Râul Mureș

Caracteristici generale

Mureșul este cel mai mare afluent al Tisei, un principal afluent al Fluviului Dunărea. Râul, care
traversează orașul cu același nume, izvorăște din masivul Hasmasul Mare, drenează Depresiunea
Gheorgheni Rau, afluent stang al Tisei: 756km (dintre care 718,5km pe teritoriul Romaniei). Izvoraăște
din masivul Hasmasul Mare, drenează Depresiunea Gheorgheni, traversează lanțul vulcanic (prin defileul
Toplita-Deda), apoi Podișul Transilvaniei (de la nord-est la sud- vest) și nu în ultimul rând separa prin
defileul Deva – Radna, Muntii Poiana Rusca de Muntii Apuseni.
Mureș este un râu care curge între România și Ungaria, marcând pe o porțiune de 22,3 km frontiera
româno-ungară. Este considerat unul dintre cele mai semnificative râuri ale bazinului carpatic, întrucât
lungimea cursului principal este de 789 km, din care 28.310 km2, respectiv 761 km sunt incluse în
teritoriul României. Cei mai importanți afluenți ai Mureșului sunt Târnava, Arieşul, Sebeşul, Cugirul şi
Cerna.
Suprafața bazinului hidrografic este de 29.767 km2, ceea ce face ca acest bazin să prezinte bogate forme
de relief, cum ar fi : munţi în proporție de 23%, dealuri şi podişuri 25% și câmpii într-o proporție mai
mare, 52%, cu altitudini variind între 2500 m în Munţii Retezat şi sub 100 m în Câmpia Vestică.
Debitul mediu anual al râului Mureş este de 184m3/s. Debitul maxim poate ajunge peste 2000 m3/s (de
exemplu, 2.330 m3/s în timpul inundaţiei din 1975). În zona luncii Mureşului Inferior folosinţa apelor sale
este restricţionată de calitatea lor şi de faptul că râul se apropie aici de zona de drenaj, preluând poluanţi
care îl fac inutilizabil doar pentru industrie şi agricultură. Totuşi, în acest sector în ultimii ani Mureşul şi-a
îmbunătăţit calitatea parametrilor săi.

Râul dispune de o gamă variată de specii de pești (crap, somn, caraş, ştiucă, mreana, scobar, clean, etc)
ceea ce face posibilă practicarea pescuitului sportiv
Râul Mureș văzut de pe culmea Cioaca Tăutului din județul Arad

Istorie

Istoricii susțin că încă din Antichitate, râul Mureș a reprezentat o cale navigabilă foarte intens folosită atât
în scop comercial comercial, cât şi în scop strategic, devenind cu timpul o adevărată autostradă a zonei de
la Nord de Dunăre. Primele informații menționate despre Mureș au fost făcute de Herodot în anul 484 Î.
Ch., care îl numea râul Maris.
Între anii 101-102 și 105-105, perioada războaielor daco-romane, controlul pe râul Mureș era o strategie
militară râvnită de armata romană pentru a avea un avantaj în fața geților. Astfel, la începutul celui de-al
doilea război daco-roman, se spune că Traian împreună cu cavaleria formată din trupele Pannoniei Inferior
ar fi trecut spre Sarmisegetuza, pe valea Mureșului. După ce Dacia a fost îngenuncheată, materiile prime
transportate de pe meleagurile dacice spre Roma erau exportate pe calea apei. Mureșul a devenit cel mai
important port fluvial civil al Daciei romane.

Originea denumirii Mureş: provine din cuvintele celtice muor= mlaştină, baltă şi acha=râu, deci moraha
râu băltos, mlăştinos. Denumirea săsească Miersch, Muresc, este cel mai aproape de această formă
arhaică, după părerea lingviştilor.

Legenda

Se spune că, odată, trăiau un împărat și o împărăteasă care aveau împreună doi băieți. Cei doi fii
semănau la fizic, dar la suflet erau total diferiți. Unul era aprig la mânie, Olt, iar celălalt, Mureș era o fire
calmă și supusă. A izbucnit un război, iar tatăl lor, împăratul, a plecat cu oastea la război, dar de întors nu
s-a mai întors. Crescând, cei doi băieți au plecat pe urmele tatălui ca să afle cumși-a găsit sfârșitul.
Înainte de a pleca la drum, cei doi au mers la mama lor pentru a le da binecuvântarea. Aceasta s-a mâhnit
în sufletul ei, că cee două odrasle urmau să se avânte în lume, dar, impresionată de inițiativa lor, le-a dat
binecuvântarea, rugându-i să rămână mereu împreună și să nu se abată de la drumul lor.
Cei doi flăcăi i-au promis mamei că vor rămâne împreună, însă nic bine nu au plecat de acasă, că s-au și
certat, iar Oltul a luat-o spre sud, iar Mureșul spre Nord. Mama lor, aflând de cearta lor, a plecat cu gândul
să-i împace, dar de aflat nu i-a mai aflat. Cu trecerea timpului, mureșului i s-a făcut dor de fratele său și
s-a întors spre sud ca să-l găsească. Zadarnică a fost căutarea, căci năvalnicul Olt nu a fost de găsit.
Lacrimile mamei deznădăjduite i-au prefăcut în două râuri. Asemenea firilor lui, Oltul a devenit râul care
spumegă alergând printre stânci, iar Mureșul își urmează cursul liniștit.

