Asia Laborator

Cuprins
1. Lucrare de laborator N 1.
Caracterizarea economico-geografică a Asiei Centrale..............2
Caracterizarea comparativă economico-geografică a
Kazahstanului și Mongoliei...........................................................8
Caracterizarea economico-geografică a Asiei de Est..................9
Caracterizarea comparativă economico-geografică a Coreei de
Sud și Coreei de Nord...................................................................17
Caracterizarea economico-geografică a Asiei de Sud-Est..........18
Caracterizarea comparativă economico-geografică a Indoneziei
și Cambodjei.................................................................................24
Caracterizarea economico-geografică a Asiei de Sud.................25
Caracterizarea comparativă economico-geografică a
Pachistanului și Bangladeșului...................................................38
Caracterizarea economico-geografică a Asiei de Sud Vest.......39

Caracterizarea comparativă economico-geografică a Arabiei
Saudite și Siriei............................................................................48
Lucrare de laborator N1.
Tema: Caracterizarea economico-geografică a Asiei Centrale.
1. Componența regiunii. Date generale. Aprecierea poziției

economico-geografice a regiunii și a fiecărui stat în parte.
2. Aprecierea economică a condițiilor și resurselor naturale.
Caracterizarea condițiilor de relief și climă și influența lor asupra
dezvoltării și specializării economiei și agriculturii. Caracterizarea
resurselor naturale și minerale. Repartiția lor geografică, rezervele
și producția anuală. De enumerat și pe harta de contur de depus
principalele regiuni și bazine de extracție a resurselor minerale.
3. Particularitățile istorico-geografice de dezvoltare a regiunii și a
statelor din regiune.
4. Caracterizarea populației regiunii. De analizat indicatorii
demografici și structura populației după toate criteriile pentru
fiecare stat în parte. De caracterizat repartiția teritorială, densitatea
populației și factorii care determină repartiția populației. De
apreciat nivelul de urbanizare, de enumerat și pe harta de contur de
depus cele mai mari aglomerații urbane. De caracterizat migrațiile.
5. Caracterizarea economiei. De analizat structura pe ramuri și
subramuri a industriei evidențiind principiile de amplasare,
volumul producției, principalele companii și locurile ocupate
printre statele lumii la producția principalelor mărfuri industriale.
De enumerat și pe harta de contur de depus principalele centre
industriale. De analizat structura pe ramuri și subramuri a
agriculturii evidențiind principiile de amplasare, volumul
producției, productivitatea la hectar și locurile ocupate printre
statele lumii la producția principalelor produse agricole. De
enumerat și pe harta de contur de depus principalele regiuni
agricole. Caracterizarea transporturilor. De analizat participarea
fiecărui tip de transport în traficul de pasageri și mărfuri, lungimea
căilor de transport, mărimea parcului și vechimea unităților de
transport. De enumerat și pe harta de contur de depus principalele
căi de transport.
6. Caracterizarea relațiilor economice externe. De analizat
structura, volumul și geografia relațiilor economice externe.
7. Caracterizarea turismului. De analizat potențialul turistic,
numărul anual de turiști, veniturile încasate din turism și
principalele obective vizitate de turiști.
Tabelul 1 Asia Centrală. Componența și date generale. (anul 2012)
Țara Capitala Suprafața Loc. în Moneda Ziua națion. Forma de Organizarea adm.-
(mii km2) lume (an. indep.) guvernare teritorială
Kazahstan Astana 2724,9 mii 9 Tenge 25 oct.1991 Rep. prezid. 2 orașe, 15 regiuni
Kârgâstan Bișkek 199,9 mii 85 Som 31 aug.1991 Rep. prezid. Capitala și 6 regiuni
Uzbekistan Tașkent 447,4 mii 56 Sum 31 aug.1991 Rep. prezid. 12 reg. 1 reg. auton.
Tadjikistan Dușanbe 143,1 mii 94 Somoni 9 sep.1991 Rep. prezid. Cap. 3prov. 1 reg. au.
Turkmenistan Așhabad 488,1 mii 52 Sanat 27.oct 1991 Rep. prezid. Cap. 5 regiuni
Mongolia Ulan Bator 1566,5 mii 18 Tugric 11 iul.1921 Rep. parlam. 21 regiuni
Tabelul 2 Condițiile naturale ale Asiei Centrale. (anul 2012)
Țara T. med. an. T. medie ian. T. med. iul. Pr. med. an., Zile cu Arii Grad
ᵒC (în cap.) ᵒC (în cap.) ᵒC (în cap.) mm (în cap.) pr. pe an protej. % împ. %
Kazahstan 2,7 -17 22 317 64 2,5 1,2
Kârgâstan 10,9 -3 24,5 446 64 6,9 5,1
Uzbekistan 12,8 -1,5 25,5 417 59 2,3 7,7
Tadjikistan 14,9 1,5 28 608 71 4,1 2,9
Turkmenistan 16,1 2 31 222 52 3 8,8
Mongolia - 0,7 -21 17 214 52 13,4 7
Tabelul 3 Populația Asiei Centrale. Indicatorii demografici. (anul 2012)
Țara Populația Locul în Densitatea Locul în Populația Natalita Mortalit Bilanț
(mln. loc.) lume (loc/km2) lume urban. % te ‰ ate ‰ natural ‰
Kazahstan 16,911 mln 63 6 loc/km2 183 54,7 22,7 8,5 14,2
Kârgâstan 5,663 mln 109 28 loc/km2 148 35,4 27,1 6,5 20,6
Uzbekistan 29,555 mln 42 67 loc/km2 110 36,2 21,4 4,9 16,5
Tadjikistan 7,768 mln 97 54 loc/km2 120 26,5 29,1 4,4 24,7
Turkmenistan 5,169 mln 115 11 loc/km2 177 49 21,4 7,8 13,6
Mongolia 2,834 mln 136 2 loc/km2 194 69,5 23,3 6,4 16,9
Tabelul 4 Structura pe vârste, sexe și speranța de viață a populației Asiei Centrale. (anul 2012)
Țara Speranța de viață, ani Structura pe vârste % Populația activă % Struct. pe sexe,%
Bărbați Femei > 15 ani 16-60 ani < 60 ani Bărbați Femei Bărbați Femei
Kazahstan 64,2 73,8 24,4 65,1 10,5 50,7 49,3 48,1 51,8
Kârgâstan 65,7 73,7 29,6 62,8 7,6 57,2 42,8 49,3 50,7
Uzbekistan 65,2 71,5 25,9 67 7,1 60,3 39,7 49,7 50,3
Tadjikistan 64,4 70,8 33,7 61,4 4,9 54,8 45,2 49,1 50,9
Turkmenistan 61 69,2 27,1 66,3 6,6 60,8 39,2 49,2 50,8
Mongolia 64,6 72,5 27,1 66,9 6 53,6 46,4 49,4 50,6
Tabelul 5 Populația Asiei Centrale. Structura etnică, religioasă și I.D.U. (anul 2012)
Țara Număr Componența Șomeri Grupuri etnice Religie (adepți) I.D.U. Loc. în
de familii medie a fam. lume
Kazahstan 3984 mii 3,8 persoane 5,3 % Kaz. 63,1%, ruși 23,7 Musulmani 70,2 %, 0,754 79
%, uzbeci 2,9 % creștini 26,2 %
Kârgâstan 1109 mii 4,3 persoane 7,7% Kârgâzi 69,2 %, uzbeci Musulmani 70 %, 0,622 125
14,5 % ruși 8,7 % creștini 5,7 %
Uzbekistan 4616 mii 5,5 persoane 0,2 % Uzbeci 68,3 % tadjici Musulmani 88 %, 0,654 114
4,7 %, cazahi 4,1 % creștini 1 %
Tadjikistan 1162 mii 5,6 persoane 2,5 % Tadjici 64,9 %, uzbeci Musulmani 78 %, 0,622 125
25,9 %, ruși 3,5 % creștini 1,5 %
Turkmenistan 906 mii 5,7 persoane 3,6 % Turkmeni 85 %, uzbeci Musulmani 86,9 %, 0,698 102
5 %, ruși 4 % creștini 2,5 %
Mongolia 613 mii 3,6 persoane 6,8 % Mongoli 81,9 %, Budizm lamaic 53 0,675 108
kazahi 3,8 % %, atei 38,6 %
Tabelul 6 Structura economică a populației Asiei Centrale. (anul 2012)
Țara Populația ocupată pe sectoare % Ponderea sectoarelor în PIB %
Agricultură Industrie Servicii Primar Secundar Terțiar
Kazahstan 25,5 19,4 55,1 5,4 40,3 54,3
Kârgâstan 30,7 21 48,3 19,7 27,9 52,4
Uzbekistan 27,2 13,1 59,7 20,1 33,1 46,8
Tadjikistan 66,3 7,2 26,5 23,3 22,8 53,9
Turkmenistan 29 41 30 12 54 34
Mongolia 33 12,3 54,7 19,1 35 45,9
Tabelul 7 PNB, PIB, PIB/loc și indicatori din turism a Asiei Centrale. (anul 2012)
Țara PNB (dol. PIB (dol. PIB/locuitor Inflația Număr Încasări din
SUA) SUA) (dol. SUA) % turiști turism
Kazahstan 173,4 mrd 196,4 mrd 11,7 mii 5,1 4,1 mln 1,8 mrd
Kârgâstan 6,0 mrd 6,4 mrd 1,1 mii 2,8 - -
Uzbekistan 53,3 mrd 51,1 mrd 1,7 mii 12,1 - -
Tadjikistan 6,9 mrd 7,5 mrd 953 mii 5,8 - -
Turkmenistan 30,6 mrd 33,6 mrd 5,9 mii 4,9 - -
Mongolia 9,5 mrd 10,2 mrd 3,6 mii 15 - -
Tabelul 8 Infrastructura transporturilor Asiei Centrale. (anul 2012)
Țara Parc automobile Raport la 1000 loc. Parc autovehicole Raport la 1000 loc.
Kazahstan 4,0 mln unități 244 unități 3,5 mln unități 213 unități
Kârgâstan 410 mii unități 77,3 unități 305 mii unități 57,5 unități
Uzbekistan 1,4 mln unități 70,7 unități 1,1 mln unități 55,5 unități
Tadjikistan - - - -
Turkmenistan - - - -
Mongolia 345,4 mii unități 127,7 unități 228,6 mii unități 84,4 unități
Tabelul 9 Indicatori economici a Asiei Centrale. (anul 2012)
Țara Număr de Capacitate de Producția de Număr de nave Capacit. flotei
rafinării rafinare petrol comerciale comerciale
Kazahstan 3 unități 17,2 mln tone 75,3 mln tone 129 unitați 127 mii tone
Kârgâstan 1 unități 498 mii tone 49 mii tone - -
Uzbekistan 3 unități 11,1 mln tone 3,3 mln tone - -
Tadjikistan - - - - -
Turkmenistan 2 unități 11,8 mln tone 10,7 mln tone 68 unități 80 mii tone
Mongolia - - - - -
Tabelul 10 Infrastrictura transporturilor Asiei Centrale. (anul 2012)
Țara Lungimea Lungimea Lungimea Căi ferate Conducte de Căi navigabile
drumurilor autostrăzilor căilor ferate electrificate petrol și gaze nat interne
Kazahstan 97,4 mii km - 15,3 mii km 4 mii km 20,2 mii km 4,1 mii km
Kârgâstan 34 mii km - 417 mii km - -
Uzbekistan 81,6 mii lm 4,2 mii km 11,3 mii km -
Tadjikistan 27,7 mii km - 621 km - - -
Turkmenistan 24 mii km - 3,1 mii km - - -
Mongolia 49,2 mii km - 3,6 mii km - - -
Tabelul 11 Infrastructura transporturilor și comerțul extern a Asiei Centrale. (anul 2012)
Țara Pasageri Principalele Porturi Valoare export Valoare import Bal. comercială
avia pe an aeroporturi maritime (dol. SUA) (dol. SUA) (dol. SUA)
Kazahstan 3,5 mln Alma-Ata, Aktau, Atyrau 92,2 mrd 44,5 mrd 47,7 mrd
Astana
Kârgâstan - Bișkek - 1,8 mrd 5,3 mrd -3,5 mrd
Uzbekistan - Tașkent - 11,2 mrd 10,9 mrd 1,3 mrd
Tadjikistan - - - 1,3 mrd 3,7 mrd -2,4 mrd
Turkmenistan 71,8 mii Așhabad Turkmenbași 16 mrd 9,7 mrd 6,4 mrd
Mongolia 414 mii Ulan-Bator - 4,3 mrd 6,7 mrd -2,4 mrd
Tabelul 12 Infrastructura socială a Asiei Centrale. (anul 2012)
Țara Telefon la Mobile la Computere Utilizatori inter- Televizoare Consum de en. Consum
1000 loc. 1000 loc. la 1000 loc. net la 1000 loc. % de familii elec. la loc. cal. pers./zi
Kazahstan 265 1,7 mii - 450 - 4,7 mii kwh 3310
Kârgâstan 89,7 1,2 mii - 200 - 1,3 mii kwh 2790
Uzbekistan 69,9 722 - 302 99,3 1,6 mii kwh 2640
Tadjikistan 65,5 922 - 130 - 2880
Turkmenistan 111 764 71 50 94 2,4 mii kwh 2940
Mongolia 61 1,1 mii 264 200 89,3 1,5 mii kwh 2400
Tema: Caracterizarea comparativă economico-geografică a

