Apararea Antiinfectioasa

Apărarea antiinfecţioasă
Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)
Apărarea antiinfecţioasă
A. Apărarea antiinfecţioasă
nespecifică
B. Apărarea antiinfecţioasă
specifică:
- umorală
- celulară
A. Apărarea antiinfecţioasă
nespecifică
 acţionează asupra oricărui microorganism,

indiferent de specie;
 mecanisme active la primul contact;
 nu sunt amplificate prin expuneri repetate;
 sunt innăscute, reprezentate de bariere

antiinfecţioase externe şi interne.
1. Bariere externe de apărare
nespecifică
 funcţionează la nivelul suprafeţelor de înveliş

(tegument şi mucoase);
 reprezentate de bariere mecanice, chimice,
ecologice şi celulare.
Mecanisme de apărare la nivelul
tegumentului
- integritatea anatomică a învelişului tegumentar;

- exfolierea celulelor superficiale;
- condiţii de vieţuire neprielnice (keratina, umiditate
scăzută, concentraţii mari de săruri, secreţia de sebum,
pH acid);
- lizozim prezent în secreţia glandelor sudoripare;
- bariera ecologică reprezentată de microorganisme
comensale rezidente (predominent gram-pozitive).
 Mecanisme de apărare la nivelul mucoaselor
 mecanisme antimicrobiene complexe dar mai puţin
eficiente ca cele tegumentare;
 prezente la nivelul tuturor mucoaselor sau particulare
pentru anumite mucoase;
 mecanisme comune:
- integritatea mucoaselor;
- prezenţa stratului de mucus care maschează receptorii
celulari pentru liganzii microbieni; conţine lizozim şi
lactoferină;
- îndepărtarea microorganismelor prin spălarea suprafeţelor
de către secreţii sau excrete;
- bariera biologică de la nivelul mucoaselor normal
colonizate.
 mecanisme particulare
 Conjunctivă
- spălarea mucoasei prin secreţia glandelor lacrimale;
- îndepărtarea microorganismelor prin mişcări ale
pleoapelor;
- prezenţa lizozimului în lacrimi.
 Tractus respirator
- filtrarea aerodinamică;
- sedimentarea;
- transportul mucociliar;
- macrofage alveolare.
 Tractus digestiv
• orofaringe
- descuamarea epiteliului pavimentos;
- masticaţia şi deglutiţia;
- prezenţa tiocianaţilor în salivă.
• stomac
- secreţia de HCl (ph 2,5-3).
• intestin
- mişcări peristaltice;
- acizi biliari, enzime digestive.
 Tractus urinar
- spălare prin fluxul urinar unidirecţionat ;
- pH acid şi osmolaritate crescută a urinii;
- efect antibacterian al secreţiei prostatice şi a glandelor
periuretrale.
 Tractus genital la femeie
- descuamarea continuă a mucoasei vaginale şi periodică a
mucoasei uterine;
- pH acid vaginal prin prezenţa florei lactobacilare;
- dopul de mucus cervical;
- transport mucociliar la nivelul mucoasei trompelor.
2. Bariere interne de apărare nespecifică
 mecanice: ciment intercelular, membrane bazale,

ţesut conjunctiv, fascii;
 chimice:
• constitutive: complement şi lizozim;
• ca răspuns la infecţie: interferoni şi proteine de fază
acută;
 celulare: fagocite “profesionale” (PMN şi
macrofage), celule NK.
Complement seric
- complex de substanţe proteice sintetizate de
macrofage (C2 şi C4), ficat (C3 şi C9), splină
(C5şi C8) şi epiteliul intestinal (C1);
- activare prin reacţii enzimatice în cascadă
(proenzime inactiveenzime active)
 pe cale alternativă/alternă (LPS, compuşi endotoxină-
like)
 pe cale clasică (proteina C reactivă, anticorpi);
- funcţii:
• citoliza prin complexul C5, C6-C9;
• opsonizare prin C3b
• stimularea inflamaţiei prin C3a şi C5a.
Interferoni
- glicoproteine cu gr.moleculară mică de tip

