Sunteți pe pagina 1din 97

Obiectivele cursului

• Intelegerea notiunilor de:


– Medicina de urgenta - disciplina primara

– Concept si atitudine in practica medicala de urgenta

– Triaj: definitie. elemente de practică a triajului.


documentarea triajului

– Pacient critic: definitie. identificare


Definitie - EuSEM
• Medicina de Urgență este o specialitate primară
care utilizează cunoștiițe teoretice și practice ce
permit prevenția1, diagnosticul și managementul2
bolilor și a traumatismelor acute minore/urgențe
majore cu risc vital, afectând toate grupele de
vârstă, cu tablouri clinice nediferențiate, inclusiv
spectrul tulburărilor comportamentale.
Definitie
• Specialitatea include organizarea răspunsului medical optim

pentru toți pacienții care au nevoie de asistență medicală

imediată, de urgență.

• Timpul și momentul pot fi critice din punctul de vedere al

asistenței medicale ori din punctul de vedere al pacientului.


Definitie
• Practica Medicinei de Urgență3 include primordial asistența medicală
de urgență intraspitalicească ca și cea prespitalicească4, triajul,
resuscitarea, evaluarea inițială, teleasistența prin telemedicină și
managementul pacienților cu urgențe nediferențiate minore/majore
cu risc vital până la trimiterea la domiciliu (în siguranță cu indicații
medicale de tip terapeutic/monitorizare prin medic de familie sau
ambulator) sau transferul către alte structuri medicale specializate de
asistență.
Definitie

• 1Prevenția: include prevenirea traumatismelor,


pregătirea pentru dezastre, la fel ca și educația
pentru sănătate publică aferentă injuriilor acute;
• 2Managementul cuprinde organizarea serviciilor
medicale de urgență cât și dezvoltarea sistemului
în accord cu necesitățile de asistență medicală de
urgență identificate;
Definitie

• 3Asistența medicală de urgență este primar


asigurată la nivel spitalicesc;
• 4 Acest segment de asistență medicală se referă la
dezastre și alte situații medicale de urgență,
incluzând sisteme de urgență înafara spitalelor,
denumite prespitalicești, dar integrate cu
activitatea de urgență a spitalului.
Medicina de urgenţă şi catastrofă
Definitie:
- Acceptată în SUA în 1986
- Specialitate în 1993 în România
- Specialitate dedicată diagnosticului şi
tratamentului bolilor şi injuriilor
neaşteptate(Ann.Emerg.Med. – ACEP 1998)
- Include: evaluare, diagnostic, tratament şi
dispozitie de internare în secţie de
specialitate.
MEDICINA DE URGENTA SI DEZASTRE
MEDICINA DE URGENTA SI DEZASTRE
• CRITICAL
• MEDICAL
• ACCIDENT
• DISASTER

• SAFER
• SIMPLE
• RAPID RESPONSE
• SURVIVE
MEDICINA DE URGENTA SI DEZASTRE

• PRESPITAL
• ARII DE DEZASTRE
• SPITAL
MEDICINA DE URGENTA SI DEZASTRE
- Specialitate dedicată diagnosticului şi tratamentului bolilor şi
injuriilor neaşteptate(Ann.Emerg.Med. – ACEP 1998)
• Cuprinde :
– Evaluarea iniţială
– Tratamentul
– Direcţionarea oricărei persoane, în orice moment, pentru orice
simptom, eveniment, sau tulburare către servicii specializate de
medicină internă, chirurgie sau psihiatrie
– dispozitie de internare în secţie de specialitate
Presupune asistenţă medicală integrată la mai multe nivele:
-prespital
-spital – UPU cu susţinere spre servicii specializate
Necesită abordare interdisciplinară cu suport IT, telecomunicaţii şi
training adecvat.
MEDICINA DE URGENTA SI DEZASTRE

• PARTICULARITATI
– TRATEAZA INAINTE DE A AVEA DIAGNOSTIC
– EFECTUEAZA MANOPERE INVAZIVE BAZAT PE
DIAGNOSTICUL CLINIC
– IA DECIZII RAPIDE SI PROMPTE
– LUCREAZA IN ECHIPA
– EVALUEAZA CLINIC PACIENTUL SI GANDESTE-TE LA
EVOLUTIE/CAUZE – FII CU UN PAS INAINTE
MEDICINA DE URGENTA SI DEZASTRE

• FII PROFESIONIST

• GANDESTE REPEDE SI EXAMINEAZA AMANUNTIT

• FII GENTIL SI SENSIBIL

• PUNE INTREBARI INTELIGIBILE

• FII EFICIENT – EXTRAGE ESENTA


MEDICINA DE URGENTA SI DEZASTRE
CUM IAU DECIZII

 CAT DE IMPORTANT ESTE SIMPTOMUL


PRINCIPAL?

