Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANALIZA RAP FIN Stind
ANALIZA RAP FIN Stind
Concluzie. În urma analizei efectuate la entitatea B observăm că cel mai mare VV a înregistrat
produsul A de 2030 lei, vânzarea acestuia s-a majorat cu 70 lei. Majorare influențată de ambii
factori. Astfel menținerea q la același nivel nu a avut nici o influență asupra VV însă majorarea p
cu 5 lei a dus la creșterea VV cu 70 lei. Al doilea produs care nu aduce venituri destul de mari
este produsul B, venitul din vânzarea lui crește cu117mii lei cu toate că scădere prețului cu 2lei a
1
dus la micșorarea VV cu 8mii lei, majorarea cantității cu o bucată a dus la majorarea venitului cu
125 lei. Venituri mari a adus și vânzarea produsului C de 1110,6 lei care s-a majorat cu 53,1 lei.
Această majorare se datorează creșterii q cu 0,5 bucăți fapt care a dus la mărirea VV cu 58,8 lei
ceea ce depășește diminuarea indicatorului analizat cu 5,7 lei din cauza scăderii prețului cu
0,6lei. Cele mai mici venituri din vânzări în ambii ani le aduce produsul D de 31 lei care s-a
mărit cu 3,5lei față de anul precedent. Negtiv a influențat micșorarea prețului cu 1 leu deci cu 3,1
lei venit din vânzări, însă majorarea q cu 0,6 bucăți a mărit veniturile din vânzarea produsului D
cu 6,6 lei. Managerii entității trebuie să revadă strategia de vânzare a produselor B, C, D,
micșorarea prețurilor acestor produse nu a fost o alternativă bună, aceste produse au fost
subevaluate calitativ.
2
Concluzie. În urma calculelor efectuate observăm că la entitatea B RAO s-a majorat cu
106230,873 mii lei față de anul precedent. Această creștere a fost determinată de sporirea Pb cu
49794,931 mii lei cât și de reducerea Ch distribuire si Ch administrative respectiv cu 54649,841
mii lei și 18811,783 mii lei. Totodată ca momente negative putem menționa reducerea AVO și
creșterea Ach operaționale, ce au cauzat diminuarea RAO respectiv cu 16265,75mii lei și
759,932 mii lei. Deci managerii trebuie să analizeze mai minuțios Ach operaționale.
Activit VV, mii lei CV, mii lei Pb, mii lei ROS, %
ăți precede curent Precede curent precede curent preced curen
Produs 396067,3 409326,6 294638,4 287321,9 101428.9 122004.6 25.609 29.80
e 88 55 55 77 33 78 6
Marfur 128152,8 152012,9 121008,9 136224,1 7143.922 15788.85 5.575 10.38
i 66 77 44 22 5 7
Servici 56877,10 66118,74 42970,91 31638,30 13906.18 34480.44 24.450 52.14
i 5 1 8 1 7 9
Total 581097,3 627458,3 458618,3 455184,4 122479.0 172273.9 21.077 27.45
59 73 17 00 42 73 6
3
D 11 10 5 8 54,55 27,27 20 -34,55 -27,28 -7,27
Concluzie. Observăm că cel mai rentabil este produsul C, Rc se majorează cu 3,95% față de anul
precedent. Majorare datorată micșorării costului lui C cu 5 lei care a dus la majorarea Rprod C
cu 4,13% pe când micșorarea prețului cu 0,06 lei a dus la micșorarea rentabilității doar cu 0,31%.
Al doi-lea după nivelul rentabilității este produsul A, Ra în dinamică crește cu 7,14 % datorită
micșorării costurilor și cu 2,22% datorită majorării prețului. Al trei-lea produs B după
rentabilitate s-a micșorat față de anul precedent cu 1,13 %. Micșorare cauzată de diminuarea
prețului. Cel mai puțin rentabil este produsul D cu R de 20% care s-a micșorat față de datele
anului precedent cu 34,55%. Această scădere se datorează atât micșorării prețului produsului D
cât și majorării costului respectiv micșorînd rentabilitatea cu 27,28 % și 7,27%.
