INTERVIU

CU GENERALUL CONSTANTIN MIHALCEA

M` numesc Mihalcea Constantin, sunt n`scut pe 20 august
1914, în comuna Sinte]ti, jude\ul Ilfov. Sunt absolvent al Liceului Unirea
din Foc]ani. In anul 1932 am dat concurs de admitere la Şcoala Militar`
de Artilerie, pe care am absolvit-o în 1935, cu gradul de sublocotenent.
Am fost repartizat la Divizionul 3 Artilerie C`l`rea\` din Foc]ani unde
aveam ]i familia.
Doi ani de zile am urmat aici ]i Şcoala de Aplica\ie de Artilerie. Apoi am
revenit la regiment unde am primit func\ia de ofi\er calculator ]i
comandant de baterie. Divizionul s-a transformat în regiment ]i, în anul
1939, am ]i plecat in Basarabia. Evenimentele s-au precipitat. A urmat
cedarea Basarabiei. Evenimentele m-au prins în zona B`l\i, comuna
Cuhure]tii Mari. Eram a]a de... bine informa\i - noi, românii - c` ]i pe
mine m` apuc` râsul. Nu am ]tiut nimic de ultimatumurile ru]ilor. Ru]ii
erau la dou` zile la Prut. Nu aveam leg`turi telefonice: parc` eram ca pe timpul lui Ştefan cel
Mare! Era un singur post de radio la regiment. Bateria de artilerie c`l`rea\` se administra
independent; ne cump`ram cam tot: carne, furaje. Primesc ordin ca într-o or` s` evacuez totul în
vagonul cutare. Era ]i so\ia cu mine. M` prezint la brigad` ]i ne încolon`m direc\ia B`l\i - Sculeni.
Dar generalul brig`zii îmi zice s` r`mân cu bateria s` fac ariergarda brig`zii. La B`l\i am stat
câteva zile în cazarma regimentului. Cavaleria noastr` trecuse de patru ore Prutul. Auzeam
diverse lucruri pe care le fac ru]ii la Prut. Pe ]oseaua spre Sculeni au n`v`lit pe noi o gr`mad` de
oameni, s` ne ia caii. Am dat un fluier ]i am pornit în galop ]i a]a am sc`pat. Am întâlnit o
tanchet` ruseasc` cerându-mi s` trec pe dreapta. Am refuzat ]i, când au v`zut c` am armament,
au tras ei pe dreapta. Dar ne-au l`sat s` trecem mai departe. Basarabenii care erau în armat`
erau liberi s` plece la casele lor. Dar unii au refuzat ]i au mers peste Prut: la Sculeni podul era
plin de tancuri ruse]ti. Nu ne-au dezarmat ]i am trecut în \ar` nev`t`ma\i. Pe 21 iunie 1941 am
intrat în foc. Regimentul a luat parte la luptele pentru eliberarea Basarabiei, am intrat în
dispozitiv în zona Otaci. Regimentul a participat la luptele pentru eliberarea Hotinului ]i s-a
deplasat în susul Nistrului pentru cucerirea zonelor fortificate. Pe 17 iulie s-a trecut Nistrul. De
acolo regimentul împreun` cu Brigada a 8 -a Cavalerie, a trecut la urm`rire spre sud-est, la
nord fiind Odessa. S-au dat lupte la Bug apoi era atins Niprul pe la sfâr]itul lunii septembrie
1941. (Care era situa\ia Frontului de Sud-Est?) Armata român` a fost educat` c` ordinul se
execut` ]i nu se discut`. Când am trecut Niprul am avut o perioad` de stagnare de la 30 august
pân` la 30 septembrie 1941. Am luat parte la luptele din zona M`rii Azov din Ucraina, Melitopol,
Berdiansk. Am luat parte la toate ac\iunile regimentului: deplas`ri, dispozitive, elemente
calculate, totul \inea de logistic`. La Melitopol au fost lupte grele. La 1 octombrie 1941 un
proiectil a nimerit în cl`direa Statului Major al Diviziei care a decimat jum`tate din conducere.
