Tesut ososc spongios

 Format din trabecule osoase organizate sub forma de retea

ce contine numeroase cavitati- areole
 Lamelele osoase formeaza trabeculele prin
asociere/intretaiere
 Areolele sunt tapetate de endost si contin vase de sange,
nervi si in functie de varsta maduva osoasa rosie sau
galbena
 Adaptat la forte mecanice ce se exercita pe mai multe
directii
 Tesutul osos prezinta rezistenta scazuta din cauza prezentei
areolelor si dispozitiei traveelor
 Se localizeaza in epifizele oaselor lungi, centrul oaselor
scurte si formeaza diploia oaselor late (oasele craniului)
Tesut compact
 Se localizeaza in diafizele oaselor lungi si in corticala
oaselor scurte
 Cel mai bine adaptat la actiunea fortelor mecanice
 Este alcatuit dintr-o asociere a mai multor formatiuni
tubulare numite osteoane/ sisteme Havers
 Sistemul Havers este o unitate de forma cilindrica
 In centru prezinta canalul Havers, inconjurat de 7-14
lamele osoase cu dispozitie concentrica
 Osteoanele sunt paralele cu canalul medular central din
diafiza osului
 Osteoplastele situate in grosimea lamelelor si comunica
prin canaliculi ososi
 Canaliculele din lamela interna, care inconjoara canalul
Havers se deschid in acesta, iar prelungirile osteocitelor
patrund in canal si pot lua contact cu celule conjunctive din
interiorul canalului
 Canaliculele din lamela cea mai periferica nu ies inafara
lamelei, se recurbeaza si se anastomozeaza cu canaliculii
ososi din interiorul acelei lamele
 Fibrele colagene din aceasi lamela sunt paralele intre ele si
perpendiculare cu cele din lamele diferite, care permit
observarea la examinarea in lumina poralizata a aspectului
specific al tesutului osos compact in “ cruce de Malta”
 Canalul Havers este tapetat de endost si contine tesut
conjunctiv cu capilare sangvine; in canalele Havers mai
lungi se afla cate o arteriola, o venula, capilare fenestrate,
un vas limfatic si filete nervoase
 Canalele Havers din osteoanele vecine comunica intre ele
si cu periostul prin canalele Volkman (canale de legatura)
 Canalele Volkman de asemenea sunt canale vasculare,
tapetate de endost, dar nu sunt inconjurate de lamele osoase
Osificarea encondrala
 Osificarea encondrala este intalnita la oasele lungi, oasele
scurte si la unele oase late
 Aceasta se bazeaza pe alterarea si resorbtia cartilajului (ca
urmare a degradarii condrocitelor ) si inlocuirea lui cu tesut
osos
 Procesul incepe in zona mijlocie a viitorului os unde se
formeaza un nodul de tesut osos fibros ce reprezinta un
punct primar central de osificare diafizara; pericondrul
acestei zone de osificare se inlocuieste cu periost
 La nivelul epifizelor se formeaza in acelasi mod punctul
primar de osificare epifizara
 Osificarea encondrala are loc intr-o succesiune care
determina delimitarea mai multor zone:
o Zona cartilajului hialin: prezinta caracterele
cartilajului hialin
o Zona cartilajului seriat: condrocitele care se divid
formeaza serii izogene
o Zona cartilajului hipertrofiat: condrocitele
hipertrofiaza si necrozeaza, lasand condroplastele ca
inele alungite intre care substanta fundamentale
cartilaginoasa se dispune pe post de benzi
o Zona de vascularizatie si eroziune: dinspre periferia
osului patrund muguri capilari si celule conjunctive de
la periost; pe marginile benzilor de matrice
cartilaginoasa (de mai sus) se dispun osteoblaste care
patrund in inelele formate de necroza condroblastelor
si incep sa produca oseina in jurul lor
 o Zona osteoida:Traveele cartilaginoase calcificate
prezinta pe margini osteoblaste ce depun osteoid
REZULTA travee preosoase
o Zona osiforma sau zona de os imatur: Se formeaza
travee osificate; intre acestea apare maduva osoasa
hematogena
o Zona osificata: in aceasta zona se afla doar tesut osos
bine mineralizat
o In concluzie tesutul osos (encondral) este format prin
inlocuirea cartilajului. Tesutul osos este spongios
imatur nelamenar care va fi inlocuit de tesut osos
matur lamelar haversian
o Osificarea primara se desfasoara intrauterin, iar cea
secundara are loc dupa nastere si dureaza pana la
sfarsitul perioadei de crestere a osului respectiv
