Unde găsim

Cacao?
Arborii de cacao se
găsesc în anumite zone
geografice. Aceşti arbuşti
cresc doar în areale calde cu
păduri tropicale la 20° nord şi
sud de Ecuator. Arbuştii se
dezvoltă rapid în zonele în
care plouă aproape zilnic şi au
temperaturi medii de 25°C pe
toată durata anului.

Arbuştii de cacao cresc

în pădurile tropicale, la umbra
unor copaci mult mai înalţi.
Aici sunt protejaţi de soarele
fierbinte, dar, în acelaşi timp,
îşi iau umiditatea necesară din
aerul cald şi umed.

Arbuştii de cacao
produc fructe, numite păstăi, la
vârsta de 3 ani, deşi unii chiar
mai târziu ajung la o producţie
optimă, după 6 sau chiar 7 ani.
Fiecare păstaie este de
mărimea şi forma unei mingi
de fotbal american. Păstăile
cresc direct pe trunchi pe
crengile de jos. Asta face ca fructele să fie culese uşor cu mâna, iar culesul se face
de mai multe ori pe an.

Muncitorii culeg păstăile utilizând o macetă, cu

care le şi desfac pentru a lua boabele de cacao. Fiecare
păstaie conţine între 30 şi 50 de boabe. Boabele de
cacao sunt scoase din păstaie şi sunt aşezate în cutii
deschise sau pe frunze de banană, fiind lăsate la uscat
pentru câteva zile. Acest proces se numeşte „transpirare”

1
sau fermentare şi reprezintă momentul în care aroma de ciocolată apare în boabe.
Boabele fermentate sunt lăsate să se usuce complet la soare, înainte de a fi
transportate spre fabricile de producţie.

Ştiai că? Şi maimuţelor le place cacaua! Ele muşcă păstaia. Apoi

îşi înfig dinţii în pulpă şi seminţe, sugând sucul şi
scuipând seminţele.

2
 Unde în lume? AVENTURA
CIOCOLATEI
Linie temporala
Localizează pe harta lumii cele mai bune regiuni pentru a 1500 Î.C.
creşte arbori de cacao, determinând 20° nord şi sud de Ecuador. Olmecii ar putea fi
Caută top 10 țări care produc cea mai multă cacao. În prezent top primii oameni care au
3 ţări producătoare sunt: Coasta de fildeş, Ghana şi Indonezia. mâncat ciocolată.
1519 D.C.
Exploratorul Hernan

Numara boabe? Cortes se întâlneşte

cu Moctezuma II.

1789
George Washington
Fiecare păstaie conţine între 30 şi 50 de boabe de cacao. savurează o ciocolată
Pentru a prepara 500 g de ciocolată e nevoie de 400 de boabe. pe muntele Vernon.

De câte păstăi ai nevoie să prepari 10 tablete de 100 g de 1862

ciocolată, dacă fiecare păstaie conţine 40 de boabe de cacao? Se serveşte ciocolată
la balul inaugural al
preşedintelui
Abraham Lincoln.

1941
Se deschide fabrica
M&M

1981
Ciocolata ajunge în
spaţiu.

3
4
 Originile

Ciocolatei
Cele mai vechi dovezi ale utilizării de cacao se regăsesc în Bazinul
Amazonian în colţul nord-estic al Ecuadorului de astăzi. Oamenii nativi din această
regiune mâncau pulpa dulce care înconjoară boabele de cacao, din interiorul păstăii.
De asemenea fermentau pulpa pentru a face o băutură alcoolică.

Primii oameni cunoscuţi că au consumat boabe de cacao au fost Olmecii,

care au trăit în sud estul Mexicului de astăzi. Boabele sunt extrem de amare, iar
Olmecii nu le mâncau aşa cum ai mânca alune, sau fasole. În schimb ei fermentau,
uscau şi măcinau boabele, folosind o piatră metate (vezi poza) obţinând o pastă de
ciocolată. Apoi amestecau pasta cu apă şi condimente obţinând o băutură de
ciocolată densă, deşi tot amară.