 CUM IDENTIFIC LEZIUNILE AMENINTATOARE


DEVIATA?

DE CE SUNT SEMNELE VITALE IMPORTANTE?


MEDICINA DE URGENTA SI DEZASTRE
CUM IAU DECIZII

CUM FORMULEZ DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL -


CAT ESTE DE IMPORTANT?

CUM DECID DACA TREBUIE INTERNAT?

CE INTREBARI TREBUIE SA PUN INAINTE DE A-L


LASA LA DOMICILIU?
MEDICINA DE URGENTA SI DEZASTRE

• PE CE IMI BAZEZ PRACTICA CLINICA


INFORMATII
TRAINING
EXPERIENTA
DOVEZI STIITIFICE DOVEDITE STATISTIC
MANIFESTARI CLINICE
TESTE DIAGNOSTICE
TERAPIE
PROGNOSTIC
EXPERIENTE FUNDAMENTALE
MEDICINA DE URGENTA SI DEZASTRE

• INVATA PUNANDU-TI INTREBARI CLINICE

• REZOLVA PROBLEMELE BAZANDU-TE PE


EVIDENTA

• CONSULTA RESURSE STIINTIFICE


Lanţul supravieţuirii

Prespital

Unitate/
Compartiment
Primiri urgenţe

Terapie intensivă Serviciul de


chirurgie şi anestezie
Definirea unei urgenţe
• Fiecare pacient crede că este urgenţă!!!!!!

• REPREZINTĂ O URGENŢĂ
MEDICALĂ/CHIRURGICALĂ?

• De ce grad?

• Apare noţiunea de triaj – pacient critic


TRIAJ
• Triajul reprezintă o evaluare clinică rapidă care
determină timpul şi secvenţa preluării pacientului
spre a fi văzut de medicul de urgenţă.

• ESI este unic şi prin faptul că cere asistentei de la


triaj să anticipeze nevoile de resurse (de exemplu
testele diagnostice şi procedurile), în plus faţă de
acuitate, pentru a determina o categorie de triaj
pentru pacienţii cu afecţiuni mai puţin severe.
TRIAJ

• La nivel de prespital triajul stabileşte mijlocul de


transport, viteza şi destinaţia pacientului
referitoare la gradul urgenţei şi specialitatea
spitalului necesar pentru terapia definitivă.
• Decizia se bazează pe:
– Evaluare rapidă: stare generală, istoric
medical/lezional
– Semne vitale: status mental, cardiac (TA, puls),
respirator(frecv., pattern)
PROTOCOL NAŢIONAL DE TRIAJ
Ordinul MS nr. 443/2019 (48/2009)
• Nivel I – RESUSCITARE (cod roşu):
– Pacientul care necesită ACUM intervenţie
salvatoare de viaţă.
– Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 0
minute
PROTOCOL NAŢIONAL DE TRIAJ Ordinul MS nr. 443/2019 (48/2009)

Nivel II – CRITIC (cod galben)


– Pacientul care prezintă o situaţie cu risc major sau
status mental alterat (modificare acută) sau orice
durere intensă sau discomfort major
– Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 15
(10 min) minute
Situaţii cu risc major:
• starea clinică ce se poate deteriora rapid sau necesită
tratament imediat
• afectarea gravă a stării funcţionale sau a structurii unui organ
sau a unui segment anatomic
• acele situaţii pentru care „ocupăm şi ultimul pat liber”
„Al 6-lea simţ”:

pe baza experienţei şi a cunoştiinţelor


acumulate, asistentul de triaj poate să prevadă
agravarea stării pacientului fără să o poată
documenta în acel moment!
PROTOCOL NAŢIONAL DE TRIAJ
Ordinul MS nr. 443/2019 (48/2009)
• Nivel III – URGENT (cod verde)
– Pacientul cu funcţii vitale stabile dar care necesită 2 sau mai multe dintre resursele definite mai jos
– Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 60 (30 min) minute

• Reevaluarea pacientului
Se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 15 min sau apar modificări semnificative în starea pacientului,
ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj.