Kazahstanului și Mongoliei.
1. Caracterizarea comparativă a poziției economico-geografice a

2. Aprecierea economică comparativă a condițiilor și resurselor
naturale. Caracterizarea condițiilor de relief și climă și influența lor
asupra dezvoltării și specializării economiei și agriculturii.
Caracterizarea resurselor naturale și minerale. Repartiția lor
geografică, rezervele și producția anuală.
3. Particularitățile comparative istorico-geografice de dezvoltare a
4. Caracterizarea comparativă a populației Kazahstanului și
Mongoliei. De analizat indicatorii demografici și structura
populației. De caracterizat repartiția teritorială, densitatea
apreciat nivelul de urbanizare. De caracterizat migrațiile.
5. Caracterizarea comparativă a economiei Kazahstanului și
Mongoliei. De analizat structura pe ramuri și subramuri a industriei
evidențiind principiile de amplasare, volumul producției,
principalele companii și locurile ocupate printre statele lumii la
producția principalelor mărfuri industriale. De enumerat
principalele centre industriale. De analizat structura pe ramuri și
subramuri a agriculturii evidențiind principiile de amplasare,
volumul producției, productivitatea la hectar și locurile ocupate
printre statele lumii la producția principalelor produse agricole. De
enumerat principalele regiuni agricole. Caracterizarea
transporturilor. De analizat participarea fiecărui tip de transport în
traficul de pasageri și mărfuri, lungimea căilor de transport,
mărimea parcului și vechimea unităților de transport. De enumerat
principalele căi de transport.
6. Caracterizarea comparativă a relațiilor economice externe. De
analizat structura, volumul și geografia relațiilor economice
externe.
7. Caracterizarea comparativă a turismului. De analizat
potențialul turistic, numărul anual de turiști, veniturile încasate din
turism și principalele obective vizitate de turiști.
Tema: Caracterizarea economico-geografică a Asiei de Est.

căi de transport.
Tabelul 1 Asia de Est. Componența și date generale. (anul 2012)
Țara Capitala Suprafața Loc. în Mone Ziua nation. (an. Forma de Organizarea adm.-
(mii km2) lume da îndependenței) guvernare teritorială
China Beijing 9572,9 mii 3 Yani 1 octombrie 1949 Rep. parlam. 22 prov., 5 reg., 2
reg. auton., 4 mun.
Japonia Tokyo 377,8 mii 61 Yena 23 decembrie Mon. const. 44 prefecturi
Coreea de Sud Seul 99,2 mii 107 Won 9 septembrie 1948 Rep. parlam. 9 provincii
Coreea de Nord Phenian 122,7 mii 97 Won 15 august 1958 Rep. presid. 9 provincii
Tabelul 2 Condițiile naturale ale Asiei de Est. (anul 2012)
Țara T. med. an. T. med. ian. T. med. iul. Pr. med. an. Zile cu pr. Arii Grad
ᵒC (în cap.) ᵒC (în cap.) ᵒC (în cap.) mm (în cap.) pe an protej. % împ. %
China 11,7 -5 27 573 43 16 22,5
Japonia 17,2 3 24,5 1475 117 10,9 68,6
Coreea de Sud 11,3 -4,5 25 1257 80 5 12,5
Coreea de Nord 9,6 -8 24,5 917 75 1,7 2,7
Tabelul 3 Populația Asiei de Est. Indicatorii demografici. (anul 2012)
Țara Populația Locul în Densitatea Locul în Pop. urb. Nat. Mort. Bilanț
(mln. loc) lume (loc/km2) lume % ‰ ‰ nat. ‰
China 1,3 mrd 1 141 55 51,9 11,9 7,1 4,8
Japonia 127,5 mln 10 337 22 67 8,3 9,9 -1,6
Coreea de Sud 48,5 mln 26 488 11 83,5 9,7 5,3 4,4
Coreea de Nord 24,5 mln 49 200 43 60,4 14,2 10,0 4,2
Tabelul 4 Structura pe vârste, sexe și speranța de viață a populației Asiei de Est. (anul 2012)
Speranța de viață Structura pe vârste % Populația activă Structure pe sexe
Țara
Bărbați Femei > 15 ani 16-60 ani < 60 ani Bărbați Femei Bărbați Femei
China 61,8 75,3 17,4 68,7 13,9 55,5 44,5 51,9 48,1
Japonia 71,4 85,9 13,5 54,5 32 57,8 42,2 48,6 51,4
Coreea de Sud 77,5 84,4 15,1 68,3 16,6 48,4 41,6 48,8 50,2
Coreea de Nord 65,5 72 22,1 65 12,9 52,6 47,6 49,1 50,9
Tabelul 5 Populația Asiei de Est. Structura etnică, religioasâ și I.D.U. (anul 2012)
Țara Număr Componența Șomeri Grupuri etnice Religie (adepți %) I.D.U Loc în
familii medie fam. % lume
China 371 mln 3 persoane 4,1 Chinezi 91,9 %, Confucianizm, budizm 0,699 101
Mongoli, Tibetani
Japonia 51,8 mln 2,4 persoane 4,3 Japonezi 99 %, Ainnu Șintoism 51,3 %, budizm 0,912 10
38,3 %
Coreea de 17,3 mln 2,7 persoane 3,2 Coreeni 91%, Budizm, confucianizm, 0,909 12
Sud Chinezi 1% șamanizm
Coreea de 5,8 mln 4,6 persoane - Coreeni 99,9%, Budizm 48 %, protestanți - -
Nord Chinezi 36,4 %
Tabelul 6 Structura economică a populației Asiei de Est. (anul 2012)
China 34,8 29,5 35,7 10,1 47,8 43,1
Japonia 3,6 25 71,4 1,2 27 71,8
Coreea de Sud 6,2 24,2 69,6 2,6 39,2 58,2
Coreea de Nord 22,1 38,5 39,4 21,1 47,1 31,8
Tabelul 7 PNB, PIB, PIB/ loc și indicatori din turism a Asiei de Est. (anul 2012)
Țara PNB (d. SUA) PIB (d. SUA) PIB/loc. (d. SUA) Inflația Număr turiști Încasări din turism
China 8,2 trl 8,2 trl 6 mii 2,7 % 57,8 mln pers. 79 mrd dol. SUA
Japonia 6,1 trl 5,9 trl 46,7 mii -0,04 % 6,2 mln pers. 39,7 mrd dol. SUA
Coreea de 1,1 trl 1,1 trl 23,1 mii 2,0 % 9,7 mln pers. 21,7 mrd dol. SUA
Sud
Coreea de 12,3 mrd 12,3 mrd 506 dol. - 400 mii pers. -
Nord
Tabelul 8 Infrastructura transporturilor Asiei de Est. (anul 2012)
Țara Parcul de automobile Raport la 1000 loc. Parc autovehicole Raport la 1000 loc.
China 93,5 mln unități 69,4 unități 74,6 mln unități 55,5 unități
Japonia 77,4 mln unități 606 unități 40,1 mln unități 314 unități
Coreea de Sud 18,4 mln unități 381 unități 14,4 mln unități 292 unități
Coreea de Nord - - - -
Tabelul 9 Indicatori ai economiei Asiei de Est. (anul 2012)
Țara Număr de Capacitate de Producția de Număr de nave Capacitatea flotei
China 52 unități 342,4 mln t. 205,9 mln tone 4,1 mii unități 37,9 mln tone
Japonia 31 unități 235,9 mln t. 249 mii tone 5,6 mii unități 17,4 mln tone
Coreea de Sud 6 unități 137,6 mln t. - 2,9 mii unități 12,1 mln tone
Coreea de Nord 2 unități 3,5 mln t. - 223 unități 709 mii tone
Tabelul 10 Infrastrictura transporturilor Asiei de Est. (anul 2012)