Metate – mojar antic

Olmacii au fost urmaţi de poporul Maya (în

prezent Guatemala, Belize şi Peninsula Yucatan),
iar apoi poporul Toltec şi Aztec din Mexicul central.
Fiecare civilizaţie preţuia băutura din boabe de
cacao. Numită xocolatl de către azteci, băutura
premiu era utilizată în ritualuri religioase şi ca medicament. Boabele de cacao au
devenit chiar monedă de schimb. În piaţa aztecă cu o boabă de cacao puteai
cumpăra o porţie de tamale sau o roşie; cu 100 de boabe luai un curcan. Un topor
de cupru costa 8000 de boabe. Marea avere a regelui Moctezuma, conducătorului
aztecilor, se baza pe boabe de cacao. Având în vedere importanţa boabelor de
cacao la aceste civilizaţii antice, nu e de mirare că numele ştiinţific a arborelui de
cacao se numeşte Theobroma (mâncare pentru zei) cacao.

Ştiai că?
Boabele de cacao erau atât de valoroase încât falsificatorii din
antichitate făceau boabe false. Arheologii au descoperit boabe în care
conţinutul de cacao a fost îndepărtat şi înlocuit cu ceară sau lut.

5
 Migrarea ciocolatei AVENTURA
CIOCOLATEI
Indică pe harta Americii Centrale unde trăiau civilizaţiile:
Olmec, Mayan, Toltec şi Aztec. Linie temporala
1500 – 400 Î.C.
Olmecii ar putea fi
primii oameni care au
mâncat ciocolată.
250 – 900 D.C.
Maiaşii beau
ciocolată; este cheia
economiei lor.

900 - 1200
Toltecii consumă
ciocolată în nordul
Americii Centrale.

1110 - 1525
Aztecii îşi construiesc
imperiul, bazându-se
pe valoarea boabelor
de cacao

Scrie cu hieroglife
Poporul Maiaş aveau un limbaj scris foarte variat, constând în imagini numite
hieroglife sau glife. Fiecare hieroglif reprezenta o literă, un grup de litere sau un
concept. Hieroglifele erau scrise în cărţi numite codice (la singular codex) pe hârtie
făcută din scoarţa copacilor.
Observă gliful din imaginea alăturată! Deşi reprezintă un peşte este gliful
folosit pentru cacao.

6
 Exploratorii europeni descoperă

Ciocolata
Christopher Columbus (stânga) a fost
primul explorator care a văzut boabe de cacao.
În timpul celui de a patra expediţie în Americi,
în 1502, s-a întâlnit cu un negustor maiaş car
avea canoea încărcată cu ceea ce lui
Columbus îi părea a fi migdale. Văzând că de
fapt sunt diferite şi mai ales ca cineva le
considera extrem de valoroase, le-a confiscat şi le-a transportat înapoi în Spania.
Dar Columbus nu ştia ce sunt acele boabe şi nici cum se folosesc şi nu a reuşit să
impresioneze pe cei de la curtea regală şi astfel nu s-a ales nimic din acea
descoperire de atunci.

În 1519, conchistadorul Hernan Cortes

a ajuns în Tenochtitlan, capitala imperiului
Aztec, întâlnindu-se cu împăratul aztecilor
Moctezuma II (numit şi Montezuma). Împăratul
a crezut că Cortes este bun şi l-a întâmpinat
cu o ceremonie grandioasă. Moctezuma i-a
oferit lui Cortes o butură spumoasă preparată
din boabe de cacao şi asezonată cu mirodenii
locale, inclusiv ardei iute. Deşi lui Cortes nu i-a
plăcut iniţial acea băutură, spunând despre ea că era amară şi nebăubilă, încet,
încet a început să aprecieze amestecul ciudat. A continuat să îl consume pe măsură
ce explora regiunea, încă 8 ani din acel moment, iar în cele din urmă i-a cucerit pe
azteci.

