Ateroscleroza (ATS) şi Aterogeneza (ATG)

Trebuie remarcat şi faptul că toate alimentele de origine animală conţin colesterol şi că nici unul
din cele de origine vegetală NU conţine colesterol. Totuşi există şi dintre produsele de origine
animală, câteva alimente care conţin mari cantităţi de colesterol. Aceşti veritabili recordmeni raportaţi
în miligrame la 100 de grame produs sunt :
- creier 330 mg% (am găsit însă şi date care l-ar situa undeva pe la 2300 mg% !)
- rinichi 1764 mg%
- ficat 450 mg%
- gălbenuşul de ou 220-300 mg% (şi aici am găsit 3 studii recente care-l urcă pe la 1200-1600 mg%)
- untul 240 mg%
- inima, pielea de animale, moluştele şi crustaceii marini, conţin şi ele valori ale conţinutului de
colesterol, încadrabile între recordmeni. Nu am găsit date însă despre aceste produse în ceea ce
priveşte conţinutul lor colesterolic.
Cantităţi aproximative de colesterol în alte alimente :
- carnea de vită pulpă 133
- porumbel 122
- pulpele de pui dezosate 95
- iepure de casă 92
- cârnaţul şi raţa sălbatică 89
- ton 87
- parizerul şi salamul de şuncă 84
- jambon 83
- carnea de viţel, miel, vită, porc file 77
- pieptul de pui dezosat 74
- carne tocată, iepure sălbatic 72
- carne de vită vrăbioară, pulpa de porc, fazan 71
- carnea de vită muşchi 70
- cotlet de porc, piept de curcan 67
- crap 65
- bâtlan 63
- rulada de carne de vită 62
- păstrăv 61
- şunca de Praga, scrumbia 60
- crenvurşti 57
- ştiuca, plătica 55
- carnea de porc slabă 53
- prepeliţa 49
- sardele 39
- somon 38
- caşcavalul 37 (dar în funcţie de numărul de ouă, această valoare poate fi mult depăşită !)
- lin, smântână 33
- brânza topită cu 20% grăsime la greutatea uscată 28
- carnea de şalău 26
- brânza de vaci cu 20% grăsime la greutatea uscată 16
- brânza topită cu 10% grăsime la greutatea uscată 10
- brânza de vaci cu 10% grăsime la greutatea uscată 7
- lapte, chefir 5
- brânza de vaci degresată 1 mg %.
Ideal este ca nivelul colesterolului din sânge (sau colesterolemia), să fie de 100 + vârsta în ani
(exprimat în miligrame la 100 ml de sânge), sau cel puţin sub 160 mg%. Se consideră drept valoare
normală o colesterolemie cuprinsă între 160-190 mg%. Sub 160 mg% colesterolul se “spală” de pe
vase, iar peste 190-200 mg% acesta se va depune pe vase, depunere care va fi cu atât mai accentuată cu
cât colesterolemia este mai înaltă. Când se determină valorile colesterolemiei (denumite în continuare
"colesterol total” şi prescurtat CT), este bine şi util a se determina şi alte fracţiuni lipidice ca de pildă :
 - LDL-Colesterolul, care este transportatorul de colesterol de la ficat la vase şi ţesuturi, cunoscut şi
prin denumirea de “colesterol rău”. Valorile acestuia nu trebuie să depăşească 100 mg% şi cu cît
este mai scăzut sub această valoare cu atât mai bine ! ;
- HDL-Colesterolul, sau transportatorul de colesterol din vase şi de la ţesuturi spre ficat, cunoscut
şi sub denumirea de “colesterol bun”. Nivelul sangvin al acestui transportator este bine să
depăşească 40-50 mg% şi cu cât e mai mare cu atât mai bine ! ;
- TG (trigliceridele sau grăsimile) sangvine, ale căror valori nu trebuie să depăşească 180 mg%
Ani la rândul s-a considerat că boala aterosclerotică este strict apanajul vârstelor adulte de peste 30-
40 de ani, însă s-a constatat cu stupoare că ATS, în cazul unui stil de viaţă greşit şi al unor obiceiuri
alimentare nesănătoase, apare începând de la vârsta de 2 ani. Un obicei alimentar greşit, dar extrem
de răspândit, este acela de a da copiilor, în cadrul alimentaţiei diversificate gălbenuş de ou, sau
ficat. Uitaţi-vă în tabelul de mai sus cât colesterol conţin aceste alimente şi ce dezastre sunt în
stare să producă la nivelul arterelor copilului încă din fragedă pruncie !
ATS chiar avansată, regresează în luni-ani, dar doar prin schimbarea modului de viaţă. O
dietă edenică formată din legume, fructe şi cereale + exerciţii fizice măcar o oră în fiecare zi +
normoponderalitate + peste 2 litri de lichide pe zi + cumpătare + reducerea stresului + odihnă de 8-
10 ore pe zi (practic întreg sistemul NEW START) FAC MINUNI DE VINDECARE, mai ales în
bolile cardio-vasculare, dar şi-n diabetul tip II, ulcer, depresii etc.
ATS este şi cauză de diabet. Ea apare şi ca o consecinţă a unui exces de TG, dar cea mai frecventă
cauză este cea colesterolică.