PROTOCOL NAŢIONAL DE TRIAJ
Ordinul MS nr. 443/2019 (48/2009)
• Nivel IV – NON-URGENT (cod albastru)
– Pacientul care prezintă funcţii vitale stabile şi necesită o singură
resursă dintre cele definite anterior (la Nivelul III)
– Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 120 (60 min) minute.

Reevaluarea pacientului
• Se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 30
min sau apar modificări semnificative în starea pacientului, ceea ce presupune reluarea
integrală a algoritmului de triaj.
PROTOCOL NAŢIONAL DE TRIAJ
Ordinul MS nr. 443/2019 (48/2009)

• Nivel V – CONSULT (cod alb)

– Pacientul care nu necesită asistenţă medicală de urgenţă şi nici una


dintre resursele definite mai sus (la nivelul III)
– Persoane care se prezintă pentru unul dintre motivele de mai jos:
• vaccinare
• caz social fără acuze clinice
• probleme clinico-administrative (certificate medicale, reţete, etc)
– Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 240 (120 min)
minute.
• În vederea evitării supraaglomerării structurii de primire a urgenţelor, în
zona de triaj se pot efectua anumite manevre şi gesturi medicale, care să
permită rezolvarea rapidă a cazurilor.
Grade de triaj -
• Nivel I (urgenţă majoră, cu risc vital-cod roşu):
– Trebuie examinat imediat
– SCR, durere toracică severă, vărsătură masivă de
sânge, pierdere bruscă a conştienţei, traumă majoră
cu hipotensiune

• Nivel II (urgenţă cu potenţial de risc vital-cod


galben):
– Trebuie examinat de medic în următoarele 15 min
– Dispneea acută, durerea abdominală/toracică acută,
starea de confuzie acută
– Necesită retriaj până este văzut de medicul de urgenţă
Grade de triaj
• Nivel III (potenţial de urgenţă-cod verde)
– Nu poate fi exclusă o patologie cu risc vital – 25%
– Durerea abdominală medie, trauma abdominală închisă
stabilă hemodinamic, cefaleea, febra, durerile lombare,
leziuni ale extremităţilor
– Se examinează de medic în 60 min pana la 1-3h

• Nivel IV (non urgenţă):


– Nu au risc de a dezvolta stări critice
– Durerea de gât, loviri minore, patologii cronice, acnei
– Se examinează de medic în 1200 min pana la 3-12h de la
prezentare sau îndrumaţi spre serviciile de ambulator
FAST TRACK
• procedura de fast-track se desfășoară într-o zonă separată de
restul structurii pentru primirea urgențelor.
• În această zonă se vor găsi toate actele necesare (fișe,
rețete) pentru a documenta activitatea medicală desfășurată.
• Această zonă va fi amplasată astfel încât să permită trecerea
pacienților prin triaj înainte de a fi îndrumați spre zona de fast-
track;
• în funcție de dimensiunea UPU și numărul de pacienți asistați
va exista cel puțin un pat/o targă ce va permite evaluarea
pacienților care corespund criteriilor de încadrare în
procedura de fast-track;
• în această zonă vor exista toate materialele și medicamentele
care sunt necesare procedurilor ce sunt definite mai jos;
FAST TRACK
• personal alocat:
– un asistent medical și un medic
specialist/primar pentru zona de fast-track.
– desemnarea acestora se va face de către
medicul responsabil de tură.
– Medicul va consulta pacientul și va solicita un
asistent medical pentru zona de fast-track
(dacă este necesar);
– se recomandă ca funcționarea fast-track să
acopere cel puțin intervalul 11,00-23,00
FAST TRACK
– înțepături de insecte fără
• Criterii de includere:
manifestări
– pacient stabil hemodinamice
hemodinamic;
– probleme dentare
– arsuri minore
– disuria în absența
– febră confirmată a litiazei
– otalgie reno-ureterale
unilaterală/bilaterală – dureri musculare
– tusea fără afectarea netraumatice
respirației și fără – erupții localizate
hemoptizie
– reacții alergice fără
– disfagie manifestări
hemodinamice
Întrebări frevente - triaj
• Simptom principal – risc mare, urgenţă adevărată(lipsă de
aer, vărsătură cu sânge)

