12 NOIEMBRIE 1859 – 12 NOIEMBRIE 2014 – 155 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA PRIMEI

STRUCTURI DE CERCETARE
Angajarea ac\iunilor militare pe baze realiste este condi\ionat` directed cantitatea ]i
valoarea informa\iilor despre adversar (structura ]i preg`tirea trupelor, starea lor moral`,
capacitatea de conducere acadrelor etc.), cât ]i despre ceilal\i factori ai situa\iei (terenul,
starea vremii, resursele din zona ac\iunilor militare etc.).
Înc` din antichitate s-au p`strat date care atest` rolul ]i importan\a cunoa]terii inamicului.
Sun-Tzi în „Arta r`zboiului” sus\inea axiomatic: „Înva\` s`-\i cuno]ti inamicul, întrucât un
inamic cunoscut este pe jum`tate învins”.
În fa\a numero]ilor invadatori, poporul român, inteligent, inventiv ]i întreprinz`tor, a ]tiut
s` fructifice posibilit`\ile de care a dispus, s` elaboreze ]i s` foloseasc` eficientforme ]i
procedee de lupt` ingenioase care se bazau pe cunoa]terea temeinic` a inamicului, pe
evaluarea just` a posibilit`\ilor ]i concep\iei lui,corespunz`toare scopurilor agresive urm`rite.
Str`lucitele victorii ca cele ale lui Dromihete împotriva lui Lysimach sau ale lui Decebal în
lupta cu romanii, precum ]i cele intrate în istorie ]i cunoscute dup` denumirea locului unde s-
au ob\inut – Posada ]i Rovine, Sibiu, C`lug`reni ]i }elimb`r, Vaslui ]i Codrii Cosminului,
Ogretin, Urla\i ]i multe altele – au avut la baz` ample ac\iuni, desf`]urate înainte ]i pe timpul
b`t`liilor, pentru cunoa]terea inamicului, din toate punctele de vedere.
În perioada constituirii structurilor organizatorice ale armatei române moderne a fost emis
la Ia]i, în 1857, Decretul special, prin care se stabilea ca la Regimentul de infanterie din
capitala Moldovei s` se constituie o companie special` de tiraliori (tr`g`tori). În decretul de
înfiinţare se evidenţia rolul important ]i misiunile acesteia, precizându-se: „f`r` tiralieri nu se
poate deschide o lupt`, nici face un mar] înaintea neamicului, tiraliorii fiind trebuincio]i
pentru formarea avanposturilor, unde serviciul lor de c`petenie este examinarea ]i
observarea atent` a poziţiilor inamicului”. Aceast` subunitate special` s-a constituit în 1858,
remarcându-se dublul rol al acesteia: primul – cercetarea inamicului; al doilea – lupta,
materializat` prin h`r\uire (ambuscade, atacuri asupra grup`rilor r`zle\e etc.), pentru a
determina inamicul s` riposteze ]i, astfel, s`-]i dema]te dispozitivul.
Un moment important pentru punerea cercet`rii pe baze noi, în concordanţ` cu
modernizarea structurilor organizatorice ale armatei române, este marcat dup` cum s-a mai
ar`tat, de Înaltul Ordin de zi nr.83 din 12/24 noiembrie 1859, prin care s-a înfiinţat Statul
Major General, în compunerea c`ruia funcţiona Secţia II statistic` militar` ]i studiul armatelor
str`ine. Dup` înfiinţarea secţiei II, cercetarea s-a realizat în special prin culegerea
informaţiilor din zonele de frontier` de c`tre elementele de cercetare gr`nicere]ti, informaţii
care erau exploatate de c`tre secţia sus amintit`.
Data de 12 noiembrie a fost stabilit` ca „Zi a cerceta]ului” având la baz` înfiinţarea
secţiei mai sus amintite.
Ac\iunile desf`]urate în r`zboiul de independen\` din 1877-1878 de subunit`\ile astfel
înfiin\ate demonstreaz` c` preocup`rile ]i m`surile luate pentru constituirea cercet`rii ca parte
component` ]i ac\iune de sine st`t`toare a ]luptei armate pot fi plasate chiar la
începutulperioadei de existen\` a armatei moderne române.