Factori ATG (majoritatea fiind şi crescători ai CT)

1) Fumatul este unul dintre cei mai importanţi factori pro-ATG.. Fumatul este nociv şi prin cantitatea
mare de radicali liberi pe care-i produce, aceştia determinând adevărate “răni” pe vase, de care va
adera foarte uşor colesterolul. Radicalii liberi de oxigen, fac ca LDL-C să se transfere
subendotelial, să se oxideze şi să stimuleze astfel procesul de ATG, la rându-le având şi un
potenţial pro-cancerigen foarte important ;
2) Stresul este ATG prin 2 mecanisme: în primul rând el creşte eliberarea de catecolamine
(Noradrenalină şi Adrenalină) care vor face ca lipidele din depozite să treacă în vase (crescând
astfel CT şi TG) şi pe calea nervului vag, va determina o importantă stimularea pancreatică cu un
“şoc” insulinic consecutiv; iar insulina la concentraţii mari fiind un important factor ATG ;
3) Alcoolul etilic determină şi el stimularea procesului de ATG. Consumul de alcool, datorită
proprietăţii sale de excepţional solvent, va “săpa” în peretele vascular, va produce răni, locuri
numai bune de care va adera colesterol şi TG, determinând ATS. Peretele va avea de suferit, îi va
scădea rezistenţa şi procesul de ATG va fi declanşat sau / şi întreţinut ;
4) Aportul alimentar de colesterol la un nivel de peste 250 mg pe zi, printr-o alimentaţie
preponderent de origine animală, sau prin recordmeni în colesterol. ATS se produce şi dacă voi
consuma alimente bogate în TG, ca de pildă carne de porc, somn etc. care au într-adevăr cantităţi
nu prea mari de colesterol, dar conţin mari cantităţi de grăsimi (acizi graşi saturaţi şi TG);
5) Cafeaua şi în special cea turcească sau cea ne-“filtru”, conţine kaweol şi cafestol, 2 substanţe ce
produc creşterea CT ;
6) Scăderea aportului de Magneziu alimentar printr-o dietă săracă în vegetale cu frunze verzi (deşi
nu au frunze verzi comestibile, curmalele sunt pe primul loc în seria celor mai bogate alimente în
Magneziu !), se însoţeşte întotdeauna de o creştere importantă a TG şi de o creştere a LDL-C şi a
VLDL-ului (transportorul de TG de la ficat la vase şi ţesuturi) ;
7) Deficitul de acid folic, vitamină B 6, şi B12, determină o importantă acumulare de homocisteină în
sânge. Câteva date despre această substanţă :
Homocisteina este o substanţă care derivă din amino-acidul metionină după ce acesta îşi pierde
gruparea metil (fiind un agent de metilare), prin diverse reacţii chimice. Ea are proprietăţi pro-
coagulante, care ridică la niveluri nebănuite cantitatea şi agresivitatea radicalilor liberi de la nivelul
vaselor, oxidează LDL-C şi măreşte riscul osteoporozei. Este demn de remarcat că aportul prin surse
vegetariene a celor 3 vitamine enumerate mai sus dă o protecţie sigură împotriva efectelor
dezastruoase ale homocisteinei, dar să nu uităm nici un moment că primele 2 vitamine se distrug în
proporţie de peste 50% prin fierbere sau prin procesarea alimentelor. O mare parte dintre medicii
cardiologi susţin că homocisteina este responsabilă de cea mai mare parte a evenimentelor cardio-
vasculare cu risc vital (infarct miocardic, accident vascular cerebral etc.) la pacienţii la care
colesterolul are valori normale sau chiar scăzute.
Excesul de homocisteină are şi efect pro-coagulant pronunţat, cu riscurile cardio-vasculare de rigoare
ce decurg din acest fapt.
S-a demonstrat că anumiţi factori (cafeaua, fumatul, alcoolismul cronic, obezitatea,
anticoncepţionalele orale, stimularea hormonală steroidiană “ilicită” a creşterii musculare sau / şi
a performanţelor fizice din cadrul diverselor activităţi sportive, excesul de niacină, sedentarismul
etc.) cresc cantitatea de homocisteină din sânge uneori la valori enorme (de exemplu asocierea dintre
cafea şi fumat la ambele sexe), în timp ce alţii determină scăderea concentraţiei plasmatice şi implicit
a periculozităţii acestei substanţe (hormonii estrogeni, de sursă naturală sau alimentară, exerciţiul fizic,
medicamentul TamoxifenR, la persoanele care fac tratament pentru cancerul de sân, aportul alimentar
cu o proporţie echilibrată a vitaminelor B4, B6 şi B12).
Aceste date vin să demonstreze că femeile, persoanele active fizic cât şi cele care utilizează alimente
bogate în fito-hormoni estrogeni au o protecţie cardio-vasculară importantă. Studii recente arată şi
faptul că există o legătură direct proporţională între frecvenţa bolii Alzheimer şi concentraţiile serice
mari de homocisteină, iar o dietă bogată în acid folic (vezi capitolul 2) ar împiedica declanşarea acestei
boli teribile ;
8) Sedentarismul acţionează prin scăderea HDL-C, dar şi prin “băltirea” grăsimilor sangvine, care
dacă nu vor fi antrenate de un flux sangvin mai viguros, se vor depune pe vase ;
9) Acizii graşi (AG) “trans” pe care-i întâlnim în carne, lactate, prăjeli şi-n toate margarinele ;
10) Factorul genetic joacă şi el un rol bine definit în patogeneza ATS, dar poate fi neutralizat sau
amânat în bună măsură prin schimbarea modului de viaţă, dintr-unul nesănătos, într-unul sănătos.
