- #. oe _ 7 TEPUBIICA SOCILSTA STANDARD DE STAT ROMANIA 'EDITIE. OFICTALA STAS 2561/2-81 CONSILIUL NATIONAL TEREN DE FUDARE oitgewerte:, PENTRU §TIINTA FUNDATII PE PILOTT a SI. TEHNOLOGIE zi INSTITOTUL ROMAN Incerearea in teren a pilotilor de probi Sipe ener DE gi din fundagi JZ aa STANDANDIZARE £32.73 oundaton round Tern de todation Coa cpanx. piigundation ground FONDATIONS SUR P (pQVUAAMEATE HA CRABS, Test in situ of test and foundation piles: eee ete ee one O8 cat pyunenewro ‘tide fondations coin ynteaenroR 2 Be 1.1 Obieet' si domeniu de aplieare 1 GENBRALITATT ce rea, Interzis, ener Sandrilr de St termi nfo et SS = Prezentul standard stabileste prescriptiile referitoare Ia incercarea pe cale dinamics in teren a pilotilor prefabricati izolati 51 la incerearea static in teren a pilotilor, izolati sau in grupuri, pentru determinarea capacititii portante a acestora gi a relatiei intre inedreare si deformatie. Aceste incéresri urmairese si evidenticrea conditiilor de introducere in teren a pilo- filor, precum gi a eventualelor neuniformitati ale teremului, 12 Pilotiide prob se vor distribui pe intreaga suprafat a amplasamentului construetiet proiectate si in special in zonele in care exist particularititi ale stratificatiei terenului. Numérul minim al pilofilor de probs, pe un amplasament dat se stabileste conform STAS 2561/3-76: 13 Prezentul standard prevede urmiitoarele inceretiri curente ale pilopilor de proba: a) inceredri pe cale dinamiea ; 0) inceredri statice = | | — Ia compresiune eu forje verticale ; — la smulgere; , { | | | i i | i { — en forte orizontale. OBSERVATIE 1. In cazurt speciale se pot executa incerciri pe pilot de probs izolat sau in grupurl, dupa scheme de inedrcare complexe (de exemplu solcitaren simultana tt forte orizontate si verlicae, solictarea eu forte Inelinate, fu Tore orizontale cillee ete), n vederea reproducerl-cqnditilor de solieitare 4 elementulidrespectiv bt fconstructia profectatd. 2 In cazut tuerasilor imp stati, eu ajutoral unel ete) nte, se recomanda urmaeirea deformatilor sl eforturior in lungul plotter incereatt rat adeevate (tensomelre electro-neustice sau electro-reistive, deze de presione 2 PRINCIPIUL METODELOR 21 Ineercarea pe cale dinamici se aplick siumai pilotilor prefabricati si consti, im urmi- rirea patrunderii in teren a pilotului sub un numir de lovituri efectuate cu un berbec cu actiune simpls, en cadenta rari gi un anumit Iueru mecan 2.2 Incerearea statied a pilotului consti in aplicarea unor inefireiri co se menjin constante in anumite intervale de timp si in mnisurarea deplasivilor corespunzitoare ale pilotului (in- cerearea de tip ,efort impns — deformatie misurati”). Solusia de inekreare directs eu lest sau cu ajutorul preselor hidraulice se va stabili prin proieet, pe considerente tehnico-economice. 50 JAprobat de: Blaborat inifiah in 1951 INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE ‘Data intriril in vigoare : ! Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI ere ease 1981-12-01 ‘Telex 11312 CNST R 16 Pag. PRETUL LETSTAS 2561/2-81 —2- 3 REALIZAREA PILOTILOR DE PROBA 3.1 —_Pilotii de probit vor fi de acelasi tip, vor avea aceleasi dimé in condifii similare ea cei din fundatia definitiva a cons! siuni si Vor fi realizayi ruetillor proivetate DBSERVATIE — Puiu realzarea piloflior de proba se inteleae 1) infigerea torn teren, in cazul plloilor prefabricat 1) exeeutarea gfurit in teren si helonarea aeestels, in eazul pileilor contectionetl pe toe 32 Distan{a dintre axele a doi piloyi de prob’ akiturati trebuie sii fie de cel pugin 3 m pentru d < 0,50 m si cel putin 6d pentru d> 0,50 m (d find latura sau diametral sectiunii pilotului). Cind se incared simultan cu forte vertieale doi piloti de probit izolati, distanta dintre ei trebuie 4 fie cel patin egaki cu tiga pilotilor (U"). In camul inceredrilor pe grupuri de pilofi de probi, distanta dintre axele pilotilor periferici a dowi grupuri vecine trebuie si fie mai mare decit 0,5 I’. 