Arhivele demonstreaz` c` evolu\ia structurii organizatorice ]i a înzestr`rii subunit`\ilor de
cercetare au fost continue eviden\iind în\elegerea ]i aprecierea rolului pe care asemenea
subunit`\i specializate îl aveau la toate e]aloanele ]i în toate formele ac\iunilor de lupt`. În
anul 1927, la compania de infanterie, în sec\ia de leg`tur` , s-au introdus 2 observatori, iar
la batalionul de infanterie, în plutonul de comand` ]i leg`tur`, exist` o grup` de observatori-
semnalizatori. Tot în acest an, la regimentul de infanterie se reorganizeaz` compania de
comand`, în compunerea c`reia este introdus plutonulde cercetare-c`lare. În 1930, la
regimentul de infanterie, ia fiin\` compania de cercetare, constituit` din 4 plutoane (un pluton
de cerceta]i-c`l`re\i ]i 3 plutoane de recunoa]tere) ]i o grup` de mitraliere. Pe parcursul
anilor, aceast` companie a cunoscut modific`ri în structura organzatoric`, astfel: în 1940 –
avea 3 plutoane, dintre care unul c`lare; în 1942 – era compus` dintr-un pluton cercetare-
c`lare, unul de cicli]ti ]i unul de pu]ca]i; în 1944 – compania apare ]i la divizia de infanterie,
având 3 plutoane de cercetare ]i unul de armament ]i la batalionul de munte – cu
dou`plutoane de cetcetare ]i un pluton armament\
Istoria militar` a poporului român cuprinde numeroase ac\iuni desf`]urate cu scop
informativ ]i ac\iuni de cercetare care au contribuit la dobândirea unor victorii în b`t`liile
pentru ap`rarea independen\ei, suveranit`\ii ]i tertoriului patriei. Iat` o prezentare succint` a
unor astfel de ac\iuni ]i m`suri:
- în oastea geto-dac`, al`turi de pedestrime, exista ]i c`l`rimea, ce se folosea atât
pentru h`r\uirea inamicului, manevra în flancul ]i spatele dispozitivul acestuia,
cât ]i pentru ac\iuni de cercetare, executate pe drumuri paralele; aceast`
realitate, a adoptat formele ]i metodele de lupt` care se impuneau”.
- preg`tind b`t`lia de la Nicopole (1396) Mircea cel B`trân a cerut regelui Ungariei
s` execute recunoa]terea inamicului, pentru a trage concluzii în leg`tur` cu felul
în care trebuia angajat` ]i desf`]urat` lupta;
- în literatura istoric` se afirm` destul de des c` „}tefan cel Mare a avut ]tiri la
timp”;
- Iancu de Hunedoara a folosit un corp de cavalerie extrem de mobil ca
avangard` ori în misiuni de urm`rire ]i cercetare; în b`t`lia de la Sibiu (1442) a
dobândit o victorie categoric` datorit` analzei informa\iilor ob\inute privind t`ria
concep\ia Inamicului;
- având informa\ii sigure privind dispozitivul inamicului a folosit cu succes
ambuscada, incursiunea ]i atacul pe timp de noapte;
- str`lucita victorie ob\inut` de Ion Vod` la Jili]tea (1574) a fost posibil` ]i datorit`
informa\iilor primite de la ni]te moldoveni ce au fost în chip de straj` ]i de la cei
„prin]i”;
- în toate campaniile sale Mihai Viteazul a avut un sistem de informa\ii foarte bine
pus la punct, eficient ]i oportun; pentru ac\iuni de cercetare de mai mare
amploare, Mihai Viteazul a constituit deta]amente de c`l`re\i (pân` la 400 de
c`l`re\i), urm`rind ca, odat` cu procurarea informa\iilor, s` produc` ]i pierderi
însemnate inamicului;
- domnitorul Radu }erban a ob\inut victoriile de la Ogretin (1602) ]i de la Bra]ov
(1603) împotriva t`tarilor ]i respective a ungurilor ca urmare a planurilor
concepute dup` ce s-au cules date ]i informa\ii precise despre situa\ia ]i
ac\iunile adversarilor;
- pe timpul r`scoalei condus` de Horea, Clo]ca ]i Cri]an cel mai marevolum de
informa\ii se primea de la popula\ia din zona Mun\ilor Apuseni, care sprijinea
„cu trup ]i suflet”r`scoala; tramsmiterea informa\iilor se f`cea prin curieri c`l`ri,
înarma\i, iar în cazuri urgente, când trebuia anun\at` apropierea trupelor
inamice, se aprindeau focuri pe vârfuri de munte ]i pe dealuri, se suna din
tulnice, buciume ]i cornuri de vân`toare, se tr`geau clopotele bisericilor,
realizându-se un adev`rat sistem de alarmare vizual-auditiv`;
- în anul 1821 avangarda for\elor principale revolu\ionare, conduse de Simion
Mehedin\eanu, avea, la rândul ei,elemente de cercetare c`lare, ce
supravegheau drumurile]i zonele adiacente; retragerea din Craiova „s-a f`cut