După cucerirea aztecilor de către spanioli, Cortes s-a întors în Spania în

1528. Camarazii săi au adus poveşti despre cum se prepară băutura din cacao, dar
nu există nicio dovadă că au adus şi boabe de cacao. În 1544, călugări Dominicani
au însoţit nobilii maiaşi la curtea Prinţului Philip al Spaniei, având cu ei cacao. Butura
preparată de către aceştia era amară şi condimentată cu arome necunoscute din
Lumea Nouă. Pentru a o face mai atrăgătoare, condimentele au fost înlocuite cu
unele europene, cum ar fi nucşoară, scorţişoară şi anason înlocuindu-le pe cele
necunoscute ca vanilie, annatto şi ardei chili. Butura a fost îndulcită cu zahăr şi a
devenit foarte repede favorita regală.

Ştiai că? Cuvântul „ciocolată” vine de la cuvântul aztec xocolatl (sho

koh Lah tuhl) 7care înseamnă „apă amară”.
 AVENTURA
CIOCOLATEI
Test de degustare Linie temporala
1502
Reţetă ciocolată caldă: Columbus şi fiul său,
Ferdinand, i-au vizitat
600 ml lapte; 100 g ciocolată neagră; 4 linguriţe cacao neagră pe maiaşi (Honduras
de azi) şi au aus
Se topeşte la bain marie ciocolata mărunţită. Se încălzeşte primele boabe de
laptele fără a-l fierbe. Peste ciocolată se adaugă cacao şi se cacao în Europa.
amestecă bine, iar amestecul se adaugă în lapte. Se împarte în
3, iar în fiecare parte se adaugă condimentele 1519
Herman Coretes
Prepară o ciocolată caldă folosind condimente aztece, una cu degustă băutura
condimente europene şi una cu propriile tale preferinţe. amară de ciocolată
oferită de Moctezuma
Ciocolata Ciocolată Reţeta proprie II; Moctezuma este
aztecă europeană luat ostatic
Vanilie
Zahăr 1520
Oamenii lui Cortes
Ardei iute chili
Scorţişoară jefuiesc depozitele lui
Moctezuma şi îl ucid
Anason pe acesta.

Nucşoară 1528
Ciocolata ajunge la
curtea Prinţului Philip
al Spaniei, adusă de
nobili maiaşi, însoţiţi
de călugări
franciscani.
Compară-le!

Ciocolata Ciocolată Reţeta proprie

aztecă europeană
Gust

Miros

Culoare

Consistenţă

Alte observaţii

8
 Tărâmuri europene ale

Ciocolatei
Atunci când Christopher Columbus şi Hernan Cortes au adus cacao din
Lumea Nouă în Spania, nu au putut prevedea modul în care consumul de ciocolata
se va întinde prin toată Europa şi cât de importantă va deveni în viaţa de zi cu zi. La
început ciocolata nu era promiţătoare şi nu se credea că va avea succes.

Cei de curtea regală a Spaniei consumau ei înşişi ciocolata şi nu era

exportată în alte ţări. Acesta este principalul motiv pentru care restul Europei nu
cunoaște boabele de cacao şi nici reţetele de buturi de ciocolată. Timp de 100 de ani
ciocolata a fost cunoscută doar în Spania şi Portugalia. În această perioadă Spania
a întemeiat plantaţii de cacao pe terenurile pe care le deţineau în Caraibe.

În cele din urmă, pe măsură ce rezervele de cacao şi zahăr creşteau, băutura

s-a extins şi în alte ţări. A ajuns în Franţa 1615 la nunta regelui Louis XIII cu Anna a
Austriei, fiica regelui Philip. În acelaşi an Carletti, un negustor italian şi scriitor de
călătorii, a vizitat America Centrală şi a văzut cum se prepară ciocolata. Cunoştinţele
sale au fost folosite pentru a prepara ciocolată în Italia.

La începuturile anilor 1600, olandezii au preluat controlul insulei Curaçao din

Venezuela. Au început să importe boabe de cacao în Olanda, ceea ce a făcut ca
Amsterdam să fie port principal în industria ciocolatei.