De aici divizia a fost trecut` în Crimeea ]i a luat parte la luptele de la Feodosia, Kerci. Aici ne-a
prins anul 1942. Noi aveam sectoare separate, dar în subordine german`. De la Kerci am trecut
Caucaz. Am ajuns la Krasnodar. Aici au fost pierderi mari. Regimerul meu a fost în linia întâi a
pierdut doi ofi\eri: unul în lupt` ]i cel`lalt într-un accident. Din trup` am avut 52 de oameni
pierderi. (Ce efectiv avea regimentul?) Cam 3.500 de militari. (Ce armament avea\i în 1941? )
La începutul campaniei aveam tunuri vechi, samarizate, de 75, cu o inven\ie româneasc` la
Re]i\a ]i 76,2 Putilov, b`taie cam de 12 km. Abia în refacere, în 1943, când regimentul s-a
transformat în motorizat, dar f`r` nicio ma]in`, am fost dota\i cu un divizion de tunuri ]i un
divizion de obuziere 100 Skoda, vechi. Cu acestea f`cusem eu ]coala militar`. La mobilizare
trebuia s` facem trei baterii ]i trebuia s` mai facem una. Nu aveam nimic, totul s-a f`cut din
rechizi\ionare. Nici ma]ini nu aveam. Abia am f`cut rost de dou` ma]ini pentru ofi\eri. Noi nu
eram preg`ti\i de lupt`. Ne-a prin iarna cu echipamentul de var`. Mai luam de la adversar
captura sau dezbr`c`m mor\ii de la adversari ]i ne îmbr`cam. Eu aveam manta ruseasc`. Am
avut noroc c` eram cu caii. Pe 26 decembrie 1941, la observator aveam ghea\a foarte mare,
tunul era înghe\at. Armamentul de foc nu era dotat cu ulei, trebuia s` fac focul sub tun ca s` pot
trage! Ca s` trag cu tunul trebuia s` fac o groap`, dar terenul era stra]nic înghe\at. Nu am dus
lips` de muni\ie decât pe perioade scurte. în rest, am avut. Românii au luptat în condi\ii foarte
dure. (Avea\i o rela\ie colegial` cu ofi\erii germani?) Pân` în februarie 1942, în Crimeea eram
înghesui\i tare de ru]i. Ei erau pe un deal ]i aveau toate observatoarele iar noi eram cantona\i
pe un ]es. Eu plecasem de la regiment din ajun, care se afla la Starâi Krâm, 80 km de
Feodosia. Ru]ii vedeau tot la noi iar noi nu vedeam nimic. Comandantul divizionului ]i
regimentului de cavalerie propun s` trimitem diminea\a comandan\ii de baterie, s` fac` mici
observa\ii ca s` putem regla tragerile dincolo de deal. Eu le spun s` nu trimit` pe creasta
dealului, c` n-o s`-i mai vedem, soarele b`tea de la ru]i ]i erau expu]i total. Am avut o discu\ie,
dar mi-a repro]at c` el comand` aici ]i nu mi-a luat în calcul sfatul. Au fost trimi]i diminea\a; când
a ap`rut soarele a ]i început m`celul. Un comandant de baterie a fost omorât iar cel`lalt scos din
lupt`. Tactica nem\ilor pe timp de iarn` era pe localit`\i: rezisten\a în aripi. Nu aveam voie s`
p`r`sim locul ]i s` ced`m nimic din ce-am cucerit. Eu aveam doi sublocotenen\i. Am avut o
prezen\` de spirit: m-am gândit c` orice observator care vizeaz` bateriile trebuie s` aib` o
eroare. Am f`cut o baterie fals` din ro\i de c`ru\` ]i în fa\` am pus oglinzi. Ru]ii au atacat. Eu am
deschis focul. Când c`deau proiectilele suflul, mi]ca oglinzile ]i l-au deranjat pe observatorul
rus. Eu nu am primit niciun proiectil în baterie; toate s-au dus pe cea fals`. Ordinele erau s` trag
cinci proiectile odat`. Eu am tras cu nemiluita! Dup` lupt` ne trezim cu un maior neam\ care
întreab` cine comanda bateria. Eu am ie]it în fa\`: scoate pistolul ]i mi-1 pune în piept.
