C56-85 Verificarea-Calitatii

5/11/2018 C56-85 Nor ma tiv Ve r iﬁc a re a Ca lita tii - slide pdf.c om
NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALITII ùI RECEPIA LUCRRILOR DE

CONSTRUCII ùI INSTALAII AFERENTE
Indicativ C 56-85
Înlocuieúte C 56-75
Cuprins
* CAIETUL I
* CAIETUL II - Terasamente
* CAIETUL III - Consolidâri úi îmbintiri funciare ale terenurilor
* CAIETUL IV - Fundaii
* CAIETUL V - Beton simplu, beton armat úi beton precomprimat
* CAIETUL VI - Lucrri hidrotehnice, hidroenergetice, navigaii portuare, metrou
* CAIETUL VII - Cintre, sprijiniri úi cofraje
* CAIETUL VIII - Zidrii úi placaje
* CAIETUL IX - Tenuieli
* CAIETUL X - Placaje
* CAIETUL XI - Zugrveli, vopsitorii, tapete
* CAIETUL XII - Pardoseli
* CAIETUL XIII - Sc ri, balcoane úi parapete
* CAIETUL XIV - Izolaii
* CAIETUL XV - Tâmplrie úi dulgherie
* CAIETUL XVI - Geamuri
* CAIETUL XVII - Învelitori úi tinichegerii
* CAIIETUL XVIII - Sobe, coúuri úi ventilaii naturale
* CAIETUL XIX - Construcii dia oel
* CAIETUL XX - Protecie contra agenilor agresivi
* CAIETULXXI - Imbrcâmini rutiere
* CAIETUL XXII - Ci ferate suprastructur
Caietul I. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentul normativ cuprinde principalele condi ii de calitate pe care trebuie s  le îndeplineasc lucrrile de
construcii úi instalaii aferente acestora, precum úi verificrile ce trebuie efectuate pentru a se constata dac 
aceste condiii au fost îndeplinite.
1.2. Pentru categoriile de lucrri ascunse necuprinse în acest normativ, se vor aplica aceleaúi prevederi generale,
împreun cu condiiile de calitate din prescripiile tehnice specifice categoriilor respective.
1.3. Respectarea condiiilor tehnice de calitate ce trebuie urmrit în primul rând de úefii formaiilor de lucru úi de
personalul tehnic anume însrcinat cu conducerea lucrrilor, în cadrul activit ii sale de îndrumare úi supraveghere.
Separat de acestea, se efectueaz verificri :

a) pe parcursul executrii, pentru toate categoriile de lucr ri ce compun obiectele de investi ii, înainte ca ele s 
devin ascunse prin acoperire cu (sau înglobate în) alte categorii de lucr ri sau elemente de construcii;
b) la terminarea unei faze de lucru ;
c) Ia recepia preliminar a obiectivelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investiii.
Verificrile de la poz. a úi b se efectueaz conform „Instruciunilor pentru verificarea calitii úi recepionarea

lucrrilor ascunse la construc ii úi instalaii aferente", din anexa 1.1 a prezentelor prevederi generale, iar cele de la
poziia c, conform reglementarilor în vigoare privind recep ia obiectivelor de investiii.
1.4. Prezenta prescripie se aplic integral la lucrrile de construcii úi instalaii pentru cldiri (locuine, social-
culturale, industriale úi agrozootehnice) úi la obiectele de deservire ale acestora (re ele edilitare, uniti etc.) Pentru
alte tipuri de lucrri pe lâng prezenta prescripie se va ine seama úi de prescripiile tehnice specifice sau — în
http://slide pdf.c om/re a de r/full/c 56-85-nor ma tiv-ve r iﬁc a re a -c a lita tii 1/183

lipsa acestora — de condiii tehnice speciale, predate odat cu proiectul.
1.5. Toate condiiile tehnice de calitate cuprinse în prezenta prescrip ie sunt extrase din prescripiile tehnice de
proiectare, execuie úi recepie, în vigoare la data aprobrii sale. pentru lucrri de construcii úi instalaii aferente, úi
a cror aplicare este obligatorie. Listele complete ale acestor prescrip ii sunt cuprinse în indicatoarele de
standarde, publicate anual de I.R.S. úi în listele normativelor tehnice în vigoare (publicate anual în Buletinul
Construciilor). Principalele prescripii tehnice, aplicabile la verific rile din prezenta prescripie, sunt menionate la
fiecare capitol în parte.
[top]
2. DISPOZIII COMUNE
2.1. Verificarea calitii lucrrilor Se face în scopul confirmrii corespondenei acestora cu proiectul, cu prescripiile
tehnice specifice úi cu prezentul normativ, în limitele indicatorilor de calitate úi a abaterilor admisibile, prevzute de
acestea.
Dispoziiile de úantiere, date de beneficiar úi proiectant — cu respectarea normelor legale în vigoare — au aceeaúi
putere ca úi proiectul de execuie, din punct de vedere al verificrilor de efectuat.
2.2. Frecvenele verificrilor sunt menionate în prescripiile tehnice specifice úi în prezentul normativ. In cazuri
speciale, proiectantul poate prevedea — în mod justificat — m rirea acestor frecvene.
2.3. În toate cazurile în oare vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizual  sau încercare efectuat pe parcurs,
referitoare la rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrilor, depúeúte în sens defavorabil
abaterile admisibile, prevzute în proiecte sau în prescripiile tehnice, decizia asupra continurii lucrrilor nu va
putea fi luata decât pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.
2.4. Este cu desvârúire interzis a se proceda la executarea de lucr ri, care s înglobeze sau s ascund defecte
ale structurilor de rezisten sau care s  împiedice accesul úi repararea corect sau consolidarea acestora.
2.5. In cazul în care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucr ri sau la recepiile preliminare), în scopul
obinerii de date asupra corectitudinii verificrilor úi înregistrrilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel :
- dac un singur rezultat este necorespunztor, se mai efectueaz  înc o serie alctuit dintr-un numr egal de
sondaje ;
- dac un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunztor, toate verificrile prevzute în
prescripiile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie ref cute, cu aceleaúi metode sau cu alte metode care s  dea
rezultate echivalente.
2.6. La cererea pre edintelui comisiei de recep ie preliminar a obiectului, întreprinderea executant va întocmi o
prezentare sinteticú a tuturor verificrilor úi încerc
 rilor efectuate
 pe parcursul lucr rilor úi pe faze
 de lucrri;
aceast prezentare trebuie s cuprind pe scurt:
- date asupra frecvenei verificrilor úi probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, în comparaie cu
prevederile prescripiilor tehnice ;
- interpretarea statistic a rezultatelor încercrilor efectuate (pentru fiecare tronson úi — dup caz — pe ansamblu),
în comparaie cu valorile normate (sau de control) úi cu abaterile admisibile, cuprinse în prescripiile tehnice ;
- lista încercrilor suplimentare efectuate pentru cazurile în care probele de control prescrise au dat rezultate
nesatisfctoare, precum úi msurile aplicate în cazurile în care aceste rezultate s-au confirmat;
- lista úi descrierea sumar a remedierilor efectuate cu artarea succint a cauzelor care le-au fcut necesare.
Aceast prezentare împreun cu documentele primare de verificare (registre de procese-verbale pentru verificarea