Ciocolata a ajuns în Anglia în 1650, după ce Britania a capturat Jamaica şi

plantaţiile sale de cacao, deţinute până atunci de Spania. Curând, case de ciocolată,
asemănătoare cafenelelor de astăzi, s-au deschis publicului. Spre deosebire de
cafenele aceste case erau furnizoare pentru bărbaţii albi, aristocrați bogați. Boabe
de cacao, zahăr şi condimente trebuiau importate din Americi, iar prepararea băuturii
de ciocolată necesita mult timp. Astfel că ciocolata era o băutură scumpă pe care şi-
o permiteau doar cei foarte bogaţi.

Ştiai că? În 1579, piraţi englezi au bombardat şi scufundat o

navă spaniolă încărcată cu boabe de cacao, crezând
că sunt excremente de oaie.

9
 AVENTURA
CIOCOLATEI
Linie temporala
1585
Prima navă
comercială care
transporta boabe de
cacao soseşte în
Spania venind din
Lumea Nouă,
1591
Papa Grigore XIII,
capul bisericii
Catolice din Roma,
Italia, declară că
catolicii pot bea
ciocolată în timpul
postului.

1615
Ciocolată ajunge în
Franţa la nunta
regelui Louis XIII cu
Anna de Austria.
.

1650-1657
Ciocolata ajunge în
Anglia; se deschid
case de ciocolată.

1659
Se deschide prima
ciocolaterie din
Franţa
Casa de ciocolată circa 1700

10
 Ciocolata
ajunge în coloniile americane
Prima apariţie a ciocolatei în
America de Nord e posibil să fi fost AVENTURA
făcută accidental. În 1641, o navă
spaniolă, Nuestra Senoa del Rosario
CIOCOLATEI
del Carmen, era în drum spre Puerto Linie temporala
Rico, Spania, când o furtună puternică 1641
Prima apariţie a ciocolatei
a forţat-o să se refugieze în portul St. în America de Nord, în St.
Augustin, Florida. La bordul vasului Augustine, Florida.
erau lăzi întregi cu boabe de cacao şi
1670
echipamente pentru prepararea Prima înregistrare a
ciocolatei. consumului de ciocolată
în Coloniile Americane, în
Prima înregistrare de vânzare şi Boston, Massachi’usetts.

consum de ciocolată a apărut 30 de 1682

ani mai târziu, în Boston, Primul transport de cacao
ajunge în Coloniile
Massachusetts. În 1670, două femei Americane, în Boston.
au deschis o tavernă pentru a vinde ciocolată clienţilor. Această
1687
ciocolată era cel mai probabil importată din Anglia. Venea sub Un misionar iezuit
formă de pudră amestecată cu zahăr şi presată în turte de formă stabileşte o misiune în
asemănătoare pucului de hochei. Pimeria Alta (Arizona de
astăzi) şi oferă ciocolată
cadou, nativilor americani
Producţia de ciocolată în Colonii a început probabil în (indienilor).
1682, când a ajuns în Boston primul transport de boabe de cacao,
venind din Jamaica. Importând direct din plantaţiile din Jamaica, 1690
O expediţie în cutarea
Coloniile evitau costurile asociate extra-transportului şi taxele primei expediţii spaniole,
crescute de importare a ciocolatei, care trecea întâi prin Anglia şi San Pedro Creek, în estul
abia apoi în Colonii. Astfel că ciocolata a devenit mai ieftină şi mai Texasului, are înregistrări
că printre provizii aveau şi
accesibilă oamenilor din America i să găsea pe toată coasta ciocolată.
estică.
1695
Colonişti care călătoreau
Ciocolata s-a extins de asemenea şi în America de sud- spre Santa Fe au în
vest. Exploratori, soldaţi şi colonişti transportau ciocolata pe provizii şi ciocolată.
măsură ce se aventurau la nord de Noua Spanie (Mexicul de
1712
astăzi). Turtele de ciocolată erau uşor de transportat şi rezistente Misionari iezuiţi în
la degradare, făcându-le ideale pentru călătoriile lungi. regiunile statului Mexico,
Sanora şi Sinola,
comandă ciocolată şi
condimente