3.3 Tn cazul pilotilor a ciiror & adiacent, pilotii de probi vor fi proiect, sau la minimum 3 d, In conditii de teren in care, in urma execufiei pilotitor, sint posibile fenomene de ridieare a pilofilor inveoinati realiza{i anterior (existen{a unor strate argiloase de mare plasti. citate, a unor strate eu sistuozitate pronuntath ote.), pilotul de proba (central) va. fi in cadmat de col putin alti patra piloji agezati la echidistantele din protect (sau minimum 3 4), Pilotul central se va executa primul si pe misura executirii celorlalti piloti se vor face ob- servafii astipra deplasiilor pilotulai central si a terenulai adiacent, Incereiren se va efectus pe pilotul central, tufie produce un efect pronun{at de indesare a terenului \eonjuraji de alli piloti (mori) exeeutafi Ia distantele din 3.4 Pilofii de proba se executst sub supravegherea unui personal tehnic calificat, nindw-se intr-un registra special urmitoarele date : pozitia in plan a pilotului sau a grupului de piloti; — utilajul folosit ~ dimensiunile definitive ale pilotului exeeutat; executie si caracteristicile acestn — caracteristieile materialului din care este cont armarea ete.) ; ionat pilotul (marea betonntui, — comportarea in timpul introducerii pilotului, degradiirile survenite (duci este cazul) § ~ alte observatii in timpul executiei ; — inedirearea prezumatis in proiect pe pilot sau pe grupul de pilofi (dacs este eunoscuti). 3.4.1 In cazul pilotilor introdugi prin batere cu ajntorul berbecilor cu actiune simpli, ou cadentis rari, la cele specificate la pet. 3.4 se adauga figa de batere si diagrama de infigere, redactatis conform indieatiilor din anexa A. Pentru urmirirea pitrunderii in teren, pilofii se marcheazi din decimetru in decimetru ineepind de la viri (fird partea ascufit’). 34.2 La rogistrul de conteojionate a pilotilor de prob. se anexeazis protilele geologice res- ective confinind caracteristicile geoteluice ale. straturilor. In azul pilotilor executati pe loc prin forure, se va anexa deseriefea stratilicatie! Intoomiti pe axa recunoasterii phmincului rezultat_din siparea, gurl pilotulul respoctiy: 3.5 Pilofii de proba incereati static vor fi ferifi, in perioada de incereare, de vibratii si socuri. 3.6 Incervarea pilotilor de prob’ se efectueazi Ia urmiitoarele termene de ln. sfirgitul execufiei: @) in cazul pilofilor betonati pe loo, dy tonulas atingerea rezistentei preserise (imireii) be- ) in cazul pilofilor prefabricagi introdusi in teren, dup% scurgerea timpului de odihnit stabilit prin proiect care va fi de cel putin : — 3 zile, pentru pilofit introdugi in terenuri necoezive ; — 6...15 zile, pentru pilotii introdugi in terenuri coezive (in funetie de proportia — mai micé sau mai mare — de straturi argiloase pe adincimea stribituri de pilot). OBSERVATHE. — Un pilot ncercat pe cale dinamicd poate f1 Incereat apol state, dupa scurgerea uni ot Interval de odiind (stabiit conform prevederiior le mat Nis)3 - STAS 2561/2-81 4 UTILAJELE SI APARATURA NECESARA INCERCARILOR 4.1 Pentru efeectuarea inceredrii pe eale di mie a pilotilor de proba se prevaid urmatoarel = utilaj de batere a pilotitor ; cadru de refering’; rigle pentru méisurare. 