Observatorul care era lâng` mine îi pune ]i el pu]ca la tâmpl` ]i l-am dezarmat. Era furios c`: de
ce am înc`lcat consemnul ]i am tras mai mult de cinci proiectile? I-am spus c` eu am înv`\at la
]coal` de artilerie româneasc` s` rezolv momentul critic cum ]tiu mai bine. A înjurat ]i a plecat.
Nimic nu se executa f`r` aprobarea nem\ilor. Din Caucaz am fost transporta\i la sud de
Stalingrad. Pe 4 noiembrie 1942 a avut loc debarcarea în stepa calmuc` ]i intrarea în dispozitiv.
O zi a durat, se f`ceau preg`tirile pentru urm`toarea confruntare. La 17 noiembrie a avut loc
contraofensiva ruseasc` la Cotul Donului ]i pe 18 noiembrie a avut loc contraofensiva din zona
Lacurilor S`rate. Peste cinci zile ru]ii au f`cut jonc\iunea celor dou` fronturi ]i au încercuit
complet Stalingradul. (în stepa calmuc` cât a\i stat?) Cam dou` luni, pân` la 26 decembrie
1942. Regimentul meu, între 18-26 decembrie 1942 a participat la toate luptele pentru
despresurare, de încercuire, de retragere, de fixare etc. A fost o încercare nem\easc` de a
sparge blocada, dar a e]uat complet, pentru c` mari unit`\i germane fuseser` trecute pe malul
drept al Donului, deoarece situa\ia era atât de grav` c` putea s` le închid` ru]ii tot teritoriul.
Divizia a 8-a Cavalerie f`cea siguran\a dreptei în care era ]i regimentul meu. Un divizion
împreun` cu Divizia a 8-a Cavalerie era în satul Schuton II ]i un divizion în satul Samochiu. Eu
eram cu bateria în pozi\ie de tragere în apropiere de satul Schuton II. C`pitanul îmi spune c`
mâine diminea\` voi sprijini un divizion motorizat de cavalerie ]i voi recuceri satul Schuton II.
Am avut o discu\ie cu c`pitanul spunându-i c` nu pot înso\i divizionul motorizat care merge cu
30 km. pe or` ]i noi, de la cavalerie cu 8 km pe or`. La finalul discu\iei c`pitanul ]i-a chemat
aghiotantul spunându-i s`-mi ia pistolul ]i binoclul, pentru nesupunere la ordin. Am plecat la
comandantul grup`rii de ap`rare din satul Samochiu, care-mi fusese profesor la ]coala de
infanterie s`-l rog s` sune la divizie, s` le transmit` propunerile mele, s`-mi aprobe s` plec singur,
cu o or` mai devreme, s`-mi ocup pozi\ia ]i când va veni escadronul de cavalerie s`-i pot asigura
înaintarea. Asta s-a ]i întâmplat: mi s-a aprobat propunerea; în final, folosind grenade ]i armele
din dotare, am reu]it s` cre`m panici inamicului, dând posibilitatea trupei din sat s` se salveze
de la nimicire sau încercuire.
(Care era starea de spirit a armatei române dup` capitularea Armatei a 6-a German`?
Mai credea\i în câ]tigarea r`zboiului?) Contraofensiva ruseasc` de la Stalingrad a întors tot
r`zboiul. Noi, care am sc`pat de aici ne-am întors în \ar` pentru refacere. Am fost decima\i, nu
mai aveam nici armament. (A fost distrus sau capturat?) A fost distrus de ]enilele tancurilor.