Dacă am ascendenţă în strămoşi de boli cardio-vasculare, HTA, cardiopatie ischemică, infarct
miocardic acut, pe un fond de ATS şi dacă nu-mi voi schimba modul de viaţă urgent şi radical (!),
voi risca ATS, HTA şi boli de inimă precoce, deci la o vârstă mai tânără şi într-un mod mai sever
decât înaintaşii mei. Astfel şi speranţa mea de viaţă va fi inferioară lor ;
11) Alimentaţia fără fibre vegetale (ciobanii de la stână), sau cu o cantitate mult sub normal ;
11)Obezitatea este periculoasă pentru toate organele şi sistemele organismului, ea însoţindu-se
aproape întotdeauna, cu excepţia doamnelor “plinuţe” de dinainte de menopauză (şi nefumătoare !), de
o ATS avansată. Persoanele supraponderale şi obezii, deşi “nu-i ia vântul”, pentru că sînt “graşi şi
frumoşi”, “îi cheamă pământul” mai repede decât pe ceilalţi. Acum lăsând gluma la o parte, s-a
constatat că la cea mai mare parte a persoanelor supraponderale şi obeze (dar mai ales la cei cu
obezitate abdominală), există o creştere a secreţiei de insulină. Această obezitate abdominală nu va fi
doar spre în afară (burta), ci va fi şi spre înăuntru, afectând totodată organele şi vasele abdominale.
Depunerile ATS de pe vase, vor înfunda şi receptorii de insulină ; pentru ca acest hormon să fie totuşi
eficient pancreasul va forţa producţia unei cantităţi crescute de insulină, dar după o perioadă nu prea
îndelungată de timp, producţia pancreatică de insulină va diminua, determinând diabetul zaharat de tip
II. Perioada de timp în care insulina se produce într-o cantitate mare, este răspunzătoare şi de
aterogenitatea crescută a acestui hormon, fireşte la doze mari;
12) Folosirea glucidelor simple şi / sau a dulciurilor concentrate (zahăr, miere, bomboane, prăjituri,
ciocolată etc.) în cantităţi mari sau zilnic ;
13) Folosirea anticoncepţionalelor orale, dar în special la femeile fumătoare e un dezastru pentru
vase. ATG va fi extrem de rapidă, dacă cei 2 factori amintiţi se vor asocia, dar şi doar în prezenţa
primului factor, ea va fi accentuată. Este înlăturată şi neutralizată protecţia hormonală pe care o au
femeile, prin hormonii estrogeni şi drumul spre ATS e deschis şi grăbit. Anticoncepţionalele luate
zi de zi peste 2 ani, sunt periculoase, ele fiind capabile să inducă o HTA cu valori foarte mari, greu
de coborât şi cu un număr mare de medicamente ;
14) Beta-blocantele. Aceste medicamente sunt folosite la persoanele cardiace pentru a combate sau
preveni eventuale tulburări de ritm (extrasistole, fibrilaţie atrială), în fazele precoce de după un
infarct miocardic acut, în tratamentul HTA, al cardiopatiei ischemice, al insuficienţei cardiace, sau
la persoanele care au un puls regulat dar care depăşeşte 90 de bătăi pe minut. DAR aceste
medicamente produc în timp şi alterarea profilului lipidic al pacienţilor, în sensul creşterii TG, a
CT şi a LDL-C, scăzând HDL-C. Acest lucru este în primul rând valabil pentru beta-blocantele
deprimă generaţie cum ar fi : propranolol, oxprenolol etc. La preparatele noi (atenolol, metoprolol)
 sau de dată şi mai recentă (carvedilol, nebivolol), alterarea profilului lipidic este foarte redusă, în
măsura creşterii selectivităţii medicamentului doar pentru receptorii beta-1. Dacă este absolut
necesar să urmaţi un tratament cu un beta-blocant (toate medicamentele care au terminaţia -olol)
pentru vreo problemă cardio-vasculară, cereţi medicului dvs. curant să vă prescrie un preparat beta-
1 selectiv. Acesta va avea efecte secundare minime pe profilul lipidic ;
15) Lactalbumina, cazeina şi acidul miristic care există în toate preparatele lactate, e drept, în
cantităţi reduse în lapte şi iaurt. După unele studii recente, se pare că acidul miristic din brânzeturi,
nucă de cocos şi ulei de palmier, ar fi cel mai puternic factor hipercolesterolemiant cunoscut.