o Concomitent au loc procese de osteogeneza pe baza
periostului
Periostul si endostul
 Periost
 Acopera osul la exterior
 Este o membrana conjunctiva cu rol trofic si osteogenetic
 Format din 2 straturi:
o Periostul extern: prezinta predominant fibre de
colagen, gasindu-se si putine fibre elastice si fibrocite
 La nivelul sau se gasesc vase de sange, fibre
nervoase si corpusculi incapsulati
 o Periostul intern: bogat in fibrocite care se pot
transforma in osteoblaste
 Contine fibre de colagen reduse numeric
 Reprezinta zona osteogena a osului, care asigura
cresterea osului in grosime
 Unele fibre de colagen patrund in matricea
osoasa asigurand aderenta periostului la os
(fibrele Sharpey)
 Periostul indeplineste nutritia, protectia si osteogeneza, iar
in fracturi intervine in formarea calusului
 Endost
 Membrana conjunctiva care tapeteaza cavitatile osoase:
o Cavitatea medulara centrala din diafiza oaselor lungi
o Areolele osului spongios
o Lacunele (osteoplastele) osului compact

Histoarhitectonia osului lung

 Pe sectiune transversala prin diafiza unui os lung se
identifica urmatoarele zone concentrice in jurul axului:
o Canalul medular: contine maduva osoasa rosie sau
galbena (in functie de varsta)
o Endostul: membrana conjunctiva care tapeteaza
canalul medular
o Sistemul fundamental intern: format din 5-10 lamele
osoase situate in jurul canalului medular
 o Zona mijlocie: este cea mai groasa parte din diafiza
 Este alcatuita din sistemele Havers si
interhaversiene
 Osteoanele situate paralel fata de CM
 Comunica prin canale Volkman cu
osteoanele vecine
 Sistemele interhaversiene: resturi de osteoane
mai vechi care umplu spatiile dintre osteoane;
alcatuite din lamele osoase arciforme
 Formeaza componenta cea mai rezistenta a
diafizelor
o Sistemul fundamental extern: format din lamele
osoase concentrice localizate sub periost; este
strabatuta de ramificatile canalelor Havers din zona
mijlocie care se indreapta spre periost
o Periostul se gaseste la suprafata osului

Numarul, forma, dimensiunile si culoarea hematiilor

 Numarul hematiilor in sangele periferic este de aproximativ
5 mil/mm cub la B; 4,5 mil/mm cub la F; 7 mil/ mm cub la
nou-nascut
 Acest numar difera la fiecare individ, dar poate prezenta
mari variatii in plus sau in minus in caz de afectiuni
 Poliglobulia fiziologica se intalneste la nou nascut ca
rezultat al adaptarii la anoxia aparenta creata de sarcina
 Variaza de asemenea la sportivi, la altitudine nr
eritrocitelor crescand
 Scaderea numarului de eritrocite se numeste anemie si
apare in boli ale sangelui
 Forma hematiei este de sfera vazuta din fata si de disc
biconcav vazut din profil; aceasta le permite sa aiba
suprafata maxima la volumul minim
 Modificarea formei eritrocitului se numeste poikilocitoza si
indica o stare patologica: sferocite-sfera; echinocit,
ovoidala-eliptocit; rotunde cu o identitate precum o gura-
stomatocite; drepanocite- forma se secera
 Dimensiuni: diametru de 7,1-7,5 microni si grosime intre
1,5-2,5
 Microcite-< 6 microni
 Macrocite->9 microni
 Megalocite->10 microni
 Variatile diametrului eritrocitului se numesc anizocitoze
 Culoarea hematiei este pe preparatele colorate rosu-
caramizie, iar pe preparatele proaspete de galben verzui
 Cand apar inegalitati de culoare fenomenul se numeste
anizocromie
 Colorate normal rezulta normocrome
 Palide hipocrome
 Mai puternic colorate hipercromie
 Hematii-structura microscopica
 Hematia adulta este o celula anucleata
 Isi pierde nucleul in timpul diferentierii
 Este constituita doar de citoplasma incarcata de
hemoglobulina si unele enzime si de membrana
 In hematie pot ramane resturi de nucleu- inel Cabot cand
persista invelisul nuclear – corpii Jolly cand raman resturi
de matrice nucleara
 Citoplasma eritrocitului la examenul electronomicroscopic
prezinta un citoschelet din microfilamente si tubuli
alcatuind o retea care imediat sub membrana este mai densa
si constituie stria marginala
 In citosol se gasesc spectrina care mentine forma
caracteristica biconcava si proteine enzime: lactat
dehidrogeneza, catalaza etc.
