RAVEN STANDARD

Nume_______________________prenume________________________
Data nasterii_________________varsta_____________sex___________
Data examinarii_______________

=A= =B= =C= =D= =E=

1 1 1 1 1
2 2 2 2 2
3 3 3 3 3
4 4 4 4 4
5 5 5 5 5
6 6 6 6 6
7 7 7 7 7
8 8 8 8 8
9 9 9 9 9
10 10 10 10 10
11 11 11 11 11
12 12 12 12 12
total total total total total
Nota standard _______

QI =

Evaluator

RAVEN COLOR

Nume_______________________prenume________________________

1
Data nasterii_________________varsta_____________sex___________
Data examinarii_______________

=A= = Ab = =B=
1 1 1
2 2 2
3 3 3
4 4 4
5 5 5
6 6 6
7 7 7
8 8 8
9 9 9
10 10 10
11 11 11
12 12 12
total total total

Nota standard _______

QI =

Evaluator

CLASIFICARE INTELECTUALA ( IQ)

2
• peste 130 – inteligenta foarte inalta

• 120-129 – intelect superior

• 110 -119 – intelect peste medie

• 90-109 – intelect normal

• 80-89 – intelect sub medie

• 70-79 – intelect de limita

• 55 - 70 - intarziere mintala usoara

• 40 - 55 - intarziere mintala moderata

• 25 - 40 - intarziere mintala severa

• sub 25 - intarziere mintala profunda

Matricele Progresive Standard M.P. (s) - seriile A, B, C, D si E

Consideratii generale

3
J.C. Raven formuleaza în 1936 principiul "matricelor progresive", care sta
la baza constituirii testului M.P (s). În 1938 apare prima forma a testului
(revizuita pe baza rezultatelor experimentale, în 1937 si în 1956). Testul îsi are
originea în gândirea psihologica a lui C.H. Spearman, C. Burt s.a. si în teoria
psihologiei configurationiste (Gestaltpsychologie). Desi datele asupra validitatii
conceptuale prezinta unele discordante, majoritatea psihologilor gasesc ca
testul M.P. standard este puternic saturat în factorul "g" si "K:m". J.C. Raven
accentueaza ca testul propus de el nu masoara pur si simplu o
performanta intelectuala, ci o capacitate generala de organizare a
Gestaltului si de integrare a relatiilor. Faptul ca rezolvarea corecta a M.P.
Raven presupune o buna performanta la testul Bender - Gestalt (Bender -
Santucci) - proba de structurare perceptiv - motrica a spatiului -, arata ca
perceperea figurilor structurate, adica performantele vizual-motrice joaca un rol
important în reusitele la testul Raven. S-ar putea spune ca daca testul M.P.
(s)"masoara functia intelectuala", atunci realizeaza acest lucru bazându-se pe
performantele vizual-motrice. Scorul total la M.P (s) este influentat pe lânga
factorii amintiti, de capacitatea inductiva, de întelegerea relatiilor spatiale etc. si
de factori nonintelectuali de personalitate (temperament, afectivitate, motivatie
etc.)

În cursul celui de-al doilea razboi mondial M.P. (s) a fost utilizat pe scara larga
în Anglia (fiind aplicat la cca.3 milioane recruti). De atunci si pâna în prezent
matricele progresive Raven (necolorat) si-au dovedit validitatea atât în
orientarea scolara si profesionala a normalilor, devenind un test de inteligenta
aproape "international", cât si în examinarea surzilor, a deficientilor mintali si a
bolnavilor psihici.