Lactalbumina şi cazeina la rându-le, reprezintă factori hipercolesterolemianţi marcaţi, dar efectul
lor pro-ATG este cel mai puternic ;
16) Insuficienţa funcţională a glandei tiroide sau hipotiroidia, este şi ea una din cauzele ATS ;
17) Creşterea cantităţii de sare din alimente, se însoţeşte aproape întotdeauna de creşterea
frecvenţei HTA, şi-n timp de ATG ;
18) AG saturaţi sau mai exact un raport supraunitar între AG saturaţi şi AG nesaturaţi va avea ca
rezultat scăderea îndepărtării colesterolului din sânge şi stimularea în acelaşi timp a sintezei
hepatice de colesterol. AG saturaţi şi raportul defavorabil de care am vorbit anterior, se întâlnesc în
toate alimentele de origine animală, unt, margarine şi nuca de cocos ;
19) Curele violente sau / şi bruşte de slăbire dar şi cele efectuate în lipsa unui efort fizic susţinut,
sunt extrem de periculoase pentru vasele de sânge. Din depozitele de grăsime se vor mobiliza AG
saturaţi, care vor ajunge în vase, unde vor “bălti” determinând formarea de ATS, dacă nu vor fi
supuşi rapid arderilor care au loc în muşchi în urma exerciţiilor fizice. La aceste scăderi necugetate
în greutate, are loc şi o descărcare crescută de catecolamine, datorită unui veritabil stres metabolic,
cu creşterea suplimentară a nivelului sangvin al TG ; va creşte şi agregarea plachetară cu risc
trombotic. În acest sens, este total contraindicat postul prelungit, cu sedentarism asociat !!! ;
20) Prăjelile de orice fel, în ulei sau în untură, produc datorită temperaturilor înalte, oxidarea AG atât a
celor saturaţi, cît şi a celor nesaturaţi, iar aceştia din urmă devin din anti-aterogeni, pro-aterogeni.
Prin prăjire, forma naturală “cis” a AG nesaturaţi anti-ATG, se transformă în forma “trans”, pro-
ATG. O rezistenţă remarcabilă la prăjire o are uleiul de măsline, dar ar fi bine să nu ne bazăm prea
mult pe această proprietate a sa, deoarece şi el suferă un proces de oxidare. Refolosirea uleiurilor,
sporeşte potenţialul ATG al acestor uleiuri oxidate, cu apariţia radicalilor liberi ATG şi cancerigeni.
Practic, uleiurile prăjite se regăsesc pe vasele de sânge în zeci de minute după ce-au fost consumate
;
21) Dieta cu pro-oxidante (de genul nitraţilor şi nitriţilor, a emulgatorilor, a stabilizatorilor a
conservanţilor şi coloranţilor, folosiţi în industria alimentară la fabricare preparatelor din carne), în
lipsa unei diete care să conţină cantităţi suficiente din vitaminele C, E şi A, este generatoare de
ATS ;
Un profil lipidic alterat, semnifică un risc ATG crescut. Acest lucru înseamnă un LDL-C peste 100
mg%, sau / şi un HDL-C sub 40 mg%, sau / şi un CT peste 190 mg%, sau / şi nişte TG peste 180 mg
%. Amintiţi-vă valorile normale de la începutul acestui capitol pentru profilul lipidic !
22) Diabetul zaharat reprezintă un factor important generator de ATS, prin glucoza polimerizată pe
care o depune pe vase, prin alterarea profilului lipidic, care însoţeşte deseori ca o umbră diabetul
zaharat şi prin concentraţia ridicată de insulină din vase (în prima fază a diabetului zaharat tip II).
În tratamentul diabetului zaharat, la fel de important ca şi aducerea glicemiei la valori
normale este şi normalizarea profilului lipidic ;
23) Consumul a peste 3 linguri de ulei pe zi, stimulează ficatul să producă TG şi colesterol, uneori la
niveluri de-a dreptul periculoase, tocmai din această sursă aparent benignă. Deci, consumaţi cel
mult 3 linguri de ulei pe zi !!!
.... şi enumerarea ar putea continua oricând pe măsura identificării a noi şi noi factori pro-ATG.
Dintre cei 23 de factori enumeraţi, cuplarea a 2 sau mai mulţi factori, este responsabilă de o
creştere importantă a riscului cardio-vascular ATG.

Factori anti-aterogeni (majoritatea fiind şi scăzători ai colesterolului)

1) Exerciţiul fizic şi niacina (vitamina B3), sunt cei mai importanţi factori ce produc creşterea HDL-
C.. Niacina o găsim în drojdii (deci şi-n pâine !), germeni de grâu, soia, cartofi, caise uscate,
seminţe de in, piersici etc. Niacina îşi exercită mult mai eficientă în prezenţa Cromului ;
2) Vitamina C la doze de peste 100 mg / zi, dă o scădere importantă a CT, cu normalizarea acestuia
în 95-98% din cazuri. Este cea mai puternică substanţă naturală anti-oxidantă cunoscută;
3) Vitamina E (după unii autori fiind chiar mai importantă decât vitamina C), determină scăderea
VLDL şi a LDL-C, cât şi creşterea HDL-C, dar în prezenţa vitaminei A. Persoanele care prezentau
claudicaţie intermitentă la parcurgerea unor distanţe mici, dacă au folosit vitamina E, starea lor de
sănătate s-a ameliorat brusc, la numai câteva săptămâni de tratament ;
4) Vitamina A contribuie şi ea la prevenirea şi combaterea ATS, diminuând semnificativ
evenimentele cardio-vasculare, chiar în prezenţa unui CT mărit. Potrivit unor studii făcute în SUA
se afirmă chiar că 2 morcovi de dimensiuni medii consumaţi în fiecare zi ar reduce colesterolul
plasmatic cu un procent ce ar varia între 15-20% ;
5) Dieta hipo- sau an-colesterolică, determină scăderea CT şi trecerea doar pe colesterolul endogen ;
6) Fibrele vegetale ;
7) Co-enzima Q-10 amplifică rezistenţa ţesutului cardiac la anoxie (lipsa de oxigen), este un anti-
aritmic redutabil, mărind şi forţa de contracţie a inimii. Reprezintă un factor şi de scădere a
tensiunii arteriale ;
8) Luteina este o substanţă organică complexă care dă o protecţie vasculară deosebită anti-ATS. O
găsim în : varză albă şi de Bruxelles, ţelină, mazăre, fasole, broccoli, spanac, avocado, salată, etc.