4.1.1 Utilajul de batere se pre 60 “Joviturijmin). Masa berbeewlui va fi cel pujin egal ine simpli gi cadens rari (max. masa pilotului, in eazul pilopilor din beton armat; — de donk ori inasa pilotului, in éazul pilofilor din Jemn sau metal 4.12 — Cadrul de referinfis (fat de care se misoari pitrunderea pilotului in timpul baterii) se confectioneaza din {evi sau profile metaliee gi se fixeazk pe teren la distanje de minimum 2m de fa axul pilotului incereat, 413 Riglele pentru misurarea pitrunderii pilotului teren vor fi gradate in mun, OUSERVATIE — Este permisd masurares pateunderitpilotulut $i eu furtun de nivel, ex dispozitive optics, su ett disporitive cu Ineegistrare grafled automata, eu eandiia asiaursrh pretzel ie nis ire de Tn si referial acestor masurator! la repere stabil situate hr aistante te hii 2m fapa de axul pllotulal terest 42 Pentru efectuarea inceredrilor statice ale pilotilor sint’ necesare : — dispozitive de lestare sau de ancorare prese si pompe hidraulice ; — cadre de referintii; — dispozitive de misurare a deformatiilor, 4.2.1 Dispozitivele de lestare sint constituite din platforme metalice — dimensionate eores- punzittor — pe care se asazii lestul necesar inedreirii pilofilor de probii. Transtniterea inci lor la eapul pilotului se face — de preferin{ — prin intermediul preselor hidraulice . In eazul in care inekrearea pilotului de probi se face prin rezemarea direotd a plat- formei de lestare pe capul acestuia, se va. urmiiri centrarea greutitilor pe axul pilotului, In aceastit situafie, grentatea platformei gi a lestulni trebuie determinata cw 0 precizie mai mare decit = din valoarea treptei minime de incireare. OBSERVATIE ~ In cazul inceredrll grupurtior de plloy, este posibilt realizarea.inedredtil prin ajezarea directa" lestulul pe‘radierul de rigidizre a plloilor, dimenstonat tn tod corespunvater, 42.3 Disporitivele de ancorare sint aloituilo din gringi sau oruet motlice — dimonsionats corespunzitor 1 elemente de ancora} (pilot, burghie), introduse in teren, in jurul. pilotulus de proba. Numuiirul elementelor de ancoraj se stabileste din conditia prefudtii unei forte totale de trac{iune superioari ineiredrii maxime aplicate pilotului de proba ‘Distanfa minima intre axele elementelor de ancoraj si axul pilotului de probit va fi de 2 m pentru d< 0,60 m si mai mare de 2m pentru d> 0,60 m, cu respectarea condiiel t=3-a. Pentru evitarea (ulburiii terenului sub nivelul virfului pilotului de ancora} nu vor pitrunde sub aceasti cots incereat, elementele ORSERYATIE Pin cazul in care elementele de ancoraj mu pot prebia inciredile ce s¢ vor (tansmile pilolulud de proba, este permis folosirea nil sistem mist de echllibare a acestor forte, prin ancorare sl lestare 2 Pentru echilibrares tncireiritor travsmise de prese pilotuul de probate admite sl reremarea svestor de imente afe vitooret constructiy cu conditia dinensionarit hor corespunaitoare sl asiurdri transmiter forfelor {rd perturbarea stdell de eforturl in terenwl adiacent.pllotut de. probs jute en mano- 42.3 Presele hidraulice vor aves sectiunea pistonului etalonatit si vor fi pre\ metre permitind determinarea fortei aplicate, ew 0 eroare de maximum 10%, onsen Pin earl eared plettui de probi'cw ajuorn) mai multor prese, se recom lath de ln irs pomph 2 tnscoptt evitart ‘wart ion mdr eds apleate plat de probs s€ reomanda snercaloen pe Circe ponpapres-tsinalGinportie automat pentru mentee cotantas pres Heaidaa (compete Sater de presone etlonarea lor centreSTAS 2561/2-81 =4- 4.2.4 Cadrul de referin{& (afi de care se misoari deplasarea pilotului