Prezentarea testului

Testul M.P. (s) cuprinde 60 de itemi sau probe elementare. Fiecare item
consta dintr-un desen abstract, adesea dintr-un grupaj de figuri ("matrice"), din
care lipseste o parte (un element). În urma examinarii matricei, subiectul
trebuie sa decida care este figura unica (din cele 6 sau 8 oferite pe aceeasi
plansa sub matrice) potrivita pentru "încheierea" corecta a matricei. Probele
simple sunt grupate în serii de câte 12 matrici, seriile fiind notate de la "A" la
"E". Fiecare serie dezvolta o tema diferita ("A" - stabilitatea de relatii în
structura matricei continue; "B" - analogii între perechile de figuri ale
matricei, "C" - schimbari progresive în figurile matricei; "D" - permutari, adica
grupari de figuri în interiorul matricei; "E" - descompuneri în elemente ale
figurilor matricei). Testul M.P. (s) desi cuprinde un singur gen de sarcini, prin
varietatea temelor sale poate evidentia, în strânsa legatura cu inteligenta
generala, capacitatea de restructurare (mobilitatea - rigiditatea mintala) si de
transfer întrucât subiectul îsi exerseaza tehnica de rezolvare în cursul par-
curgerii probelor.

Fiecare proba începe cu o sarcina usoara (a carei rezolvare pare "de la sine"),
urmata apoi de 11 probleme de dificultate crescânda. Unele cercetari arata
însa, ca ordinea de dificultate a itemilor nu este riguros progresiva si se
propune reordonarea itemilor în interiorul testului. Seriile se succed tot în

4
ordinea dificultatii gradate, ceea ce favorizeaza o învatare reala pe parcursul
problemelor.

Seria A

Cuprinde matrici statice cu modele omogene. Subiectul poate sa gaseasca

figura unica necesara pentru completarea matricei din cele 6 figuri asezate sub
matrice prin: analiza si diferentierea perceptiva fina a elementelor matricei,
întelegerea relatiilor între elementele structurii, identificarea partii lacunare,
completarea marginilor partii lacunare (a "câmpului") cu fiecare figura din cele
6, date sub matrice si prin sinteza marginilor.

Seria B

În seria B fiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel de-al IV-
lea lipseste. În itemii B1 si B2, cele 4 parti ale matricei sunt identice. În itemii
urmatori elementele difera si formeaza un întreg cu o structura relationala
logica. Sarcina subiectului consta în descoperirea analogiei între doua figuri
(stabilirea relatiilor), prin diferentierea treptata a elementelor (capacitatea de a
concepe simetria între figuri). Elementul potrivit pentru completarea matricei se
alege din 6 figuri.

Seria C

Seria C este formata din matrici de câte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care
unul lipseste. Probele seriei se rezolva prin descoperirea schimbarilor progresive
ale figurilor în interiorul matricei. Figurile prezinta modificari continue de pozitie
si schimbari spatiale dinamice, care determina îmbogatirea figurilor atât în plan
orizontal, cât si în plan vertical (totalizarea elementelor noi în figura care
lipseste). Raspunsul corect se alege din 8 posibilitati.

Seriile D si E

Seriile D si E cuprind câte 12 matrici, fiecare fiind compusa din câte 9

elemente (dar unul lipseste). Partea care lipseste se alege din 8 figuri
prezentate sub matrice. Probele din seriile D sunt repartizate dupa principiul
restructurarii figurilor pe plan orizontal si vertical. Rezolvarea corecta
presupune urmarirea regularitatii consecutive a figurilor si alternarea lor în
structura matricei (descoperirea criteriilor schimbarii complexe).

Probele din seria E se rezolva prin operatii de abstractizare si sinteza

dinamica ce au loc în procesul gândirii superioare. Se cere observarea evolutiei
complexe, cantitative si calitative, a sirurilor cinetice (dinamice). Elementul care
lipseste poate fi completat pe baza de operatii algebrice (adunare, scadere)
efectuate asupra elementelor matricei.