Cu cât fructului sau legumei care conţine luteină este mai intensă, cu atât cantitatea acesteia este
mai mare ;
9) Bioflavonoidele (nuci, pieliţa internă a citricelor, legume, seminţe, hrişcă, sâmburii de struguri),
dau o protecţie semnificativă a pereţilor vasculari împotriva ATS, şi prin efectul lor anti-oxidant
redutabil, inhibă oxidarea LDL-C ;
10) Germenii de grâu sau fulgii de grâu germinat (circa 100 g pe zi), scad şi colesterolul şi
trigliceridele. Coboară în acelaşi timp şi nivelul LDL-C ;
11) Sulfatul de condroitină (din extractele de aloe) are proprietatea de a reduce semnificativ placa de
aterom şi chiar de a vindeca vasul care anterior fusese sclerotic ;
12) Nu cred c-ar fi greşit dacă am insera aici şi aloe vera gel, dar nu în absenţa factorilor care se
regăsesc în cadrul acestei enumerări. În zadar mă voi baza pe proprietăţile miraculoase ale aloei,
dacă obiceiurile mele în ceea ce priveşte stilul de viaţă sunt reprobabile. Beneficiile ar fi minime şi
ar fi păcat !;
13) Cromul ridică semnificativ nivelul seric al HDL-C ;
14) Cuprul (nuci) previne arterita obliterantă ;
15) AG “cis” (ce există în toate produsele de origine vegetală) inhibă producţia şi secreţia VLDL
hepatic. Scăzând transportorul, vor scădea şi TG transportate de către acesta ;
16) AG omega 6 din soia, porumb şi floarea soarelui, scad CT şi au un rol important în menţinerea
curăţeniei vaselor de sânge ;
17) AG omega 3 (acidul linolenic, eicosapentaenoic şi docosahexaenoic), care se găsesc în soia, nuci
şi seminţe de in ;
18) Hormonii estrogeni, produşi în cantităţi mari la femei în perioada de dinainte de menopauză
de către cele 2 ovare şi-n cantităţi mici, atât la femei cât şi la bărbaţi, de către glandele cortico-
suprarenale. Ei asigură o protecţie cardio-vasculară importantă anti-ATS, mai ales la femei, la care,
spre invidia bărbaţilor (dintre care şi a subsemnatului !), chiar la obezităţi mari în premenopauză,
TA se menţine la valori normale, iar vasele curate. Însă în post-menopauză, egalizarea cu bărbaţii a
riscului ATS al femeilor, are loc după maximum 5 ani. Am însă veşti bune şi pentru bărbaţi :
estrogeni asemănători celor produşi de ovarele femeilor, se găsesc în soia (fito-estrogeni) în
cantităţi mari, şi-n frunzele de pătrunjel. Suplimentar, pătrunjelul mai conţine şi o substanţă
asemănătoare celei extrase din rădăcina de Gingko Biloba (Ginseng), responsabilă de o creştere a
rezistenţei vasculare anti-ATS. Tot pătrunjelul mai conţine şi 240 mg / 100 g produs de vitamina C
(necesarul pe 4 zile din această vitamină), fiind al IV-lea în seria celor mai bogate alimente în
vitamina C (după măceşe, coacăze negre şi kiwi). Estrogenii produc o creştere importantă a HDL-
C, cît şi o scădere drastică a LDL-C, aceste efecte fiind inhibate în totalitate de fumat. Astfel, o
 femeie care fumează, îşi pierde automat protecţia vasculară estrogenică, riscând ATS înainte de
menopauză, fenomen care în lipsa fumatului la femei este excepţional ;
19) Normoponderalitatea reprezintă un factor de armonie pentru întreg profilul lipidic, iar o scădere a
greutăţii lent şi persistent către normoponderal, la un supraponderal sau obez, are ca efect o
îmbunătăţire a profilului lipidic şi deseori normalizarea acestuia ;
20) Monoxidul de azot (NO) se formează sub acţiunea unei enzime (oxid nitric sintetaza) asupra
amino-acidului arginină. Constituie un factor vasodilatator deosebit de important, în special la
nivelul vaselor mici şi mijlocii şi-n acelaşi timp previne formarea plăcii de ATS. Surse de arginină :
spirulina, soia, nucile, arahidele, migdalele, alunele, fistic etc.