Lungimea Lungimea Căii ferate Conducte de Căii navigabile
Țara Asfaltate Autostrăzi
drumurilor căilor ferate electrificate petrol și gaze nat. interne
China 4,1 mln km 1,9 mln - 93,2 mii km 34,3 mii km 83,3 mii km 124,6 mii km
Japonia 1,2 mln km 1,1 mln 7,8 mii km 20,1 mii km 12,3 mii km 4,3 mii km -
Coreea de 105,7 mii 83,2 4,6 mii km 3,6 mii km 2,4 mii km - -
Sud km mii km
Coreea de 26,1 mii km 715 km - 5,2 mii km 3,5 mii km - -
Nord
Tabelul 11 Infrastructura transporturilor și comerțul extern a Asiei de Est. (anul 2012)
Țara Pasageri avia Principalele Porturi Valoare export Valoare import Balanță comercială
pe an (pers.) aeroporturi maritime (d. SUA) (d. SUA) (d. SUA)
China 292 mln Beijing, Shanshai, 2 trl. dol. 1,8 trl. dol 200 mrd. dol
Shanhai Daliam
Japonia 80,1 mln Tokio, Kobe, 798 mrd. dol 885 mrd. dol -87 mrd dol
Osaka Chiba
Coreea de 38,1 mln Seul, Pusan Inchihuan , 547 mrd. dol 519 mrd. dol 26 mrd dol
Sud Pusan
Coreea de 78,6 mii Phenian - 3,3 mrd. dol 5 mrd. dol -1,5 mrd dol
Nord
Tabelul 12 Infrastructura socială a Asiei de Est. (anul 2012)

Țara Telefon la Mobile la Computere la Utiliz. internet la Televizoare % Consum energie Consum
1000 loc. 1000 loc. 1000 loc. 1000 loc. de familii electrică la loc. calorii pers/zi
China 206 un. 812,6 un. 57 unități 383 unități 89 % 2,9 mii kwh 3020
Japonia 508,4 un. 1,1 mii un. 676 unități 795 unități 90 % 8,3 mii kwh 2710
Coreea de 619 un. 1,1 mii un. 576 unități 838 unități 98,9% 9,8 mii kwh 3230
Sud
Coreea de 48,1 un. 69,2 un. - - - 749 kwh 2130
Nord

Coreei de Sud și Coreei de Nord.

4. Caracterizarea comparativă a populației Coreei de Sud și Coreei
de Nord. De analizat indicatorii demografici și structura populației.
De caracterizat repartiția teritorială, densitatea populației și factorii
care determină repartiția populației. De apreciat nivelul de
urbanizare. De caracterizat migrațiile.
5. Caracterizarea comparativă a economiei Coreei de Sud și
Coreei de Nord. De analizat structura pe ramuri și subramuri a
industriei evidențiind principiile de amplasare, volumul producției,
externe.
Tema: Caracterizarea economico-geografică a Asiei de Sud-Est.