Desfasurarea examinarii

Testul poate fi aplicat individual sau în grup (începând de la 8 ani), fie cu timp
limitat, fie cu rezolvarea în ritm propriu (în care caz se rezolva în maximum o

5
ora). J.C. Raven este de parere ca în scopul cercetarilor cu caracter
genetic sau în studiile clinice, este de preferat sa nu se fixeze un timp
limita de rezolvare, deoarece "capacitatea maxima de gândire clara" variaza
mai putin în functie de sanatate si se perfectioneaza mai putin prin practica
decât viteza unei activitati intelectuale de precizie. În acest caz testul M.P
(s)"masoara" în primul rând capacitatea maxima de observatie si de gândire
clara. Examinatorul poate sa înregistreze în aplicarea individuala a testului,
timpul scurs de la începerea si pâna la terminarea rezolvarii
problemelor. Timpul mediu necesar rezolvarii celor 60 de itemi este de
40-50 minute; ritmul de activitate al subiectului poate fi considerat
normal pâna la timpul maxim de 60 de minute. Se stie însa ca sub 30
de ani ritmul rezolvarii testului este mult mai rapid, timpul mediu fiind
de 30-35 minute.

În cazurile în care testul M.P (s) se aplica în scopul ierarhizarii membrilor unui
anumit grup cum ar fi selectia profesionala a candidatilor, este
preferabila respectarea unui timp limita (se recomanda timpul maxim de 30
minute), ceea ce se comunica subiectilor. Testul "masoara" în acest caz
capacitatea efectiva de rezolvare a subiectului în timpul dat. Datorita faptului ca
rezolvarea primelor probe este deosebit de usoara, subiectul întelege sarcina cu
o instructie prealabila minima. Vom prezenta totusi, în cele ce urmeaza, o
instructie mai detaliata, destinata examinarii colective, care poate fi utilizata cu
schimbari minime si în testarea individuala.

În situatia de examinare colectiva, se distribuie fiecarui subiect un

exemplar din test tiparit (sub forma de caiet) si o fisa personala de cotare
pentru înregistrarea raspunsurilor. Caietul test ramâne închis (în fata
subiectilor) pâna la semnalul dat pentru începerea probei. Subiectii
completeaza întâi cu datele personale (numele, vârsta, locul de munca (scoala),
ocupatia, data examinarii, data nasterii) în rubricile corespunzatoare ale fisei de
cotare, dupa care toate creioanele se pun pe masa. Cerem atentie sporita si
avertizam sa nu se scrie nimic pe caietul test.

Consemnul: "Aveti în fata un caiet cu 60 de planse (desene). Ele sunt

aranjate în 5 grupe, notate cu literele A,B,C,D si E. În fiecare serie
(grupa) sunt 12 probleme, aranjate în asa fel încât la începutul fiecarei
serii sunt probe mai usoare, iar la sfârsitul lor probele sunt mai grele.
Deschideti caietele la prima pagina. În partea de sus a paginii (li se
arata matricea A1) se afla un desen notat cu A 1, din care lipseste o
parte (li se arata pata ramasa alba). Sub aceasta imagine mare se afla
6 figuri, asemanatoare ca forma cu portiunea goala ramasa alba din
desenul mare. Numai una din aceste figuri completeaza în mod corect,
ca forma si ca desen, imaginea mare (li se arata matricea A 1). Care
este acea figura unica ? Daca cineva raspunde corect spunem: "Foarte
bine". Daca cineva raspunde gresit spunem: "Mai gânditi-va!". Apoi,
indiferent daca au gasit sau nu figura adecvata, continuam: "Daca
alegem figura nr.1, observam ca ea completeaza desenul ca forma, dar
în interior nu are acelasi desen. Acelasi lucru îl constatam si în cazul
figurilor 3 si 5. Figura nr.2 este nepotrivita fiindca nu cuprinde nici un
desen. Limitele din interiorul figurilor nr.4 si 6 sunt la fel cu cele din
6
imaginea mare, care trebuie completata. Care se potriveste dintre 4 si
6 ? Figura nr.6 nu, deoarece are o parte alba, incompleta (li se arata).
Deci figura nr.4 este cea corecta, fiindca primele 2 liniute orizontale
din interiorul ei (li se arata) si cele 4 liniute verticale de la marginea
interioara (li se arata) continua exact liniutele începute, dar
neterminate ale imaginii mari (li se arata din A1).

si acum, scrieti în rubrica corespunzatoare (A 1) a fisei primite de

fiecare numarul 4, adica numarul figurii corecte. Aveti grija sa scrieti
raspunsul vostru în rubricile care poarta seria si numarul problemei.