Poate a sc`pat ceva din artileria grea. (Ce armament aveau ru]ii?) Rachetele Katiu]a creau un
vid în jur! Au fost o surpriz` a r`zboiului. Noi, artileria, am suportat mai pu\in. Observatorul era în
spatele infanteriei, la un kilometru iar tehnica de artilerie la doi-trei km. Greul l-a suportat
infanteria. Un mare pericol a fost ]i tancul T-34, o revela\ie a r`zboiului. Americanii le-au
pompat ru]ilor armament de r`zboi puternic. Din anul 1942 noi nu ne-am mai întâlnit pe front cu
ma]ini ruse]ti. Au fost ajuta\i ]i cu alimente, îmbr`c`minte. Armata sovietic` era foarte bine
echipat`. Nem\ii au pierdut r`zboiul datorit` arogan\ei lor. Ei când s-au v`zut aproape de
Moscova ]i aici la Stalingrad, pe Volga au zis: - Gata! Am câ]tigat r`zboiul! Ru]ii au avut o
strategie bun`, au mutat toat` industria în Ural, popula\ia civil` a fost mobilizat` pentru industria
de r`zboi ]i au venit cu surprize. O alt` cauz` a fost gre]eala lui Hitler când a comandat c` odat`
cucerit teritoriul, s` nu se mai retrag`, f`r` s` \in` seama de împrejur`ri tactice ]i strategice.
Cucere]ti un teritoriu, dar dac` nu corespunde unui teatru de lupt` te retragi ]i regânde]ti
ac\iunea. A ales s` piard` o armat` întreag`, un mare]al, numai s` nu se retrag`. Nem\ii au
pierdut r`zboiul în iama lui 1941-42, nu au fost în stare s` cucereasc` Leningradul, nu au ajuns
la Moscova, au urmat contraofensivele sovietice care i-au dat peste cap. Apoi armata german`
nu a fost preg`tit` pentru teritoriul rusesc ]i iarna geroas`. Nu au luat în calcul poten\ialul rusesc
]i întinderea teritoriului. {Efectivele militare române erau compuse din cadre active sau ]i
rezervi]ti?) La baz` erau cadre militare active. Ca procent nu pot s` v` spun. Mai târziu au fost
adu]i rezervi]ti. Ini\ial, trupa era constituit` în propor\ie de 60-70 % din contingente. Eu am avut
]i contingent din 1925. (Ce vârst` aveau cei mai tineri solda\i?) Aveau 21 de ani, minimum. Mai
târziu au luat ]i sub 20 de ani. Cu perioada de instruc\ie ajungeau tot la 21. Şi rezervi]tii f`ceau
ceva instruc\ie. (Dar aveau timp s` fac` instruc\ie în timpul r`zboiului?) Sigur c` da, se ajungea
pân` la instruc\ie de batalion ]i regiment. Când a fost grosul r`zboiului ]i pierderi mari, îi \inea
doar la instruc\ia de grup`, doar câteva luni. Partea sedentar` era laboratorul de preg`tire al
militarilor ]i împrosp`ta pierderile de pe front. {S` ne reîntoarcem la momentul înfrângerii de la
Stalingrad ]i al revenirii în \ar`! Ce-a urmat?) în \ar` am stat la unitatea mea pentru refacere ]i
dotare. Acum, în aprilie 1943 se face schimbarea Diviziei de Artilerie C`l`rea\` în Divizie
motorizat`. {Nem\ii nu v` d`deau armament nici dup` momentul Stalingrad?) Regimentul nostru
a fost reorganizat în dou` divizioane a câte trei baterii. Un divizion cu trei baterii cu tunuri de
câmp a 75 mm ]i dou` divizioane cu tunuri Skoda vechi. Am mers cu armamentul vechi din
depozitele noastre, nu am primit material modem, nimic de la nem\i. Şi politica lui Antonescu
era gre]it`. Aten\ia nem\ilor era pe efectivele noastre tot cereau ]i cereau efective române!
Antonescu era convins în anul 1943 c` se pierde r`zboiul; el era de educa\ie francez`, a fost
ata]at militar în Fran\a. în 1943 se duceau tratative cu americanii. Ace]tia nu admiteau decât
predarea total` ]i necondi\ionat`. Antonescu le-a propus deschiderea celui de-al doilea front în
Balcani ]i închiderea retragerii nem\ilor. Antonescu avea 21 divizii în \ar`, 400 000 tone de grâu
care le oferea alia\ilor contra Germaniei. Dar, cu toate tratativele, nu s-a ajuns la o în\elegere
iar Antonescu nu a cedat ]i a urmat, dup` cum ]ti\i, 23 August 1944. {Pe front, la Stalingrad, ru]ii
au încercat metode de propagand`?) Astea au fost în pennanen\`. Materiale multiplicate, la
megafon era propagand` puternic`, vorbeau române]te ]i erau bine informa\i, ne spuneau: -
Vede\i c` v` vine divizia cutare dar mai bine renun\a\i c` ce v` a]teapt` e vai de voi! Dar nu aveau
niciun efect. Vede\i dumneavoastr`, exista ]i o lege nescris` care f`cea apropierea între oameni!