 Principalul constituent al citoplasmei eritrocitare este
hemoglobina
 Molecula de Hb este formata dintr-un grup hem derivat de
porfirina ce contine fier legat de globina (portiune proteica-
lant polipeptidic)
 In functie de globina, Hb din eritrocite poate fi:
o HbA1-97 % din Hb adultului
o HbA2- 2%
o HbF- foarte redusa la adult 1% dar predomina in
etrocitele nou nascutului si al copilului mic 80%
 o HbA1c-se gaseste in cantitati mici; cantitatea ei creste
in diabetul zaharat
 In sangele normal se gaseste in proportie de 16 g/l la B si la
14 g/l
 Membrana eritrocitului este trilaminata, organizata dintr-un
strat bilipidic care intercaleaza proteinele
 Prezinta permeabilitate selectiva
 Lipidele din membrana eritrocitului sunt lipide neutre,
fosfolipide si glicolipide
 Contine fosfolipaza A si lizofosfolipaza
 Pe fata externa prezinta glicoproteine si glicolipide
 Prezinta proteine structurale
 Pe suprafata sa prezinta antigene- cei mai importanti fiind
A si B
 Dupa prezenta si absenta lor indivizii se impart in 4 grupe
de sange A, B, AB si 0
Polimorfonuclearul (granulocitul) neutrofil
 68-75% ;crestere- neutrofilie; scadere- neutropenie
 Forma rotunjita; emite pseudopode ia forme neregulata
 Nucleul este segmentat prezentand 2-5 lobi nucleari legati
intre ei
 Formula Arneth se executa in practica medicala; fiziologic
prezinta 3-4 lobi
 Deviata la stanga nuclei cu 2-3 lobi
 Deviata la dreapta nuclei cu 5-6 lobi
 Formula Arneth ofera indicatii referitoare la posibilitatile
de regenare a granulocitelor in maduva hematopoetica
 La unul din lobii nucleari la 1-5% neutrofile la femei se
observa corpusculul sexual Barr/ cromatina sexuala
 Citoplasma este usor acidofila; contine RE, Aparat Golgi,
mitocondrii, 2 centrioli
 In citoplasma se gasesc granulatii:
o Azurofile
 Primare
 Sunt lizozomi primari
 Contin mieloperoxidaza, lizozim
o Specifice
 Contin lizozim, lactoferine, fagocitine, fosfataza
alcaline, toate au rolul de inhibitor asupra
dezvoltarii microorganismelor
o Membrana celulara
 Lipoproteica acoperita de glicocalix
 Emite pseudopode ce asigura migrarea din sange
in tesuturi
 In sange prezinta fenomenul de marginatie; circula aproape
de peretele vascular care le permite trecerea (diapedeza)
 Functie: este un microfag; ajung primele la locul de invazie
microbiana
 Pot fagocita si de asemenea elibereaza enzime proteolitice
in focarul inflamator
 O parte din neutrofile in cursul acestei activitati sunt
depasite de actiunea microbilor, mor si sunt transformate in
globule de puroi
 Au viata f scurta 4-5 zile
Polimorfonuclearul eozinofil
 Se numeste si acidofil
 In sangele periferic din globulele albe se gaseste in
procente de 1-3%
 Cresterea-eozinofelie: se intalneste in stari alergice,
parazitoze intestinale
 Scaderea-eozinopenie: la administrarea de hormoni
corticosteroizi
 Forma: rotunda
 Nucleu: bilobat, de obicei
 Citoplasma: intens acidofila
o Prezinta organite mai dezvoltate decat neutrofil
o Apar granule numeroase ce se coloreaza in portocaliu
in coloratia MGG
o Granulele prezinta in zona centrala: Internumul
o Granulele contin fosfataza acida; mieloperoxidaza in
cantitati mici, iar lizozimul este absent
 Membrana este trilaminata acoperita de glicocalix
 Apar pseudopode rare si mici
 Au viata mai lunga ca a neutrofilelor: 10-12 zile
 Microfag cu putere redusa de fagocitoza; se manifesta in
special fata de complexele antigen-anticorp
 Au de asemenea rol antihistaminic
Polimorfonuclearul bazofil
 In sangele periferic se gasesc in procent de 0,5-1%
 Bazofilia se intalneste in leucemie mieloida cronica sau in
intoxicatii cu metale grele, viroze
 Forma este sferica
 Nucleul este incomplet dezvoltat prezentand forma de
frunza de trifoi sau de litera “S”; greu vizibil la microscopie
optica fiind mascat de granulatii intens bazofile
 Citoplasma bazofila
 Contine putine organite
 Prezinte multe granule ce apar colorate metacromatic in
albastru-violet
 Granulele contin:
o Histamina
o Heparina
o Substanta lent reactiva a anafilaxiei
o Factorul chemotactic pentru eozinofile
 Membrana trilaminata acoperita de glicocalix; prezinta
receptori pentru IgE
 Sunt denumite si “mastocitele sangelui” dar nu au structuri
identice cu mastocitul
 Nu are abilitate de fagocitoza sau de mobilitat

 Intervine in metabolismul lipidic si in reactii de