 rânduit cu gonaci c`l`ri, înainte ]i pe l`turi, care s` iscodeasc` drumul ]i p`durile,
a]a ca s` nu fie lovi\i penea]teptate”;
- f`r` o cercetare continu` ]i eficient`, f`r` date suficiente despre situa\ia ]i mi]c`rile
for\elor adverse, oastea revolu\ionar` condus` de Avram Iancu nu ar fi putut
recurge la numeroase forme ]i procedee, cum au fost: atragerea inamicului în
locuri nefavorabile desf`]ur`rii for\elor sale numeroase; executarea h`r\uirii
permanente prin ambuscade, atacuri prin surprindere ziua ]i noaptea ].a.;
- la 6 iulie 1877 s-au elaborat „Instruc\iunile privind mijloacele principale
întrebuin\ate în campanie spre a dobândi ]tiri aspra inamicului”; recunoa]terile,
cercetarea prin observare direct` sau prin p`trunderi la inamic, focul ]i lupta
subunit`\ilor de „tiraliori” („ochii tacticii militare”) , incursiunile ]i atacurile de
noapte – erau considerate ca procedee de mare eficien\`, ce asigurau lnforma\ii
pre\ioase, procedee folosite pe larg în campaniile din 1877-1878;
- noile condi\ii din preajma ]i de pe timpul primului r`zboi mondial au determinat, ]i
în armata român`, luarea unor m`suri pe linia perfec\ion`rii cercet`rii:
diversificarea for\elor ]i mijloacelor folosite; asigurarea tehnic` ]i material` mai
bun`; cuprinderea în aten\ia cercet`rii a unor spa\ii mai mari din adâncimea
dispozitivului adversarului; stabilirea de responsabilit`\i pentru organizarea ]i
conducerea cercet`rii; exploatarea oportun` a datelor culese; România a fost
una dintre primele state din lume care a introdus avia\ia în sistemul militar al
\`rii, în primul rând ca mijloc de cercetare ]i apoi ca mijloc de lupt`; Asocia\ia „
Cerceta]ii României” ,care cuprindea tineri de la 11 ani pân` la încorporarea în
armat`, urm`rea nu numai educarea patriotic`, dar ]i formarea tinerilor ca
cerceta\i, sanitari, telegrafi]ti, agen\i de leg`tur`, fotografi, c`l`uze, semnslizatori
etc.; zeci de tineri forma\i în aceast` asocia\ie s-au jertfit pe câmpul de lupt`, iar
mii de cerceta]i au fost decora\i pentru fatele lor arme;
- la ordinul „Români v` ordon trece\i Prutul!”, în 22 iunie 1941, primii care au intrat
în lupt` au fost cerceta]ii aviatori, cavaleri]ti ]i pede]tri, dar care au dat ]i cele
mai mari jertfe de sânge în prima parte a r`zboiului; odat` cu întoarcerea
armelor împotriva Germaniei hitleriste s-au folosit multiple de cercetare:
documentarele Marelui Stat Major, forma\iunile de lupt` patriotice, popula\ia de
pe întreg teritoriul patriei, inclusiv din cel cotropit de Ungaria horthyst`,
documentele capturate de la comandamentele hitleriste, personalulromânesc
care a lucrat în comandamente ]i unit`\i militare germane, dar s`au organizat ]i
p`trunderi în comandamentele hitleriste ]i în diferite obiective; luptele pentru
eliberarea p`r\ii de nord a Transilvaniei (9-25 octombrie) au fost precedate de
multe ac\iuni de cercetare, mai ales prin p`trunderi la inamic, incursiuni pentru
capturarea de militari ]i documente; op\iunea constituirii ]i folosirii unor elemente
de cercetare potrivit specificului misiunilor – grupe de recunoa]tere , patrule,
deta]amente ]i chiargrupuri de cercetare în dispozitivul inamicului - ;i-a dovedit
viabilitatea; avia\ia de cercetare a avut o contribu\ie deosebit` la culegerea
datelor din adâncimea dispozitivului inamicului care executa observarea,
fotografierea aerian` ]i verificarea rezultatelor bombardamrntelor asupra
podurilor din Ungaria; pe teritoriul Cehoslovaciei cercetarea a desf`]urat
ac\iunile în condi\ii cu totul deosebite (teren împ`durit, muntos, greu accesibil,
cu stânci abrupte,cu pu\ine comunica\ii, pe viscol ]i z`pad` înalt`);
- dup` cel de-al doilea r`zboi mondial cercetarea s-a dezvoltat atât structural cât ]i
în ceea ce prive]te dotarea tehnic`, iar dup` aderarea la NATO ]i la Uniunea
 European` unit`\ile ]i subunit`\ile de cercetare au participat la numeroase
ac\iuni de colaborare cu structuri militare ale armatelor \`rilor partenere.
La zi aniversar` le dorim tuturor cerceta]ilor, dar în special celor br`ileni, realiz`ri deosebite
în procesul de instruc\ie.
Col.(r) Petru GUR~U