în zona Lacurile S`rate erau pu\ine posibilit`\i de ap` dulce ]i furaje. Aveam locuri de ap` unde
veneau atât ru]ii cât ]i românii cu caii la ad`pat. Fiecare aveau orele lor: nu se atingeau unii de
al\ii. în toamna anului 1942 nem\ii cereau întruna noi for\e de la români. A]a s-a constituit
Corpid 7 Armat`: s-a constituit din divizii de pe front. {Ru]ii aveau o tactic` de retragere prin
1941-42?) Popula\ia civil` r`mânea pe loc. Se retr`geau trupele active. Ini\ial, au l`sat tot ce
n-au putut lua, mai târziu mutau tot ce era strategic. Dar ru]ii au în\esat p`durile de partizani
care h`r\uiau trupele germane. Au fost nevoi\i s` aduc` unit`\i operative de pe front ca s` lupte
cu partizanii. M-a impresionat cur`\enia pe care o g`seam în casele popula\iei locale: totul era
alb, curat! Popula\ia local` se împrietenea repede cu românii. Noi, românii, nu am avut de furc`
cu partizanii (A\i avut fra\i pe front?) Da, un frate a c`zut prizonier la Cotul Donului ]i a stat
într-un lag`r de lâng` Moscova ]apte ani. S-a reîntors în România. Am mai avut înc` un frate la
Geniu, care a fost r`nit la Cotul Donului ]i dus tocmai la Viena s` fie tratat. Dar to\i trei ne-am
întors de pe front. în luna aprilie 1943 pân` la 5 aprilie 1944 am stat în garnizoana din Foc]ani
pentru refacere ]i reorganizare. Am primit contingente noi, am instruit. La 5 aprilie am fost
deta]a\i pe frontul de lâng` Ia]i. Am ajuns în localitatea Gorbani. Ne-am deplasat pe Dun`re, la
Cernavod`. Eram un fel de trupe de siguran\`. în Dobrogea erau înc` nu nem\ii. Toat` armata
era educat` s` primeasc` ordine ierarhic. Eu, comandant de baterie, m` interesa s` primesc
ordine de la superiorul meu. Am a]teptat pân` pe 27 iulie 1944 când am primit ordin s` m`
deplasez la Statul Major pentru c` eram trimis în Germania, la studii. (Cum a\i fost selectat?)
Acolo erau ]coli de specializare. Prin rota\ie, erau trimi]i majoritatea ofi\erilor. Am ajuns în
Germania cu peripe\ii. La Arad pleca trenul peste 45 de minute. Uitasem s`-mi iau crem` de
ghete; m-am dat jos. Mai eram cu ]ase ofi\eri în vagon cu bagajele. Aveam pa]aportul la mine.