calitii lucrrilor ce devin ascunse, trebuie s furnizeze comisiei de recepie — împreun cu sondajele sale proprii
-— dovada indubitabil c lucrrile executate se înscriu în condiiile de calitate prevzute în proiecte úi prescripii
tehnice specifice, în limitele abaterilor admisibile.
2.7. Pentru recepia preliminar sau final a obiectelor de construcii, cu instalaii aferente, proiectantul va prezenta
la cererea comisiei de recepie nota prevzut de reglementrile în vigoare, cuprinzînd precizri asupra aplicrii
proiectului, observaiile sale asupra calitii lucrrilor, punctul su de vedere asupra condiiilor în care recep ia
poate fi admis, confirmarea îndeplinirii obligaiilor de predare a indicaiilor asupra normalei ei folosiri úi exploatri,
2.8. Comisia de recepie este obligat a cerceta existena documentelor încheiate pe parcursul execut rii lucrrilor
úi care privesc verificrile de calitate úi rezultatele încercrilor efectuate anterior, precum úi documentele privind
cazurile prevzute la pct. 2.3. de mai sus.
n toate cazurile privind elementele structurale de construcii sau instalaii, în care aceste documente lipsesc sau
consemneaz verificri efectuate cu o frecven mai mic decât aceea prevzut în proiecte úi prescripiile tehnice
sau în care rezultatele nu corespund condi iilor de calitate prescrise, comisiile de recep ie preliminar, nu pot
admite recepia decât dac prin încercri úi cercetri suplimentare directe úi expertize tehnice — se dovedeúte c 
obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat úi executat úi c  poate fi exploatat în condiii normale. In
toate celelalte cazuri, comisia de recepie preliminar este obligat a proceda conform reglement rilor privind
efectuarea recepiilor.
2.9. La controlul úi recepia lucrrilor se va urm ri respectarea etalonului. Etalonul în principiu va fi primul element
prefabricat confecionat (element de fundaie, carcas), primul apartament etc. ; etalon acceptat de CTC, iar în
unele cazuri de proiectant sau beneficiar.
[top]
3. PROCEDEE DE VERIFICARE
3.1. In funcie de momentul efecturii verificrilor — conform pct. 1.2. — acestea se refer  la :
a) Determinarea — prin msurtori — a corespondenei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct
de vedere al poziiilor, dimensiunilor úi modului de rezemare;
b) Existena documentelor de atestare a calit ii materialelor semiprefabricatelor, prefabricatelor úi aparatelor

utilizate ;
c) Efectuarea încercrilor úi probelor impuse de proiecte úi prescripiile tehnice úi întocmirea documentelor cu

rezultatele acestora precum úi a proceselor verbale de lucrri ascunse;
d) Examinarea existenei úi coninutului documentaiei úi proceselor verbale menionate mai sus precum úi a
sintezelor úi concluziilor acestora ;
e) Verificarea direct prin sondaj úi efectuarea de încercri suplimentare în vederea formrii convingerii organelor
de control úi comisiilor de recepie asupra corectitudinii úi valabilitii documentelor încheiate anterior.
[top]
4. CONINUTUL CAIETELOR
4.1. Principalele condiii de calitate úi verificrile de efectuat sunt cuprinse în urmtoarele caiete, pe categorii de
lucrri :
CAIETUL II : Terasamente.

III: Consolidri úi îmbuntiri ale terenurilor.
IV: Fundaii.
V: Beton simplu, beton armat úi beton precomprimat.
VI : Lucr ri hidrotehnice, hidroenergetice, navigaii portuare, metrou.
VII : Cintre, sprijiniri úi cofraje.
VIII : Zid rii úi perei.
IX : Tencuieli.
X : Placaje.
XI : Zugrveli, vopsitorii, tapete.
XII: Pardoseli
XIII: Scri, balcoane úi parapete
XIV: Izolaii
XV: Tâmplrie úi dulgherie
XVI: Geamuri
XVII: Învelitori úi tinichigerii
XVIII: Sobe, coúuri úi ventilaii naturale

XIX : Construcii dia oel.
XX: Protecie contra agenilor agresivi.
XXI; Imbrcâmini rutiere.
XXII: Ci ferate suprastructur.
XXIII: Instalaii electrice.
XXIV: Instalaii de centralizri, electrodinamic úi electromecanic, mecanizare úi automatizare a triajelor, bloc de

linie automat, bariere automate la treceri la nivel úi telecomunicaii feroviare, telecomenzi.
XXV : Instalaii, echipamente úi reele exterioare de telecomunicaii.
XXVI : Instalaii sanitare.
XXVII: Instalaii de înclzire.
XXVIII : Instalaii de ventilare, climatizare úi înclzire cu aer cald.
XXIX : Instalaii de gaze.
XXX : Conducte magistrale de transport lichide.