11
 Prepararea

Ciocolatei
Deşi unele ustensile s-au schimbat de-a lungul timpului, procesul de fabricare
a ciocolatei în America secolului 17 a rămas relativ neschimbată de
secole. Coloniştii urmau un proces de 4 paşi asemenea aztecilor
AVENTURA
din antichitate: prăjire, vânturare, măcinare şi modelare.
CIOCOLATEI
Pasul 1: Prăjirea Linie temporala
Prăjirea permite ca boabele de cacao să capete aroma
1728
optimă. Era nevoie de un ciocolatier experimentat care se baza de Englezul Walter
miros şi pe văz şi decidea când boabele erau gata. Prăjirea prea Churchman dezvoltă
îndelungată ducea la arderea boabelor iar dacă erau prăjite prea un motor cu apă care
puţin căpătau un gust amar. alimentează moara
Pasul 2: Vânturare sa din Bristol, Anglia
După răcire, boabele prăjite 1737
sunt vânturate. Boabele erau puse în Un ziar din Boston
coşuri şi aruncate în aer. Astfel era public o reclamă la
îndepărtata cojiţa subţire de pe boabe. un aparat manual de
Pasul 3: Măcinare făcut ciocolată.
Boabele erau apoi aşezate pe o piatră 1765
fierbinte numită metat (stânga). Ciocolatierul James Baker începe
apăsa cu o altă piatră, numită mano, folosind să producă ciocolată
ambele mâini, măcinând sau zdrobind boabele de în Dorchester,
cacao, prin frecare de piatra fierbinte. Dacă nu Massachusetts; mai
era disponibil un metat se utilizau mortarul şi târziu compania sa
va deveni faimoasă
pistilul (poza sus). Pe măsură ce boabele de
pentru ciocolata de
cacao se măcinau şi se topeau pe piatra fierbinte, înaltă calitate Baker.
se adăugau condimente, iar amestecul se
amesteca până devenea pastă. Astfel de 1770
ustensile erau potrivite pentru prepararea în casă, dar nu şi pentru James Watt
perfecţionează
producţia în masă. Era necesară o maşinărie odată ce ciocolata a motorul cu abur, care
devenit băutura preferată a coloniştilor. ajută la o creştere
Pasul 4: Modelarea impreionantă a
Pasta de ciocolată produsă pe metat era răzuită şi pusă în producţiei de
forme unde era lăsată să se solidifice în forme rotunde sau cuburi, ciocolată.
spre a fi vândute publicului. Acasă sau într-o ciocolaterie, ciocolata .
solidă era răzuită şi pusă în lichid fierbinte (lapte sau apă), într-un ibric special. Cu
un băţ de lemn, numit molinilo se amesteca viguros până se dizolvă ciocolata şi se
formează o spumă deasupra. Apoi băutura de ciocolată şi spuma era turnată într-o
cană elegantă din porţelan scump.