• Semne vitale - anormale(TA<90mmHg, puls<60, f. r.=<6)

• Status mental alterat – obnubilat, comă

• Aspect general: pacientul arată bolnav, palid, deshidratat

• Abilitatea de a merge – nu poate să meargă – debut acut


–posibilă urgenţă
Triajul în condiții de victime multiple
• Simplu și rapid

• Respectă principiul cu resurse puține să salvăm


cât mai multe victime

• Nu se resuscitează

• Este nevoie de triaj și atitudine rapidă de adunare


și evacuare a victimelor
Triajul S.T.A.R.T.
Simple
Triage
And
Rapid
Treatment
• Dezvoltat în anii 1980 de Hoag Hospital and
Newport Beach Fire and Marine (California)
METODA TRIAJ - S.T.A.R.T.
PERSOANA SE
DEPLASEAZĂ DA
PACIENTUL SE URGENŢĂ
SINGURĂ?
DEPLASEAZĂ SINGUR MINORĂ

NU
NU
NU DA
RESPIRĂ
RESPIRĂ?

RESPIRĂ DUPĂ >30


30respiraţii
respiraţii
DESCHIDEREA CRS ? //min
min ?
NU DA
NU DA

DECES / TRATAREA
URGENȚĂ REUMPLERE CAPILARĂ
PERFUZIE TRATAREA
URGENȚĂ
RESUSCITARE IMEDIATĂ
IMEDIATĂ PESTE 2 SEC ? IMEDIATĂ
IMEDIATĂ

DA NU

STATUS MENTAL
TRATAREA
URGENȚĂ ALTERAT ?
IMEDIATĂ
IMEDIATĂ
DA NU

URGENȚĂ URGENŢĂ
HEMOSTAZĂ
TRATAREA IMEDIATĂ AMÂNATĂ
SÂNGERĂRI
IMEDIATĂ!
I
Pacient critic
• Urmare a unei agresiuni(injurie/boală) apar
insuficienţe ale funcţiilor vitale ce pot ameninţa viaţa;
– Indivizi sănătoşi – agresiune majoră: SCR, traumă, insuficienţă respiratorie, IC
acută, IMA, şoc
– Indivizi cu afecţiuni preexistente latente/manifeste – injurie/asociere afecţiune
acută - decompensare
• Este pacientul cu:
– funcţiile vitale instabile
– sau cu afecţiuni care pot avea complicaţii ireversibile
– şi care necesită intervenţie chirurgicală de urgenţă
– sau îngrijiri într-o secţie de terapie intensivă generală sau
specializată.
Cum definim starea pacientului
• Utilizând indicatori

• Cel mai frecvent aceștia sunt “semnele


vitale“:
– TA
– Puls
– Temperatura
– Respirația
Ordinul nr. 1091/2006 privind
aprobarea protocoalelor de
transfer interclinic al pacientului
critic
Cum definim starea pacientului
• Nedeterminată: Pacient așteptând
medicul și evaluarea

• Bună: Semne vitale stabile și în limite


normale. Paceientul este conștient și se
simte confortabil. Indicatori foarte buni.

• Destul de bună (convenabilă): Semnele


vitale sunt stabile și în limite normale.
Pacient conștient, dar se simte
neconfortabil. Indicatorii sunt favorabili.
Cum definim starea pacientului

• Afectare serioasă: Semnele


vitale pot fi instabile și nu în
limite normale. Pacientul are o
boală acută. Indicatorii sunt
discutabili.

• Critic: Semnele vitale sunt


instabile și nu în limite normale.
Pacientul este inconștient.
Indicatorii sunt nefavorabili.
Cum definim starea pacientului

• Este variabilă cu momentul evaluarii

• Stabilitatea este relativă

• Stabilizat – semnele vitale s-au ameliorat,


având valori apropiate de normal sau normale

• Instabil – semnele vitale variază sub nivelul


normalului și nu permit menținerea funcțiilor
Componentele evaluarii initiale
• Evaluarea primara
– A: cale aeriana – protectie coloana cervicala
– B: respiratie
– C: circulatie
– D: disabilitati neurologice
– E: expunere
• Evaluarea secundara
– F: evaluare completa – monitorizare,
pulsoximetrie, prezenta familiei
– G: masuri de comfort
– H: evaluare din cap pana in picioare
Prespital
Evaluarea: ABCDE
• A – airway