NOTA : Caietele XXII ÷ XXX au fost abrogate fiind incluse in normativul C 56/2002.
[top]
CAIETUL II TERASAMENTE
1. Domeniul de utilizare
1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic tuturor lucrrilor de terasamente (s pturi úi umpluturi de pmânt în
construcii de cldiri, ci ferate, drumuri úi hidrotehnice în mod difereniat, dup destinaia úi tipul construciei din
care fac parte.
1.2. Pentru cazul unor lucrri speciale, prevederile prezentului capitol se vor completa prin condi ii tehnice speciale,
anexate proiectului.
2. Prevederi generale
2.1. Orice lucrare de terasamente va fi început  dup efectuarea operaiei de predare-primire a amplasamentului,
trasrilor reperilor cotei zero, etc. consemnat  într-un proces verbal încheiat de delega ii beneficiarului,
proiectantului úi executantului.
2.2. Înainte de începerea lucrrilor de terasamente se va verifica întreaga trasare pe teren, atât în ansamblu cât úi
pentru fiecare obiect în parte, determinându-se dac se încadreaz în abaterile prevzute în anexa I.I. n cazu lîn
care aceste abateri sunt depúite, încercrile nu pot fi începute decât cu acordul scris al proiectantului.
2.2. La verificrile pe faze de lucr ri se vor efectua de ctre comisia respectiv, eventual în colaborare cu
specialiútii geotehnicieni, sondaje de verificare a corectitudinii proceselor verbale de lucr ri ascunse, cu o frecven 
de minimum 1/10 din cele prescrise pentru verificrile pe parcursul lucrrilor, iar recepia preliminar de minim 1/20
din acestea sau alte tipuri de verific ri pe care comisia le crede de cuvin . În cazul unor rezultate
necorespunztoare se va proceda conform caietului I, pct. 2.5.
2.4. Se va verifica de asemenea dac stratul de pmânt vegetal a fost recuperat dup  decapare úi a fost depozitat
corect în vederea unor noi utilizri.
2.5. În toate cazurile în care lucr rile sau unele categorii de lucrri se execut în mai multe etape (de ex.
terasamente, etc, pentru c i de comunicaii, canale, etc), verific rile se vor efectua dup fiecare etap.
2.6. În cazul în care s pturile au fost executate în condi ii speciale (de ex., sub ap , cu sau fr epuismente,
hidromecanizare, forare, etc), se va verifica în mod special dac  nu s-au produs dislocri, afuieri etc, úi se va
consemna în procesul verbal de lucrri ascunse eventualele deficien e úi m surile de îndreptare aplicate, conform
indicaiilor scrise ale proiectantului
[top]
CAPITOLUL I. CONSTRUCII, LOCUINE,SOCIAL-CULTURALE INDUSTRIALE ùI

AGROZOOTEHNICE CU OBIECTELE DE DESERVIRE AFERENTE (RE ELE EDILITARE,
Cl DE ACCES etc.)
1.1. La terminarea lucr rilor de spturi pentru fundaii se va verifica pentru fiecare în parte dimensiunile úi cotele
de nivel realizate úi se vor compara cu dimensiunile din proiect; în cazul dep úirii oricrei dintre abaterile
admisibile, este interzis începerea executrii corpului fundaiilor înainte de a se fi efectuat toate corecturile
necesare aducerii spaiului respectiv în limitele admisibile.
1.2. În toate cazurile în care se constat  c la cota de nivel stabilit pentru proiect natura terenului nu corespunde

cu aceea avut în vedere la proiectare, soluia de continuare a lucr rilor nu poate fi stabilit  decât pe baza unei
dispoziii scrise a proiectantului.
Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face fie prin probe de laborator, fie prin penetrare static  sau
dinamic. Aceste probe se vor face cel pu in câte una la fiecare 200 m 2 suprafa de sptur úi minimum 3 pentru
fiecare obiect.
1.3. Înainte de constructor

de beneficiar, începerea execut rii corpului fundaiilor se va încheia un proces verbal de lucr ri ascunse, semnat
úi proiectant; în procesul verbal se vor înscrie úi toate modificrile introduse fa de
proiect.
1.4. Umpluturile (perne) de pmânt, nisip, balast, pietriú sau piatr spart, care servesc drept consolidare a
terenului de fundare úi pe care se aúeaz direct fundaii, trebuie tratate ca lucrri speciale, verificându-se
- corespondena cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se a úeaz, în aceleaúi condiii ca úi pentru
fundaia propriu-zis (pct. 1.2 úi 1.3 de mai sus);
- calitatea materialului utilizat pentru aceast  umplutur, neadmiându-se nici o abatere de la proiect. în sfera de
granulozitate, pentru care se admit abateri de ± 5% fa de componentele de sorturi ;
- respectarea tehnologiei de compactare prev zut în proiect;
- realizarea gradului de compactare prev zut în proiect; determinrile se vor face pe toat grosimea pernei, câte
una pentru fiecare strat elementar prevzut a se compacta cel pu in una la fiecare 20 m 3 material compactat în
zonele în care condiiile de compactare sunt dificile se vor face probe suplimentare ;
- abaterea admisibil fa de gradul de compactare prevzut în proiect este de : - 2% pentru medie úi 5% pentru
toate buletinele de încercri úi rezultatele verificrilor menionate mai sus se vor consemna în procese verbale de
lucrri ascunse.
1.5. Umpluturile compactate cu maiul greu urmeaz  acelaúi regim ca úi al pernelor de la pct. 1.4.
1.6. Pentru umpluturile de p mânt utilizate pentru platforme, c i de acces pietonale sau cu circula ie auto uúoar,
sistematizri verticale, completarea spturilor de fundaie sau pentru conducte sub pardoseli etc, se va verifica :
- îndeprtarea pmântului vegetal úi a altor straturi indicate în proiect;
- corespondena cu proiectul a naturii pmântului utilizat úi a tehnologiei de compactare ;
- realizarea gradului de compactare (D), conf. STAS 1913/13-1983 a gradului de îndesare (In) a densit ii
pmântului în stare uscat (Pd) rezistenei la penetrare static pe con (Rp) sau dinamic (Rd), date prin proiect.
va fi derile
Verific unasela vor efectua
fiecare pentru
50...100 m 3fiecare strat elementar în parte úi pentru toat grosimea umpluturii ; frecvena lor
pmânt compact.
Abaterile admisibile fa de gradul de compactare prev zut în proiect sunt :
- pentru sistematizri verticale : mediu - 10% ; minimum -15%
- jurul fundaiilor úi subsolurilor úi sub pardoseli; mediu – 5% ; minim - 8% ;
- la úanuri de conducte : mediu - 5% ; minim – 8%
Rezultatele acestor verificri se vor înscrie în procesele-verbale de lucrri ascunse.
1.7. În cazul pmânturilor sensibile la umezire, în afar de verificrile de la pct. 1.1...1.6 se vor mai verifica úi
condiiile cuprinse în normativul P.7—77 úi în special :

- asigurarea colectrii úi evacurii apelor din precipitaii sau din surse accidentale, pe toat  durata executrii,
lucrrilor de construcii úi instalaii;
- meninerea ultimului strat, de 30...50 cm al spturii pân în ziua in care se începe betonarea în zona respectiv  ;
- excluderea pmânturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulg rilor etc, la executarea umpluturilor úi
realizarea gradului de compactare a acestora cu abateri admisibile în limita a 1/4 din cele prev zute la pct. 1.6.
- executarea umpluturilor úi trotuarelor (definitive sau provizorii), imediat dup  ce construcia a depúit nivelul
terenului înconjurtor.
La verificarea pe faze de lucr ri úi recepia preliminar, comisiile respective vor executa sondaje în punctele critice
sau oare prezint dubiu, pentru a verifica dac umiditatea pmântului de sub fundaii úi din jurul lor se g seúte In
limitele prescrise de normativul P.7/77. De asemenea, comisiile vor verifica dac  s-au luat msurile necesare
pentru a se evita umezirea ulterioar  a pmântului de sub fundaii sau din jurul lor.
[top]
CAPITOLUL 2 TEBASAMENTE PENTRU INFRASTRUCTURA CAILOR FERATE ùI