12
 Ciocolata
un aliment sănătos şi medicament
De-a lungul istoriei, s-a
crezut că ciocolata are AVENTURA
numeroase beneficii pentru
sănătate. De fapt, ciocolata era
CIOCOLATEI
prescrisă ca medicament pentru Linie temporala
vindecare sau prevenirea mai 1552
multor boli. Un document intitulat
Manuscrisul
În 1570, medicul spaniol Badianus listează
Francisco Hernandez a călătorit multe afecţiuni în
în Lumea Nouă, într-o expediţie care planta de cacao
este utilizată ca
ştiinţifică pentru studierea
remediu.
plantelor medicinale. El a
documentat utilizarea arborelui 1662
de cacao, de către azteci, Henry Stubbe,
pentru tratarea durerii de doctorul regelui
Charles al II-lea al
stomac, diaree, febră, tuse,
Angliei, scrie că
durere în piept, hemoroizi, ciocolata poate trata
oboseală, probleme dentare şi multe altele. Pentru astfel de apoplexia şi
remedii, cacaua era adesea amestecată cu late ingrediente, cum melancolia
ar fi diferite rădăcini, plante sau scoarţă de copac, obținându-se o ipohondrică.
băutură medicinală de ciocolată.
1685
În plus faţă de beneficiile asupra sănătăţii, ciocolata a fost O reţetă pentru
considerată mult timp ca un aliment (deşi în formă lichidă) decât ciocolată medicinală
un desert. Conchistadorul Girolamo Benzoni scria: „cacaua este văzută într-o
satisface şi revigorează corpul dar nu te îmbată”. publicaţie franceză.
De-a lungul secolelor XVII şi XVIII, doctorii din Europa au 1761
experimentat cu ciocolata şi au concluzionat că are într-adevăr Almanahul lui
beneficii asupra sănătăţii. Ciocolata era deseori vândută în spiţerii Benjamin Franklin’s
– farmaciile din trecut – alături de medicamente şi balsamuri Poor Richard’s
vindecătoare. Coincidenţa a jucat un rol important în stabilirea Almanack,
importanţei ciocolatei ca remediu – pacienţii se recuperau cu ea, recomandă ciocolata
ca tratament pentru
dar posibil că şi fără. Totuşi, ştiinţa modernă vine în sprijinul unor
pojar.
afirmaţii istorice. Boabele de cacao conţin substanţe chimice
numite flavonoide. Aceşti compuşi ajută în prevenţia înfundării
arterelor, asigurând un flux sanguin sănătos şi îmbunătăţind
funcţiile cognitive (procesul de gândire).

Ştiai că?
O pătrăţică
13 de ciocolată asigură suficientă energie
pentru a merge 50 de metri.
 Pro sau Contra ciocolata neagra
Nr. Crt. PRO
1 Este bogată în antioxidanţi
Ciocolata neagră conţine circa 40 de g de
antioxidanţi per porţie, făcând-o o sursă
importantă de substanţe anti-îmbătrânire.
În afară de faptul că ne întinereşte, previne
îmbătrânirea prematură a organelor,
rezultând un corp mai sănătos şi mai în
formă.
2 Conţine substanţe care
îmbunătăţesc starea de bine
Nici nu e de mirare că te simţi aşa bine
după ce mănânci ciocolată. Ciocolata
neagră poate creşte secreţia de hormoni ai
fericirii din corp.
3 Poate ajuta la tratarea anumitor
boli
Ciocolata neagră conţine procianide, o
clasă de flavonoide care sunt capabile să
previne creşterea celulelor canceroase,
precum şi reducerea glucozei în sânge.
4 Îţi permite să te bucuri de un
desert sănătos
Ciocolata neagră este o alternativă
sănătoasă la alte tipuri de ciocolată cu un
conţinut ridicat de zahăr sau alte arome,
astfel că atunci când ţi-e pofta de ceva
dulce alege ciocolata neagră.
14
Contra
Conţine zahăr
Chiar dacă ciocolata neagră are un gust
amar nu înseamnă că nu conţine zahăr
procesat. 100 de g de ciocolată neagră are
suficient zahăr cât să asigure necesarul
zilnic al unui adult. Nefiind dulce, suntem
tentaţi să consumăm mai mult, crescând
riscul de diabet, carii sau alte boli.
Are multe calorii
O porţie de ciocolată conţine circa 300 de
calorii
Are grăsimi şi cafeină
Cacaua are cantităţi importate de cafeină,
care, în doze mari, pot cauza palpitaţii,
insomnii, anxietăţi. Ciocolata neagră
conţine şi grăsimi nesaturate, mai ales
dacă e cu lapte.
Dă dependenţă
Pentru că ciocolata îmbunătăţeşte starea
de spirit, va fi o tendință să depinzi de ea
de fiecare dată când ai nevoie de un
impuls.
 Plantatii de Cacao
şi rute de comerţ
Maiaşii au creat primele plantaţii de cacao prin curăţarea ariilor depresionare
din pădurile tropicale din Peninsula Yucatan şi plantând arbori de cacao. Mai târziu,
aztecii au făcut plantaţii de cacao de-a lungul coastei Pacifice, a Mexicului şi El
Salvadorului de astăzi.

