Valoarea ca fenomen social este complexa, are diferite forme si dä' nastere la diferite feluri de actiuni.

Dupa cum vom vedea, valoarea devine motivul tuturor actiunilor, deci a intregei vieti sociale. Prin
sociologia valorii se intelege studiul infätisarii valorii in societate, sau mai ciar: legatura dintre valoare i
realitatea sociala. Obiectul sociologiei valorii este cercetarea elementelor sociale din valoare. Sociologia
valorii se ocupa cu valorile sociale, precum i cu elementele generale sociale, care iau parte la
constituirea.tuturor valorilor umane. Esenta vietii sociale, a realitätii sociale, este' activitatea, vointa, de
aceea valorile sociale au in general o nuanta activä. Realitatea sociala e bazata pe legatura indivizilor ce
compun societatea, iar forma cea mai simpla a acestei tufi este actiunea comuna a lor. Aceastä actiune
implica insä ideea scopului. Prin urmare legatura sociala e de natura psibica i anume e vointà. Realitatea
sodalä e constituita de anumite elemente, vom deosebi elemente constitutive ale vietii sociale, cum
sunt manifestarile psihice i fenomenele economice, i elemente regulative, care sunt fenomenele politice
si juridiceElementele constitutive alcatuesc structura unitätii sociale, iar celelalte functiunea acestei
unitati. ALeste elemente coexistä, au intre ele un raport de paralelism. Ele nu pot lipsi deoarece sunt
absolut necesare pentru constituirea i functionarea realitatii, se poate insä ca ele sa nu aiba acelasi grad
de desvoltare, sä fie intunecate. Aceste laturi ale vietii sociale pot determina existenta tutor variate
valori: valori psihice, economice, juridice si politice. Astfel realitatea sociala, in alcatuirea i functionarea
sa, este dependentä de mediul fizic-cosmic, de trecutul istoric, de viata biologica chiar. Acest cadru, in
care se desvoltä realitatea sociala, va determina si el anumite valori: valori istorice, biologice, religioase,
e.tSociologia valorii se va ocupa cu studiul valorilor determinate de categorfile constitutive, de cele
regulative si de cadrul social. Valorile sociale, care formeaza obiectul sociologiei valorii, sunt elemente
active ale vietii sociale, de aceea sociologia valorii trebue sa studieze i procesul de realizare in viata
practica a valorilor. Obiectul sociologiei valorii este arätarea elementului social al valorilor.

II. Procesul de realizare al valorilor

Este o adevarata lupta pentru realizare intre valorile sociale. Hotarirea in aceastä lupta o cla."
societatea in urma unui proces de apreciere, de va/orificare a valorilor. Expresia acestui proces
o alcatuesc judecatile de valoare,

Judecata de valoare, in deosebire de sentimentul valorii, e rezultatul unei cantariri, unei

comparatii a mai multor valori. Obiectul judecatilor de valoare sunt valorile, iar rezultatul lor
capata forma scopului care e valoarea cea mai valabila, pe care societatea o ia ca tinta a
actiunei. Scopurile i mijloacele sunt deci valori alese dintr'o suma de valori posibileAvem de a
face cu actiuni care sunt determinate de anume motive si tind catre anume scopuri

conftiintä teleologicä, adicä o constiinta a scopului si a valorii. Scopurile i valorile sociale le

intelegem atunci cind noi insine am stabilit valori i cand ne-am putut transpune in trecutul
istoric ale cärui valori le-am trait printr'un proces de imitatie Numai prin intelegerea rostului
lucrurilor, a legilor, a scopului cäruia au servit institutiile trecute, precum si a idealului, ,catre
care trebue sa tindem , am putea explica realitatea socialä. Ed. Spranger - cothstiintä
teleologicd imitatoare.Prin ajutorul acestei forme a constiintei teleologice noi ne transpunem
in trecut i consideram valorile sociale de alta data ca apartinand vietii noastre. Aceasta forma
de constiinta InsA este conditionata de o a doua, anume de constiinta teleologicä vie, actuala. .
Inteadevar pentru a putea judeca valorile trecutului trebue sa fi trait, sa fi avut in sine o valoare
sociala; acel, ce n'a trait o asemenea valoare, nu poate imita trecutul, nu poate intelege
valorile sale. De pilda: cine nu simte patriotismul, nu poate vibra la ideea comorilor trecutului.
A treia forma este conftiinfa imitatoare si critica Tot asa si in ceea ce priveste trecutul, intai ne
transpunem in timpul mai vechi pentru a intelege realitatea si valorile de atunci si apoi cautam
sa criticam, sa valorificlam datele trecutului dupa valori general valabile. .

Atitudinea critica poate avea douà directii_1. se pot lua anumite valori trecute ca ceva
necontrazis Si atunci se cerceteaza numai daca mijloacele intrebuintate au fost. proprii pentru
ajungerea scopului propus; 2. se valorifica chiar valorile. Valorificarea valorilor se poate face
dupa principii diferite: economice, etice, politice, etc.

In sarsit a patra forma de constiinta teleologica e consiinta vie teleologíca critica, care da
norme ce duc catre o valoare suprema. Constiinta aceasta critica e strins legata cu constiinta
de fapte.

Spranger a facut o spleadida analizä psihologica a modului de valorificare a unor valori trecute.
Prin constiinta teleologica el a inteles o constiinta a unui individ care apreciaza valorile in
raport cu o valoare suprema omeneasca, anume cu idealul cultural, cu valoarea culturala.

Valorificarea valorilor in proces de realizare a lor, are drept principiu un ideal. . Prin urmare
valoarea, care corespunde unor trebuinti imperioase si a carei realizare se impune, .aceea
devine un ideal imediat, dupa care se masoara toate celelalte valori. Idealul acesta nu trebue
considerat ca ceva exterior ,impus noua. Idealul variaza dupa societati i dupa timpuri i odata cu
el variaza, se schimba i valorile. Idealul e o valoare pe care o formuleaza individui
subt influenta societatii.
Prin urmare idealul se bazeaza pe realitate, ale carei elemente sunt cumbinate intr-un mod nou
i deosebit; el e ceva impersonal, care planeazá deasupra vointelor individuale. . Acest ideal
suprem e principiul i criteriul adevarat in valorificarea valorilor.

Valoarea care se impune imediat spre realizare devine valoare-scop al actiunei .Omul
sAvarseste numai ceea ce crede el ca e bun,deaceea orice actiune concretizeaza imediat
valoarea subt forma unui scop.Nu trebue sa se confunde scopul cu motivul unei actiuni. motivul
e o simpla reprezentare, iar scopul e realizarea anticipata a reprezentarii