DRUMURILOR
n afara prevederilor STAS 2914-76, se vor aplica obligatoriu úi urmtoarele :
2.1. În verificarea trasrilor úi reperilor, prevzut la pct. 2.2. din prevederi generale, se include úi aceea a
dimensiunilor úi cotelor de nivel ale amprizei cii ferate sau a drumului, ale platformei, ale úanurilor, ale drumurilor,
picioarelor taluzelor, lucrrilor de aprare.
Abaterile admisibile la dimensiunile respective sunt date în anexa II.2.1.
2.2.În lucrri de spturi, se vor verifica :
- corespondena dintre natura straturilor întâlnite úi prevederile proiectului.
- dimensiunile úi poziiile debleelor úi taluzelor în comparaie cu proiectul úi cu abaterile admisibile ;
- realizarea pantelor longitudinale úi transversale prevzute în proiect, inclusiv ale úanurilor de la fundul debleelor
úi úanurilor de gard sau a altor dispozitive de colectare úi evacuare a apelor.
- asigurarea planeitii úi pantei transversale a platformei din pmânt situate sub straturile drenante. conform STAS
3197/2-79.
- existena unor posibiliti de dizlocri, lunecri, a unor infiltraii, izvoare, precum úi realizarea prevederilor
proiectului de legtur cu înlturarea efectelor nocive ale acestora.
Lista abaterilor admisibile este dat în anexa II.2.2.
Verificrile pe parcurs se vor efectua pentru toate elementele componente ale terasamentelor respective úi se vor
înregistra în procese verbale de lucr ri ascunse.
In cazul în care apar infiltra ii, izvoare, dislocri, lunecri, neprevzute în proiect, executantul lucr rilor va înútiina
telefonic sau telegrafic pe beneficiar úi proiectant, pentru a lua împreun úi în cel mai scurt timp msurile necesare.
La verificrile pe faze de lucrri úi la recepia preliminar, comisiile respective vor efectua - în afara examinrii
existenei úi coninutului actelor încheiate pe parcurs - úi un numr de sondaje de verificare a corectitudinii acestor
acte ; numrul acestor sondaje se stabile úte de comisia respectiv, conf. procedurii de la pct. 2.3 ; 2.4 úi 2.5 din
caietul I.

2.3. La lucrri de umpluturi de pmânt (ramblee) se vor verifica pe parcurs :
- calitatea p mântului întrebuinat, care trebuie s fie din aceiaúi categorie cu cel prevzut în proiect sau admis de
prescripia tehnic specific ; se admite o abatere de +5% la compozi ia straturilor granulare prescrise ;
- eliminarea stratului vegetal pe grosimea prescris ;
- formele geometrice úi poziiile tuturor elementelor componente ale rambleului, inclusiv supraîn lrile,
supralrgirile úi lucrrile anexe (dreruri, ap rri, consolidri ale stratului pe care se aúeaz, úanuri de gard, trepte
de înfrire, racorduri la lucrrile de art), precum úi ale gropilor de împrumut (inclusiv asigurarea curgerii din ele a
apelor de precipitaii) ;
- existena unor posibiliti de instabilitate úi a msurilor de prevenire sau îndeprtare a efectelor acestora ;
- respectarea tehnologiei de compactare (inclusiv a grosimii straturilor elementare) úi dac se prevede în proiect, a
aceleia de stabilizare ;
- realizarea gradului de compactare sau de îndesare (cu luarea în considerare a indicatorilor de la pct. 3.7) pe toat 
grosimea umpluturii; dac proiectul nu prevede astfel, se vor lua probe pentru fiecare 50 cm grosime a rambleului
úi minimum câte o serie din fiecare 200 m2 de suprafa de platform.
Abaterile admisibile sunt date în anexa II.2.3.
Rezultatele verificrilor de mai sus se vor înscrie în procese verbale de lucruri ascunse (formular 9 -13-107).
n verificrile pe faze de lucrri úi la recepia preliminar se va proceda ca Ia pct. 2.2. (ultimul aliniat).
ANEXA II.2.
TOLERANELE ùI ERORILE ADMISIBILE la msurarea distanelor, unghiurilor úi închiderilor de drumuire, pentru

lucrrile de ci ferate (conform STAS 9824-2/75
1. Msurri directe a distanelor în teren, cu panta „p"
în care: Td este tolerana, în m
2. Msurarea unghiurilor orizontale, în tur de orizont, serie complet .
- cu teodolit :
- cu tachimetre :
în care T este tolerana la msurarea unghiurilor, în s
6∞ úi 50∞ - eroarea de punctare a aparatului respectiv ;

n - numrul direciilor msurate, in tur de orizont.
3. Închiderea pe orientare a drumurilor destinate planurilor de situa ie band, executate în lungul traseelor.
în care: f este eroarea unghiular  a drumuirii, dat în proiect;

- precizia dispozitivului de citire;
n – numrul staiilor de drumuire
4. Încheierea drumurilor de nivelment geometric.
- nivelment de ordinul III (la traseele cilor ferate principale).
- nivelment de ordinul IV (la traseele cilor ferate secundare).

TIII, TIV, TV sunt toleranele respective, în mm.
L – lungimea traseului de nivelment, în km.
- nivelment trigonometric (admis la studiile preliminare)
5. Tolerane la tasare :
a) la reconstituirea punctelor principale din axul traseului, din reeaua de sprijin, prin intersecii directe sau
indirecte : 0,20 m;
b) când axul traseului trece prin sau în vecintatea unor puncte obligate :
- pentru înscrierea traseului pe tabliere metalice sau fa  de rampe, persoane úi cheiuri: 0,04 m ;
- idem in axul lucrrilor de art (tunele, viaducte úi poduri) : 0,10 m ;

- idem fa de lucrri situate în afara distanelor gabaritice (garduri, stâlpi, cldiri etc.) : 0,30 m.
Toleranele pentru drumuri sunt conform STAS 9824/3-74.
ANEXA II.2.2
TOLERANELE ADMISE
la trasarea pe teren a construciilor (STAS 9824/1-75)
1. Toleranele admise la trasarea construciilor pe orizontal pentru lungimi.