Ati înteles cum trebuie sa lucrati?

În cazul în care subiectii (sau unii dintre ei) nu au înteles sarcina, examinatorul
va repeta explicatiile. Daca toti subiectii au înteles, examinatorul continua: "În
fiecare proba, într-un cadru mare se afla o imagine compusa din
anumite figuri. Aceste figuri sau desene nu sunt alcatuite la
întâmplare, ci dupa o anumita regula. Aceasta regula trebuie sa o
descoperiti la fiecare proba, ca sa puteti completa partea ramasa alba,
cu una din cele 6 sau 8 figuri care se afla sub imaginea mare.

Treceti succesiv de la o proba la alta. Sa nu omiteti si sa nu

sariti peste nici o plansa. Respectati neaparat ordinea lor. Chiar daca
aveti impresia ca ati rezolvat gresit o proba, sa nu va întoarceti la ea.
Raspunsul vostru, adica numarul figurii alese, îl scrieti cu atentie în
rubrica corespunzatoare a fisei personale. Eventualele greseli le
corectati prin taiere (cu creionul) numarul gresit si nu cu guma.

Dupa ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor exercitiu: A 1 - A5 la care

este indicat sa se dea ajutor) ca toti subiectii înteleg sarcina, li se precizeaza
timpul de rezolvare si se da comanda: "Începeti sa lucrati cât mai corect si
cât mai repede posibil" - fiind vorba de o examinare cu limitarea timpului.
Sau: "Lucrati atent. Sa nu va grabiti prea mult. Începeti." - atunci când
timpul este nelimitat (maximum o ora).

Instructia de fata poate fi prescurtata în functie de nivelul de întelegere al

subiectilor (subiectului). Examinatorul nu va oferi celor examinati nici un fel de
ajutor care depaseste limitele instructiei.

În cazul examinarii individuale, însusi examinatorul noteaza raspunsurile

subiectului în fisa de cotare. si în acest caz se respecta instructia (cu mici
modificari impuse de aplicarea individuala a testului si cu prescurtari posibile).
Daca subiectul îsi modifica raspunsul ales, examinatorul noteaza "corectarea"
prin taierea raspunsului anterior si înscrierea celui nou în aceeasi rubrica. La
evaluarea rezultatelor, raspunsurile se coteaza ca si în cazul evaluarii colective,
adica ultimul raspuns indicat de subiect.

Cotarea raspunsurilor

7
Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns corect. Raspunsurile corecte la
cei 60 de itemi sunt date în tabelul 1.

Punctajul obtinut prin numararea raspunsurilor corecte se calculeaza atât

pentru fiecare serie (cote partiale),cât si pentru testul întreg (cota totala).
Subiectul poate realiza cel mult 60 de puncte (cota maxima). Pentru numararea
si cotarea rapida a raspunsurilor corecte se recomanda folosirea grilei de
corectie (care se va aseza peste fisa personala a subiectului).

Tabelul numarul 1

Grila Matricelor Progresive Raven - Standard

A B C D E

Seria
Itemul
1. 4 2 8 3 7
2. 5 6 2 4 6
3. 1 1 3 3 8
4. 2 2 8 7 2
5. 6 1 7 8 1
6. 3 3 4 6 5
7. 6 5 5 5 1
8. 2 6 1 4 6
9. 1 4 7 1 3
10. 3 3 6 2 2
11. 4 4 1 5 4
12. 5 5 2 6 5

. Interpretarea rezultatelor

Cota bruta, adica numarul total de raspunsuri corecte obtinute de catre

subiect, nu are semnificatie psihologica luata izolat. Ea primeste valoare
diagnostica în raport cu rezultatele standardizate (etalon) si
comportamentul subiectului în situatia de examen. Datele adunate

8
formeaza un "limbaj al sistemelor", care contine si vehiculeaza în forma
codificata informatii, sensuri psihologice. Întelegerea semnificatiei psihologice
cuprinse în conduite si în performante presupune "interpretarea"
(decodificarea) lor, pe baza cunoasterii codului.