căi de transport.
Tabelul 1 Asia de Sud-Est. Componența și date generale. (anul 2012)
Țara Capitala Suprafața Loc Moneda Ziua naț. Metropola Forma Organizarea
(mii km2) lume (an. Ind.) guvern adm.- terit.
Indonezia Jakarta 1937,1 mii 14 Rupiah 17 august Olanda Rep. 27 prov.
1945 prezid. 2 districte
Malaezia Kuala- 329,7 mii 66 Ringgit 31 august M. Britanie Mon. 13 state
Lumpur 1957 parlam. 2 teritorii
Thailanda Bangkok 513,1 mii 50 Baht 5 decembrie M. Britanie Mon. 1 metropola
constit. 6 regiuni
Filipine Manila 300,0 mii 72 Peso 12 iunie Spania/SUA Rep. 14 regiuni
filipino 1988 prezid. 2 reg.auton.
Myanmar Yangon 676,5 mii 39 Kyat 4 ianuarie M. Britanie Rep. 7 provincii
1948 paraml. 7 state
Laos Vientiane 236,8 mii 82 Kyp 2 decembrie Franța Rep. 16 provincii
1975 prezid. 1 municipiu
Vietnam Hanoi 331,0 mii 65 Dong 2 septembrie Franța Rep. 7 regiuni
1945 parlam. 3 municipii
Cambodjia Phnom- 181,9 mii 88 Riel 9 noiembrie Franța Mon. 20 provincii
Penh 1963 constit. 3 municipii
Brunei Bandar- 5,7 mii 164 Brunei 23 februarie M. Britanie Mon. 4 districte
Seri- dolar absolut
Begavan
Singapore Singapore 0,7 mii 176 Singapore 9 august M. Britanie Rep. -
dolar 1965 parlam.
Hong- Hong- 1,1 mii 194 Hong- 1 iulie 1997 M. Britanie -
Kong Kong Kong dolar
Taiwan Taipei 36,1 mii 134 Taiwan 1 martie China Rep. -
dolar 1950 prezid.
Tabelul 2 Condițiile naturale ale Asiei de Sud-Est. (anul 2012)
Țara T. med. an. T. med. ian. T. med. iul. Pr. medii an. Zile cu pr. Arii Grad împ.
ᵒC (în cap.) ᵒC (în cap.) ᵒC (în cap.) mm (în cap.) pe an protej. % %
Indonezia 26,7 26 27 1975 125 6,4 51,7
Malaezia 27,4 27 27,5 2365 157 13,7 62
Thailanda 28,3 26,5 28,5 1547 136 17,3 37,2
Filipine 27,2 25,5 28,5 1748 109 5 25,9
Myanmar 27,5 25,5 27 2625 125 5,2 48,2
Laos 25,6 21 27 1686 109 16,6 67,9
Vietnam 23,9 16,5 29,5 1795 151 4,6 45
Cambodjia 27,7 26 28 1402 121 22,4 56,5
Brunei 27,3 26,5 27,5 2830 203 29,6 71,8
Singapore 27,3 26,5 28 2425 181 3,4 3,3
Hong-Kong 22,4 15,5 28,5 2217 107 - -
Taiwan 21,5 15,5 28 2090 129 19,2 30,1
Tabelul 3 Populația Asiei de Sud-Est. Indicatorii demografici. (anul 2012)
Țara Populația Locul în Densitatea Locul în Populația Natalitate Mortali Bilanț
(mln loc) lume (loc/km2) lume urbană % ‰ tate ‰ natural ‰
Indonezia 244,7 mln 4 383 18 31,6 17,9 6,9 11,0
Malaezia 29,3 mln 43 89 87 73,5 17,1 4,6 12,5
Thailanda 65,7 mln 20 128 62 34,4 11,9 7,5 4,4
Filipine 99,3 mln 12 331 23 49,1 24,8 5,8 19,0
Myanmar 48,7 mln 25 72 104 33,2 17 8,5 8,5
Laos 6,3 mln 104 27 149 35,4 28 7,7 20,3
Vietnam 88,7 mln 13 268 31 31,5 16,6 6,9 9,7
Cambodjia 14,4 mln 69 80 94 20,1 22,1 7,9 14,2
Brunei 412 mii 168 72 106 76,4 18,8 3,3 15,5
Singapore 3,8 mln 129 5,3 mii 2 100 10,1 4,5 5,6
Hong-Kong 7,1 mln 99 6,4 mii 1 100 12,8 6 6,8
Taiwan 23,3 mln 51 644 7 81 8,5 6,6 1,9
Tabelul 4 Structura pe vârste, sexe și speranța de viață a populației Asiei de Sud-Est. (anul 2012)
Țara Speranța de viață, ani Populația activă Structura pe vârste % Structure pe sexe
Bărbați Femei Bărbați Femei >15 ani 16-60 ani <60 ani Bărbați Femei
Indonezia 67,7 71,1 61,7 38,3 27 63,7 9,3 49,8 50,2
Malaezia 72 77,1 63,6 36,4 29,4 62,5 8,1 51,4 48,6
Thailanda 70,8 77,5 54,2 45,8 19,5 66,6 13,9 49,2 50,8
Filipine 65,5 72,2 61,1 38,9 34,4 58,9 6,7 50,1 49,9
Myanmar 63,5 66,9 51,1 48,9 27,1 65,1 7,8 49,3 50,7
Laos 66 68,9 50,3 49,7 36,1 58,2 5,7 49,9 50,1
Vietnam 70,4 75,8 51,5 48,5 24,9 67 8,1 49,5 50,5
Cambodjia 61,6 64,4 50,3 49,7 31,9 62,2 5,9 49 51
Brunei 75,8 80,5 58 42 25,1 68,6 6,3 50,5 49,5
Singapore 79,6 84,3 57,6 42,4 16,4 68,1 15,5 49,2 50,8
Hong- 80,5 86,7 48 52 - - - - -
Kong
Taiwan 76 82,6 56,2 43,8 14,8 68,7 16,5 50,1 49,9
Tabelul 5 Populația Asiei de Sud-Est. Structura etnică, religioasă și I.D.U. (anul 2012)
Număr Componența Șomeri Loc
Țara Grupuri etnice Religie (adepți) I.D.U.
de familii medie a fam. % lume
Indonezia 61,1 mln 3,9 persoane 6,2 javanezi 36%, sundanezi musulmani 87,2 %, 0,629 121
14%, malaiezi 9%, creștini7 %
madurezi 7%
Malaezia 6,3 mln 4,3 persoane 3 malaiezi 50,4 %, musulmani 61,3 %, 0,769 64
chinezi 23,7 %, budiști 19,8%,
indieni 7,1 % creștini 9,2 %
Tailanda 18,2 mln 3,5 persoane 0,7 tailandezi 75 %, budiști 83 %, 0,690 103
chinezi 14 % musulmani 9 %
Filipine 20,1 mln 4,6 persoane 7 tagalog 28,1 %, catolici 82,9 %, 0,654 114
cebuano 13,1 %, protestanți 5,4 %,
ilocano 9 %, musulmani 4,6 %
bisaia 7,6 %
Myanmar 10,3 mln 4,7 persoane 4 birmani 55,9 %, budiști 74 %, 0,498 149
careni 9,5 %, creștini 6 %,
shan 6,5 % musulmani 3 %
Laos 961 mii 5,9 persoane 25,3 laoțieni 99,6 %, budizm 60 %, 0,543 138
vietnamezi 0,2 % aniniști 30 %
Vietnam 22,4 mln 3,8 persoane 1,8 vietnamezi 85,7%, budiști 48 %, 0,617 127
tay 1,9 %, thay 1,8 % animiști 10%,
catolici 7 %
Cambodjia 2,8 mln 4,7 persoane - chneri 85,2 %, budiști 93 %, 0,543 138
chinezi 6,4 %, musulmani 4 %
vietnamezi 3 %
Brunei 68,2 mii 5,8 persoane 2,7 malaiezieni 67 %, musulmani 80,4 % 0,855 30
chinezi 15 % budiști 7,9 %
Singapore 1,1 mln 3,5 persoane 2,8 chinezi 74,2 %, budiști 33,3 %, 0,895 18
malayezieni 13,3 %, creștini 18,3 %,
indieni 9,2 % musulmani 14,7 %
Hong-Kong Victoria 3,3 chinezi 93,2 %, budiști 73,7 %, - -
filipinezi 1,9 % protestanți 4,3 %
Taiwan 7,8 mln 2,9 persoane 4,2 taiwanezi 84 %, chinezi budiști 22,8 %, atei - -
14 % 47,7 %
Tabelul 6 Structura economică a populației Asiei de Sud-Est. (anul 2012)
Indonezia 35,9 14,6 49,5 14,7 47,2 38,1
Malaezia 12,6 28,3 59,1 10,2 41,2 48,5
Thailanda 38,7 13,9 47,4 11,6 38,4 50
Filipine 32,3 15,2 52,5 12,8 31,5 55,7
Myanmar 66,4 13,6 20,0 38,2 24,4 37,4
Laos 5,9 37,6 56,5 28,4 28,2 43,4
Vietnam 46,8 21,6 31,6 21,7 40,6 37,7
Cambodjia 71,3 9,5 19,2 36,7 23,5 39,8
Brunei 3,7 51,9 37,4 0,6 71,7 27,7
Singapore - 19,2 80,8 0,03 26,6 73,4
Hong-Kong - - - - - -
Taiwan 5,1 36,6 58,3 1,9 28,9 69,2
Tabelul 7 PNB, PIB, PIB/loc și indicatiri din turism a Asiei de Sud-Est. (anul 2012)
Țara PNB (d. SUA) PIB (d. SUA) PIB/loc. (d. SUA) Inflația Turiști Încasări din
% (persoane) turism (d. SUA)
Indonezia 582 mrd 878 mrd 3,5 mii 4,3 7,6 mln 9,6 mrd
Malaezia 292,6 mrd 303,5 mrd 10,3 mii 1,7 % 27,7 mln 10,7 mrd
Thailanda 351,3 mrd 365,5 mrd 5,6 mii 3% 19,2 mln 7,3 mrd
Filipine 249,3 mrd 250,4 mrd 2,6 mii 3,1 % 3,9 mln 3,7 mrd
Myanmar 55,3 mrd 53,1 mrd 835 6,1 % 391 mii 293 mln
Laos 8,6 mrd 9,2 mrd 1,4 mii 4,3 % 1,7 mln 413 mln
Vietnam 134,1 mrd 138 mrd 1,5 mii 9,1 % 6 mln 5,6 mrd
Cambodjia 13,3 mrd 14,2 mrd 934 2,9 % - -
Brunei - 16,6 mrd 41,7 mii 0,5 % - -
Singapore 271,5 mrd 276,5 mrd 51,1 mii 4,6 % 10,3 mln 17,9 mln
Hong-Kong 268,8 mrd 263,1 mrd 26,6 mii 4,1 % 22,3 mln 33,7 mrd
Taiwan 407,8 mrd 453 mrd 20,3 mii 1,9 % 6 mln 11 mrd
Tabelul 8 Infrastructura transporturilor Asiei de Sud-Est. (anul 2012)
Indonezia 16,7 mln unități 69,2 unități 9,5 mln unități 39,4 unități
Malaezia 11,4 mln unități 396 unități 9,7 mln unități 337 unități
Thailanda 9,9 mln unități 151,3 unități 3,9 mln unități 59,6 unități
Filipine 1,8 mln unități 19 unități 656 mii unități 6,6 unități
Myanmar 408 mii unități 11,5 unități 267 mii unități 7,5 unități
Laos - - - -
Vietnam 295 mii unități 3,4 unități 145 mii unități 1,6 unități
Cambodjia 285 mii unități 21,4 unități 247 mii unități 18,5 unități
Brunei 144,9 mii unități 368,7 unități 132,7 mii unități 337 unități
Singapore 825,8 mii unități 223,1 unități 620,1 mii unități 167,5 unități
Hong-Kong 613 mii unități 85,7 unități 455 mii unități 65 unități
Taiwan 7,2 mln unități 325,7 unități 6,1 mln unități 276,1 unități
Tabelul 9 Indicatori ai economiei Asiei de Sud-Est. (anul 2012)
Indonezia 8 unități 50,4 mln tone 43,6 mln tone 6,3 mii unități 6,4 mln tone
Malaezia 6 unități 26,8 mln tone 26,2 mln tone 2,4 mii unități 8,1 mln tone
Thailanda 4 unități 29,1 mln tone 11,9 mln tone 850 unități 2,5 mln tone
Filipine 3 unități 13,6 mln tone 997 mii tone 2000 unități 5,1 mln tone
Myanmar 3 unități 2,8 mln tone 997 mii tone 127 unitâți 127 mii tone
Laos - - - - -
Vietnam - - - 1,5 mii unități 3,7 mln tone
Cambodjia - - - 591 unități 1,4 mln tone
Brunei 1 unități 428 mii tone 5,6 mln tone 80 unități 540 mii tone
Singapore 3 unități 67,6 mln tone - 2,8 unități 53,8 mln tone
Hong-Kong - - - 1,9 mii unități 70,2 mln tone
Taiwan 4 unități 65,3 mln tone 39 mln tone 628 unități 2,8 mln tone
Tabelul 10 Infrastrictura transporturilor Asiei de Sud-Est. (anul 2012)
Țara Lungimea Asfaltate Autostrăzi Lungimea Electrificate Conducte de petrol
drumurilor km km căilor ferate km și gaze naturale
Indonezia 496 mii km 283 mii - 4,6 mii km 93 km 14,7 mii km
Malaezia 155,4 mii km 125.7 mii - 1,9 mii km 344 km 8,3 mii km
Thailanda 180 mii km - 450 km km 5,3 mii km - 1,3 mii km
Filipine 200 mii km 19,8 mii - 479 km km - -
Myanmar 34,4 mii km - - 3,9 mii km - 4,2 mii km
Laos 47,9 mii km 7 mii - - - -
Vietnam 286,6 mii km 153,7 mii - 2,3 mii km - 1000 km
Cambodjia 39,6 mii km 2,6 mii - 652 km - -
Brunei 3 mii km 2,4 mii - - - -
Singapore 3,4 mii km - 161 km km 177 km km - -
Hong-Kong 2 mii km - - 34 km km - -
Taiwan 40 mii km 34,6 mii - 1,4 mii km 1000 km -
Tabelul 11 Infrastructura transporturilor și comerțul extern a Asiei de Sud-Est. (anul 2012)
Țara Pasageri avia Principalele Porturi Val. export Val. import Bal. comercială
pe an (pers.) aeroporturi maritime d. SUA d. SUA d. SUA
Indonezia 62 mln Djakarta, Surabaia, 188,1 mrd 190 mrd -7,9 mrd
Surabaia Djakarta
Malaezia 34,2 mln Kuala-Lumpur, Pinang, 22,37 mrd 196,6 mrd 30,7 mrd
Pinang Kelang
Thailanda 28,9 mln Bangkkok, Bangkkok, 229,5 mrd 247,5 mrd -48 mrd
Changmai Laemchabang
Filipine 22,5 mln Manila, Manila, Cebu 51,9 mrd 65,3 mrd -13,4 mrd
Machtan
Myanmar 146 mii Yangon Yangon 9,4 mrd 11,0 mrd -1,6 mrd
Laos 455 mii Vientian - 2,4 mrd 2,7 mrd -0,3 mrd
Vietnam 16,6 mln Hanoi Phaihong 114,5 mrd 113,7 mrd 0,8 mrd
Cambodjia - Pnom penh Phnom penh 8,2 mrd 11 mrd -1,8 mrd
Brunei 1,1 mln Bandar Seri Bandar Seri 13,5 mrd 3,4 mrd 10,1 mrd
Begawan Begawan
Singapore 28,7 mln Changi Singapore 408,3 mrd 379,7 mrd 28,6 mrd
Hong-Kong Honk-Kong Honk-Kong - - -
Taiwan 39,5 mln Taipei Keielung 301,1 mrd 270.4 mrd 30,7 mrd
Tabelul 12 Infrastructură socială a Asiei de Sud-Est. (anul 2012)