• alfa (sintetizaţi de leucocite),
• beta (sintetizaţi de fibroblaşti),
• gamma (sintetizaţi de limfocite T, ca limfokine);
- sinteza interferonului alfa şi beta este stimulată de
virusuri (în special ARN);
Interferoni
- funcţii:
• inhibă replicarea virusurilor prin blocarea sintezei
proteinelor virale (efect antiviral);
• efect antiproliferativ;
• acţiune imunomodulatoare – activează funcţional
macrofagele, celulele NK şi limfocitele T citotoxice;
favorizează exprimarea MHC de clasă I.
Proteine de fază acută
- reprezentate de proteina C reactivă (CRP), alfa1-
antitripsina, alfa 2 macroglobulina, fibrinogen,
orozomucoid (imunomodulator ce se leaga de
mediatori ai inflamatiei), amiloid A;
- majoritatea sintetizate în ficat, după efectul
stimulant al citokinelor proinflamatorii (IL-1, IL-6,
TNF-alfa);
- CRP (C Reactive Proteine), cel mai bine studiată,
are efect opsonizant şi de activare pe cale clasică a
complementului.
Celule fagocitare
 polimorfonucleare neutrofile (PMN)

- prima linie de apărare celulară;
- se mobilizează în focarul de infecţie sub efectul
chemotactic al unor compuşi de origine bacteriană,
tisulară sau prin activarea complementului;
- prezintă receptori pentru structuri de suprafaţă ale
microorganismelor;
- prezintă receptori pentru C3b şi Fc al IgG;
Celule fagocitare
- microorganismele fagocitate sunt omorâte şi

digerate după fuzionarea fagozomului cu
lizozomii, prin:
• “explozie respiratorie” (radicali toxici de oxigen);
• polipeptide bazice cu efect antimicrobian
(defensine), lizozim, lactoferină, hidrolaze, pH acid.
 Macrofage
- celule cu viaţă lungă, care se mobilizează în focarul

de infecţie după PMN;
- mai puţin eficiente în distrugerea microorganismelor
fagocitate;
- bacteriile facultativ intracelulare (Mycobacterium
tuberculosis, Listeria monocytogenes, specii Brucella
etc) sunt omorâte numai după activarea lor prin
limfokine.
Celule NK
- produc perforine care formează canale în

membrana citoplasmatică, cu moartea celulei
prin liză osmotică;
- distrug celulele infectate cu virus (independent
de Ac);
- activitatea lor este stimulată prin interferoni.
B. Apărarea antiinfecţioasă specifică
(imunitatea)
 răspuns specific dirijat faţă de structuri recunoscute

ca non-self (Ag) de către sistemul imunocompetent;
 răspunsul primar (după un prim contact) necesită
mai multe zile pentru ca efectorii imuni să devină
operanţi;
 răspunsul specific este intensificat prin expuneri
repetate (răspuns secundar);
B. Apărarea antiinfecţioasă
specifică (imunitatea)
 răspunsul imun poate fi:

- de tip umoral (sau seric), asigurat de Ac specifici
produşi de limfocite B;
- de tip celular, fiind implicate limfocite T.
Clasificarea imunităţii
după modul de obţinere:
 Imunitate activă
naturală – postinfecţie;
artificială - după vaccinări.
 Imunitate pasivă
 naturală - Ac materni transmişi la nou-născut
- transplacentar (IgG)
- prin lapte (IgA)
artificială – seroterapie sau seroprofilaxie.
8n oct
1. Răspunsul imun umoral
 este asigurat de Ac serici specifici pentru un

