Sunteți pe pagina 1din 2

Marea Caspica

Marea Caspica este de fapt cel mai mare lac de pe Pamant, dar este denumit "mare" datorita
suprafetei impresionante pe care se intinde. Candva a facut parte dintr-un ocean, dar datorita
miscarii placilor tectonice a fost izolat, inchis de pamant. Este un lac lipsit de scurgere, iar apa
este salina, de la 0.05% la gura de varsare a raului Volga pana la 11-13% în partea sud-estica.
Bazinul este la 28m sub nivelul Oceanului Planetar, insa nivelul apei variaza constant.
Suprafata Marii Caspice, fara Kara Bogaz Gol, este de 371.000 kilometrii patrati, iar
adancimea maxima de 1025 metrii.

Marea Caspica, ca si asezare se afla la granita intre Europa si Asia. Se intinde de la nord la
sud pe aproximatic 1200km (36°34' - 47°13' lat.N); de la vest la est - de la 195 la 435 km, în
medie, 310 - 320 km (46° - 56° long.E). In functie de proprietatiele fizico-geografice, se
imparte in trei parti: Caspica de Nord, de Mijloc și de Sud. Linia care desparte Caspica de
Nord de cea de Mijloc trece pe linia insula Cecenia - promontoriul Tub-Karagan, iar cea care
desparte Caspica de Mijloc de cea de Sud - pe linia insula Jiloi - promontoriul Gan-Gulu.
Suprafata Caspicii de Nord, de Mijloc si de Sud alcatuieste, respectiv, 25, 36 si 39 % din
suprafața totala a marii.

Lungimea liniei de tarm se estimeaza a masura 6500-6700km pana la 7000km incluzand


insulele. In cea mai mare parte, malurile sunt joase si netede. In nord se afla deltele fluviilor
Volga si Ural care sunt joase si mlastinoase iar apa e acoperita de tufisuri si verdeata. Pe
tarmul estic, are maluri calcaroase urmate de pustiuri si semipustiuri. Cele mai calcaroase
maluri sunt pe tarmurile de vest in regiunea peninsulei Abseron si in est in zona golfului
Kazah si Kara-Bogoz-Gol.

"Marea-lac" este alimentata de un total de 130 rauri printre care se numara Terek, Ural, Emba,
Kura, Samur, Atrek, dar cel mai mare este fluviul Volga, cu un debit anual de 215-224 km^3.
Impreuna cu Ural, Emba, Terek, Volga da 88-90% din totalul volumului de apa ce aduna
Marea Caspica de la rauri.

Suprafata bazinului hidrografic al Marii Caspice se intinde pe o suprafata de 3.1-3.2 milioane


kilometrii patrati, adica 10% din suprafata totala a bazinelor inchise de pe Pamant. Ocupand
teritorii ale statelor precum Armenia, Azerbaijan, Georgia, Iran, Kazahstan, Rusia, Turcia,
Turkmenistan si Uzbekistan, bazinul marii se intinde de la nord spre sud pe 2500km, iar de la
est la vest pe 1000km.

Suprafata si volumul apei Marii Caspice variaza mult depinzand de variatia nivelului apei. La
-26,75 m adancime suprafata este egala cu aprox. 392,6 mii km2, iar volumul cu circa 78648
km3, ceea ce inseamna 44 % din rezervele totale de apa dulce din lacuri de pe Pamant.
Adancimea maxima in Marea Caspica se afla in depresiunea Sud-Caspica si este de 1025m.
Dupa adancime, Marea Caspica este depasita doar de Baikal (1620 m) si Tanganyika (1435
m). Adancimea medie a marii este de 208 m. In acelasi timp, partea nordica a marii este de
mica adancime: adancimea maxima de 25 m, iar cea medie 4 m. Volumul de apa este de 3.5
ori mai mare decat cel al celor 5 mari lacuri ai Americii de Nord, adunate!

Relieful partii nordice este format dintr-o campie valuroasa subacvatica avand cu bancuri de
nisip si insule acumulative. In medie, adancimea regiunii nordice este 4 - 8 m, cea maxima nu
trece de 25 m. Pragul Mangaslac desparte Caspica de nord de cea de mijloc. Caspica de
mijloc este destul de adanc, adancimea depresiunii Derbent fiind 788 m. Pragul Apseronski
desparte Caspica de mijloc de cea de sud. Caspica de sud este cea mai adanca regiune a Marii
Caspice, atingand 1025 m. Fundul marii este acoperit de diferite nisipuri, la adancimi mari de
namol.

B. FACTORI MECANICI

Directia si intensitatea cu care sufla vantul deasupra Marii Caspice este determinata de trei
factori: circulatia distincta generala a aerului, fronturile de temperatura create de mare si
relieful coastei. In ciuda neregularitatilor fizico-geografice, suprafata apei si linia tarmului
poate fi divizat in regiuni cu regimuri relativ stabile ale directiei vantului. Deregula, in cea
mai mare parte a anului domina vanturile sudice si nordice in proportie de 41%, iar vara pana
la 48%. Vanturile estice isi fac simtita prezenta 35% din an, pana la 41.3% iarna cand se
formeaza cicloni stabili deasupra Kazakhstanului si Asiei Centrale.

Viteza medie a vantului deasupra apei este de 5.7m/s. Cea mai mare medie inregistrata la
mijlocul marii a fost de 6-7m/s/an, iar valori de 8-9m/sec au fost in zona peninsulei Absheron
unde vantul poate sufla uneori si cu 40m/sec. In perioada rece dintre decembrie-februarie,
cand intensitatea vantului atmosferic deasupra Marii Caspice Centrale si de Sud creste, viteza
medie a vantului este de 7-7.5m/sec.

Viteza medie anuala a vantului de la coasta estica pana la golful Gara-Bogaz-Gol este de 5-
6,3m/s si creste pana la 7m/s in zona peninsulei Mangishlag si capurilor. In partea sudica,
viteza este sesizabil mai mica, in zona centrala 4.5m/s, in partea estica 3.5-4m/s si in partea
exterior sudica 2.5-3m/s. La coasta sud-vestica se observa vanturi ce bat cu 2.2-3m/s, precum
si in apele iraniene si coasta sudica a Marii Caspice.