21) Unele medicamente acţionează pe unele fracţiuni lipidice spre a le normaliza, dacă doar
schimbarea modului de viaţă nu a condus concomitent la aceasta (ceea ce se întâmplă foarte rar):
- statinele (sim-, pra-, atorna-, flu-, lo-, rosu-, ceri-vastatina) scad LDL-C cu 30-50% (cu cît sînt
mai mari valorile iniţiale, cu atât va fi mai importantă scăderea !), scad CT cu 20-30%, scad TG
cu 20-35% şi cresc nesemnificativ HDL-C cu 0-10%. Statinele inhibă şi enzima HMG-CoA
reductaza şi prin intermediul scăderii producţiei de mevalonat, va scădea şi producţia de
colesterol hepatic (unii susţin că această producţie hepatică endogenă de colesterol ar fi chiar
inhibată total) şi osteoclastele ar fi inhibate, cu rol de protecţie şi anti-osteoporotică. Scăzând
producţia şi de VLDL, vor scădea şi TG circulante, va creşte şi producţia de protoxid de azot
(NO) cu efect vasodilatator, antiinflamator şi antioxidant, scăzând trombogenitatea şi fixând
placa de aterom. În timp determină şi reversibilitatea disfuncţiei endoteliale şi a remodelării
vicioase vasculare. Statinele reprezintă medicaţia de primă alegere la un profil lipidic alterat, în
lipsa unui răspuns optim la schimbarea modului de viaţă ; tot statinele, dau o reducere majoră a
mortalităţii cardio-vasculare, cresc durata de supravieţuire la pacienţii care le folosesc, scad
evenimentele coronariene majore şi riscul de accident vascular cerebral. Administrarea lor
precoce la pacienţii cu infarct miocardic acut, dă rate de supravieţuire semnificativ crescute, faţă
de persoanele care n-au beneficiat de medicaţia statinică ;
- fibraţii (clo-, benza-, feno-fibrat şi gemfibrozilul), determină creşterea HDL-C, scăderea TG,
influieţând însă discret un LDL-C, sau un CT crescut (în sensul scăderii lor). Se pot da singuri
sau în asociere cu statinele, preferabil când avem un HDL-C scăzut şi / sau TG crescute.
Întrebare : de ce să iau întâi fi-braţi când pot consuma fi-bre ?
- inhibitorii enzimei de conversie a Angiotensinei II (capto-, enala-, lisino-, quina-, spira-,
trandola-, rami-, benaze-, fosino-pril), blochează ATG şi stabilizează placa de aterom. Efectul lor
de bază este cel anti-hipertensiv şi electiv în insuficienţa cardiacă ;
- dihidropiridinele de ultimă generaţie (amlodipina, felodipina etc.) au aceleaşi efecte referitor
la placa de aterom ca şi inhibitorii enzimei de conversie ai Angiotensinei II ;
Atenţie ! Medicaţia hipocolesterolemiantă (statine şi fibraţi) determină şi unele efecte nedorite.
Astfel scade sau chiar blochează sinteza Co-enzimei Q10, reducând absorbţia şi nivelul sangvin (prin
creşterea eliminării) al unor vitamine cum ar fi : A, D, E, K, B 12. Aşadar această opţiune terapeutică
trebuie lăsată ca o ultimă opţiune şi nu ca primă intenţie în tratamentul hipercolesterolemiei.
22) Proteina din soia produce o scădere a LDL-C, şi una accentuată a CT, la persoanele cu CT crescut.
S-ar părea că acest efect s-ar datora sărăciei în amino-acizi cu sulf a proteinei din soia. S-au
raportat cazuri de normalizare a profilului lipidic doar după câteva săptămâni de “tratament” cu
soia. Consumul de soia mai determină şi o reducere a absorbţiei intestinale a colesterolului şi a
acizilor biliari, cu creşterea eliminării colesterolului mai mult în bilă decât în sânge ;
23) Uleiurile vegetale mononesaturate (ca de pildă uleiul de măsline, care e foarte bogat în acid
oleic), dă o protecţie vasculară remarcabilă, determinând o creştere importantă a HDL-C. Acesta se
comportă ca o veritabilă “sugativă”, care va prelua colesterolul din circulaţie şi-l va duce la ficat
pentru a fi redistribuit. Tot HDL-C este şi un antioxidant puternic, acţiunile sale fiind potenţate şi
de alte antioxidante cum ar fi vitaminele C, E şi A. Popoarele care trăiesc în bazinul Mării
Mediterane şi consumă aproape exclusiv ulei de măsline, deşi uneori consumă cantităţi mari de vin
(francezii şi italienii) sau / şi alimente bogate în colesterol, riscul de a face ATS e mult diminuat,
comparativ cu alte grupuri populaţionale care consumă preponderent ulei de floarea soarelui sau
de soia ;
24) Dieta fără dulciuri concentrate. ”Dacă vreţi să fiţi sănătoşi, să nu aveţi zahăr în casă”, spune un
vechi proverb ;
25) Scăderea consumului de sare are consecinţe benefice asupra vaselor sangvine. Sarea (sau, mai
exact sodiul din sare) se fixează în pereţii vasculari, unde fiecare atom de Na+ va reţine între 8 şi 12
molecule de apă. Astfel vasul se va umfla către interior, îi va scădea diametrul, TA va creşte, iar
HTA este un factor important, recunoscut ca generator al ATS ;
26) Consumul de secară (fulgi, pâine, dar nu pâine albă de secară !), încă nu se ştie prin ce mecanism,