Tabelul 1

Lungimi în m
25 50 100 150 200 250
Tolerane în cm
Tolerane coordonate rectan-
gulare de trasare T/d1 ± 2 ± 2 ± 3 ± 4 ± 5 ± 5
Not: Pentru lungimi intermediare, toleranele se stabilesc prin interpolare.
Toleranele prevzute în tabelul de mai sus se majoreaz, funcie de panta terenului, cu suporturile din tabelul 2.
Tabelul 2
Panta terenurilor (p) în p3 3<p10 10<p15 p>15

grade
Sporul de pant % zero 25 50 100

2. Pentru unghiuri, tolerana de trasare este ± 10.
3. Tolerana admis la trasarea reperului de cota ± 0,00 este de ± 1 cm.
ANEXA II.2.3
GRADUL DE COMPACTARE ADMISIBIL
Fa de gradul de compactare stabilit prin proiect conform STAS 2914-76 (tabelul 2)
Zone de Gradul decompactare admisibil, în funcie de natura

terasament, pmântului
la care se
Nr prescrie Necoeziv Coeziv
gradul de
crt compactare, Imbr-
în % fa de cmini Imbrsemi-
cmini Imbrcmini Imbrcmini
cel din perma- permanente permanente permanente
proiect nente
1 Primii 30 cm
ai terenului
natural de
sub
rambleu un cu
înlimea (h)
de:
h2,00m
100 95 97 93
h>2,00m
95 92 92 90
2 In corpul
rambleelor,
cu
adâncimea
(h) sub patul
drumului:

h0,50m 100 97 100 97
0,5h2,00m 100 97 97 94
h>2,00m 95 92 92 90
3 pe deblee,
În
adâncimea 100 100 100 100
de 0,30 m
sub patul
drumului
Not: Gradul de compactare este raportul dintre densitatea aparent  în stare uscat (Pef) a materialului din
terasament úi densitatea aparent în stare uscat (Pmax) a materialului obinut în laborator prin metoda Proctor
normal.
* Se va evita fenomenul de înfoiere superficial.

ANEXA II.4
LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZ
Observaie important
Orice modificri ulterioare în cursul prescrip iilor din lista de mai jos ca úi orice noi prescrip ii aprute dup intrarea
in vigoare a celei de fa sunt obligatorii chiar dac nu concord cu prevederile din textul prezentului normativ.
In consecin, utilizatorii prezentei prescripii trebuie s menin la curent lista de mai jos, introducând treptat în ea
modificrile sau completrile survenite.
1. STAS 5091-71 Terasamente. Prescripii generale.
2. STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condi ii generale.
3. STAS 2916-73 Lucrri de drumuri úi ci ferate. Protejarea taluzelor úi úanurilor de scurgere a apelor.
4. STAS 8389-82 Lucrri de îmbuntiri funciare. Diguri. Condiii tehnice úi metode de verificare.
5. STAS 8388-81 Lucrri de îmbuntiri funciare. Reele de desecare. Condiii tehnice úi metode de
verificare.
6. STAS 6054-77 Terenul de fundaie. Adâncimea de înghe.
7. STAS 1913/1-82 Terenul de fundaie. Pmânturi. Determinarea umiditii.
8. STAS 2745-69 Terenul de fundaie. Urmrirea tasrii construciilor prin metode topografice.
9. STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construciilor. Prescripii generale.
10. STAS 9824/1-75 Trasarea pe teren a construciilor civile, industriale úi agrozootehnice.
11. STAS
12. STAS 9824/3-74 9824/2-75
Msur Trasarea
tori terestre. pe teren
Trasarea a liniilor
pe teren de cale ferat
a drumurilor . proiectate.
publice
13. STAS 9850-74 Lucrri de îmbuntiri funciare. Verificarea compactrii terasamentelor.
14. C 169-83 Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea funda iilor
construciilor civile úi industriale (Buletinul Construciilor nr.1/1984)
15. P.70-79 Instruciuni tehnice pentru proiectarea úi executarea construciilor pe pmânturi cu umflri si
contracii mari (Buletinul Construc iilor nr. 4/ 1979).
16. C.29-85 Normativ privind îmbuntirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice
(Buletinul Construciilor nr. 5/1978).
17. C.61-74 Instruciuni tehnice pentru determinarea tasrilor construciilor de locuine social-culturale úi
industriale prin metode topografice (Buletinul Construc iilor nr. 4/1975).
18. P.7-77 Normativ pentru proiectarea si executarea construciilor fundate pe terenuri slabe (Buletinul
Construciilor ar. 5/1978).
19. C.182-77 Normativ pentru executarea mecanizat a terasamentelor de drumuri (Buletinul
Construciilor nr. 11/1977).
20. C.D.12-64 Normativ condiionat (departamental) privind executarea straturilor de p mânt stabilizat cu
var úi ciment în platforma terasamentelor de cale ferat  (Aprobat de MTTc cu ord. nr. 537/1965).
21. C.168-80 Instruciuni tehnice pentru consolidarea pmânturilor sensibile Ia umezire úi a nisipurilor

fine prin silicatizare úi electrosilicatizare (Buletinul Construc iilor nr. 12/1980).
[top]
CAPITOLUL 3 TERASAMENTE PENTRU LUCR RI HIDROTEHNICE ùI DE ÎMBUNTIRI

FUNCIARE
1. Domeniul de aplicare
1.1. - Lucrrile hidrotehnice úi de îmbuntiri funciare la care verificarea calitii se face potrivit prevederilor
prezentului normativ sunt: canalele úi rambleele de canale, barajele cu înlimea maxim de 15 m, digurile,
platformele úi pernele de loess pentru fundarea construciilor hidrotehnice realizate din pâmînturi coezive úi/sau
necoezive cu dimensiunea maxim a granulei de 20 mm.
Aceste verificri nu se aplic terasamentelor executate din piatr spart, bolovniú sau anrocamente, barajelor cu.
înlimea peste 15 m úi celorlalte lucrri care se execut potrivit unor condiii speciale prevzute în proiectele de
execuie.
2. Verificri pe faze de lucrri
2.1. - Verificrile terasamentelor se vor face pe etape de execu ie pentru : amplasarea obiectivelor, efectuarea
lucrrilor pregtitoare, respectarea formei úi dimensiunilor lucrrilor, aspectul acestora, caracteristicile terenului de
fundare úi a pmânturilor pentru realizarea umpluturilor, ob inerea compactitii, modul úi ordinea lor de execuie.
Se va urmri încadrarea lucrrilor executate în prevederile proiectului úi. prescripiilor tehnice în vigoare.
2.2. - Metodele úi regulile de verificare pentru lucr rile hidrotehnice úi de îmbuntiri funciare, care se încadreaz 
în prezentul normativ, se vor face potrivit :
- STAS 5091/71 — Prescripii generale ;
- STAS 8387/79 — Reele de irigaii ;
- STAS 8388/81 — Reele de desecare ;
- STAS 8389/82 — Diguri;
- STAS 8390/81 — Lucrri de combaterea eroziunii solului ;
- STAS 9850/83 — Verificarea compactrii terasamentelor.
2.3. - Potrivit prevederilor detaliate în standardele men ionate la pct. 2.2. verificrile pentru :
- respectarea amplasamentului lucrrilor se fac pe baza proceselor verbale de amplasare ;
- pregtirea amprizei lucrrilor úi gropilor de împrumut, pe baza proceselor verbale de lucr ri ascunse ;
- respectarea formei úi dimensiunilor lucrrilor, prin ridicri topometrice ;
- verificarea condiiilor de aspect se face vizual.
2.4. - În condiiile prevzute prin proiect úi prescripiile tehnice în vigoare lucr rile trebuie s se încadreze în
abaterile limit admisibile pentru amplasamente, dimensiunile seciunii transversale, pantele longitudinale, cele ale
taluzurilor, nivelarea terasamentelor prev zute în anexa II.3.1. (tabel 1—3).
n cazul în care nu corespund proiectului sau nu se încadreaz  în limitele abaterilor admisibile, lucrrile trebuie
remediate sau refcute.