• Cale aeriana deschisa/obstructionata


• Manopere de deschidere a caii aeriene
– neaparative
– aparative
• Extractie corpi straini
Evaluarea: ABCDE
• B – breathing

• Verificarea
respiratiei
• Evaluare pozitie
trahee
• SpO2 – 96-100%
• Inspectie/percut
ie/auscultatie
plaman:
Evaluarea: ABCDE
• C – Circulatie

• Puls central – carotidian


• TA:
– S > 90 mmHg
– D – ½ TAs plus 10 mmHg
– M >= 65 mmHg
• Deficitul de puls
• Timpul de reumplere
capilara > 2 sec
• Aspect vene jugulare
• Aspect tegumente:
– Palide, marmorate
– Umede, uscate
Evaluarea: ABCDE
• D – disability

• AVPU, GCS

• Glicemie – sub
80mg/dl sau peste
180 mg/dl

• Aspectul pupilelor:
Evaluarea: ABCDE

• E - Enviroment

• Factori de mediu:
hipo/hipertermie;
toxice; vant;
umezeala

• Medicatie –
utilizata anterior
Coma

Stare patologică caracterizată prin:


– pierderea stării de conştienţă, implicând
– reducerea reacţiilor faţă de stimulii externi,
– cu suprimarea motilităţii voluntare şi păstrarea în
grade variabile a funcţiilor vegetative, circulatorii
şi respiratorii.
GCS - Glasgow Coma Score
 Deschiderea ochilor
– Spontan 4  Cel mai bun răspuns motor
– La stimul verbal 3 – Răspunde la comandă 6
– La stimul dureros 2 – Localizează stimulul 5
– Absent 1 – Retrage la stimul dureros 4
– Flexie la durere
 Cel mai bun răspuns verbal (decorticare) 3
– Orientat 5 – Extensie la durere
– Confuz 4 (decerebrare) 2
– Cuvinte 3 – Absent 1
– Zgomote 2
– Absent 1  Punctaj maxim 15
 Punctaj minim 3
AVPU
• A: alert

• V: vorbeste

• P: raspunde la durere

• U: nu raspunde la nici un stimaul


Evaluare rapidă – răspuns la stimul
verbal

PACIENTUL:
– Nu deschide ochii
– Nu execută comenzile
– Nu vorbeşte
– GCS < 8

 GCS = 8: pacient comatos


Insuficienţa respiratorie

acută
Detresa respiratorie acută = alterarea acută a
hematozei (schimburilor gazoase
alveolocapilare), soldată cu
hipoxemie/hipercapnie.

Hipoxemie = scăderea presiunii O2 în


sângele arterial(PAO2) < 60 mm Hg
Hipercapnie = creşterea presiunii CO2 în
sângele arterial(PACO2) > 45 mm Hg
Şocul
• Insuficienta circulatorie acută =
stare hemodinamică patologică,
caracterizata prin:
– scăderea perfuziei tisulare şi
suferinţă ischemică tisulară,
– rezultată din dezechilibrul dintre
aportul şi necesarul tisular de
oxigen
Trei elemente:
cordul – pompa
Sdr. coronarian acut

• Durere / înţepături în piept debut acut,


intensă
• iradierea acestora în gât / mâini / spate / epigastru
• Dispnee
• Transpiraţii
• Facies suferind, imobil
DEFINIŢIA STOPULUI CARDIORESPIRATOR

1. ABSENŢA RESPIRAŢIEI
2. ABSENŢA PULSULUI CENTRAL (LA ARTERA
CAROTIDĂ)
EVALUARE
Evaluare parametrii vitali:
• 1.stare de conştienţă-10 sec.
• 2.respiraţie-10 sec.
• 3.circulaţie-10 sec.
Evaluare hemodinamică şi respiratorie(concomitent cu BLS):
 Monitorizare EKG
 Monitorizarea saturaţiei de oxigen în sângele periferic prin
pulsoximetrie
 Monitorizarea diurezei după sondarea VU
ATITUDINE – Algoritm de management
terapeutic al pacientului critic