incereat) se confee: fioneazt din fevi sau profile metalice si se fixeazi pe teren la distante fat de axul pilotului incereat, stabilite conform pet. 4.2.2. Picioarele cadrului de referin{ vor rezema pe teren la distanja maxim’, posibili conditiuni — fa de elementele de ancora}. In cazul incercirii pilofilor izolati in terenuri puternic deformabile si al inceretrilor pe grupuri de piloti, pozijia cadrului de referin(% va fi yerifieat periodic (cu aparate optic de nivelment) fa{’ de repere situate in afara zonei de deformare a terenului 42.5 Dispozitivele de miisurare a depla precizie de 0,1 mn ior pilotului in timpul incereirii vor asigura o 4.2.6 In timpul ineercdrii, cadrul de referints gi dispozitivele de masurare vor fi ferite de yocuri si vibrajii precum si — pe cit posibil — de variatii mari de temperatura (actiunea direeti a razelor solare ete.). 4.2.7 _ Misurarea deplasirilor pilotului inedreat se poate realiza si cu aparate optice de nivel- ment fir utilizarea unui cadru de referinyii, prin raportare la alte repere stabile, situate in afara zonei de deformatie a terenului. 5 EFECTUAREA INCERCARILOR, INREGISTRAREA SL PREZENTAREA REZULTATELOR 5. Incerearea po eale dinamicd umareste stabilirea refuzului pilotului, adicd pitrunderea hiedie a acestuia sub o loviturt dintr-o serie de 10 lovituri cfectuate eit un berbec ew caden- {rand Valoarea refuzului se determin in timpul executiei pilogilor atunci eind virfurile acestora au pitruns in zona indicat de studiul geotehni 5.1.1 Masa berbecului I se stabileste conform pet. 4.1.1, iar indlfimea de eddere H (wiirimea curse berbecului), din conditia ea Iuerul mecanie al unei lovituri si fie de cirea 15 kNm, in cazul pilotilor de lemn; — 20...40 kNm, in cazpl pilofilor din beton armat (in functie de masa, mai tied + sau mai mare, a pilotului). OBSERVATHE — fn relafa de ealeul al Iucrulul mecanie at unel loviturl a berbecutut Le Mg. se admite aproximatia : 9 — 10 mist (acosteratia. gravitate’) 51.2 Pe pilotul de probil se execut’, fir intreruperi, 10 Iovituri eu aceeagi indlfime IT de cidere a berbecului. Se misoari pitrunderea total in teren E a pilotului prin raportarea unui reper de pe corpul pilotului faj de cadral de refering. Misurarea se face eu aproximatie de 1 mm; rezul- tatul se exprimi in em. ‘Refuzul (pitrunderea medie sub 0 loviturd) se ealeuleaz’ cu formula : E == em 10 OBSERVATIE — in cazol masurdrl cu dispositive optice sau cu Integistrare grafiet automata patrunderit ‘llotulu, caleulul refuzulut se face in mod. sitar 3 Valoarea refuzului servegte Ia calculul capacititii portante a pilotului, conform STAS 2561/3-76 pet. 3.2.2.2. Tot aga, 86 verified refuzul la baterea pilotilor definitivi din fandatiile construetiilor roiectate. 5.2 Inoerearea static’ la compresiune eu forje verticale urmireste stabilirea deplasirii ‘vorticale (tastirii s) a pilotului sub actiunea unor forte verticale (incdreiri), care crese progresiv, in’ trepte (menfinindu-se constante pe durata aplicirii fiecdrei trepte). 1 Incerearea trebuie efectuat’ de prefering, fiiri intreruperi. Se admite, in mod excep- ional, intreruperea observatiilor in timpul nopfii, cu conditia menfinerii constante a inedr- cri pe pilot in acest interval. 5.2.2 Schemele orientative pentru realizarea incereirii se arati in anexa B. 1 1 5.23 Tnetrcarea pilotului se face in trepte de 50...500 KN, sau 7 ... 27 din valoarea inolireiirii critice prezumate, || STAS 2561/2-81 - 6 400,50 PRM) 53 Incerearea statied la smulg probit sub actiunes unor forte vertic urmareste stabilirea deplasirii verticale a pilotului de ‘aciune (smulgere) care erese progresiv, in trepte. 