2.5. - Caracteristicile terenului de fundare úi ale pmânturilor de umplutur se verific pe baza proceselor verbale
încheiate pe parcursul execuiei, la care se anexeaz rezultatele determinrilor de laborator úi msurile indicate de
proiectant, în cazul unor necoresponden e fa de situaia prevzut la proiectare.
2.6. - Stabilirea caracteristicilor de compactare ale p mânturilor de umplutur se face prin încercri Proctor (conf.
STAS 1913/13—83), realizându-se o încercare la fiecare schimbare de strat úi cel puin una la 2000—10.000 m3
material compact (v. STAS 9850—83).
2.7. - Verificarea realizrii compactitii proiectate se face pe baza analizei pe tronsoane a rezultatelor probelor
efectuate în timpul execuiei lucrrilor. Se compar media úi minimile valorilor realizate ale gradului de compactare
(D) pentru rambleele din materiale coezive, sau ale gradului de indesare (I ) pentru cele din materiale necoezive
D
cu valorile indicate în tabelele 1, respectiv 2, din anexa II.3.2
Densitatea punctelor de prelevare a probelor este dat  în tabelul 3, anexa II.3.2.
2.8.- La verificrile compactrii pe faze de lucr ri úi la recepiile preliminare se pot efectua úi sondaje cu prelev ri
de probe, pentru verificarea corectitudinii determin rilor efectuate în cursul execuiei, conform prevederilor pct. 2.3.,
2.4., 2.5. din caietul I. úi 2.2. din prezentul capitol. Pentru probele prelevate se vordetermina, dup  caz, valorile D
sau D conform STAS 9580/74.
D
Eventual, pentru materiale coezive, se pot folosi úi metode fr prelevri de probe ca : penetrarea static,
dinamic, metode radiometrice etc.
2.9. - Se aplic calificativa compactrii tronsonului analizat de la "nesatisfctor - foarte bine", corespunz tor
prevederilor STAS 8389—82 (tabel 3, anexa II.3.2.). în cazurile specificate de STAS 8389—82, se va reface
lucrarea.
2.10. - În zonele cu condiii de execuie dificile (compactri manuale, racordri cu alte lucrri, încastrri în versanti,
zone de întoarcere a utilajului) se prevd puncte suplimentare de verificare. În aceste zone valorile (D) sau (I ) pot
D
avea valorile minime din tabelul 1, respectiv 2, anexa II.3.2.
2.11. Odat cu verificarea calitii rambleelor realizate se vor verifica úi msurile de protecie a taluzurilor
(înierbare, pereere, etc.) precum úi alte lucrri aferente (drenuri, rigole, fascine, blocaje, etc). Se va verifica
corespondena cu prevederile proiectului prin sondaje, ref cându-se apoi temeinic zonele respective.
ANEXA II.3.1
ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU REELE DE IRIGAII. CONFORM STAS 8387-79
Tabelul nr.1
- Dimensiuni în mm -
Caracteristici Felul lucrrilor Parametrii Abateri limit Observaii

admisibile
1 2 3 4 5
Amplasamente Reele care alimenteaz Distana dintre 2 l lungimea aripei de
instalaii mobile de canale sau 2 conducte ± 0,01 l udare
presiune
Reele aferente irigrii
prin curgere la suprafa Pe toat lungimea
canalului ± 0,005 L
L distana între ultimele
canale permanente
úi prin jgheaburi
Aliniament între 2
Jgheaburi ± 0,03
stâlpi consecutivi

Aliniament între 2
tronsoane succesive,
Conducte la conducte din azbo- ± 0,15
ciment úi din beton
armat precomprimat
OBSERVAIE – Nu se admit cumulri de abateri la aliniamentele conductelor úi jgheaburilor
ANEXA II.3.1 (continuare)
Dimensiuni Canale de pmânt Canale necptuúite, limea Pentru canale cptuúite
în rambleu úi în de fund (b) pentru: limea de fund (b)
debleu
± 0,10
b>1,5 ± 0,07
0,75≤ b≤ 1,5 ± 0,07

± 0,05
b<0,75 ± 0,05
± 0,03
Canale necpentru:
la gur (B) ptuúite, limea
± 0,15
B>6,0
± 0,10
2,0≤ B≤ 6,0
B<2,0 ± 0,07
Canale cptuúite, limea la

gur (B) pentru:
± 0,10
B>6,0
± 0,07
2,0≤ B≤ 6,0
± 0,05
B<2,0
Adâncimea canalului (h)
pentru:
± 0,03
h>0,5
-0,03+0,05
0,5≤ h≤ 2,0
± 0,07
h<2,0
Dimensiuni Canale de pmânt Limea coronamentului
în rambleu úi în canalelor necptuúite (a)
debleu pentru:
h≥ 2,0 ± 0,1
h<2,0 ± 0,07
Limea coronamentului
pentru canale cptuúite (a)
pentru:

h≥ 2,0
h<2,0 ± 0,1
± 0,05
cCota
ptuúit fundului
úi canalului
nec ptuúit dep eascia sabatere
Cu úcondi  nu
pentru: admisibil pentru pant
h≥ 2,0 ± 0,05
h<2,0 ± 0,03
Cota coronamentului
pentru:
± 0,03
h<0,5
0,5≤ h≤ 2,0 -0,03+0,05

± 0,07
h<2,0
Dimensiuni Înclinarea taluzurilor pentru ± 0,05 Cu condiiile:
canale cptuúite úi
necptuúite - s  nu depúeasc abaterea
limii la fund (b) úi la gur
(B) a canalelor
- însumarea eventualelor
abateri la ambele taluzuri s
nu depúeasc ± 0,05
- abaterile sunt accidentale.