Am umblat prin apropierea g`rii cam zece minute dup` crem`. Când m` întorc în gar` trenul
plecase. A fost alarm` aerian` ]i primise ordin s` plece mai devreme. Am luat un taxi pân` la
Curtici, unde ]tiam c` trenul va sta cam 45 de minute. M-a costat 7.000 de lei. (Era o sum`
mare?) Da, era mare. Pe front primea\i salariu? Noi, ofi\erii, primeam salariu dar solda\ii de
rând vai de capul lor... Nu am prins trenul. Prin telegraf au anun\at s` opreasc` trenul la grani\a
cu Ungaria. Dar nu s-a putut opri trenul. Peste dou` zile a venit un alt tren, cu al\i ofi\eri care
plecau în Germania. Printre ei era un maior care ne predase nou` la ]coala militar`. Am mers cu
ei. Am ajuns la Berlin; eu m-am prezentat la baza militar` ]i mi-au spus c` am tren a doua zi
pentru baza de instruc\ie. Am fost cazat într-un hotel din spatele g`rii. Noaptea a fost un
bombardament american teribil. Era 1 august. A doua zi am fost s` vizit`m o uzin` subteran` de
armament. Dar, diminea\a, ni s-a spus c` s-a contramandat. Mai eram cu trei ofi\eri români;
plec`m cu o ma]in` la comandamentul german. Comandantul ne pune pe mas` o hârtie în limba
german`, s` o semn`m. Era un angajament c` suntem de acord s` lupt`m pentru Germania mai
departe. Cu pu\ina german` pe care o ]tiam îi spun colonelului neam\ urm`toarele: - Noi suntem
ofi\eri români, am depus jur`mânt pentru \ar` iar Conven\ia de la Geneva, interzice ofi\erilor
activi s` facem angajament cu un stat str`in, f`r` acordul statului român. In caz contrar ne
pierdem na\ionalitatea iar eu nu vreau s`-mi pierd na\ionalitatea ]i nici s` încalc jur`mântul fa\`
de \ar`. Atunci colonelul ne spune c`, din acest moment, suntem considera\i prizonieri ]i nu mai
avem voie s` p`r`sim camera. (In\elegea\i limba german` bine?) Am f`cut german` de la vârsta
de ]ase ani, dar ]tiam ]i franceza; o vorbeam ca ]i limba român`. (Unde a\i ajuns dup` acest
moment?) Peste câteva ore ne-au trimis la un lag`r, la nord de Viena, era un lag`r de triere, de
vreo 20 de na\ionalit`\i. Aici, în camer` cu mine, era un coleg de-al meu care a murit în lag`r.
Merg la comandantul lag`rului. Eu eram decorat cu Ordinul Mihai Viteazul iar nem\ii îi
respectau pe ace]tia, pentru c` ]i unii dintre ei erau decora\i cu acest ordin. Deci, m` prezint la
biroul comandantului ]i-l rog s`-mi spun` care este situa\ia în \ar`. Zice: - România lupt` contra
Germaniei acum, dar voi, cei de aici sunte\i independen\i ]i pute\i s` v` al`tura\i nou`! M` luase
cu patriotismul, s` ne eliber`m \ara de ru]i etc. Eu îi spun c` am doi fra\i pe front în armata
român` ]i, dac` eu trag din partea german` ]i-mi omor un frate, mai pot tr`i eu dup` aceea? Apoi,
voi sunte\i siguri, ce voi face eu pe front? Ar trebui s` pune\i un ofi\er s` m` p`zeasc`! M-au scos
pe u]` afar` iar peste 15 minute au venit cu o ma]in` ]i ne-au dus în alt lag`r. Colegii mei ziceau
c` ne împu]c`. în lag`rul acesta am stat o lun` de zile. Aici ne-au fotografiat. Când am ajuns în
camer`, acolo mai era un ofi\er care ne-a spus c` ]i pe ei i-a fotografiat. De aici ne-au dus în alt
lag`r cu trenul. Aici am g`sit alt grup de ofi\eri ]i solda\i români. Unul din ofi\eri m-a întrebat ce
pozi\ie s` ia. I-am explicat s` nu cedeze în fa\a lor. Am ajuns la Viena. Pe ei i-au luat ]i i-au b`gat
în lag`r. Erau 18. Pe noi, ]ase ofi\eri ne-a trimis în gar`, eram p`zi\i. Apoi am ajuns ]i noi în lag`r.