Izvorul raului Mures

Izvorul râului Mureş se găseşte pe versantul sudic al Muntelui Negru. Locul din centrul satului, nu departe
de şosea, la vest de aceasta, la poalele muntelui Greţeş, unde la altitudinea de 866 m există un mic izvor,
este desemnat de localnici ca izvorul râului dar specialiştii precizează, că izvoarele adevărate sunt sus, la
1350 m altitudine pe versantul sud-vestic al Muntelui Negru în apropierea Vârfului Fagului, şi localnicii, pe
primii câţiva km îl cunosc sub denumiri variate: pârâul Varului, pârâul Baci sau pârâul Forica, afluent al
pârâului Mare, se varsă în acesta în apropierea staţiei de cale ferată.
Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureş

Delimitarea hidrografică şi administrativă Bazinul hidrografic Mureş este situat în partea centrală şi de vest
a României şi izvorăşte din Carpaţii Orientali (Depresiunea Giurgeului), Munţii Hăşmaşul Mare şi se
învecinează cu bazinele/spațiile hidrografice: Siret, Olt, Jiu, Banat, Crişuri şi Someş-Tisa. Din punct de
vedere administrativ, bazinul hidrografic Mureş cuprinde teritoriul a 12 judeţe, respectiv: Alba, Arad, Bihor
(fără localităţi), Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Harghita, Hunedoara, Mureş, Sibiu, Timiş
(fără localităţi). Populaţia totală este de circa 1937130 locuitori (conform recensământului din 2011),
densitatea populaţiei fiind de 68,4 locuitori/km2 .

Principalele aglomerări urbane sunt Târgu Mureş, Arad, Târnăveni, Mediaş, Turda, Deva, Hunedoara,
Sighişoara, Reghin, Odorheiu Secuiesc, Sovata, Câmpia Turzii, Copşa Mică.

Hidrografie

Suprafaţa totală a bazinului hidrografic (inclusiv canalul Ier) este de 28310 km2 reprezentând o pondere
de 11,7% din suprafaţa ţării. Reţeaua hidrografică cuprinde un număr de 758 de cursuri de apă
cadastrate, cu o lungime totală de 10861 km şi o densitate medie de 0,39 km/ km2 .

Relief

Relieful bazinului hidrografic Mureş este caracterizat de următoarele forme geomorfologice:

I Unitatea Carpatică montană

II Unitatea Podişului Transilvaniei

III Unitatea Piemontană

IV Unitatea de Câmpie

Utilizarea terenului

Modul de utilizare a terenului bazinului hidrografic Mureş este influenţat de condiţiile fizicogeografice, cât
şi de factorii antropici, şi prezintă următoarea distribuţie (conform Proiectului Corine Land Cover): areale
artificiale (zone construite) – 4,24%; teren agricol – 37,70%; păduri şi vegetaţie forestieră – 57,76%;
zone umede şi râuri - 0,27%

Geologie

Formaţiunile geologice din bazinul hidrografic Mures sunt foarte variate din punct de vedere petrografic, în
funcţie de relief. Din punct de vedere geologic, arealul bazinului hidrografic este caracterizat de
următoarele tipuri: silicios şi calcaros.

Clima

Precipitaţiile sunt fenomene ce se produc în cantităţi diferite şi în mod discontinuu în timp şi spaţiu.
Poziţia lanţului Carpatic faţă de circulaţia vestică determină deosebiri apreciabile între cantităţile măsurate
în diferite puncte din bazinul hidrografic al Mureşului. Cantitatea de precipitaţii medie anuală pe bazin este
cuprinsă între 480 mm şi 980 mm, cu o medie multianuală de 610 mm. La cele 21 de staţii meteorologice
din bazinul hidrografic Mureş temperatura medie anuală a aerului a avut valori cuprinse între 3,6 ºC şi
10,4 ºC, având 7,9 ºC media multianuală pe bazin. Valorile temperaturii maxime absolute au fost cuprinse
între 28,7 ºC în 19.07.1987 la Roşia Montană şi 39,7 ºC în 11.08.1994 la Sebeş. Temperaturile minime
absolute au fost de -22,1 ºC în data de 4.02.1987 la Băişoara şi -34,8 ºC în data de 14.01.1985 la Joseni.

Resurse de apă
Resursele totale de apă de suprafaţa din bazinul hidrografic Mureş însumează cca. 5876,3 mil. m 3 /an,
din care resursele utilizabile sunt cca. 1054,07 mil. m3 /an. Acestea reprezintă cca. 88,9% din totalul
resurselor şi sunt formate în principal de râurile Mureş, Târnave, Arieş, Strei, Cerna şi afluenţii acestora.
Raportată la populaţia bazinului, resursa specifică utilizabilă este de 544,14 m3 /loc/an, iar resursa
specifică calculată la stocul disponibil teoretic (mediu multianual) se cifrează la 3033,5 m3 /loc/an.
Resursele de apă cantonate în arealul hidrografic Mureş pot fi considerate cu resurse suficiente de apă, dar
neuniform distribuite în timp şi spaţiu. În bazinul hidrografic Mureş există 15 lacuri de acumulare
importante (cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2 ), care au folosinţă complexă şi însumează un volum util
de 574,2 mil.m3 . Debitele medii multianuale pentru principalele râuri sunt: • Mureş (secţiunea Alba Iulia)
– 104,7 m3 /s • Mureş (secţiunea Nădlac) – 186,38 m3 /s • Arieş (secţiunea Turda) – 25,63 m3 /s •
Târnave (secţiunea Mihalţ) – 26,8 m3 /s • Strei (secţiunea Petreni) – 27,75 m3 /s Din lungimea totală a
cursurilor de apă cadastrate din bazinul hidrografic Mureş, cursurile de apă nepermanente reprezintă circa
26,8%.

În bazinul hidrografic Mureş resursele subterane sunt estimate la 463,546 mil. m3 /an, din care 297,479
mil. m3 /an provin din surse freatice şi 166,067 mil. m3 /an din surse de adâncime.