3.5.1. Interpretarea cantitativa

Raportarea performantei la etalon permite stabilirea (în Centile sau în

coeficient de inteligenta) nivelul de inteligenta generala al subiectului. Acest
prim pas reprezinta momentul interpretarii cantitative a rezultatelor
examenului psihologic. Prezentam în continuare câteva etaloane (tabelele
numarul 2, 3 si 4, elaborate de catre I. Holban (România), J.C. Raven
(Anglia) si L. Rapen (Cehoslovacia) - pentru interpretarea rezultatelor
adunate prin administrarea colectiva (folosite si în caz de autoadministrare)
sau individuala a testului M.P(s). Mentionam însa ca etaloanele straine
prezentate nu au decât valoare orientativa pentru populatia româneasca.

Tabelul numarul 2

Test colectiv - Etalon pentru elevi (România)

Vârsta cronologica (ani)

Centile
14 15 16 17 18 19 20
90 49 53 53 53 56 54 52
80 46 50 51 50 53 53 49
75 45 49 50 49 52 51 48
70 43 48 49 48 51 50 46
60 41 45 46 46 49 48 44
50 38 42 44 43 47 45 42
40 35 39 41 40 45 44 40
30 32 35 38 37 42 41 37
25 29 32 35 32 41 38 36
20 27 29 32 28 38 37 33
10 15 16 21 15 31 28 24

Fixarea nivelelor de reusita la MP (s) în intervale Centile, corespunzatoare

gradelor diferite ale inteligentei, permite clasificarea persoanei examinate în
functie de scorul realizat. Performanta intelectuala astfel "masurata" permite
includerea subiectului în unul dintre cele cinci grade (nivele) diferite de
inteligenta.

9
Gradul I: Inteligenta superioara. Performanta subiectului, raportata la
performanta medie a grupului de vârsta din care face parte, atinge sau
depaseste centilul 95.

Gradul II: Inteligenta deasupra nivelului mediu. Performanta atinge sau

depaseste centilul 75.

Gradul II +: Performanta atinge sau depaseste centilul 90.

Gradul III: Inteligenta de nivel mediu. Performanta se situeaza între

centilele 25-75.

Gradul III +: Performanta depaseste centilul 50.

Gradul III -: Performanta se situeaza sub centilul 50.

Gradul IV: Inteligenta sub medie. Performanta nu depaseste centilul 10.

Gradul IV -: Performanta nu depaseste centilul 10.

Gradul V: Deficienta mintala. Performanta nu depaseste centilul 5.

Cota totala realizata de catre subiect poate fi interpretata si în termeni ce

coeficient de inteligenta (QI),întrucât fiecare performanta corespunde
unei valori definite QI. Prezentam în continuare - dupa L. Repan -
valorile QI care corespund scorurilor realizate de subiectii între 8 si 30 de
ani. (tabelul numarul 7).

Tabelul numarul 7

Transformarea rezultatelor în QI

Cota Vârsta cronologica (în ani)