Aici iar`]i gennanii ne-au luat cu politica: s` facem a]a ]i a]a! Era un neam\ din România. Ne
trezim cu gard` româneasc`, solda\i din Divizia lui Horia Sima. Intr-o noapte ne trezim c` ne
comand` s` lu`m bagajul. Ne duc într-o p`dure unde se f`ceau execu\ii. Eu aveam o sticl` goal`
]i m` gândeam s`-i dau în cap neam\ului de lâng` mine care era cu pu]ca... Ne-au b`gat într-un
garaj peste noapte. Diminea\a ne-au dus în lag`rul Wusrau, nr. 8. Erau mai multe lag`re dintr-o
p`dure. (Celelalte dou` lag`re, prin care a\i trecut înainte, cum se numeau?) Nu mai \in minte. In
al doilea lag`r ne duceau la munc`, când ne întorceam înapoi g`seam câte un coleg mort. {Erau
omorâ\i de nem\i?) Nu, mureau de inani\ie. Erau înfometa\i. La Wusrau ne-au spus c` avem
1.250 de calorii pe zi dar de unde c` nici vorb` de a]a ceva. In fiecare diminea\` ne întrebau cine
vrea s` lupte mai departe. Era o propagand` în lag`r. Ofi\erii au refuzat. Drept pedeaps` ne-au
t`iat toat` ra\ia de hran`. {Pe ce perioad`?) Pe toat` perioada. Trebuia s` ne aprovizion`m singuri
cu lemne de foc la ]apte kilometri de lag`r. Ne-au dat o c`ru\` dar nu aveam hran` pentru cal.
Ne-am repartizat pe grupe. Am înh`mat colegi ]i am plecat în p`dure. Copaci nu aveam voie s`
t`iem, nici crengi s` strângem. Scoteam r`d`cini. {Cum f`cea\i rost de mâncare?) Noi am aflat c`
într-o noapte nem\ii au omorât 2.000 de ofi\eri italieni: le-au pus otrav` în mâncare! Noi am
cerut s` ne dea voie s` ne facem mâncare singuri. S-a constituit o grup` operativ` de 20 de
ofi\eri care se ocupau de hran`. {Câ\i români era\i acolo?) 500 de ofi\eri. Era lag`r de ofi\eri. Noi
am cerut s` ne dea hrana în natur`. La început ne d`deau za\ de cafea, o bucat` de margarin`.
Ra\ia de pâine era 200 grame pe zi, dar din t`râ\e. Baza era supa de gulii furajere. Am ajuns la
o subalimenta\ie cronic`, începuse inani\ia. In lag`r românii au creat un comandament de
colonei care s-a hot`rât cum s` distribuim cât mai bine hrana, ca s`-i \inem în via\` pe cei bolnavi
de inani\ie. Se lua câte 1 -2 grame de la fiecare ]i se d`dea în plus celor care erau bolnavi. {In
lag`r ce f`cea\i? V` puneau la munc`?) Nu! Eram ofi\eri ]i nu ne-au pus la munc`. Au \inut cont
de Conven\ia de la Geneva. Dar ei ne omorau prin lipsa alimenta\iei: dac` mai \inea r`zboiul
dou`-trei luni, nu mai tr`iam niciunul. Munceam doar pentru noi. Dac` ceream lemne, ne
trimiteau în p`dure s` scoatem cioate, dac` ceream cartofi ne trimiteau pe câmp s` scoatem
ce-a mai r`mas dup` strângerea recoltelor. Asta era politica... Au ajuns nou` ofi\eri cehoslovaci
]i i-au b`gat ]i pe ei cu noi. Un gram de mâncare nu era unul fa\` de altul. Se improvizase un
cântar. {Câte kilograme avea\i?) Am intrat cu 78, iar în 11 luni de zile, am ie]it cu 51 de kg.
Când se apropiaser` ru]ii, nem\ii au vrut s` ne evacueze. Noi am refuzat ]i ne-au l`sat în pace.
Cei care nu puteau merge, în parte au fost împu]ca\i. Am stat dou` s`pt`mâni între tirul ru]ilor ]i
americanilor. Dar nu am fost lovi\i deloc: ru]ii erau foarte bine informa\i. (Avea\i medici printre
ofi\erii prizonieri?) Niciunul. {Era vreun ora], sat apropiat?) Da, la 50 de km. era Lisburg... In
Germania am dat ]i peste legionari, refugia\i în Germania 1940. Ace]tia au constituit un guvern
- fantom` folosit de nem\i pentru propagand`. Ne-a salvat prim`vara: urzicile, când mergeam la
p`dure doi ofi\eri numai cu asta se ocupau. Am avut în lag`r 2 ofi\eri care au evadat. Au mers 5
km. ]i i-au adus înapoi. Popula\ia german` era a]a educat` c` nu putea trece nici musca. Totul
se supraveghea ]i raporta. Au ajuns ru]ii, au adus medici ]i ne-au triat. Jum`tate au fost b`ga\i în
spitalele ruse]ti. Au desf`cut magazia nem\easc` din lag`r ]i au început s` ne alimenteze. In
prima zi aveam atâta mâncare din abunden\` încât, datorit` mânc`rii, ne-am îmboln`vit. Trebuia
s` cre]tem ra\ia de mâncare treptat. Unii, care nu s-au putut st`pâni, au avut bur\ile umflate.