1.Evaluarea rapidă a parametrilor vitali: ABCD (AB absenti – se


trece la BLS)
2.Începere BLS
3.Anunţarea echipei de resuscitare
4.Evaluare hemodinamică şi respiratorie
5.Abordarea unei căi venoase şi recoltarea de probe biologice
6.Continuarea BLS până la venirea echipei de resuscitare
ATITUDINE – Algoritm de management
terapeutic al pacientului critic

1. Cel mai important simptom – durerea


A. P - ce o provoacă, o înrăutăţeste (provocare)
B. Q – aspectul, descrierea (quality)
C. R – localizare, iradiere (region)
D. S – cât este de severă (severity) scala 0-10(happy-sad face scale)
E. T – legătura temporală (timing)
ATITUDINE – Algoritm de management
terapeutic al pacientului critic

Informaţii - adiţionale
A – alergii
M – medicaţie
P – antecedente (past medical history)
L – ultima masă (last meal)
T – tetanos (sursa, vaccinare la 5-10 ani)
O – simptome asociate durerii (others symptoms)
E – alţi factori asociaţi (event/environment): frig, încarcerare
Rolul echipei în managementul
urgenţelor
• Multidisciplinar
• Evaluarea primară
• Tratamentul leziunilor cu impact vital
• Resuscitarea hemodinamică şi respiratorie
• Evaluarea secundară completă
• Pregătirea pentru terapia definitivă
• Monitorizare şi evaluare continuă
Scopul echipei de traumă este
de a asigura o evaluare eficientă şi sigură a pacientului
de a identifica toate leziunile şi a iniţia tratamentul definitiv al
acestora
Echipa de resuscitare
Criteriile solicitării Echipei de
Resuscitare
• Se solicită în primele 30 de secunde de la
instalarea stopului cardiorespirator

• Trebuie sa ajungă în 3 minute de la solicitare

• Trebuie să existe echipe intraspitaliceşti sau


protocoale cu serviciile de ambulanţă
ECHIPA DE RESUSCITARE
• Are un lider cu rol de conducator al actului medical
(resuscitarea)

• Are o componenţa – membrii echipei de resuscitare îşi cunosc


atribuţiile

• Activitatea echipei este compusă din: evaluare  acţiune


(CPR, def., admin. Medicaţie)  reevaluare

• Decide oprirea resuscitării


ECHIPA DE RESUSCITARE

• Liderul de echipă :
– Verifică şi asigură siguranţa membrilor echipei in
timpul RCP
– Evaluează şi coordonează membrii echipei
– Verifică eficienţa manevrelor de resuscitare
– Identifică potenţialele cauze de stop
cardiorespirator
Echipa de resuscitare
• Medic coordonator - responsabil de mentinerea statusului hemodinamic,
documentează cazul
• Medic responsabil de calea aeriană, ventilaţie
• 2-3 asistenti medicali:
– Asigură CT, participă la ABC, poate asista orice procedură – este subordonat
medicului coordonator (aşezat în lateral) A1
– Pregăteşte dispozitivele de ventilaţie şi pentru IOT, administrează medicaţia,
gulerul cervical – este subordonat medicului responsabil de calea aeriană
(aşezat la capul pacientului) A2
– Asigură monitorizarea, defibrilarea, acces venos/intraosos, administrarea
medicaţiei, consemnarea datelor – este subordonat medicului coordonator
(aşezat în lateral) A3
• Personal auxiliar: infirmiera, brancardieri
Echipa de resuscitare
Medicul responsabil de calea
aeriană (dezobstrucţie, ventilaţie)
Asistentul care
pregăteşte de IOT,
Liderul de echipă administrează
coordonează medicaţie
A2

Asitentul care
monitorizează, Asistentul care
defibrilează, asigură efectuează CT A1
acces venos, pregăteşte
medicaţia
A3
Echipa de resuscitare în prespital
Liderul de echipă
Medicul responsabil
de calea aeriană (dezobstrucţie, ventilaţie)

Asistentul/paramedic/
Asitentul care ambulanţier care
monitorizează, efectuează CT
defibrilează, asigură
acces venos, pregăteşte
şi administrează
medicaţie, pregăteşte de
IOT
Criteriile solicitării Echipei de
Resuscitare
 Obstrucţia căilor aeriene • Neurologie
 Respiraţia
– Deteriorarea bruscă
stopul respirator
FR < 5/’ sau FR >36/’
a stării de
 Circulaţia sangvină conştienţă
Stop cardiac • Orice alte probleme:
AV < 40/’ sau AV >140/’ şoc, comă, convulsii
hipotensiune (TA prelungite
sistolică < 90mmHg)
FR = frecvenţa respiratorie
AV = alură ventriculară
Întrebări?