dar e un fapt dovedit că are un impact puternic anti-ATG. S-a constatat că grupurile mari
populaţionale care consumă secară integrală, ar fi aproape complet protejate împotriva ATS, fireşte
dacă nu cumulează alţi factori de risc ;
27) Un raport AG saturaţi / AG nesaturaţi subunitar are un efect hipocolesterolemiant. Acest raport
este subunitar în toate produsele de origine vegetală, cu excepţia nucii de cocos, fiind supraunitar
pentru toate produsele de origine animală ;
28) Câteva date în legătură cu unele elemente chimice care au rol în prevenirea sau / şi combaterea
ATS :
- seleniul, merită o atenţie deosebită. El se găseşte în usturoi, ceapă, praz, leguminoase,
zarzavaturi cereale integrale, germeni de grâu, susan, fistic, sparanghel. Dintre efectele benefice i
se pot enumera următoarele: anti-ATS de primă mână, fiind principalul distrugător al radicalilor
liberi de la nivelul arterelor coronare, prevenind formarea “rănilor” vasculare, locuri de
predilecţie pentru declanşarea procesului de ATS. Creşte HDL-C şi glutation peroxidaza, previne
acumularea metalelor grele în corp, fiind şi un important stimulator şi al imunităţii. Lipsa sa, sau
la un aport insuficient, pot fi responsabile de degenerare musculară, insuficienţă cardiacă, cardio-
miopatii, de creşterea frecvenţei bolilor reumatismale şi canceroase. Dar carnea, alcoolul şi
fumatul, blochează absorbţia seleniului ;
- siliciul. Se găseşte primordial în apa potabilă, tărâţe de cereale, năut, fructe, fasole verde, fragi,
păpădie, sfeclă roşie, struguri, mere, lămâie, usturoi, ceapă, praz, polen. Are un rol deosebit de
important anti-ATG ;
- zincul se găseşte în nuci, castane, piersici, portocale, banane, cireşe, ciuperci, pere, germeni de
grâu, orz, orez, sfeclă roşie, varză, spanac, usturoi, susan, migdale. Protejează împotriva ATS
preponderent vasele cerebrale, este un antioxidant pentru radicalii liberi, având în acelaşi timp şi
un efect blocant de Ca2+ la nivel vascular (dând vasodilataţie şi scăderea TA) ;
- magneziul îl întâlnim în curmale, soia, tot ce-i verde, ovăz, ciuperci, seminţe de floarea soarelui,
bob, migdale, germeni de grâu. Produce scăderea LDL-C, a VLDL şi marcată a TG ;
- iodul din usturoi, ceapă, praz, creson, măr, roşie, pară, struguri, fragi, vinete, morcovi, nap,
spanac, salată, ridichi. Previne depunerea colesterolului în artere şi-i înlesneşte degradarea
(catabolismul) ;
29) USTUROIUL şi “fraţii” săi (ceapa şi prazul), prin conţinutul lor mare de seleniu, iod, siliciu,
zinc şi magneziu, sumează nişte factori deosebit de importanţi de protecţie vasculară anti-ATG.
Consumaţi zilnic usturoi sau / şi ceapă sau / şi praz !!! Vă temeţi cumva de un miros neplăcut şi
respingător al respiraţiei, sau de vreun atac acid la nivelul stomacului ? Nici o problemă ! Nu le
consumaţi crude, ci în supe, mâncăruri fierte, sau la cuptor. Elementele chimice conţinute nefiind
de natură organică, ci anorganică, nu se vor distruge termic şi nici nu-şi vor pierde nimic din
valoarea lor. În plus, usturoiul este şi recordmenul în seleniu şi iod !!!
30) Consumul regulat de leguminoase (soia, fasole, linte, mazăre) ameliorează echilibrul lipidic şi pe
cel glucidic, cu un impact benefic major pentru bolile cardio-vasculare, de nutriţie şi diabet ;
31) Amidonul din cereale şi cartofi, tinde să normalizeze un profil lipidic alterat.
După această enumerare a “prietenilor” şi “duşmanilor” vaselor sangvine, nu se poate să nu
observăm că o schimbare a modului de viaţă la o persoană cu vicii, sau care cumulează mai mulţi
factori de risc este absolut necesară. De-asemenea, un mod de viaţă cât mai sănătos, bazat pe cele 8
principii NEW START, va fi de bun augur pentru vasele de sânge, pentru sănătatea noastră a tuturor şi-
n plus, va constitui un important factor de longevitate.
La o persoană care are un mod de viaţă nesănătos, corpul acesteia suferă, dar reuşeşte uneori
remarcabil să compenseze anumite afecţiuni, care pot rămâne timp îndelungat într-o stare latentă, deci
subclinică. Datorită în primul rând capacităţii extraordinare de compensare şi de regenerare a corpului
nostru, noi avem tendinţa să ne “biciuim” corpurile repetat, ani de zile, fără să constatăm o scădere
palpabilă a gradului nostru de sănătate aparentă. Dar în ciuda acestei capacităţi de refacere, va veni o zi
în care această compensare va fi depăşită, iar sănătatea ne va părăsi. Vine deci şi ziua scadenţei.
 Revenirea la un mod de viaţă sănătos, chiar după ani de trai vicios, va vindeca multe din rănile
produse înainte, iar vindecarea va fi cu atât mai rapidă cu cât vârsta persoanei este mai scăzută,
respectiv factorii de risc cardio-vasculari nocivi au fost mai puţini.