Ru]ii au pus la dispozi\ie o fabric` de mezeluri ]i ne trimiteau tot timpul. Peste o lun` de zile am
ajuns la un lag`r rusesc din Berlin. Aveam o camer` la dispozi\ie. Aveam ra\ie de mâncare,
aveam libertatea de a pleca în ora], nu eram supraveghea\i. Pe urm` am plecat. Ne-am dus la
comandantul garnizoanei, am luat actele c` putem pleca din Germania c`tre \ar`. Eram mai
mul\i colegi români. Ajung la gar`. Am mers cam 20 de km ]i dup` aceea am urcat într-un tren
sanitar rusesc. Era luna iulie 1945. A]a am ajuns la Bratislava, unde erau armatele române.
Ne-a primit un colonel, ne-a dat o camer` ]i ni]te fasole s` mânc`m. Dup` o zi a venit un
sublocotenent cu aprovizionarea, pe care-1 cuno]team ]i ne spunea c` ne poate duce la
cazarma unde era cazat Corpul aerian. (Ce grad avea\i?) Eram c`pitan. Am stat acolo câteva
zile. Totul era în\esat de ru]i. Corpul aerian a primit ordin de la Statul Major Român, pe cinci
ofi\eri, s` ne urce în avion ]i s` ne transporte în \ar`. Am ajuns la Foc]ani în luna iulie 1945 ]i am
fost pus la dispozi\ia Comisariatului. Apar\ineam de Divizia Militar` de la Ia]i. Mi-au cerut s` fac
o documentare. {Cefei de documentare?) Tot traiul nostru zilnic, am scris totul într-un registru.
{Când a\i trecut în rezerv`?) în anul 1946 am fost trecut în cadrul disponibil ]i, peste câteva luni,
am fost reîncadrat cu gradul de maior. Am intrat la Şcoala Superioar` de R`zboi din Bucure]ti
dar, dup` o lun`, m-am îmboln`vit ]i am amânat anul urm`tor. între timp se înfiin\ase Academia
Militar` ]i am fost încadrat ca elev, f`r` examen, la specialitatea artilerie. {Câ\i ani a\i f`cut?) Doi
ani, pentru c` eu aveam Şcoala de Aplica\ie Artilerie. Am terminat în anul 1951. Dup` Academie
am fost încadrat ca Şef de Stat Major la Divizia Vân`tori de Munte din Târgu Mure]. {Cât a\i stat
aici?) Am stat aici pân` în anul 1953, când divizia s-a mutat la Caransebe]. De aici am fost
numit Şef de Stat Major la Sectorul de Construc\ii Militare nr. 2 din Bra]ov. Mi-au dat tot
Ardealul, Banatul ]i toat` Bucovina. Erau lucr`ri speciale de f`cut. Conduceam mai mult
telefonic toat` activitatea. Peste câteva luni m-am îmboln`vit ]i am stat în spital, la Bucure]ti. De
aici am fost trimis la Bac`u, la ]antierul uzinei de reparat avioane apoi am fost mutat la Foc]ani
iar din 1955 am fost trecut în rezerv`. In via\a civil` am lucrat ca ]ef serviciu arhitectur`-
sistematizare la municipiul Foc]ani ]i ]ef serviciu control disciplin` în construc\ii al jude\ului
Vrancea. Pe 21 octombrie 1994 am fost înaintat la gradul de general de brigad` în retragere. în
anul 1999 am venit în Br`ila, la fiul meu, unde locuiesc ]i în prezent.
Ordine ]i decora\ii conferite generalului (r) Constantin Mihalcea

Sursa: Lucrarea „Amintiri pentru cei de mâine”,

Vol.I-Coordonator Prof. Ion VOLCU