Țara Tel. la Mobile la Computere Ut. internet Televizoare, Consum en. Consum cal.
1000 loc. 1000 loc. la 1000 loc. la 1000 loc. % de familii electrică la loc. persoană/zi
Indonezia 155,2 1,1 mii 20,3 180 71,6 % 641 kwh 2720
Malaezia 156,5 1,4 mii 231 610 97 % 4,1 mii 2870
Thailanda 91,4 1,2 mii 66,8 237 98,1 2,2 mii kwh 2910
Filipine 40,8 1000 72,3 290 71 763 kwh 2590
Myanmar 11,4 111 - 10 - 131 kwh 2440
Laos 17,6 1000 17 90 30 366 kwh 2370
Vietnam 113,6 1,5 mii 96,5 351 83 1000 kwh 2780
Cambodjia 40,4 1,3 mii 4 31 63 % 146 kwh 2440
Brunei 171,8 1,1 mii 89,2 560 98 % 8,7 mii kwh 3250
Singapore 378,5 1,5 mii 743 710 - 8,3 mii kwh -
Hong- 606 2,2 mii 693 745 - 5,9 mii kwh -
Kong
Taiwan 686,8 1,2 mii 575 715 99 % - 2767

Indoneziei și Cambodjei.

4. Caracterizarea comparativă a populației Indoneziei și
Cambodjei. De analizat indicatorii demografici și structura
5. Caracterizarea comparativă a economiei Indoneziei și
Cambodjei. De analizat structura pe ramuri și subramuri a
externe.
Tema: Caracterizarea economico-geografică a Asiei de Sud.

căi de transport.
Tabelul 1 Asia de Sud. Componența și date generale. (anul 2012)
Țara Capitala Suprafața Loc. în Mone Ziua naț. Metropola Forma de Organ. adm.-
(mii km2) lume da (an. îndep.) guvernare teritorială
India New Delhi 3165,5 mii 7 Rupia 15 august M. Britan. Rep. 25 st., 6 terit.
1947 prezid.
Pakistan Islamabad 796,0 mii 35 Rupia 23 martie M. Britan. Rep. islam. 4 prov. 1 ter.
1956 federal
Bangladesh Dhaka 147,5 mii 92 Taka 26 martie M. Britan. Rep. 6 regiuni
1971 parlam.
Nepal Kathmandu 147,1 mii 93 Rupia 29 M. Britan. Mon. 4 regiuni
decembrie const.
Bhutan Thimphu 47,0 mii 133 Ngult 17 decem. M. Britan. Mon. 18 districte
rum 1907 const.
Sri Lanca Colombo 66,6 mii 120 Rupia 4 februarie M. Britan. Rep. 25 districte
1948 prezid.
Maldive Male 0,2 mii 187 Rupia 26 iulie 1965 M. Britan. Rep. 20 atoli
prezid.
Tabelul 2 Condițiile naturale ale Asiei de Sud. (anul 2012)

Țara T. med. an. T. med. ian. T. med. iul. Pr. med. an. Zile cu pr. Arii protej. Grad
ᵒC (în cap.) ᵒC (în cap.) ᵒC (în cap.) mm (în cap.) pe an % împăd. %
India 24,7 13,5 31 781 45 4,8 23,1
Pakistan 22,3 10,5 32,5 361 27 9,8 2,1
Bangladesh 33,3 19 28,5 2009 96 1,6 11,1
Nepal 18,6 10 25 1424 97 17 25,4
Bhutan 14,4 7,5 23,5 1020 108 28,4 84,9
Sri Lanca 26,8 26 27 2405 188 15 29,4
Maldive 28,1 28 28 1895 131 - 3
Tabelul 3 Populația Asiei de Sud. Indicatorii demografici. (anul 2012)
Țara Populația Locul în Densitatea Locul în Populația Natalitate Mortalita Bilanț
(mln loc.) lume (loc/km2) lume urbană,% ‰ te ‰ natural ‰
India 1,25 mrd. 2 383 18 31,6 21,8 8 13,8
Pakistan 179,9 mln. 6 226 36 36,5 27,5 7,3 20,2
Bangladesh 152,4 mln. 8 1033 6 28,9 20 6 14
Nepal 26,4 mln. 45 180 49 17,3 24,3 5,8 18,5
Bhutan 720 mii 161 19 160 36,4 20,1 6.,9 13,2
Sri Lanca 20,2 mln 59 309 25 15,2 17,4 5,9 11,5
Maldive 330,6 mii 170 1110 5 42,3 22,4 3,5 18,9
Tabelul 4 Structura pe vîrste, sexe și speranța de viață a populației Asiei de Sud. (anul 2012)
Țara Speranța de viață, ani Populația activă Structura pe vîrste % Structure pe sexe
Bărbați Femei Bărbați Femei >15 ani 16-60 ani < 60ani Bărbați Femei
India 63,9 67,1 74,7 25,3 29,3 62,1 8,6 51,6 48,4
Pakistan 64,5 66,4 79 21 34,7 59 6,3 50,8 49,2
Bangladesh 68,2 69,7 59,9 40,1 33,6 59,1 7,3 50,6 49,4
Nepal 67,9 69,6 50,8 49,2 33,5 59,7 6,8 48,5 51,5
Bhutan 65,4 69,3 - - 28,4 63,3 8,3 52,1 47,9
Sri Lanca 71,9 78,1 66,6 33,4 24,9 62,9 12,2 48,5 51,5
Maldive 72,8 74,8 58 42 26,6 66,8 6,6 50,5 49,5
Tabelul 5 Populația Asiei de Sud. Structura etnică, religioasă și I.D.U. (anul 2012)
Țara Număr de Com. medie Șomeri Grupuri etnice Religie (adepți) I.D.U. Loc.
familii a fam. % lume
India 246,6 mln 4,6 pers. 3,5 Indoarieni 72 %, Hinduși 72 %, 0,554 136
Dravidieni 25 % Musulm.12,3%,
Sich 2 % ș.a
Pakistan 22,5 mln 6,4 pers. 7,7 Penjab 52,6 %, Pastuni 13,2 Musulmană 95 %, 0,515 146
%, Sindhii 11,7%, Urdu 7,5 % Creștini 2%,
Hinduși 2 %
Bangladesh 32,1 mln 4,4 pers. 4,5 Bengali 98 % Musulmani 90 %, 0,515 146
Hinduși 9,5
Nepal 5,4 mln 4,9 pers. 4 Chetri 15,5%, Brahman-hil Hind. 81,3 %, 0,453 157
12,5 %, Magar 7,1 %, Tharo Budizm 10,7 %
6,6 %, ș.a
Bhutan 126,1 mii 4,6 pers. - Bhote 50 %, Nepalezi 35 % Budiști 75 %, 0,538 140
Hinduiști 25 %
Sri Lanca 3,2 mln 4,3 pers. 4 Sinhalezi 74,9%, Tamili 11,2 Budiști 70,2 %, 0,715 92
%, Moor 9,2 % Hind. 12,6 %,
Musulmani 9,7%
Maldive 49,3 mii 6,2 pers. 11,7 Indieni sudici 98 %, Sinhalezi Musulmani suniți 0,668 104
1,5 %, Arabi 100 %
Tabelul 6 Structura economică a populației Asiei de Sud. (anul 2012)
India 48,9 24,3 26,8 17,2 26,4 56,4
Pakistan 45,1 13,7 41,2 21,6 25 53,4
Bangladesh 47,5 12,6 39,9 18,4 28,6 53
Nepal 73,9 10,8 15,3 37,2 14,9 47,9
Bhutan 60,2 9,2 30,6 18,4 44,1 37,5
Sri Lanca 31 26,1 42,9 11,1 31,4 57,5
Maldive 4,3 9,4 86,3 3,5 15,6 80,9
Tabelul 7 PNB, PIB, PIB/loc și indicatiri din turism a Asiei de Sud. (anul 2012)
Țara PNB (d. SUA) PIB (d. SUA) PIB/loc. (d. SUA ) Inflația % Turiști Încasări din
(pers.) turism (d. SUA)
India 1,824 trl. 1,824 trl. 1,4 mii 9,3 % 6,3 mln 17,5 mrd
Pakistan 242,6 mrd 231,8 mrd 1,2 mii 11 % - -
Bangladesh 126,9 mrd 122,7 mrd 818 8,7 % - -
Nepal 19,5 mrd 19,4 mrd 626 8,3 % 7376 mii 415 mln
Bhutan 1,6 mrd 2,1 mrd 2,9 mii - - -
Sri Lanca 58,2 mrd 59,4 mrd 2,8 mii 7,5 % 856 mii 1,4 mrd
Maldive 1,8 mrd 2,2 mrd 6,6 mii 10,9 % 931 mii 1,8 mrd
Tabelul 8 Infrastructura transporturilor Asiei de Sud. (anul 2012)