5.3.1 incercarea de smulgere a pilotului se realizeazi axial, de preferinta eu ajutorul unei porechi de prese hidraulice rezemate pe teren la distange de minimum 2 m, fafi de axul pilo- ‘tulnj solicitat (conform schemei de prineipiu din anexa B) OBSERVATIE — In cazul pllotilor din beton armat, este necesar ca forta de sinulgere sh fe tansinistarmaturt ne acestora, care se va dignensiona ii mod corespunzitor. 5.32 Inclireatea pilotului in vedere simulgeri se faoe in trepte do 10. ..50 kN, sau ou forfe corespunziitoare ‘aproximativ eu + a ie din valoarea fortei critice prezumate. Jastiii pilotului la diferite trepte de incircare se efectueazi conform 5.2.5 si 5.26. 53.3 Masurarea dk prevederilor de la pe 5.3.4 Incirearea pilotului se continu pind la aparitia unor deplastiri vertieale nestabilizate in timp, urmate de reducerea rezistentei pilotului la smulgere. Forfa. criticd de smulgere P,, m a pilotului este incirearea maxim, Ia care s-a obyinut stabilizarea deplasitilor. 53.5. Cind lipsese mijloacele tehnice pentru atingerea forfei eritiee de smulgere, se a solieitarea pilotului eu o fortd de cel putin dow’ ori mai mare decit forta de tractiune previ muti in project ; aceasti solicitare se consider’ forts critic’.au STAS 2561/2-81 53.6 Citirile efectuate pe dispozitivele de misurare se colisemneazi intr-un tabel similar ca cel din anexa C, iar datele incereiirii se centralizeaz’ pe diagrama din fig. 2, in care se re- prezint vari forfei de smulgere Pq si a deplasirii pilotulut A. at err i iss 3a Hho th) 280 Fm RH) 4 Incerearea ou forte orizontale urmireste stabilixea deplasiii si rotinii eapetetor pilo lilor fai de pozitia initials verticals, sub actiunen unor forte orizontale eare erese progresiv. 4.1 In cazul in care se urmireste in special determinarea caracteristicilor de deformare ale terenului in conluerarea cu pilofii, incercarea se realizeaza asupra unor piloti avind capal liber (schema orientativ’ din anexa ‘By pet. B.4). Cind se urmareste stabiliren modului cum uereazii pilofit din fundafiile constructii- lor, incerearea se realizeazi pe cel putin doi piloti avind eapetele solidarizate printr-un radier de ‘beton armat si eu rigiditate apropiat de acoea a elementului corespunziitor din construetia proiectata (schema orientativi din anexa B, pet. B.5). 5.4.2 Tncerearea cu forle orizontale a pilofilor cu capul liber se realizeani prin aupl Satea orizontali a. presei hidraulie cit mai aproape de hivelnl terenubi sau de suprafaga &pei Gin cazal ineereiilor efeetate im bazine sou cursuri de spa). Deplasitile orizontale ale pilotului se misoari la dou’ niveluri, dint cel inferior se plaseazii cit mai aproape de nivelul terenului in dreptul pilotului (eventual chiar sub punetul de aplieare a forgei), iar cel superior deasupra primutui Ig 0,80... .1,00 m distant. La fiecare nivel se previid cel putin dout dispozitive de misurare, situate {3 de planul vertical co rece prin axa presei hidraulice Rotirea 0, a capului pilotului sub actiunea forte: orizoutale se determin’ prin rapor- tarea diferentei dintre deplasirile la cele dou niveluri, Ia distanta dintre acestea. OBSERVATHE — Pentra verificare se recomand3 3 misurares diteetd a rotrilor, ew dispositive speciale {etinometr) 4.3 Ineerearea cu forte orizontale a pilotilor cu capul inciredsii orizontale eit mai aproape de talpa radierului, se-realizeazit prin aplicarea Deplasirile orizontale se misoari pe elementul de beton armat solidar eu pilotilor de probii, folosind cel putin patru dispozitive de