hipersensibilitate locala prin actiunea histaminei
 Durata de viata de 13-14 zile
Leucocite mononucleare (agranulocite)
Monocite
 Se gasesc in sangele periferic in proportie de 6-8%
 Forma: celula rotunda-sferica
 Este cel mai voluminos dintre elementele figurate
 Nucleul este nesegmentat si apare reniform, prezentand
zone intunecate de heterocromatina si zone clare de
eucromatina care ii confera un aspect caracteristic de tabla
de sah
 Citoplasma este bazofila; se coloreaza albastru-cenusiu
luand aspectul “cerului inainte de furtuna”
 Se gasesc organite celulare relativ abundente
 Se gasesc granule azurofile nespecifice= lizozomi primari
 In citoplasma au un echipament enzimatic format din
peroxidaze, oxidaze, fosfataza alcalina si acida
 Membrana celulara este trilaminara acoperita de glicocalix
 Prezinta numeroase microvilozitati si emite frecvente
pseudopode cu ajutorul carora se deplaseaza
 Contine receptori pt IgG si pentru fractiunea C3 a
complementului
 In sangele circulant durata lor de viata este 20-60 ore
 Monocitele parasesc patul vascular si trec in tesuturi unde
se transforma in macrofage ce fac parte din sistemul
mononuclear macrofagic al organismului din care fac parte
macrofage peritoneale, pulmonare si splenice si celule
Kupffer hepatice
 In tesut poate trai pana la 55 zile
 Monocitele circulante si respectiv macrofagele din tesuturi
fagociteaza
o Bacterii
o Virusuri
o Complexe antigen-anticorp
o Corpi straini
o Celule intregi/resturi de celule
 Interactiunea macrofag-limfocit duce la dobandirea de catre
organism a unei functii crescute antimicrobiene
Limfocitul
 Se gaseste in proportie de 20-45%
 Crestere-limfocitoza (inflamatii)
 Scadere-limfocitopenie
 Forma: rotund, ovalar
 Nucleu: ocupa cea mai mare parte din celula; prezinta
cantitate mare de heterocromatina si de aceea apare pe
frotiul de sange intens colorat
 Citoplasma este putina ca un inel perinuclear
 Slab bazofila
 Contine granulatii nespecifice azurofile
 Organitele comune sunt slab reprezentate
 Citoplasma este totusi bazofila datorita prezentei
ribozomilor numerosi
 Membrana celulare trilaminara acoperita la exterior de un
strat glicoproteic
 Limfocitele pot trai intre cateva zile si chiar ani in fctie de
circularea si recircularea limfocitelor
 In fctie de dimensiuni se clasifica
o L mici 6-9 micron
o L mijlocii 10-12 micron
o L mari 14-16 micron
 Limfocitul mic si cel mijlociu formeaza populatia
limfocitara sanguina
 Cel mare/ limfoblastul se gaseste in organele limfopoetice
 In functie de rol sunt clasificate in
o Limfocit B (bursodependente)
 Secreta Ig
 Membrana lor contine un numar mare de
microvilozitati ce contin receptori pentru
antigene
 Unele L b prezinta pe suprafata lor receptori pt
anticorpi sub forma de complexe imune
(anticorp-antigen)
 Pe langa receptori pentru Ig pe suprafata lor
prezinta receptori si pentru C3
  Rol foarte important pentru realizarea imunitatii
umorale a organismului, astfel la contactul cu
antigenele lb sintetizeaza Ig
 Raspunsul imun primar se realizeaza la primul
contact al limfocitelor B cu antigenele, la acest
contact limfocitele prezinta o transformare
balistica
 Dupa care limfocitele b activate se mutiplica
dand nastere la clone celulare B
 Dintre acestea o parte se transforma in plasmocite
care produc anticorpi si o parte devin celule cu
memorie (limfocite B recirculante)
 Activarea lb in prezenta antigenelor este ajutata
de limfocitele T helper si de macrofage
 Celulele cu memorie la al doilea contact cu
antigenul respectiv vor da un raspuns mai prompt
(raspuns imun secundar)
 Originea limfocitelor B este reprezentata de ficat,
splina si maduva hematogena in viata intrauterina
iar dupa nastere in organele limfopoetice
secundare si in maduva hematogena
o Limfocitele T sunt responsabile de raspunsul mediat
celular, cu rol astfel in imunitatea celulara
o Limfocitul T este subimpartit in mai multe subtipuri
functionale
 Limfocit T helper inervin ca stimulatoare a
transformarii blastice a l b si l t
  Limfocite T citotoxice sau killer: distrug celulele
straine dupa ce sunt activate de antigenele de pe
suprafata celulelor straine
 Limfocitele T supresoare- inhiba activitatea
limfocitelor B si T
o Dupa contactul cu antigenele, si limfocitele T prezinta
o transformare blastica, in urma careia iau nastere atat