India 27,5 mln unități 22,7 unități 17,4 mln unități 14,4 unități
Pakistan 2,3 mln unități 12,7 unități 1,8 mln unități 10 unități
Bangladesh 452 mii unități 2,9 unități 233 mii unități 1,5 unități
Nepal 299 mii unități 11,5 unități 127 mii unități 4,8 unități
Bhutan 51,9 mii unități 72,0 unități 22,3 mii unități 30,9 unități
Sri Lanca 1,5 mln unități 75,0 unități 499 mii unități 24,9 unități
Maldive 9,7 mii 29,3 4,1 mii 12,4
Tabelul 9 Infrastructura economiei Asiei de Sud. (anul 2012)
India 17 201,6 mln tone 38,7 mln tone 1,4 mii unități 9,7 mln tone
Pakistan 5 9,2 mln tone 2,8 mln tone 59 unități 379 mii tone
Bangladesh 1 1,6 mln tone 232 mii tone 312 unități 1,2 mln tone
Nepal - - - - -
Bhutan - - - - -
Sri Lanca - 2,4 mln tone - 87 unități 181 mii tone
Maldive 79 unități 88 mii tone
Tabelul 10 Infrastrictura transporturilor Asiei de Sud. (anul 2012)
Țara Lungimea Asfaltate Autostrăzi Lungimea Electrificate Conducte de petrol
drumurilor căilor ferate și gaze naturale
India 4,1 mln km 2,0 mln km 6 mii km 64,4 mii km 19,6 mii km 29,6 mii km
Pakistan 259,4 mii km 180,8 mii km - 7,7 mii km - 16,3 mii km
Bangladesh 239,2 mii km 23,9 mii km - 2,8 mii km 923 km -
Nepal 23,4 mii km 15,6 mii km - 59 km - -
Bhutan 9,4 mii km - - - - -
Sri Lanca 114 mii km 78,8 mii km - 1,1 mii km - -
Maldive - - - - - -
Tabelul 11 Infrastructura transporturilor și comerțul extern a Asiei de Sud. (anul 2012)
Țara Pas. avia Principalele Porturi maritime Val. export (d. Val. import Bal. comercială
pe an aeroporturi SUA) (d. SUA) (d. SUA)
India 73,2 mln Mumbai,Calcuta, Calcuta,Mumbai, 293,2 mrd 489,3 mrd -196,1 mrd
Delphi Visakhapatnam
Pakistan 6,7 mln Karachi, Lahor Karachi, 24,5 mrd 44,1 mrd -19,6 mrd
Banglades 2,4 mln Dhaka, Chitagong, 25,1 mrd 34,1 mrd -9 mrd
h Chitagong Chalna
Nepal - Khatmandu - 960 mln 6,5 mrd -5,6 mrd
Bhutan - Paro - 590 mln 1 mrd -410 mln
Sri Lanca 3,3 mln Colombo Colombo 9,4 mrd 19 mrd -9,6 mrd
Maldive 79 mii Male - 314 mln 1,5 mrd -1,2 mrd
Tabelul 12 Infrastructura socială a Asiei de Sud. (anul 2012)

Țara Tel. la Mobile la Comp. la Ut. internet Tel. % de Consum de en. Consum
1000 loc. 1000 loc. 1000 loc. la 1000 loc. familii electrică la loc. cal. per./zi
India 24,7 687,2 33 101 55 644 Kwh 2350
Pakistan 32,2 666,7 5,2 90 58 457 Kwh 2420
Bangladesh 6,3 637,6 23 50 47,6 279 Kwh 2420
Nepal 27,2 528,2 4,8 90 33 93 Kwh 2460
Bhutan 36 736,4 25,1 - - 2415 Kwh -
Sri Lanca 162,5 957,6 37,3 150 76 445 Kwh 2460
Maldive 71,4 1,7 mii 202,4 340 94,9 892 Kwh 2790
Asia de Sud

Pachistanului și Bangladeșului

Pachistanului și Bangladeșului.
Pachistanului și Bangladeșului.
4. Caracterizarea comparativă a populației Pachistanului și
Bangladeșului. De analizat indicatorii demografici și structura
5. Caracterizarea comparativă a economiei Pachistanului și
Bangladeșului. De analizat structura pe ramuri și subramuri a
externe.
Tema: Caracterizarea economico-geografică a Asiei de Sud-

Vest.