Spaniolii au găsit plantaţii de cacao în insula Cuba, Trinidad şi Hispaniola

(Haiti şi Republica Dominicană de astăzi), precum şi în Ecuador şi Venezuela şi
America de Sud. Francezii au stabilit plantaţii în Martinica şi St. Lucia. Englezii
aveau plantaţii în Jamaica.

Boabele de cacao de pe aceste plantaţii erau printre bunurile care se

comercializau între Lumea Nouă şi cea Veche, în ceea ce s-a numit comerţ
triunghiular. Aceste rute (vezi harta) formau în general triunghiuri de-a lungul
Oceanului Atlantic, pe măsură ce vasele transportau bunuri între America, Europa şi
Africa.

Într-o rută tipică, vase din New England, transportau lemn şi peşte sărat spre
sud, de-a lungul Coastei de vest a Americii, probabil oprind la New Zork sau
Philadelphia pentru a lua grâne i pentru a conserva carnea, înainte de a continua
spre Indiile de Vest din Caraibe. Vasele schimbau încărcătura cu zahăr, cacao şi alt
bunuri care erau aduse înapoi în Anglia. Aceste bunuri erau apoi schimbate pentru
haine şi mobilă, care ajungeau în Coloniile britanice pentru a fi vândute.

Un alt triunghi se forma când zahărul era transportat din Indiile de Vest în
New England, pentru fabricarea romului. Vasele transportau romul spre coasta de
vest a Africii, unde era dat în schimbul sclavilor. Sclavii erau aduşi în Indiile de Vest
sau coloniile sudice şi erau vânduţi să muncească pe plantaţii.

15
 Inovaţii în fabricarea

Ciocolatei
Cum a devenit ciocolata din exclusiv o butură la a lua forma
de bomboane, prăjituri, torturi? Povestea începe în 1828. Atunci un
chimist olandez, Coenraad van Houten senior, a reuşit să separeu
grăsimea din boabele de cacao, printr-un proces numit tescuire.

Boabele de cacao sunt măcinate într-un lichid, iar apoi

lichidul este tescuit. Tescuirea prin presare în exterior, expulzează sau îndepărtează
mare parte din grăsimea lichidului – o substanţă galbenă denumită unt de cacao.
Untul de cacao se colectează. Ciocolata uscată care rămâne este pulverizată
formând pudra de cacao. Ciocolatierii amestecă apoi diferite componente, împreună
cu zahărul, în diferite proporţii, pentru a obţine aroma şi textura pentru a face
produse din ciocolată.

Asta au făcut fraţii Richard, Frances şi Joseph Fry, de la compania engleză

J.S Fry şi fii, în 1847. Au amestecat untul de cacao, cacaua pudră şi zahărul,
formând o pastă, iar amestecul a fost turnat în matriţe şi lăsat la răcit şi astfel au
format prima bomboană de ciocolată. Era înecăcioasă, nisipoasă, dar un succes.

Problema cu asprimea a fost rezolvată în 1879. Ciocolatierul

elveţian Rodolphe Lindt a inventat maşinăria care amesteca
ingredientele timp de 3 zile. Procesul a devenit cunoscut ca scoicare,
pentru că maşinăria lui Lindt (spre deosebire de cea de azi – poza de
sus stânga) semăna foarte mult cu o scoică. Prin acest proces de
scoicare particulele mari erau bine strivite şi amestecate puternic şi
eliminau mult din aciditatea naturală a boabelor de cacao. Rezultatul a
fost o ciocolată delicioasă cu textură fină.