celule T cu memorie cat si celule T efectoare
o Originea lor : dupa producerea lor in timpul vietii
intrauterine la nivelul splinei, ficatului si maduvei
hematogene acestea migreaza in timus unde se
diferentiaza
o Limfocitele parasesc vasul sanguin prin diapedeza
trecand in tesuturi unde isi desfasoara
activitatea=raspunsul imun umoral si celular
o Unele dintre ele sunt fagocitate de macrofagele din ggl
limfatici, altele sunt repuse din nou in circulatie prin
limfa
Plachetele sanguine (trombocitele)
 Sunt fragmente din megacariocitul (celula gigant din
maduva osoasa) din care se desprind
 Au dimensiuni mici 2-3 micron, au forma elipsoida pe
preparatele proaspete si stelata pe frotiuri
 Numar 150000-300000 pe mm cub
 Crestere- trombocitoza
 Scadere- trombocitopenie
 Este anucleata prezentand doar citoplasma si membrana
 Membrana este de natura lipoproteica acoperita de un strat
glicoproteic ce permite absorbtia fibrinogenului
 De asemenea joaca rol in adeziunea de alte corpuri straine,
interactiunea dintre peretele vascular si trombocit si
agregarea cu alte plachete
 Citoplasma este formata din 2 zone:
o Hialomerul
 Reprezinta zona externa, clara
 Contine microtubuli, microfilamente (actina,
miozina) si diferite proteine implicate in procesul
de coagulare
 Aceste structuri mentin forma si ajuta in procesul
de mobilizare al plachetelor
o Granulomerul
 Zona centrala si intunecata
 Este un ansamblu de granule si vacuole
 Este alcatuit din:
 Alfa-granulomer ce contine fibrinogen si
factor de crestere
 Beta-granulomer cu mitocondrii
 Lambda-granulomer cateva granulatii
azurofile (Lizozomi)
 Gama-granulomer cu RE
 Ribozomi
 Delta-granulomer granulatii cu ioni de
calciu, factori de coagulare
 Functia principala a trombocitelor este de
hemostaza, ele intervenind in procesul de
coagulare sanguina
 Prin capacitatea de aglutinare si
metamorfoza vascoasa formeaza cheagul
primar
 Elibereaza ionii de calciu necesari
procesului de coagulare
 Prin eliberarea de tromboplastina intervin in
retractia cheagului
 Trombina din plasma stimuleaza eliminarea
de catecolmine si serotonina ducand la
vasoconstrictie
 Plachetele intervin in vindecarea ranilor
stimuland cresterea fibrelor musculare
netede arteriale sau a cresterii fibroblastelor
pielii
 De asemenea stimuleaza geneza fibrelor de
colagen la nivelul acestora
Conceptii (teorii) cu privire la formarea elementelor figurate ale
sangelui
 Teoria monofiletica (unicista) sustine ca exista o singura
celula stem (celula de origine) numita hemocitoblast
o Celula stem este slab diferentiata
o Se multiplica si se diferentiaza formand celulele cap
de serie din care rezulta liniile celulare care duc la
formarea elementelor figurate
o Ca origine hemocitoblastul provine din
hemohistioblastul din stroma maduvei si a organelor
limfoide
 Teoria dualista sau difiletica sustine ca exista 2 celule de
origine: limfoblast si mieloblast
o Aceasta teorie propune ca eritrocitele, granulocitele si
plachete sanguine sunt formate din mieloblast si
monocitele si limfocitele din limfoblast
 Teoria trialista sau trifiletica sustine ca exista 3 celule de
origine: mieloblast, limfoblast si monoblast
o Aceasta teorie propune ca E, G si T sunt formate din
mieloblast , monocitele din monoblast si limfocitele
din limfoblast
 Teoria polifiletica admite ca eritrocitele si leucocite se
dezvolta din locuri si celule de origine diferite din maduva
o Eritrocitele se dezvolta din celulele endoteliale
(intravascular)
 o Granulocitele se formeaza din celule stem provenite
din stroma (extravascular)
o Limfocitele provin limfoblasti, monocitele din
monoblastii (amandoua aflate in tesutul conjuctiv/
organe limfoide)
 In prezent hematologii accepta teoria monofiletica dar
numesc hemocitoblastul C.F.U (colony forming unit)
Hematopoeza
 Eritropoeza are loc numai in maduva hematogena
 Procesul eritropozei poate fi sintetizat astfel
o CFU
 CFU-E
 Celula cap de serie: proeritroblast
o Eritroblast bazofil
 Eritroblast policromatofil
 Eritroblast ortocromatic
o Reticulocit 1
 Reticulocit 2
 HEMATIA
 Pe parcursul eritropoezei au loc doua procese: de
multiplicare si de diferentiere
 Pana la eritroblastul policromatofil se realizeaza
multiplicarea
 Procesul diferentierii se continua pana la hematie
 Celula stem pluripotenta: CFU da nastere prin diviziune
celulei stem unipotente CFU-E