căi de transport.
Tabelul 1 Asia de Sud-Vest. Componența și date generale. (anul 2012)
Țara Capitala Suprafața Loc. în Moneda Ziua națion. Metropola Forma de Org. adm.-
(mii km2) lume (an. îndep.) guvernare teritorială
Arabia Riyadh 2248,0 12 Ryal 23 septembrie Maria Monarhie 13 provincii
Saudită mii Britanie absolută
Iran Teheran 1645,2 17 Rial 11 februarie Marea Republică 27 provincii
mii 1979 Britanie prezidențială
Irak Bagdad 435,0 mii 58 Dinar 14 iulie 1958 Marea Republică 18 provincii
Britanie prezidențială
Afganistan Kabul 652,2 mii 40 Afghani 18 august Marea Emirat 32 provincii
Britanie Islamic
Turcia Ankara 780,5 mii 36 Lira 29 octombrie - Republică 76 provincii
1923 prezidențială
Siria Damasc 185,1 mii 87 Lira 17 aprilie 1946 Marea Republică 13 districte
Britanie prezidențială
Iordania Amman 89,3 mii 110 Dinar 25 mai 1946 Maria Monarhie 12 provincii
Britanie parlamentară
Kuwait Al 17,8 mii 153 Dinar 25 februarie Marea Monarhie 5 guvernorate
Kuwait Britanie constitution.
EAU Abu 83,6 mii 113 Dirhan 2 decembrie Marea Monarhie 7 emirate
Dhabi 1971 Britanie
Qatar Doha 11,4 mii 159 Dirhan 3 septembrie Marea Monarhie 9
1971 Britanie absolută municipalități
Bahrain Manama 0,6 mii 172 Dinar 16 decembrie Marea Monarhie 4 regiuni
Britanie absolută
Oman Mascat 212,4 mii 70 Real 18 noiembrie Marea Monarhie 7 districte, 8
Britanie absolută provincii
Yemen Sanaa 527,9 mii 49 Real 22 mai 1990 Marea Republică 17
Britanie prezidențială guvernorate
Liban Beirut 10,4 mii 162 Liră 22 noiembrie Marea Republică 5 provincii
1943 Britanie parlamentară
Israel Tel Aviv 20,7 mii 150 Shekel 1948 Marea Republică 6 districte
Britanie parlamentară
Cipru Nicosia 9,2 mii 163 Liră 1 octombrie Marea Republică 6 districte
1960 Britanie prezidențială
Tabelul 2 Condițiile naturale ale Asiei de Sud-Vest. (anul 2012)
Țara T. med. an. T. med. ian. T. med. iul. Pr. med. an. Zile cu pr. Arii Grad
ᵒC (în cap.) ᵒC (în cap.) ᵒC (în cap.) mm (în cap.) pe an protej. % împăd. %
Arabia 25,5 14 35 101 20 30 0,5
Saudită
Iran 17,1 3 30,5 227 40 6,9 6,8
Irak 22,7 10 34 151 24 0,1 1,9
Afganistan 12 -1 23,5 257 32 0,4 2,1
Turcia 11,7 0 22,5 360 68 1,9 14,9
Siria 17,4 7,5 26,5 245 32 0,6 2,7
Iordania 17,5 8,5 25 269 34 1,9 1,1
Kuwait 26,2 13,5 37 109 16 1,1 0,4
EAU 26,3 18 35 55 9 4,7 3,8
Qatar 27,2 17,5 35,5 74 8 1,4 -
Bahrain 26,5 17 33,5 78 11 0,7 0,7
Oman 28,4 22 33 109 8 9,3 0,01
Yemen 18 14,5 21,5 241 20 0,7 1
Liban 19,6 13 25 736 68 0,4 13,4
Israel 17,6 9 24 534 43 15,1 7,1
Cipru 19 10 27,5 338 44 4,5 18,8
Tabelul 3 Populația Asiei de Sud-Vest. Indicatorii demografici. (anul 2012)
Țara Populația Locul în Densitatea Locul în Populația Natalitate Mortalit Bilanț
(mln loc.) lume (loc/km2) lume urbană% ‰ ate ‰ natural ‰
Arabia Saudită 29,1 mln 44 14 173 82,5 21,5 3,7 17,8
Iran 75,6 mln 18 46 126 69,2 16,8 5,4 11,4
Irak 33,7 mln 38 78 96 66,4 34,9 5,5 29,4
Afganistan 25,5 mln 48 39 138 23,8 43,1 15,6 27,5
Turcia 75,6 mln 17 96 82 72,5 16,9 5,0 11,9
Siria 21,1 mln 55 114 70 56,5 22,4 3,5 18,9
Iordania 6,3 mln 103 72 105 82,6 28,9 3,5 25,4
Kuwait 3,8 mln 128 215 38 98,3 16,9 1,9 15
EAU 5,3 mln 114 64 117 84,7 16,3 1,4 14,9
Qatar 1,8 mln 145 158 53 98,9 11,9 1,1 10,8
Bahrain 1,3 mln 149 1772 3 88,5 18,9 2,7 16,2
Oman 2,9 mln 135 9 179 73,7 20,6 2,3 18,3
Yemen 22,5 mln 46 48 122 32,9 37,9 8,9 29
Liban 4,2 mln 123 411 14 87,4 23,1 6,1 17
Israel 8,0 mln 96 383 19 91,9 21,4 5,3 16,1
Cipru 840 mii 157 143 54 67,4 11,3 6,5 4,8
Tabelul 4 Structura pe vârste, sexe și speranța de viață a populației Asiei de Sud-Vest. (anul 2012)
Țara Speranța de viață an Populația activă % Structura pe vârste % Structura pe sexe%
Bărbați Femei Bărbați Femei < 15 ani 16-60 ani < 60 ani Bărbați Femei
Arabia 73 75,2 84,7 15,3 28,8 66,5 4,7 55,1 44,9
Saudită
Iran 72,1 74,6 79,9 18,1 23,9 68,7 7,4 50,7 49,3
Irak 65,9 72,2 82,3 17,7 37,6 57,5 4,9 50,2 49,8
Afganistan 48,5 48,8 84,6 15,4 43,2 52,7 4,1 51,2 48,8
Turcia 71,7 76,3 70,2 29,8 26,2 64 9,8 50,2 49,8
Siria 74,3 77,5 84,6 15,8 34,6 59,8 5,6 50,6 49,4
Iordania 72 74,9 81,8 18,2 34,9 51,2 6,9 51,5 48,5
Kuwait 73,8 75,7 76 24 25,8 70,6 3,6 56,7 43,3
EAU 75,8 77,7 83,2 14,8 20,5 77,6 1,9 68,7 31,3
Qatar 78,5 77,9 - - 12,5 85,6 1,9 73,9 26,1
Bahrain 74,5 75,8 80,7 19,3 20,3 75,4 4,3 62,5 37,5
Oman 71 75,8 83,4 17,6 30,8 64,4 4,8 59,1 40,9
Yemen 61,1 62,9 73,9 26,1 42,5 53,4 4,1 50,3 49,7
Liban 70,5 74,8 74,4 25,6 22,5 64,6 12,9 48,8 51,2
Israel 80 83,6 53,2 46,8 28,5 58,1 14,4 49,4 50,6
Cipru 79 82,9 52,7 47,3 16 68,5 15,5 48,6 51,4
Tabelul 5 Populația Asiei de Sud-Vest. Structura etnică, religioasă și I.D.U. (anul 2012)
Țara Număr de Com. med. Șom. Grupuri etnice Religie (adepți) I.D.U. Locul
familii a fam. % în lume
Arabia 3,4 mln 6 pers. 5,8 arabi 90%, africani 10%, asiatici Musulmani 100% 0,172 57
Saudită 10%
Iran 21,1 mln 3,5 pers. 12,5 Perși 51%, azeri 24%, curzi 7% Musulmană 98% 0,742 76
Irak 4,6 mln 6,7 pers. 8 arabi 80%, curzi 20% musulmană 97% 0,590 131
Afganistan 2,7 mln 8 pers. - paștuni 42%, tadjici 27%, suniți 80%, șiiți 20% 0,374 175
uzbeci 9%
Turcia 19,3 mln 4,1 pers. 8,1 turci 80%, curzi 20% musulmană 99% 0,722 90
Siria 4 mln 5,2 pers. 14,9 arabi 90%, curzi, armeni 9% suniți 74%, creștini 0,648 116
10%
Iordania 1 mln 5,1 pers. 12,2 arabi 98% musulmană 92%, 0,700 100
creștină 6%
Kuwait 535 mii 6,8 pers. 2,1 kuweitieni 45%, alți arabi 35% musulmană 85% 0,790 54
EAU 863 mii 4,8 pers. 4,2 emirați 19%, iranieni 23%, sud- musulmană 96% 0,818 41
asiatici 50%
Qatar 146 mii 5,3 pers. - arabi 40%, indieni 18%, musulmană 95% 0,874 36
pakistanezi 18%, iranieni 10%
Bahrain 156 mii 5,5 pers. 3,4 bahrenieni 62,4%, alții 37% musulmani 81,2%, 0,796 48
creștini 9%
Oman 402 mii 7,5 pers. - arabi 55,3% indopachistanezi musulmană 75% 0,731 84
31,7%, persani 2,8%
Yemen 3,3 mln 7,1 pers. 17,8 yemeniți 93%, somaliezi 3% suniți 58%, șiiți 42% 0,458 160
Liban 888 mii 4,2 pers. 6,4 arabi 95%, armeni 4% musulmană 59%, 0,745 72
creștină 39%
Israel 2,2 mln 3,3 pers. 6,9 evrei 76,4%, arabi 23,6% mozaică 76,4%, 0,900 16
musulmană 16%
Cipru 303 mii 2,8 pers. 11,9 greci 77%, turci 18% ortodocși 78%, 0,848 31
musulmani 18%
Tabelul 6 Structura economică a populației Asiei de Sud-Vest. (anul 2012)
Arabia Saudită 4,3 22,5 73,2 2 67,9 30,1
Iran 18,6 33,4 48 9,4 41,4 49,2
Irak 23,4 18,2 58,4 4,8 56,6 38,6
Afganistan 59 41 - 30,6 23,8 45,6
Turcia 23,6 26 50,4 9 27,5 63,5
Siria 14,3 32,7 53 20,4 30,8 48,8
Iordania 2 17,5 80,5 3,2 29,5 67,3
Kuwait 1,9 14,9 83,2 0,2 67,4 32,4
EAU 3,8 23,1 73,1 0,8 56,7 42,5
Qatar 1,4 51,8 46,8 0,1 71 28,9
Bahrain 0,8 55,2 44 0,4 46,3 53,3
Oman 10,1 44,4 45,5 1 66,1 32,9
Yemen 3,3 13,6 83,1 11,3 37,3 51,4
Liban 6,3 21 72,7 5,2 19,2 75,6
Israel 1,2 17,5 81,3 2 21 77
Cipru 2,9 20,2 76,9 2,3 15,4 82,3
Tabelul 7 PNB, PIB, PIB/loc și indicatori din turism a Asiei de Sud-Vest. (anul 2012)
Țara PNB (d.SUA) PIB (d. SUA) PIB/loc. (d. SUA) Inflaț. % Turiști (pers.) Înc. tur. (d. SUA)
Arabia 587,1 mrd 727,3 mrd 25 mii 2,9 17,4 mln 9,3 mrd
Saudită
Iran 517,1 mrd 548,8 mrd 7,2 mii 30,7 3,3 mln 3 mrd
Irak 213,1 mrd 212,5 mrd 6,3 mii - - -
Afganistan 18 mrd 19,9 mrd 622 4,4 - -
Turcia 782,2 mrd 794,4 mrd 10,6 mii 8,9 34 mln 28 mrd
Siria 70,5 mrd 74,2 mrd 3 mii 4,4 5 mln 6,3 mrd
Iordania 31,1 mrd 31,2 mrd 4,8 mii 4,8 3,9 mln 3,8 mrd
Kuwait 172 mrd 173,4 mrd 45,8 mii 2,9 - -
EAU 360,2 mrd 358,9 mrd 64,8 mii 0,7 7,1 mln 9,2 mrd
Qatar 193,3 mrd 183,3 mrd 99,7 mii 1,9 - -
Bahrain 24,2 mrd 27 mrd 23,4 mii 1,2 - -
Oman 68,9 mrd 76,4 mrd 24,7 mii 2,9 - -
Yemen 29,4 mrd 35,6 mrd 1,3 mii 11 829 mii 913 mln
Liban 42,3 mrd 41,3 mrd 10,3 mii 6,6 1,6 mln 7 mrd
Israel 236,6 mrd 240,8 mrd 31,2 mii 1,7 2,8 mln 5,5 mrd
Cipru 22 mrd 23 mrd 26,3 mii 3,1 2,3 mln 2,7 mrd
Tabelul 8 Infrastructura transporturilor Asiei de Sud-Vest. (anul 2012)
Țara Parc auto Raport la 1000 loc. Parc autovehicole Raport la 1000 loc.
Arabia Saudită 7,1 mln unități 244,8 unități 2,7 mln unități 93,1 unități
Iran 1,2 mln unități 16,0 unități 1 mln unități 13,3 unități
Irak 900 mii unități 27,2 unități 600 mii unități 18,1 unități
Afganistan 1 mln unități 40,0 unități 745 mii unități 29,8 unități
Turcia 12,8 mln unități 170 unități 8,6 mln unități 114 unități
Siria 1,4 mln unități 71,7 unități 741 mii unități 35,5 unități
Iordania 1 mln unități 166,6 unități 702 mii unități 117 unități
Kuwait 1,5 mln unități 375 unități 1,2 mln unități 300 unități
EAU 585 mii unități 117 unități 385 mii unități 77 unități
Qatar - - - -
Bahrain 474 mii unități 316 unități 342 mii unități 228 unități
Oman - - - -
Yemen 761 mii unități 34,5 unități 381 mii unități 17,3 unități
Liban 1,4 mln unități 350 unități 1 mln unități 250 unități
Israel 2,6 mln unități 336 unități 2,2 mln unități 285 unități
Cipru 708 mii unități 842 unități 554 mii unități 659,2 unități
Tabelul 9 Infrastructura economiei Asiei de Sud-Vest. (anul 2012)