Astăzi în diferite ţări ale lumii, dar aş dori să le remarc în primul rând pe cele puternic industrializate,
se mândresc cu o speranţă de viaţă de peste 75 de ani. Dar cu ce preţ ? Începând de pe la vârsta de 40
de ani, sau şi mai repede (adică de pe la jumătatea vieţii), aceştia încep să fie dependenţi cronici de
medicamente, trăindu-şi a II-a parte a vieţii cu şi de pe urma pastilelor. Asta nu e viaţă ! Întotdeauna i-
am privit cu stimă şi respect pe hunzi (un popor de la poalele munţilor Himalaya) şi pe călugării
tibetani, care trăiesc frecvent peste 100 de ani, dar nedependenţi de nici un fel de medicament şi asta
doar datorită unui mod de viaţă sănătos. Hunzii trec frecvent de 145 de ani, iar la această vârstă nu
tremură, ci aleargă fără probleme după minge, în cadrul întrecerilor lor sportive. Pare ceva incredibil ?
Poate, pentru generaţia noastră de tip “fast-food”, dar pentru ei e ceva perfect realizabil ! De ce n-ar
putea acest exemplu să fie un obiectiv lesne de atins şi pentru noi ? “Dumnezeul” nostru este pântecele
?
Ca medic, de multe ori mă doare când un pacient cu vasele înfundate şi care abia mai suflă, mi se
adresează prin cuvintele : - “Da’ şi la aia să mai renunţ ?” sau “- De acum încolo, chiar nici un pic
de......(“păcură”) să nu mai mănânc ?” E trist să vezi semeni de-ai noştri robi ai apetitului şi poftelor,
care până-n ultima clipă ţin cu disperare la deliciile gustative, dar nesănătoase ale unui mod de viaţă
complet greşit.
Nu sînt în posesia unor studii sau trialuri, dar cred că ar merita să se facă cercetări pe loturi de
medici, în ceea ce priveşte frecvenţa bolilor cardio-vasculare, a diabetului sau a unor profiluri lipidice
alterate. Sunt convins că rezultatele unor astfel de studii ar fi dezastruoase şi ruşinoase pentru breasla
medicală. Şi atunci să ne mai mirăm că pacienţii noştri nu ne ascultă şi nu doresc să-şi schimbe modul
de viaţă, dacă la rându-ne noi, promotorii lui, nu dorim să ni-l schimbăm ? Credeţi că nu ar avea de
departe un impact major asupra pacienţilor săi un medic care nu bea şi nu fumează, are o dietă cît mai
apropiată de cea vegan, e sănătos şi nu doar aparent, arătând cu măcar 10-20 de ani mai tânăr decât
vârsta din buletin ? Acest doctor va putea spune “fă aşa !”, pentru că “şi eu fac aşa, şi uite cum mă
simt, cum arăt etc.!”
Veţi spune că am ceva cu firmele de medicamente, dar nu este nici pe departe adevărat. Totuşi
acestea plătesc bani grei pe studii extinse, pentru a dovedi eficienţa sau ineficienţa unor medicamente
(oricum, ei se vor regăsi în cheltuielile de reclamă, cercetare, protocol din preţul medicamentului
respectiv, pe care până la urmă tot pacientul îl va plăti !), pe simpozioane în diverse oraşe ale ţării şi
alte manifestări ştiinţifice, dar pe orice cale se tentează ca medicii să fie convinşi de eficienţa acelor
medicamente, pentru a le prescrie pacienţilor lor, iar firma să....trăiască şi ea din vânzări. Nu cred însă
că se va organiza vreodată vreun cockteil dat de o anumită firmă, la care să se prezinte beneficiile nete
ale schimbării în bine a modului de viaţă al pacienţilor, pentru că asta ar însemna începutul sfârşitului
existenţei acelei firme de medicamente.
Într-adevăr, viaţa modernă n-ar putea fi concepută în lipsa medicamentelor, care sînt rodul unor ani
buni de muncă şi cercetare. Tot datorită medicamentelor, o serie de boli grave au putut fi eradicate, sau
măcar ţinute-n frâu. Nu contest, ci din contră apreciez acest lucru ! Dar prea multe boli ar putea fi
prevenite şi chiar tratate (cea mai mare parte a bolilor cardio-vasculare, a bolilor de nutriţie şi diabet,
ulcerul, unele boli ale ficatului şi intestinului gros etc.), doar prin schimbarea stilului de viaţă într-unul
sănătos !
La sfârşitul acestui capitol, aş dori să medităm împreună la sensul câtorva proverbe, ce au un tâlc
profund :
“Omul sănătos cît trăieşte aleargă cît mai grabnic spre mormânt, însă acelaşi om, odată ajuns bolnav,
încearcă să fugă cu disperare de mormânt”(paradoxal, nu-i aşa ?) ;
“Fiecare dintre noi ne săpăm mormântul cu lingura, furculiţa şi cuţitul” ;
“Dacă vrei să fii tare cum e boul, mănâncă ce mănâncă boul, dar nu-l mânca pe bou” ;
“Tot ce-i bun (pentru un gust alterat sau pervertit !), e rău (pentru sănătate !)”. Ultima maximă îmi
aparţine.