 Din aceasta rezulta proeritroblastul
o Celula mare
o Cu nucleu mare
o Citoplasma bazofila redusa contine ribozomi implicati
in sinteza de Hb (bazofilia permite diferentierea
proeritroblastului de mieloblast)
 Diviziuni + diferentiere=> din proeritroblast se formeaza
eritroblast bazofil
o Celula mai mica
o Nucleu mai mic
o Citoplasma este mai bazofila cu numerosi ribozomi si
ARN
 Diviziune => din eritroblastul bazofil se formeaza
eritroblastul policromatofil:
o Dimensiuni mai mici
o Nucleu mai condensat
o Policromatofilia apare de la ribozomi, care sunt
bazofili si de la Hb care este acidofila
o Ultima celula care se divide din seria eritrocitara
 Cand sinteza de Hb ia sfarsit:
o Nucleul mic, condensat, la periferie; aspect care
caracterizeaza etitroblastul ortocromatic sau
normoblast:
 Citoplasma este acidofila
 Organite slab dezvoltate
  Nucleul va fi expulzat=> Eritrocit matur care
poate prezenta mici particule de nucleu
persistente:
 Inelul Cabot= invelisul nuclear
 Corpusculii Jolly= matricea nucleului
 Cand creste activitatea eritropoezei (in hemoragii severe
sau anemii tratate) nucleu va fi expulzat din policromatofil
rezultand reticulocitul (se diferentiaza de eritrocit prin
albastru de crezil, evidentiindu-se reteaua de ribozomi din
reticulocit)
 Dupa intrarea in circulatie reticulocitul devine eritrocit
 Eritropoetina controleaza numarul de eritrocite pe care il
mentine constant

Granulopoeza
 Procesul granulopoezei poate fi sinetizat astfel:
o CFU=> CFU-G=>celula cap de serie
mieloblast=>promielocit=>mielocit=>metamielocit=>
celule “in banda”=> granulocit adult
(neutrofil,eozinofil,bazofil)
 Celula stem pluripotenta: CFU da nastere prin diviziune
celulei stem unipotente CFU-G
 Din aceasta celula stem unipotenta se formeaza
mieloblastul:
o Celula mica
 o Nucleu mare
o Citoplasma bazofila lipsita de granulatii
 Urmatoarea celula care apare succesiv este promielocitul:
o Ca marime comparabil cu mieloblastul
o Nucleu condensat
o Citoplasma abundenta si bazofila contine granulatii
azurofile
 Mielocitul ultimul element care se divide
 Mielocitul este o celula:
o Mai mare
o Nucleu reniform, condensat
o In citoplasma apar granulatii specifice pentru
eozinofile, bazofile si neutrofile
 Metamielocitul
o Prezinta 3 tipuri diferite in functie de granulatiile
specifice din citoplasma:
 Mm. neutrofil
 Mm. eozinofil
 Mm. bazofil
o Nucleul este puternic indentat
o Nu se mai divide
o Ele formeaza granulocitele adulte prin diferentiere
celulara
 Dupa metamielocite se formeaza celulele “in banda” care
sunt omoloagele reticulocitelor din seria eritropoetica

 Din acestea se formeaza granulocitele adulte
o Eozinofilele
o Bazofilele
o Neutrofilele
Arterele mari (elastice)
 Din aceasta categorie fac parte
o Aorta
o Arterele pulmonare
o Trunchiul brahiocefalic arterial
o Artera subclavie
o Artera carotida comuna
o Arterele iliace
 Se numesc artere de conducere care conduc sangele de la
inima spre tesuturi
 Peretele este format din 3 tunici:
o Tunica intima
 Alcatuita din endoteliu reprezentat de un epiteliu
pavimentos simplu care tapeteaza lumenul
 Celulele sunt conectate intre ele prin prin
jonctiuni zonula occludens care limiteaza trecerea
moleculelor prin spatiul intercelular
 Astfel trecerea substantelor de o parte si alta a
endoteliului se face prin pinocitoza
 Sub endoteliu se afla tesut lax=tesut
subendotelial
 o Tunica medie
 Este cea mai groasa; formata din 40-60 de lamele
elastice concentrice separate prin fenestratii in
care se dispune substanta fundamentala
 Intre lamele exista fibre elastice, fibre musculare
netede si putine fibre de colagen
 Intre tunica intima si tunica medie exista un strat
de fibre elastice numite limitanta elastica interna
 Intre tunica medie si tunica externa exista un strat
de fibre elastice numite limitanta elastica externa
 Limitanta interna si cea externa sunt dificil de
identificat din cauza structurii asemanatoare cu
cea a mediei
o Adventicea este tesut conjunctiv subtire ce poate
contine fibre elastice
 Structura elastica predominanta ajuta aceste artere in sistola
atunci cand arterele se dilata si diastola cand revenind la
forma initiala peretele arterelor ajuta la propagarea coloanei
de sange mai departe in sistemul circulator
Arterele mijlocii (musculare)
 Se numesc artere de distributie deorece sunt implicate in