Abaterea se consider fa
de valoarea absolut a
înclinrii prevzut în proiect.
Jgheaburi Denivelri locale ale ± 0,03
fundului úi taluzelor pe care
se aplic cptuúelile
Înlimea de gard h2 ± 0,1 Fa de dimensiunile

prevzute în proiect
- grosimea cptuúelii ± 0,1
- grosimea stratului de ± 0,1

egalizare
Cota de pozare a fundului ± 0,01 Fa de cota proiectat
jgheabului
Dimensiuni Jgheaburi Abateri de la verticalitate, a Nu se
stâlpilor, furcilor, paharelor admit

Conducte Cota fundului úanului de ± 0,05 Cu condiia s nu dep-

pozare úeasc abaterea admisibil
pentru pant
Adâncimea de la nivelul ± 0,12 Cu excepia situaiilor specia-
terenului la cota generale de traversare a c ilor de
toarei superioare în m: - la circulaie, care se va face
conducte dinsimplu
sau din beton azbociment
conform
în vigoareprescrip
iilor tehnice
- la conducte din beton ± 0,10 La reele care se amplaseaz

precomprimat sau din oel în terenuri macroporice sen-
sibile la înmuiere se vor
adopta msuri conf. Prescri-
piilor tehnice în vigoare
Pante Canale úi úanuri ± 0,05 Fa de panta proiectat pe o
de pozare a lungime minim de 1 km, cu
conductelor condiia s nu depúesc
abaterea admisibil la cota
fundului
ului canalului
de pozare sau úan
a conductei -
Jgheburi ± 0,03 Fa de panta proiectat pe o
lungime minim de 1 km, cu
condiia s nu depúesc
cota de pozare a fundului
jgeabului
Îndesare - rambleele cana- Indici de îndesare -0,03 Fa de indicii prevzui în
lelor proiect, în puncte izolate, cu
condiia ca indicele mediu s 
- fundaia stâlpilor fie egal sau mai mare ca
jgheburilor valoarea indicilor de com-
pactare prevzui în proiect
- panta
conductelor
- umplutura la Greutatea volumetric ± 0,04 Pe baza rezultatelor probelor
astuparea uscat medie, t/mc prelevate fa de cea stabilit
úanurilor de iniial de laboratorul de
pozare a úantier
conductelor
Nivelare a terenului capital Denivelri accidentale

Nivelarea ± 0,05
Fa de cotele proiectate
ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU REELE DE DESECARE CONFORM STAS 8388-69
Tabelul 2
- (dimensiuni în mm) -
Abateri limit admisibile

Caracteristici Parametrii Observaii
Manual Mecanizat
1 2 3 4 5

Amplasamente Devieri maxime la lungimi ale

canalelor de:
± 0,3
- pân la 500
- de la 500 pân la 1000 ± 0,7
- de la 1000 pân la 2500 ± 1,5
Dimensiuni Limea la fund pentru b>1,5 ± 0,07 +0,20--0.15 Cu condiia ca prin

abaterea limii la fund úi
0,5≤ b≤ 1,5 ± 0,05 +0,15--0.10 limii la gur, abaterile
înclinrii taluzelor s nu
b<0,5 ± 0,03 - depúeasc 5% din
valoarea acesteia
Limea la gur pentru
± 0,10 ± 0,20
b>1,5
± 0,07 ± 0,15
0,75≤ b≤ 1,5
b<0,75 ± 0,05 -
ANEXA II 3.1 Tabelul 2 (continuare)
Dimensiuni Limea coronamentului La canale cu seciuni
± 0,10 ± 0,20 mixte
h≥ 2,0
± 0,05 ± 0,10
h<2,0
Cota coronamentului ± 0,05

+0,10- -0,05
Cota fundului canalului pentru: - cu condiia de a nu se
depúi abaterea admisi-
h≥ 1,5 +0,10-
bil pentru pant
+0,05
-0,10
- în cazuri speciale de
execuie în etape a
lucrrilor se pot admite
h<1,5 (în primele etape) în
mod provizoriu, abateri
mai mari, cu realizarea
+0,03 +0,05- unor condi
stabilite deiiproiectant
minime úi
-0,10 beneficiar pentru
evacuarea apelor din
sistem
Panta La canale cu lungimi peste 5 Fa de panta
± 0,05 ± 0,10
km proiectat, cu condiia
de a nu depúi abaterea
La canale cu lungimi pân la 5 admisibil la cota
± 0,03 ± 0,05
km fundului canalului
Nivelare - fundul canalelor
- suprafaa taluzurilor ± 0,05 ± 0,10

- suprafaa coronamentelor
ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU DIGURI, CONFORM STAS 8389-82
Tabelul 3
Abateri limit admisibile

Elementul digului Observaii
H4m H>4m
Cota coronamentului +0,10 +0,10 Se refer la cota
în m final dup tasarea
-0,05 -0,07 terenului
Înlimea +0,05 Prin bombament axial

bombamentului(m)
Limea, în m:
± 0,20
- a coronamentului
-0,10
- a banchetei
Înlimea taluzurilor Insumarea eventua-
(%) lelor abateri la
± 5 ambele taluzuri s nu
depúeasc ± 5%
Nivelarea
± 0,10
coronamentului, în m
-
Nivelarea taluzurilor, ± 0,20 ± 0,20
în m
ANEXA II.3.2
GRADUL DE COMPACTARE PENTRU RAMBLEE DIN MATERIALE COEZIVE. Conform STAS 9850-74
Tabelul 1
Lucrri de îmbuntiri funciare executate Gradul de compactare (D)

din pmânturi coezive
denumire Inlime mediu minim

(m)
Baraje 15 95
98
Rambleurile canalelor de irigaie ≥ 2 92
95
Diguri <2 90
92
Platforme 5 90
95…92
Perne deiilor
construc loess pentru fundarea
hidrotehnice - 90
98
- 95