masurar simetrie fata de planul capetele situate la dows niveluri, ical ce trece prin axul presei hidraulice (schema din anexa B, pet. B.5). ilor de prob’. eu capul te suceesive si misu- 2.8), 54 _Incereirile en forje orizontale se realizeax atit In exzul pilol Tiber, eit sal pilofilor de probs cu eapal incastrat, prin ineixeare in rata deplasirilor si rotirilor pink ln alingerea fazei do stabilizare (pet. 0 EN, ‘Dreptele de inedreare vor fi de 5 din valoarea 1 10 fortei critice prezumate pentru pilofii solieitatiSTAS 2561/2-81 =8e Inotrearea pilotilor se continu, in trepte, pin la aparifia unor deplasii orizoutale nestabilizate in timp, urmate de reducerea rezisveayei opuse de pilots ONSERVATHE, — In cavul incereaeit uneh pereeht de pilot ex capa Uber (conform seem din anes 1 pet, Bua), ncerearen se intrerupe tn miomentul sprite deplasaclor nestabiizate ual finire plot Forfa eritied orizontali Py treapta de ineireare maxim la care s-a objinut | stabilizarea deplasirilor, fir a depasi inedrearea corespunziitoare unei deplasiri orizontale fa pilotului de 25 mm, inregistrata la maximum 10 em inilfime de la nivelul terenului in dreptul pilotului, rile efectuate pe dispozitivele de miisurare se consemmeazi in tabelul din anexa D in eare se calculeazi apoi deplasirile orizontale A, la nivelul terenului. Rezultatele se centralizeazi pe o dingraii (fig. 3), reprezentindu-se’variatia in timp a for(ei origontale P.,, fa deplasiiii orizontale A,,,. si a Fotirii Oy, @ capului pilotului. : Pop (k40 30 20 oot | 1 t t 1 t 1 ' H ' i i t { 5.5 Inceroirile statice pentru controlul executiei si al capacitafii portante a pilotilor defi- nitivi din fandatiile constructiilor se vor efectua conform prescriptiilor prezentului standard cu urmitoarele observatii a) Forja maxima aplieaté pilotului nu va dep: si, dup caz : — valoarea de caleul a efortului luat in considerare in proiect ; ~ 0 valoare ‘cu 50%, mai mare decit, valoarea din proieet a efortului normat al pilotului, in cazul ineiretrilor verticale ; ~ 0 valoare ou 25% mai mare decit valoarea din proiect @ efortului normat al pilotului, in caztl ineireirilor orizontale. b) Mirimea treptelor de incéreare poate fi dublats in raport eu prevederile pet. 5.2. 5.3.2 sau 544. Numarul plotilor jneerea{i in vederes controlului ealitait in fundatile Gonstructilor se alleste, in fanetle de tehnologia de exccufie & piloitor, conform presceipiiior legate in vigoare care reglementeara execn{ia #1 recep{ia hicrtllor We plo! reallzatt prin procedecle respective. oBSERVAT!56 = STAS 2561/2-81 Rezultatele inceredirii se prezint sub forma unui referat care va cuprinde : — temeiul in baza ciruia s-a fiieut .incerearea, cu mentionarea contractului, a bene- ficiarului de contract si a temei de incereare; — desericrea conditiilor de teren pe amplasamentul incerciiyii, cu anexarea fiselor sondajelor celor mai apropiate de locul pilotilor de prob’, etprinzind rezultatele determiniirilor de laborator si a diagramelor de penetrate statics, in cazal in eare s-a executat in zon’; datele asupra pilojilor de prob’ consemnate in registryl de santier si enumerate la pet. 3.45 — dispozitia in plan gi in sectiune a ansamblului pilot-dispozitiv do inedreare, pentru fiecare incercare in parte, cu precizarea eotei terenului in dreptul pilotilor, a cotei punetelor de aplicare » fortelor, a cote’ virfului (bazei) pilotilor, a pozitie’ presei si dispozitivelor de masurare gi cu reprezentarea coloanei stratificatiei pe baza celui mai apropiat sondaj ; — deserierea metodologiei de ineercare ; — tabele gi grafice cu rezultatele incereiiriior ; — conchuzii eu recomandiri pentru proiectare. seSTAS 2561/2-81 — 10 — ANEXA A. FISA DE BATERE A PILOTULUI DE PROBA (eu ajutorul unui berbec eu cadenfa rark) Ture fee See ee Tipul berbeoui 2. Obiect 2 ‘Masa berbecului. «2 6... ee Pilot mr, 2. ee ee ee Iniltimea de cidere . Tipul pilotalui | 22.) DDT ID Gadenja de batere 9. Lungimea pilotului | 212221 t Masa ‘vicinlii de protectie “.”