repartizarea sangelui in diferite teritorii
 Exemple:
o Artera brahiala
o Artera femurala
 o Arterele din cavitatea abdominala; ex: artera
mezenterica superioara
 Tunica intima
o Celulele endoteliale prezinta prelungiri
citoplasmatice care trec prin membrana bazala si
formeaza complexe jonctionale cu prelungiri ale
miocitelor (fibrele musculare) din tunica medie
o Mai adaugi frumos si de la ala intim de la elastic,
dar vezi ca subendoteliu este aprox inexistent
 Tunica medie
o Formata din fibre musculare netede asezate in
straturi concentrice:pana la 40
o Mai prezinta si fibre de colagen, mai putine fibre
elastice si subst. fund
o Presiunea arteriala este mentinuta in valori normale
de contractia fibrelor musculare netede
o Se identifica usor limitantele elastice externe si
interne
 Adventicea este aprox la fel de groasa ca cea medie
o Prezinta in special fibre de colagen dar si elastice
o Aici se pot gasi vase vasorum si terminatii nervoase
Arteriolele
 Vase arteriale cu diametrul sub 0,5 mm
 Tunica intima
o Spatiul subendotelial lipseste
 o Celulele endoteliale contin granulatii in care este
stocat factorul VII al coagularii-factor Willebrand
o Celulele endoteliale sunt atasate prin jonctiuni gap
 Tunica medie
o Fibre musculare netede asezate concentric pe 1-5
straturi
o Limitantele sunt slab dezvoltate
o Adventicea subtire face legatura cu tesuturile
 Din arteriole emerg metaarteriole iar din acestea se
formeaza capilare care prezinta la origine sfincterele
precapilare care prin contractie pot intrerupe complet
circulatia in acestea in functie de nevoile de oxigen ale
tesuturilor
Venele
 Cele trei tunici in peretele venos nu mai sunt la fel de
bine definite ca la artere
 Pe preparate microscopice venele sunt caracterizate de
un lumen de forma neregulata si diametru mare
comparativ cu grosimea mica a peretului vascular
 In peretele venelor subdiafragmatice se gasesc
specializari numite valvule venoase
 Valvulele venoase sunt falduri ale endoteliului si au
forma semilunara
 Rolul lor este de fragmentare a coloanei de sange pentru
favorizarea intoarcerii venoase impotriva fortei
gravitationale
 Insuficienta vulvara venoasa duce la dilatarea peretilor
venosi (varice)
 Dupa marime ele sunt clasificate in:
o Vene mici (venule)
 Venule postcapilare
 Primesc sangele de la capilare
 Au endoteliu cu membrana bazala
 Sediul de actiune a substantelor vaso
active (serotonina si catelcomine) care
determina la acest nivel extravazarea
lichidului in spatiul perivascular (edem) si
iesirea leucocitelor in tesuturi
 Venule masculare
 Prezinta tunica medie cu 1-2 straturi de
fibre musculare netede si adventice
o Vene mijlocii
 Tunica intima
 Endoteliu cu membrana bazala, spatiu
subendotelial
 Tunica medie:
 Principalul constituent fibre musculare
netede orientate circular si fibre de
colagen
 Adventice
  Mai groasa ca tunica medie uneori ; fibre
de colagen, elastice si fibre musculare
longitudinale
o Vene mari
 Microscopic caracterizate prin grosimea
adventicei si o tunica medie subtire
 Tunica intima
 Ca la vene mijlocii
 Tunica medie
 Fibre musculare netede, fibre de colagen;
in media venelor mari (cave, pulmonare)
sunt prezente si celule de tip cardiac
 Adventice
 Fibre de colagen
 Putine fibre elastice
 Celule musculare cu orientare
longitudinala

Capilarele
 Vase de sange de calibru mic interpuse intre artere si vene
care formeaza retele prin anastomoze ce permite transferul
de metaboliti, oxigen si produsi de excretie spre si dinspre
tesuturi
  Principalele functii ale capilarelor sunt
o Asigurarea permeabilitatii selective
o Sinteza a diferite molecule:
 Interleukina-l (mediator al raspunsului imunogen)
 Diferiti factori de crestere
 Factori anticoagulanti si antitrombogeni
 Capilarele se impart in 3 grupe
Capilare de tip continuu
 Sunt localizate in SNC, nervi periferici, muschi
 Peretii sunt formati din 1-2 celule endoteliale conectate prin
jontiuni zona occludens si asezate pe o membrana bazala
continua
 Transferul dintre capilare si tesituri se face prin pinocitoza
 In exteriorul peretelui capilar se afla pericite
 Pericitele sunt slab diferentiate cu origine mezenchimala
care pot forma celule endoteliale, musculare netede
Capilare fenestrate si sinusoide
 Localizate in
o Glande endocrine
o Rinichi (capilare glomerulare)
