industrial
menţine un echilibru între funcţiile
de utilizare, lista de cerinţe şi
constrângerile de natură tehnico-
economică.
Produsul trebuie să satisfacă toate

cerinţele legate de funcţiile de
utilizare, dar şi de cele sociale şi
culturale.
Ph.Starck – set de cuţite de masă
Lecture 8&9 106

Functionalism
Product assessment is based on

functionalism. Industrial design
should keep a balance between the
product usage functions, the
requirements list and the
restrictions – technical and
economic ones.
The product should fulfil all the

requirements concerning the useful
functions, and the social and
cultural as well.
Ph.Starck – knives table set
Lecture 8&9 107

Funcţionalism
Există aşa numitele obiecte de

referinţă/jalon (imuabile) care au
rămas în istoria cunoaşterii drept
obiecte reprezentative; datorită valorii
de utilizare au devenit “obiecte ale
memoriei colective”: soba Godin,
espadrilele, bereta bască, scuterul
Vespa, umbrela britanică Smiths &
Sons, butelia Coca-Cola, jeans-ii Levi
Strauss etc.
Toate aceste obiecte înglobează, pe
lângă funcţionalitatea reală, puţină
istorie, amintiri, sentimente.
Lecture 8&9 108

Functionalism
There is a category of reference/
milestone objects that remain in the
history of knowledge as representative
products. Because the usage value
they became “objects of the
community memory”: the Godin stove,
the espadrilles, the Basc beret, the
Vespa scooter, the British umbrella
Smiths & Sons, the Coca-Cola bottle,
Levi Strauss jeans etc.
All these objects include, besides a real

functionality, a little history, memories,
feelings.
Vespa scooter
Lecture 8&9 109

8 9 Semiologie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8 9 Semiologie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ESTETICĂ INDUSTRIALĂ

Cei doi termeni semiologie, respectiv semiotică, deschid posibilitatea

In 1979, C. Bromberger a propus termenul semiotehnologie, cu

Ştiinţa include studiul mecanismului de creare şi înţelegere

Domeniul a fost oficializat de “Vienna Circle” si prezentat in cadrul

 Semantică: Relaţia între semne şi obiectele la care se referă (denotata).

 Legile pe care se bazează semiologia sunt legi aplicabile în lingvistică.

 The laws which semiotics will discover will be laws applicable in

According to Ch. Peirce, 'we think only in signs'.

Signs take the form of words, images,

'Nothing is a sign unless it is interpreted as a sign‘.

Cum spunea Ch. Peirce, ‘noi gândim prin semne'.

Semnele iau forma unor cuvinte, imagini,

“Nimic nu reprezintă un semn atâta timp cât

The sign is the whole that results from

If we take a linguistic example, the word 'Open' (when it is invested with

Dacă luăm un exemplu lingvistic, cuvântul ‘Deschis' (cu inţelesul

As an example of the distinction between signification and value,

Semnificatii uzuale/General symbolic meanings

Rabbits' renowned ability to have large litters of babies is also symbolic of

Acting domains for Semiotics:

Acting domains for Semiotics:

Domenii de acţiune pentru semiologie:

The messages it contains: The image

Afisul reclama “Panzani”: câteva

Mesajele transmise. Primul mesaj este

Produsul şi reclama pentru maşina

The three types/categories of signs:

Exista 3 tipuri/categorii de semne:

 Syntactics: Relation of signs to each other in formal structures.

 Pragmatics: Relation of signs to their impacts on those who use

 Sintaxă: Relaţia dintre semne în cadrul unor structuri formale.

 Semantică: Relaţia între semne şi obiectele la care se referă

 Pragmatism: Relaţia cu, şi impactul semnelor asupra oamenilor

1. Sintaxă / Dimensiunea sintactică

Descrierea unei biciclete: două roţi, o şa,

1. Syntax / The syntactic dimension

The bicycle description: two wheels,

2. Pragmatism / Dimensiunea pragmatică

Bicicleta reprezintă un mijloc de transport acţionat de energia

Represents the logical dimension, the destination. It describes the

Using this approach, the bicycle represents a transportation vehicle

3. Semantica / Dimensiunea semantică

Exemplul bicicleta. Conotaţii: viteza, alergare, vânt, lejeritate,

The semantic dimension represents the object’s significance.

The difference in significance is caused by the object type, the way it

The example: bicycle. Connotations: speed, run, wind, competition,

Dimensiunea semantică reprezintă semnificaţia obiectului.

Conceptele de monosemie (semnificaţie unică – semnele din

The semantic dimension

The semantic dimension is the object’s significance.

The concepts of monosemy (a unique significance – e.g. the math

The semantic Dimension

The denotation is a The denotation is a

Obiectele fac parte dintr-un sistem cultural, social şi etnologic (obiceiuri,

Design-ul Bauhaus respinge simbolurile vizuale şi culturale ale

Designul actual încă este influenţat de aceste principii.

The polysemy of signs

Objects belong to a cultural, social and ethnological system (customs,

The present day design is still influenced by the Bauhaus principles.

Polisemia semnelor / The polysemy of signs

Banca Whippet, 1998

Opus curentului minimalist,