B73
Rezumat
• Nu orice pacient care se prezintă în urgenţă
reprezintă o urgenţă medicală

• Semnele vitale sunt cele care dau gradul


urgenţei

• Triajul este necesar pentru a asigura optim


asistenţa medicală de urgenţă
Caz nr.1
• Pacient de 40 de ani
• Fără APP
• Simptom principal: vărsătură cu sânge, aprox.
300ml
• Parametrii vitali: TA 100/50mmHg, AV
120/min, FR 20/min
• Obiectiv: palid, agitat, transpirat

• Este o Urgenţă?
Caz nr.2
• Femeie 29 de ani
• Fără APP, fumătoare, cură de slăbire
• Simptom principal: senzaţie de lipotimie,
parestezii
• Parametrii vitali: TA 100/50mmHg, AV 90/min,
FR 18/min
• Obiectiv: agitată

• Este o Urgenţă?
Caz nr.3
• Femeie 49 de ani
• APP: TVP, HTA, fumătoare
• Simptom principal: dispnee brusc instalată cu
ortopnee
• Parametrii vitali: TA 80/50mmHg, AV 130/min,
FR 24/min
• Obiectiv: agitată, cianoză perioro-nazală

• Este o Urgenţă?
Cursul 2
CAUZELE STOPULUI CARDIORESPIRATOR
LA ADULŢI
elemente anamnestice şi clinice
importante

B79
Obiective

Să înţelegem:
• Cauzele stopului cardiorespirator la adulţi
• Cum se identifică pacienţii expuşi acestui
risc
• Rolul Echipei de Resuscitare
• Tratamentul iniţial al pacienţilor expuşi
riscului unui stop cardiorespirator
B80
Cauzele stopului cardiorespirator
1. Obstrucţia căilor aeriene
• Depresia CNS(cea mai frecventă, prin hipotonie musculară şi
obstrucţie prin baza limbii)
• Sângerare, vomă, corp străin
• Traumă
• Infecţie, inflamaţie
• Laringospasm
• Bronhospasm
Atenţie la tipul obstrucţiei: totale sau parţiale
(aspect clinic, gravitate)

B81
Cauzele stopului cardiorespirator
2. Respiraţie anormală
(depresia/detresa respiratorie)
• Reducerea stimulului respirator(cauză centrală)
– depresia CNS

• Scăderea efortului respirator(cauză regională)


– leziuni neurologice
– scăderea tonusului muscular
– afecţiuni toracice restrictive

• B82Afecţiuni pulmonare(cauză directă pleuro-pulmonară)


Cauzele stopului cardiorespirator
3. Afecţiuni cardiace
Primare Secundare
• Ischemie • Asfixie
• Infarct miocardic • Hipoxemie
• Hipertensiune arterială • Acidoză
• Boli valvulare • Hemoragii
• Medicaţie • Şoc septic(sepsa)
cardioinhibitorie
• Dezechilibre electrolitice
B83
Identificarea pacienţilor cu risc de stop
cardiorespirator
• Istoricul bolii: tulburări maligne de ritm(Fiv, Tv,
BAVgrd.III), infarct miocardic cu anevrism
ventricular, TEP
• Examinări: anemie severă, acidoză, hipoxie,
hipercapnie, hiperKmie,
• Investigaţii: rgr pulmonară, ecografie cardiacă şi
abdominală(pericardită exudativă,
hemo/pneumotorax, hemoperitoneu), CT
(hemoragii cerebrale)

B84
Identificarea pacienţilor cu risc de stop
cardiorespirator

• Indicatori clinici ai degradării anterioare


stopului cardiac intraspitalicesc (80%)
– tahipnee sau ->bradipnee
– tahicardie sau->bradicardie
– hipotensiune
– scăderea nivelului de conştienţă

B85
Criteriile solicitării Echipei de
Resuscitare
• Se solicită în primele
30 de secunde de la
instalarea stopului
cardiorespirator