o Intestinul subtire
o Vezicula biliara
 Celulele endoteliale contine fenestratii/ pori in citoplasma
care pot fi sau nu acoperiti cu membrane prin care se face
transfer de molecule si ioni; si pinocitoza
 Capilare sinusoide
 Localizate:
o Ficat
o Splina
o Maduva hematogena
 Diametru mare
 Traiect sinuos
 Prezinta membrana bazala discontinua cu spatii largi intre
celulele endoteliale
 Pe lange celule endoteliale in pereti se gasesc si celule cu
rol fagocitar cu prelungiri citoplasmatice ce patrund in
lumenul capilar prin spatiile dintre celulele endoteliale
pentru a-si indeplini functia de fagocitoza
 Ex: celule hepatice Kupffer; macrofage splenice
Morfofiziologia contractiei
 Procesul contractiei fibrei musculare striate se bazeaza pe
mecanismul glisarii miofilamentelor de actina printre cele
de miozina
 Impulsul nervos ajunge la nivelul sarcolemei producand
depolarizarea acesteia
 Prin sistemul T ajunge la cisternele terminale ale sistemului
L declansand eliberarea de ioni de Ca
 Acestia se cupleaza cu troponina C => se modifica
molecula de trompomiozina din filamentul actinic
 Astfel se elibereaza zonele active le actinei G care se
cupleaza cu puntile transversale ale miozinei
 Urmeaza alunecarea miofilamentelor de actina din discurile
clare printre miofilamentele de miozina din discurile
intunecate
 Discurile clare se scurteaza si membranele Z se apropie =>
se scurteaza sarcomerul si se produce contractia
 In timpul contractiei se produce complexul actino-miozinic
 Cand se produce desfacerea acestei legaturi se relaxeaza
muschiul
 Energia necesara pentru procesul contractiei este data de
grupuri de fosfati bogati in energie din Atp care este
scindat de ATP-aza
Inervatia motorie a fibrei musculare scheletice
 Fibrele nervoase motorii ajung la nivelul fibrei musculare
striate formand o unitate neuromusculara: placa motorie
(sinapsa de tip special)
 Placa motorie este formate din 3 componente
o Componenta nervoasa-presinaptica
 Este reprezentata de axonul unui neuron motor
care la acest nivel este invelit doar teaca Schwann
 Axonul se ramifica si fiecare ramificatie se
termina cu o dilatatie numita buton terminal
(invelit de teaca Schwann) ce prezinta
axoplasma cu mitocondrii si vezicule
 presinaptice in care se gaseste un mediator
chimic- acetilcolina
o Spatiul sinaptic (fanta sinaptica)
 Se gaseste intre membrana pre si cea post
sinaptica
 Largime de 200 amstroni
o Componenta musculara (postsinaptica)
 Este sarcolema fibrei musculare
 Prezinta numeroase invaginatii
 Este prevazuta cu receptori pentru acetilcolina
 In aceasta zona se elibereaza si colinesteraza care
inhiba acetil-colina si permite fibrei sa revina la
forma initiala
 O fibra musculara striata are cel putin o placa motorie
 Daca se intrerupe fibra nervoasa motorie se atrofiaza fibra
musculara
 Totalitatea fibrelor musculare inervate de un singur axon se
numeste unitate motorie
Fibra musculara neteda
 Se mai numeste si miocit
 Are aspect fusiforma cu extremitati alungite si portiunea
centrala mai ingrosata
 Lungimea variaza de la 20 micron pana la 0,5 cm in uterul
gravid
 Miocitul prezinta membrana celulara, citoplasma si nucleu
 Nucleul este unic, ovalar central
 Sarcoplasma acidofila, omogena si contine:
o Organite comune: reticul endoplasmatic neted,
mitocondrii, aparat golgi, ribozomi liberi si lizozomi
o Incluziuni de glicogen, cantitate redusa de mioglobina,
putine lipide
o Prezinta activitate enzimatica deosebita: enzime din
ciclu Krebs
o Prezinta ioni de potasiu, Calciu si sodiu
 Formatiuni specifice miocitului
o Corpi densi
 Reprezinta zone de atasament a miofilamentelor
de actina
 Contin alpfa actina si filamina proteine cu rol in
legarea actinei
o Filamente intermediare
 Rol de citoschelet dispus intre corpii densi si
ariile dense membranare
 Sunt alcatuite din desmina in muschiul neted
visceral si vimentina in muschiul neted vascular
o Miofilamente sunt formate din proteine contractile
 Actina
 Miozina
 Tropomiozina
 Calmodulina-proteina reglatoare care preia rolul
troponinei C
 Caldesmona- proteina reglatoare care combina
proprietatile troponinei I si T
  Miofilamentele de actina se ataseaza de corpii
densi
 Miofilamentele de miozina sunt mai groase si par
sa se formeze doar in contractia fibrei musculare
fara sa existe permanent in sarcoplasma