10
totala 8 81/2 9 91/2 10 101/2 11 111/2 12 121/2 13 131/2 16-30
1. 73 68 65 59 57 54 53 50 48 48 46 46 0
2. 74 70 67 61 58 56 54 51 49 49 48 47 0
3. 76 72 68 62 60 57 55 53 51 50 49 49 0
4. 77 73 70 64 61 59 57 54 52 51 50 50 0
5. 79 75 71 65 63 60 58 55 53 53 52 51 0
6. 81 76 83 67 64 61 59 57 55 54 53 52 0
7. 82 78 74 68 66 63 61 58 56 55 54 54 0
8. 84 79 76 70 67 64 62 60 57 57 55 55 0
9. 85 81 77 71 69 66 64 61 59 58 57 56 0
10. 87 83 79 73 70 67 65 62 60 59 58 57 55
11. 89 84 80 74 72 69 66 64 61 61 59 59 57
12. 90 86 82 76 73 70 68 65 64 62 60 60 58
13. 92 87 83 77 75 71 69 67 64 63 62 61 59
14. 93 89 79 76 73 71 68 65 65 65 63 62 61
15. 95 90 86 80 78 74 72 69 67 66 64 64 62
16. 97 92 88 82 79 76 73 71 68 67 66 65 65
17. 98 94 89 83 81 77 75 72 69 69 67 66 65
18. 100 95 91 85 82 79 76 74 71 70 68 67 66
19. 101 97 92 86 84 80 78 75 72 71 69 69 67
20. 103 98 94 88 85 81 79 76 73 72 71 70 69
21. 104 100 95 89 87 83 80 78 75 74 72 71 70
22. 105 101 97 91 88 84 82 79 76 75 73 72 71
23. 107 103 98 92 90 86 83 81 77 76 74 74 72
24. 108 104 100 94 91 87 85 82 79 78 76 75 74
25. 109 106 101 95 93 89 86 83 80 79 77 76 75
26. 110 107 103 97 94 90 87 85 81 80 78 77 76
27. 112 108 104 98 96 91 89 86 83 82 80 79 78
28. 113 110 106 100 97 93 90 88 83 83 81 80 79
29. 115 111 107 102 99 94 92 89 85 84 82 81 80
30. 116 113 109 103 100 96 93 90 87 86 83 82 82
31. 117 114 110 105 102 97 94 92 88 87 85 84 83
32. 118 115 112 106 103 99 96 93 89 88 86 85 84
33. 120 117 113 108 104 100 97 95 91 90 87 86 86
34. 121 118 115 103 105 102 99 96 92 91 88 87 87
35. 122 120 116 111 107 103 100 97 93 92 90 89 88
36. 123 121 118 112 109 105 102 99 95 93 91 90 90
37. 125 122 119 114 110 107 104 100 96 95 92 91 91
38. 126 124 121 115 112 108 105 102 97 96 94 92 92
39. 127 125 122 117 113 110 107 104 99 97 95 94 94
40. 129 127 124 118 115 112 109 106 100 99 96 95 95
41. 130 128 125 120 117 113 111 108 102 100 97 96 96
42. 131 129 127 121 118 115 112 109 104 102 99 97 98
43. 132 131 128 123 120 117 114 111 106 104 100 99 99
44. 134 132 130 125 121 118 116 113 108 106 102 100 100
45. 135 134 131 126 123 120 118 115 110 109 105 102 102
46. 136 135 133 127 125 122 120 117 112 111 107 105 104
11
47. 138 136 134 129 126 123 121 118 114 113 109 107 106
48. 139 138 136 130 128 125 123 121 116 115 111 110 108
49. 140 139 137 132 129 127 125 123 118 117 114 112 110
50. 142 141 139 133 131 128 127 124 120 119 116 115 112
51. 143 142 140 135 133 130 128 126 122 121 118 117 114
52. 144 143 142 136 134 132 130 128 124 123 121 120 116
53. 146 144 143 138 136 133 132 130 126 126 123 122 118
54. 147 146 145 139 137 135 134 132 128 128 125 123 120
55. 148 148 146 141 139 137 136 134 130 130 127 127 122
56. 149 149 148 142 144 138 137 136 132 132 130 130 124
57. 151 150 149 144 142 140 139 138 134 134 132 132 126
58. 152 152 151 145 144 142 141 139 136 136 134 134 128
59. 153 153 152 147 145 143 143 141 141 138 138 137 130
60. 155 155 154 148 147 144 143 140 140 140 139 139 130

Pentru subiectii de la 35 la 60 de ani, QI se

calculeaza cu ajutorul unei formule de
corectie (reusita fiind sensibila la factorul
vârsta):

12