Sunteți pe pagina 1din 2

PUNCȚIA RAHIDIANĂ

Definitie: patrunderea cu un ac in spatiul subrahnoidian, printre vertebre reprezinta


punctia rahidiana. Spre deosebire de celelalte tipuri de punctii care au doar scop explorator si
terapeutic, punctia rahidiana are si un scop anestezic ce consta in introducerea substantelor
anestezice (rahianestezie).

Scopul:

- explorator al punctiei rahidiene consta in masurarea presiunii lichidului cefalorahidian,


recoltarea acestuia pentru a fi examinat la microscop si in laborator si injectarea de
substante radioopace pentru examenul radiologic al maduvei spinarii. Se vor introduce
substante pe baza de iod sau aer.
- terapeutic consta in decomprimarea in cazul sindromului de hipertensiune
intracraniana si introducerea medicamentelor citostatice, antibioticelor sau serurilor
imune in spatiul cefalorahidian.

Atunci cand un pacient prezinta boli inflamatorii ale sistemului nervos central precum
meningita sau encefalita se recomanda executia punctiei rahidiene.
Totodata acest tip de punctie este indicata in cazul unor tumori cerebrale, hemoragie
subarahnoidiana sau scleroza multipla.
Locul punctiei: In functie de tipul de punctie locul de executie difera astfel:
- punctia lombara - T12-L1 sau L4-L5;
- punctia dorsala - T6-T7.

Pregatirea punctiei: sunt necesare materiale de protectiei a mesei/patului si pentru


dezinfectie tip III a pielii.

Materialele se aleg in functie de scopul punctiei.


- instrumente si materiale sterile: ace lungi cu diametrul 1-1.5 mm cu mandren, seringi (si
pentru anestezie), campuri chirurgicale, comprese, tampoane, manusi de cauciuc, pense
hemostatice, pense anatomice, eprubete, lampa de spirt, tavita renala, manopetru Claude;
- in cazul rahianesteziei sunt necesare anestezice locale, antibiotice, citostatice, seruri
imune, preparate cortizonice.

Pregătirea pacientului:
- pregătire psihică: i se explică necesitatea efectuării tehnicii, se incurajeaza, i se spune
pozitia in care va sta, in fuctie de locul punctiei si starea acestuia și se obține acordul pacientului;
- pregătire fizică: pacientul poate sta in doua pozitii:
- "spate de pisica" - in decubit lateral in pat, cu spatele la marginea patului, coapsele
flectate pe abdomen, barbia atingand pieptul;
- pozitia semisezand pe masa de tratament/operatie cu mainile pe coapse, capul in
hiperflexie.
- Atentie ! Pentru a putea fi executata punctia, pacientul trebuie sa fie "pe nemancate" (a
jeun).

Executia punctiei:
- Se face de catre medic, ajutat de 1-2 asistenti medicali si se desfasoara in sala de
tratamente, salon sau in sala de operatie in cazul rahianesteziei;
- Medicul si asistentii medicali isi spala, dezinfecteaza mainile și-și pun mănușile;
- Asistentii medicali dezbraca pacientul, protejeaza patul/masa de punctie cu musama,
aleza;
- Medicul stabileste locul punctiei iar asistentul aseaza pacientul in pozitia corespunzatoare
in functie de locul punctiei si starea pacientului;
- Asistentul pregateste locul punctiei prin dezinfectie si daca e cazul serveste seringa cu
anestezic, iar medicul face anestezia locala (aceasta etapa este valabila pentru punctia anestezica);
- Medicul primeste manusile chirurgicale, campul chirurgical pe care il asaza sub locul
punctiei;
- Asistentul dezinfecteaza locul punctiei si serveste acul cu mandren, iar medicul executa
punctia. Pozitia pacientului este mentinuta de asistentul II, sustinandu-i ceafa cu o mana, iar cu
ceala impingand usor regiunea epigastrica;
- Dupa executia punctiei, medicul scoate mandrenul, asistentul mentine eprubetele pentru
recoltarea lichidului. Apoi serveste manometrul Claude pentru masurarea tensiunii LCR;
- Asistentul serveste seringa cu solutiile medicamentoase, iar dupa administrarea acestora,
medicul retrage acul de punctie;
- Asistentul dezinfecteaza si comprima cu o compresa sterila locul punctiei, aplica
pansament uscat fixat cu romplast, apoi asaza pacientul in pat in pozitie decubit lateral, fara perna
si este necesar sa isi pastreze aceasta pozitie timp de 24 de ore.
- Reorganizarea la locul de miuncă: se indepărtează instrumentarul și materialele folosite și
se colectează deșeurile conform P.U. in recipiente specifice.

Dupa sase ore, pacientul poate fi hidradat si hranit la pat, se vor verifica in permanenta
semnele vitale: tensiune arteriala, respiratie, puls, iar in cazul in care apar manifestari precum
varsaturi, greturi sau cefalee este informat medicul.

Lichidul cefalorahidian poate fi imediat examinat macroscopic, apreciindu-se culoarea,


aspectul, presiunea acestuia care in conditii normale este limpede, se scurge picatura cu picatura.
In stari patologice, lichdul poate fi hemoragic, purulent, de culoare galbena (xantocrom),
iar viteza de scurgere poate creste.
In cazul unui examen citologic, biochimic sau bacteriologic produsul recoltat este trimis la
laborator.

Atentie!
In timpul executiei punctiei rahidiene pot aparea accidente:
- sindrom postpunctional, manifestat prin ameteli, cefalee, varsaturi, rahialgii din cauza
hipotensiunii lichidiene provocate de punctie;
- pacientul poate acuza dureri violente in membrele inferioare determinate de atingerea
ramificatiilor maduvei spinarii, cu varful acului de punctie;
- chiar daca este foarte rar, poate apare socul reflex ce duce la sincope mortale, dar se vor
pregati mijloace obisnuite de reanimare.