Concluzie. În urma calculelor efectuate observăm că nivelul ROA în ambii ani este foarte mic,
mai mic decât rata medie a dobânzii ceea ce arata iraționalitatea de atragere a creditelor, totuși
pozitiv se apreciază majorarea în dinamică a ROA cu 7,265%. Această creștere a fost datorată
majorării ambilor factori de influență. Astfel cel mai mult a influențat sporirea ROS în dinamică
cu 15,461% care a contribuit la majorarea ROA cu 7,174% pe când creșterea Nra cu 0,058 a dus
la majorarea indicatorului analizat doar cu 0,088%.
4
Tabelul 8. Analiza factorială a rentabilității financiare (capitalului propriu)
Infl. ROA∆ROE=+7,265*1,243=9,031%
Concluzie. Observăm că ROE în ambii ani este ma mic decât rata medie a dobânzii la depozit,
ceea ce face ca entitatea B să nu fie atrăgătoare pentru acționari. Totuși pozitiv se apreciază
creșterea în dinamică a ROE cu 9,091%, evoluție cauzată de influența pozitivă a ambilor factori,
respectiv creșterea ROA cu 7,265% și a Lf cu 0,077 au dus la majorarea ROE respectiv cu
9,031% și 0,061%.
5
Concluzie. În urma calculelor efectuate observăm că ITA < 100 ceea ce înseamnă o diminuare a
valorii activelor de la un an la altul. Însă ITA <IVV ceea ce înseamnă că activele generează
beneficii economice viitoare într-un ritm superior dotării de care dispune, rezultând o creștere a
gradului de utilizare a activelor.
Concluzie. Din datele problemei observăm că valoarea activelor s-a diminuat semnificativ față
de anul precedent cu 8521120lei. Ponderea cea mai mare în valoarea totală a activelor în ambii
ani o dețin mijloacele fixe care în anul curent constituie 74,5% din valoarea tuturor activelor, s-a
majorat cu 3,005 %. Pe locul 2 in ambii ani stau Creanțele pe TS ce dețin o pondere de 18,24 în
anul prcedent și 12,6 în anul curent. Restul indicatorilor nu au suferit modificări esențiale în
structură.
6
Concluzie. Din rezultatele obținute observăm că RAN < RVV , această situație reflectă o utilizare
eficientă a patrimoniului net în sensul că utilizarea rațională a patrimoniului net s-a reflectat în
creșterea veniturilor din vânzări pe de o parte și în reducerea costurilor și îmbunătățirea calității
produselor pe de altă parte. Însă RVV > RPPI fapt care nu asigură efecte superioare efortului
financiar susținut de entitatea B deoarece cheltuielile cresc prea tare.
Concluzie. Entitatea B trebuie să negocieze un preț nu mai mare de 97847,91 lei a acțiunilor
deținute.
7
Tabelul 14. Calculul fondului de rulment
9
anul precedent era sub limită ceea ce arăta că este o insuficiență de stocuri însă situația s-a
îbunătățit în anul curent înregistrând un indice de 2.46 care se încadrează în limitele admisibile.
10
apreciază pozitiv deoarece întreprinderea dispune de mai multe zile de lucru finanțate din surse
proprii. Ce ține de rata reinvestirii numerarului are un procent foarte mic, aproape nul adică
nesatisfăcător pentru întreprindere.
Tabelul 20. Raportul dintre valoarea de piață și valoarea contabilă a unei acțiuni
11
Tabelul 22. Calculu ratelor de apreciere a politicii de dividende
Indicator An precedent
Dividende pe acțiune, lei 2,75
Randamentul acțiunii, % 261,9
Rata distribuirii dividendelor, % 0,7
Capacitatea de acoperire a dividendelor cu 1,41
profitul, coef.
Capacitatea de acoperire a dividendelor cu 2,9
fluxul de numerar, coef.
Rata de acoperire imediată a dividendelor 0,15
cu numerar disponibil, %
Concluzie: calculele efectuate concluzionează ca la întreprinderea analizată înregistrarea
PN în anul precedent a perms emitentului să anunțe dividende în mărime de 2375 lei pe o acțiun
ordinară aflată în circulație, repartizând pentru aceste scopuri 0,7% din totalul PN.
12