• Trebuie sa ajungă în
3 minute de la
solicitare

• Trebuie să existe
ECHIPA DE RESUSCITARE
• Are un lider cu rol de
conducator al actului medical
(resuscitarea)
• Are o componenţa – membrii
echipei de resuscitare îşi cunosc
atribuţiile
• Activitatea echipei este
compusă din: evaluare 
acţiune (CPR, def., admin.
Medicaţie)  reevaluare
• Decide oprirea resuscitării
ECHIPA DE RESUSCITARE

• Liderul de echipă :
– Verifică şi asigură siguranţa membrilor echipei in
timpul RCP
– Evaluează şi coordonează membrii echipei
– Verifică eficienţa manevrelor de resuscitare
– Identifică potenţialele cauze de stop
cardiorespirator
ECHIPA DE RESUSCITARE

• Liderul de echipă
– Desemnează pentru fiecare membru al echipei
manevrele ce trebuie efectuate
– Hotăreste dacă şi când se întrerupe o RCP
– Furnizează informaţiile pentru familie sau alte
specialităţi
– Documentează cazul
ECHIPA DE RESUSCITARE

• Echipa ideală de resuscitare este formată din 5


membrii
• Echipa minimă pentru efectuarea unei resuscitări
este formată din 3 membrii
• Liderul echipei trebuie să fie persoana cu pregătirea
profesională cea mai amplă
Echipa de resuscitare
• Echipa ideală de resuscitare cuprinde 2
medici, unul fiind liderul
• Echipa de resuscitare trebuie să poată efectua:
– Managementul căii aeriene, inclusiv IOT;
– Acces venos/intraosos;
– Defibrilare manuală şi cardioversie;
– Administrare de medicaţie;
– Manopere de resuscitare avansată (pacing,
pericardiocenteză);
– Să asigure terapie imediat postresuscitare.
Echipa de resuscitare
• Medic coordonator - responsabil de mentinerea statusului hemodinamic,
documentează cazul
• Medic responsabil de calea aeriană, ventilaţie
• 2-3 asistenti medicali:
– Asigură CT, participă la ABC, poate asista orice procedură – este subordonat
medicului coordonator (aşezat în lateral) A1
– Pregăteşte dispozitivele de ventilaţie şi pentru IOT, administrează medicaţia,
gulerul cervical – este subordonat medicului responsabil de calea aeriană
(aşezat la capul pacientului) A2
– Asigură monitorizarea, defibrilarea, acces venos/intraosos, administrarea
medicaţiei, consemnarea datelor – este subordonat medicului coordonator
(aşezat în lateral) A3
• Personal auxiliar: infirmiera, brancardieri
Echipa de resuscitare
Medicul responsabil de calea
aeriană (dezobstrucţie, ventilaţie)
Asistentul care
pregăteşte de IOT,
Liderul de echipă administrează
coordonează medicaţie
A2

Asitentul care
monitorizează, Asistentul care
defibrilează, asigură efectuează CT A1
acces venos, pregăteşte
medicaţia
A3
Echipa de resuscitare în prespital
Liderul de echipă
Medicul responsabil
de calea aeriană (dezobstrucţie, ventilaţie)

Asistentul/paramedic/
Asitentul care ambulanţier care
monitorizează, efectuează CT
defibrilează, asigură
acces venos, pregăteşte
şi administrează
medicaţie, pregăteşte de
IOT
Criteriile solicitării Echipei de
Resuscitare
 Obstrucţia căilor aeriene • Neurologie
 Respiraţia
– Deteriorarea bruscă
stopul respirator
FR < 5/’ sau FR >36/’
a stării de
 Circulaţia sangvină conştienţă
Stop cardiac • Orice alte probleme:
AV < 40/’ sau AV >140/’ şoc, comă, convulsii
hipotensiune (TA prelungite
sistolică < 90mmHg)
FR = frecvenţa respiratorie
B95
AV = alură ventriculară
Întrebări?

B96
Rezumat

• Afecţiuni ale căilor respiratorii, ale respiraţiei sau


problemele cardiace, pot provoca stopul respirator
• De obicei, pacienţii prezintă semne şi simptome
alarmante
• Depistarea precoce poate permite prevenirea
stopului
• Identificarea semnelor va asigura o intervenţie
rapidă de resuscitare

B97