anumit tip de epitopi antigenici ( IgM, IgG, IgA,
IgE, IgD), produşi de plasmocite;
 limfocite B recunosc şi se leagă de un anumit Ag,
maturarea în plasmocite şi proliferarea acestora
fiind ajutată de limfocite T (răspuns imun T-
dependent);
1. Răspunsul imun umoral
 IgM apar primele în cadrul rspunsului imun
primar;
 unele limfocite B devin celule cu memorie,
responsabile de răspuns imun secundar;
 unele Ag polizaharidice (Ag capsulare, LPS) pot
activa limfocitele B fără intervenţia limfocitelor
T (răspuns imun T-independent).
Acţiunea antimicrobiană a
Ac
- neutralizează toxine şi exoenzime (în special
IgG1);
- blochează ataşara bacteriilor şi virusurilor la
receptorii celulari;
- efect opsonizant (favorizează fagocitoza
bacteriilor capsulate prin legare la receptori
pentru Fc de pe suprafaţa PMN);
Acţiunea antimicrobiană a
Ac
- efect microbicid prin activarea complementului pe cale
clasică, IgM fiind de aprox. 1000 x mai eficiente decât
IgG;
- Ac fixaţi pe determinanţi Ag de pe suprafaţa celulelor
infectate le transformă în ţinte pentru complement şi
celule NK, cu receptori pentru IgG (citotoxicitate
dependentă de Ac);
- IgA asigură apărarea antimicrobiană a mucoaselor.
2. Răspunsul imun celular
- limfocitele T joacă un rol major în apărarea

imună faţă de patogenii intracelulari;
- sunt implicate două subpopulaţii celulare:
• limfocite T citotoxice (Tc – cytotoxic - killer) care
identifică celule infectate care exprimă pe suprafaţa
lor Ag virale asociate MHC clasă I şi le omoară prin
perforine sau inducerea apoptozei;
• limfocite T ajutătoare (Th - T helper)
2. Răspunsul imun celular
* prin subpopulaţia Th-1, activată de Ag asociate cu

MHC clasă II de pe suprafaţa celulelor
prezentatoare de Ag (Ag presenting cells - APC)
(macrofage, celule dendritice), stimulează apărarea
celulară prin producere de limfokine (o parte din
aceste celule devin cu memorie);
* prin subpopulaţia Th-2 stimulează răspunsul imun
mediat de Ac.
Particularităţi ale apărării
imune la nou-născut
 nou-născutul are capacitatea de a dezvolta
răspuns imun dar nu are experienţă antigenică;
 apărarea specifică în primele luni este asigurată
de IgG materne transmise transplacentar;
 rata catabolismului Ac materni depăşeşte rata de
sinteză a Ac proprii, ceea ce explică
hipogamaglobulinemia fiziologică între lunile 2-
4 de viaţă extrauterină (fereastră imunologică);
Particularităţi ale apărării
imune la nou-născut
 consecinţe:
• receptivitatea crescută la infecţii cu bacili gram-
negativi sau cu bacterii intracelulare;
• prevenirea unor infecţii la n.n. prin vaccinarea
mamei;
• programarea corectă a vaccinărilor;
• diagnosticul serologic la n.n. a unor infecţii
congenitale (IgM – infecţia a nn.; IgG – transmişi
transplacentar).

Limbă

Apararea Antiinfectioasa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apararea Antiinfectioasa

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apărarea antiinfecţioasă

 acţionează asupra oricărui microorganism,

 mecanisme active la primul contact;

 nu sunt amplificate prin expuneri repetate;

 sunt innăscute, reprezentate de bariere

 funcţionează la nivelul suprafeţelor de înveliş

- integritatea anatomică a învelişului tegumentar;

 mecanice: ciment intercelular, membrane bazale,

- glicoproteine cu gr.moleculară mică de tip

 polimorfonucleare neutrofile (PMN)

- microorganismele fagocitate sunt omorâte şi

- celule cu viaţă lungă, care se mobilizează în focarul

- produc perforine care formează canale în

 răspuns specific dirijat faţă de structuri recunoscute

 răspunsul imun poate fi:

 este asigurat de Ac serici specifici pentru un

- limfocitele T joacă un rol major în apărarea

* prin subpopulaţia Th-1, activată de Ag asociate cu

S-ar putea să vă placă și