O altă îmbunătăţire a procesului de fabricare a ciocolatei a fost

inventarea procesului de temperare. Crescând şi micşorând repetat temperatura
ciocolatei, producea o tabletă de ciocolată cu o suprafaţă strălucitoare şi cu rupere
plăcută.

Prin 1900, inovaţiile aduse procesului

de fabricare au pavat drumul ciocolatei pe
care o ştim astăzi.

16
 Ciocolata
La extremităţile Pământului
La începutul secolului 20 exploratorii Arcticii şi Antarcticii au
încercat iniţial să atingă Polul Sud şi Polul Nord, iar apoi să
exploreze aceste locuri îndepărtate. Numele lor au devenit sinonime
cu aventură şi eroism: Roald Amundsen, Robert Peary, Robert
Scott, Ernest Shackleton. Toţi aveau în provizii ciocolată.

De exemplu, prima expediţie Antarctică a lui Robert Scott

(1901 - 1904) includea 1500 de kg de tablete de ciocolată şi
ciocolată pudră (pentru prepararea ciocolatei calde). Colibele
construite pe drum erau încărcate cu ciocolată i alte preparate.

Din acele zile timpurii, exploratorii au

continuat să depindă de ciocolată pentru
energie şi confort. În 1988, Helen Thayer, la
vârsta de 50 de ani, a devenit prima femeie
care să călătorească pe jos singură până la
Polul Nord. Singurul ei companion era câinele
său Charlie. Thayer a mers şi a schiat 585 km
– trăgând după ea o sanie de 70 de kg
încărcată cu provizii, incluzând combustibil
pentru topirea zăpezii (pentru a obţine apă potabilă) şi pentru a prepara ciocolată
caldă, ceea ce o ajuta să înlocuiască caloriile pe care le ardea prin efortul depus. În
jurnalul ei scrie: „Am mâncat repede, am dat pe gât o cană de
ciocolată caldă…Eu şi Charlie eram gata de drum.”

În afară de Nordul şi Sudul Terrei, ciocolata a ajuns şi în cel

mai înalt loc şi în cel mai adânc. Pe 29 mai 1953, Sir Edmund Hillary
şi şerpaşul său Tenzing Norgay au devenit primii care au ajuns în
vârful Muntelui Everest, cel mai înalt vârf din lume. Hillary nota în
jurnalul său că „Tenzing a făcut o mică groapă în zăpadă şi a pus
nişte ofrandă pentru zeii Everestului, biscuiţi şi ciocolată”.

Cel mai adânc loc de pe Pământ a fost atins în 1960,

când Jacques Piccard şi Don Walsh au coborât 11 km în bazinul
Trieste, pe fundul oceanului Pacific în Groapa Marianelor. Acolo
au mâncat o tabletă de ciocolată pentru a sărbători, înainte de a
se întoarce la suprafaţă.

17
 Ciocolata
În spaţiu
Înainte ca John Young şi Robert Crippen să
piloteze în prima misiune din 1981, ei au avut o
cerere specială: ar putea M&M să fie incluse în
raţiile de alimente? Cu siguranţă! Şi aceste
bomboane ca nişte nasturi au devenit parte din
meniu-ul astronauţilor de atunci.

Nu a fost prima ciocolată

în spaţiu. Această onoare
i-a revenit unui tub cu cremă de ciocolată transportat de către
primul om care a ajuns în spaţiu – cosmonautul rus Yuri
Gagarin – în 1961. La sfârşitul anilor 1960 şi începutul anilor
1970, ciocolata a călătorit pe lună în misiunile Apollo. În
meniu erau pachete de budincă de ciocolată deshidratată, iar
astronauţii injectau apă printr-un orificiu. Ciocolata caldă era
un alt desert apreciat de astronauţii de pe Apollo.

De atunci, mai multe tipuri de ciocolată au ajuns în

spaţiu, dar niciunul nu a fost aşa popular ca bomboanele M&M. Acestea au călătorit
în spaţiu de mai mult de 130 de ori.

18