. Seojiunea pilotului .) 122.2) Masa fete. ee Masa pilotului .. . 1) : Inceput Daterea : data om Cota. terenult ‘Terminat baterea: data’. ore ] omar | Patrunderea |Patrunderce | Observat (intrerupers, abatert de ka Seria mamas] ovtteh | NOTGE te | au olsen de | totale Nertical, degrade. deestont in [ite fovatrem | “on | inves) Sub greutaten proprio | |» | | _ at = 7 = eee Eo | a DIAGRAMA DE INFIGERE A PILOTULUI DE PROBA seis 015980300380 mtolotoelovta) 0 Ss Adnginen vital ‘poker eee Intocmit,| —u- STAS 2561/2-81 BA B2 Schema incereirii statice la compresiune, Varianta cu platforma de lestare YM) Yfihewnrwi {7 ANEXA B cu inclireliri vertieale a pilofilor de probit rosé hives eld deprotection ororepentr ndvararee Pee plata rote pen'ou misorares Fase" pi cody metotic de Pern ~ Pilot de probe Schema incer _Cieiuld depeorecy (pores ; seoepanssoees rii Ia compresiune, eu ineireiiri statice axiale a pilotilor de probit Varianta cu pilofi de ancoraj ~ Pilot probs Crvee dinprofile rec hidrowlicd Bilotde oncoraj codnumerotic de vrerenint ~ wile de probs pot deprobs dinprovite imeialioe & lot de ancora)STAS 2561/2-81 ‘Schema incereiirii statice la smulgere a pilo} BB Sypurtl preset Peesé hidraulics tilor de probis Anaéturo pilot binds metolice 1b midroted ba, itetut de probs Pres hiro | Separtel presei B4 Schema incereiirii statice cu forte orizont: Presa nigroulica re Aporat codru metalic ‘se rererings tale a pilofilor de prob’ eu capul liber tungiton Cadnu de refering Sst de snot Aponate pentru masur “aeplasien si ratina pilotaTo) ‘Pilot de proba.codry metal ae refering Cadeu metalic sarererings nora pnts 7 = STAS 2561/2-81 statice ou forte orizontale a pilofilor de probi eu eapul ineastrat Grinds de solidorizore o, itotiton Sloe dé beton pentny / \reremarea presel \Brese hidravticd \ / Pitti de p «Bigg se boronSTAS 2561/2-81 us ANEXA C Luerare 2s OiEpoocooes INRBGISTRARI LA INCERCAREA STATIOA LA COMPRESIUNE, CU FORTE VERTICALE A PILOTULUI DE PROBA NR. . — Utilajul folosit in exeoujia pilotului . 2... ss — Dimensiunile definitive ale pilotului —lungimea T= eee eee fisa va. — seofiunea — Caracteristioile materialului din care este conf — marea betgnului —armaren .2 2 ee — Alte observagii (degradiri ete.) a Tice aparatslor al 7 ‘om, | Inetrearca ndlcatile aparatelor teal] corey | Tm | eypilot” | Aparat | Apart | Aparst | Apart | tm | itinor |) | OO Data Intocmit,‘ ; San STAS 2561/2-81 ‘ANEXA D. uerare 2 es Obieet: INREGISTRARI LA INCERCAREA CU FOR’ ‘A PILOTULUL DE PROBA Nr. ORIZONTALE — Utilajul folosit in exeenfia pilotului ee — Dimensiunile definitive ale pilotului: —Iungimea T=. . = tiga Po — Caracteristicile materialului din care este confectionat pilotul : — marea betonului — armarea — Alte observatii (degraditri ete) — Inaltimea deasupra nivelului terenului a punctului d = Inilfjimea deasupra terenulat a nivelurilor de miisurate licare a fortei — nivelul superior hi, ~ nivelul inferior a, = 2... ss om Intoemit, ncar_]|__Indleaille aparatelor | Valori meal cares | Nivel sup |_Nivel inf” [ vel | Nivel pe tape | int. | Bore—Bart |g pilot, japarat|sparat| para Aparat} Sufes! aussi] ey [Pex Pier [ae ae [em | em Intoemit,