Arabia Saudită 7 unități 105 mln tone 490 mln tone 329 unități 1,7 mln tone
Iran 9 unități 72,3 mln tone 167,9 mln tone 647 unități 870 mii tone
Irak 8 unități 31,7 mln tone 148,7 mln tone 3 unități 19 mii tone
Afganistan - - - - -
Turcia 6 unități 35,6 mln tone 2,2 mln tone 1360 unități 6,4 mln tone
Siria 2 unități 11,9 mln tone 7,8 mln tone 28 unități 89 mii tone
Iordania 1 unități 4,5 mln tone 1 mln tone - -
Kuwait 3 unități 46,6 mln tone 131,4 mln tone 206 unități 2,4 mln tone
EAU 5 unități 38,5 mln tone 139,8 mln tone 533 unități 1 mln tone
Qatar - - - - -
Bahrain 1 unități 12,6 mln tone 1,7 mln tone 223 unități 544 mii tone
Oman 1 unități 4,2 mln tone 45,8 mln tone 49 unități 39 mii tone
Yemen 2 unități 6,9 mln tone 7,6 mln tone 49 unități 35 mii tone
Liban - - - - -
Israel 2 unități 10,2 mln tone - 36 unități 256 mii tone
Cipru - - - 1002 unități 20,2 mln tone
Tabelul 10 Infrastrictura transporturilor Asiei de Sud-Vest. (anul 2012)
Țara Lungimea Asfaltate Autostrăzi Lungimea Electrificate Conducte de petrol și
drumurilor căilor ferate gaze naturale
Arabia 221,3 mii km 60,3 mii km - 1,4 mii km - 10,4 mii km
Saudită
Iran 198,8 mii km 160,2 mii km - 8,3 mii km 148 km 35,8 mii km
Irak 41,7 mii km - - 2 mii km - 10,1 mii km
Afganistan 42,1 mii km 12,3 mii km - - - -
Turcia 385,7 mii km - 2,1 mii km 9,6 mii km 2,8 mii km 15,6 mii km
Siria 69,8 mii km 45,3 mii km - 2,1 mii km - 5,1 mii km
Iordania 7,2 mii km - - 509 km - -
Kuwait 6,9 mii km - - - - -
EAU - - - - - 4,6 mii km
Qatar - - - - - -
Bahrain 4,1 mii km 3,3 mii km - - - -
Oman 60,2 mii km 31,2 mii km - - - 7,7 mii km
Yemen 71,3 mii km 16,8 mii km - - - 1,9 mii km
Liban 6,8 mii km - 380 km 401 km - -
Israel 18,5 mii km - - 1 mii km - -
Cipru 13 mii km 257 km - - - -
Tabelul 11 Infrastructura transporturilor Asiei de Sud-Vest. (anul 2012)
Țara Pas. avia Principalele Principalele porturi Val. export Val. import Bal. comerc.
transport aeroporturi maritime (d. SUA) (d. SUA) (d. SUA)
Arabia 20,7 mln Gidda, Riyad, Gidda, Ad-Damam, 386 mrd 144 mrd 142 mrd
Saudită Medina Duba
Iran - Theheran, Abadan, Bushehr 95,5 mrd 56,5 mrd 39 mrd
Esfahan
Irak 88 mii Bagdad, Basra Basra, Uncushir 94,4 mrd 57 mrd 37,4 mrd
Afganistan 2,2 mln Kabul, - 350 mln 6,2 mrd -5,85 mrd
Kandahar
Turcia 46,8 mln Istanbun, Istanbul, Izmir, 152 mrd 236 mrd -84 mrd
Ankara, Bursa Samson
Siria 1,4 mln Damasc, Halep Latakia, Banias 4 mrd 7,8 mrd -3,8 mrd
Iordania - Aman, Agaba Agaba 7,8 mrd 20,6 mrd -12,8 mrd
Kuwait All Kuwait Ash Shuwykh, Ash 121 mrd 26 mrd 95 mrd
Shuaybah
EAU 49,4 mln Dubai, Abu Dubai, Abu Dabi 300 mrd 220 mrd 80 mrd
Dabi
Qatar - Doha Doha 128,5mrd 36 mrd 92,5 mrd
Bahrain - Al Muharag Nina Salman 20,5 mrd 14,9 mrd 5,6 mrd
Oman - Mascat, Salalah Mascat, Matrah 52 mrd 29 mrd 23 mrd
Yemen 1,1 mln Sana, Aden Al Hudaydah, Al 8,5 mrd 12 mrd -3,5 mrd
Mukha
Liban 2 mln Beirut Beirut 5,6 mrd 21,9 mrd -16,3 mrd
Israel 5,3 mln Tel Aviv, Haifa Haifa, Așdod 63,1 mrd 75,5 mrd -12,4 mrd
Cipru 1,2 mln Nicosia, Larnaca, Limasol 1,7 mrd 7,3 mrd -5,6 mrd
Larnaca
Tabelul 12 Infrastructura socială a Asiei de Sud-Vest. (anul 2012)

Țara Tel. la Mobile la Compiutere Ut. Int. la Televizoare Consum de en. Consum
1000 loc. 1000 loc. la 1000 loc. 1000 loc. % de familii electrică la loc. cal. pers./zi
Arabia 167,3 1,8 mii 693 475 99 7,9 mii kwh 3050
Saudită
Iran 380,3 769,2 106 210 77 2,7 mii kwh 3160
Irak 55,5 793,9 - 50 - 1,1 mii kwh 2197
Afganistan 0,4 539 - 50 70 85 kwh -
Turcia 186 908,4 61 421 98 2,4 mii kwh 3680
Siria 209,5 612,2 90 225 - 1,9 mii kwh 3210
Iordania 67,3 1,3 mii 76 349 97 2,2 mii kwh 2960
Kuwait 176,4 1,9 mii - 742 - 18,3 mii kwh 3520
EAU 242,7 1,6 mii 331 700 95,6 11 mii kwh 3180
Qatar - 1,3 mii 157 - - 15 mii kwh -
Bahrain 213,3 1,5 mii 745,8 770 98,9 9,8 mii kwh -
Oman - 1,8 mii - - - 5,9 mii kwh -
Yemen 43,2 543,6 28 149 43 249 kwh 2090
Liban 204,6 932 102 520 95,4 3,5 mii kwh 3170
Israel 467,1 1,1 mii 1,2 mii 700 90 6,8 mii kwh 3540
Cipru 330,5 983,9 - 577 - 6,4 mii kwh 2680

Arabiei Saudite și Siriei.

4. Caracterizarea comparativă a populației Arabiei Saudite și
Siriei. De analizat indicatorii demografici și structura populației.
De caracterizat repartiția teritorială, densitatea populației și factorii
care determină repartiția populației. De apreciat nivelul de
urbanizare. De caracterizat migrațiile.
5. Caracterizarea comparativă a economiei Arabiei Saudite și
Siriei. De analizat structura pe ramuri și subramuri a industriei
evidențiind principiile de amplasare, volumul producției,
externe.

Limbă

Asia Laborator

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asia Laborator

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

10. Lucrare de laborator N 10.

Tema: Caracterizarea economico-geografică a Asiei Centrale.

1. Componența regiunii. Date generale. Aprecierea poziției

Tema: Caracterizarea comparativă economico-geografică a

1. Caracterizarea comparativă a poziției economico-geografice a

Tema: Caracterizarea economico-geografică a Asiei de Est.

1. Componența regiunii. Date generale. Aprecierea poziției

Tabelul 10 Infrastrictura transporturilor Asiei de Est. (anul 2012)

Tabelul 12 Infrastructura socială a Asiei de Est. (anul 2012)

Tema: Caracterizarea comparativă economico-geografică a

1. Caracterizarea comparativă a poziției economico-geografice a

Tema: Caracterizarea economico-geografică a Asiei de Sud-Est.

1. Componența regiunii. Date generale. Aprecierea poziției

Tabelul 12 Infrastructură socială a Asiei de Sud-Est. (anul 2012)

Tema: Caracterizarea comparativă economico-geografică a

1. Caracterizarea comparativă a poziției economico-geografice a

Tema: Caracterizarea economico-geografică a Asiei de Sud.

1. Componența regiunii. Date generale. Aprecierea poziției

Tabelul 2 Condițiile naturale ale Asiei de Sud. (anul 2012)

Tabelul 8 Infrastructura transporturilor Asiei de Sud. (anul 2012)

Tabelul 12 Infrastructura socială a Asiei de Sud. (anul 2012)

Tema: Caracterizarea comparativă economico-geografică a

1. Caracterizarea comparativă a poziției economico-geografice a

Tema: Caracterizarea economico-geografică a Asiei de Sud-

1. Componența regiunii. Date generale. Aprecierea poziției

Tabelul 9 Infrastructura economiei Asiei de Sud-Vest. (anul 2012)

Tabelul 12 Infrastructura socială a Asiei de Sud-Vest. (anul 2012)

Tema: Caracterizarea comparativă economico-geografică a

1. Caracterizarea comparativă a poziției economico-geografice a

S-ar putea să vă placă și