Tabelul 2
Gradul de îndesare
Natura pmântului
Lucrri de îmbun- (ID) (%)
tiri funciare execu-
tate din pmânturi
necoezive Granule cu
dimens de mediu minim
Denumire 5…20 mm,
%
Baraje cu înlimea Nisip fin < 25 90 75
 15m
Nisip mijlociu < 25 85 70
Nisip mare, < 100 80 65
pietriú
Rambleurile Nisip sau
canalelor
diguri, platforme ie, pietriú
de iriga < 100 - 70
ANEXA II 3.2
CALIFICAREA COMPACTRII TERASAMENTELOR LUCRRILOR DE CONSTRUCII HIDROTEHNICE ùI

ÎMBUNTIRI FUNCIARE Conform STAS 8389/82
Tabelul 3
Categoria Calitatea îndesrii

de
pmânt Procent Indice de
Denumirea de plasticitate Umidi- ρ u ρ u Nr ρ u ρ u
Nr
materialului argil tate W mediu minim probe mediu minim probe
IP admise admise
% t/m3 t/m3 t/m3 t/m3
sub ρ u sub ρ u
min min
A Nisipuri úi 10 ...12 10...20 1,45- 1,30 10 1,50- 1,40 10
prafuri 1,50 1,55
Nisipuri úi Peste
B prafuri 10...20 10...20 10...28 1,48-
1,55 1,35 10 1,55-
1,00 1,45 10
argiloase
C Luturi Peste 20...40 14...50 1,45- 1,35 10 1,55- 1,45 10
20...40 1,55 1,60
D Argile grase Peste 35...80 18...34 1,40- 1,30 10 1,50- 1,40 10
úi prfoase 30...35 1,50 1,55
NOTA: Prevederile tabelului 3 nu se aplic la bareje pentru care compactarea se va încadra obligatoriu în indicii
din tabelul 1 úi 2, Anexa 3.2.
Pentru terasamente aflate permanent sub nivelul apei (canale în ramblee, diguri-baraje, etc) calitatea îndes rii va fi
cel puin “bun”.
[top]

CAIETUL III: CONSOLIDAREA ùI IMBUNTIREA TERENURILOR

Capitolul I. DRENAJE ùI FILTRE
1.1. Prevederile acestui subcapitol se aplic la toate lucrrile în care este prevzut realizarea unui element
drenant sau filtrant úi anume :
- drenuri úi puuri de captare a apelor subterane pentru aliment ri cu ap ;
- drenuri de asanare în cadrul lucr rilor de drumuri pentru asanarea terenului de fundare úi a zonei limitrofe
drumului prin colectarea úi evacuarea apelor de infiltraie sau prin coborârea nivelului apelor freatice
- drenuri pentru coborârea nivelului apei pe terenurile agricole ;
-drenuri úi filtre la construciile hidrotehnice, cum ar fi : baraje, diguri, canale, etc.

- drenuri definitive sau provizorii (pe durata execu iei) pentru coborârea nivelelor apelor subterane sau pentru
evacuarea apelor de infiltraie la diferite tipuri de construcii (civile, industriale, social-culturale, etc).
1.2. - Prescripiile se refer numai la elementul drenant sau filtrant al lucr rii respective.
1.3. - Elementul drenant sau filtrant poate fi realizat din :
- material granular
- geotextil.
1.4. - Prevederile cuprinse în acest subcapitol au caracter minimal úi sunt obligatorii. Pentru lucr rile cu un caracter
deosebit proiectantul va elabora caiete de sarcini în care se vor prevede úi condiiile de calitate pe care trebuie s 
le îndeplineasc elementele drenante sau filtrante executate în cadrul lucr rii respective.
2. - Prevederi generale
2.1. Execuia lucrrilor se face pe baza unui proiect întocmit pentru obiectul respectiv.
2.2. - Pe parcursul execuiei se va verifica corespondena dintre datele referitoare la condiiile litologice úi
hidrogeologice din proiect. Eventualele modificri ce trebuie, aduse proiectului din modificarea acestor condiii, se
vor face numai cu avizul proiectantului.
3. - Verificri ce trebuie efectuate înainte de începerea lucr rilor
3.1. - Toate materialele ce se utilizeaz  la execuia elementelor filtrante sau drenante vor fi introduse în lucrare
numai dac în prealabil :
- s-a verificat c sunt livrate cu certificate de calitate care s ateste c au caracteristici corespunztoare
prevederilor din proiect;
- s-au efectuat pe úantier încercrile de verificare conform prescripiilor tehnice úi cu frecvena prescris.
3.2. - Se va analiza tehnologia de execu ie a lucrrilor si se vor aduce adapt rile necesare, impuse de condiiile
locale si de lucr
proiectantul rii. ale úantierului. Toate modificrile ce survin ca urmare a acestor adapt ri, vor fi avizate de
dotare
4. – Verificri ce trebuie efectuate în timpul execu iei lucrrilor

4.1. -În timpul execuiei se va verifica permanent:
- pentru elementele drenante sau filtrante din materia! granular:
{ calitatea úi corespondena cu indicaiile din proiect

{ grosimea úi continuitatea straielor.
- pentru elementele drenate sau filtrante geotextile :
{ continuitatea materialului;
{ calitatea execuiei îmbinrilor úi lipiturilor.
4.2. - Pe parcursul execuiei se va verifica permanent respectarea tehnologiei de execu ie a lucrrilor.
4.2. – Controlul calitii lucrrilor se va face conform caietului de sarcini întocmit pentru lucrarea respectivi.
5. – Verificri la recepia lucrrilor
5.1. - Recepia lucrri úi va consta din :

- verificarea amplasamentului conform proiectului;
- verificarea calitii úi corespondenei cu indicaiile din proiect a materialelor puse în oper  ;
- calitatea execuiei lucrrilor.
5.2. - Recepia va fi consemnat în documente întocmite la faza respectiv . Acestea vor constitui documente în
baza crora se va face recepia final a lucrrilor ascunse pentru obiectul respectiv.
6. – Prescripii finale
Proiectul lucrrii va cuprinde úi un program de urmrire de ctre beneficiar a comportrii în timp a lucrrilor
realizate din care s  se poat trage concluzii asupra func ionalitii elementelor drenante sau filtrante din lucrarea
respectiv.
ANEXA III-1-1
LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZ
1. STAS 1629/2-81 Aliment ri cu ap. Captarea apelor subterane prin pu uri. Prescripii de proiectare.
2. STAS 1629/3-82 Aliment ri cu ap. Captarea apelor subterane prin drenuri. Prescrip ii de proiectare.
3. STAS 10786/3-79 Lucrri de drumuri. Construcii anexe pentru colectarea úi evacuarea apelor - drenuri de
asanare. Prescripii de proiectare úi execuie.
4. STAS E 11041-77 Lucrri de îmbuntiri funciare. Drenarea teritoriilor irigate. Prescripii de proiectare.
[top]
CAPITOLUL 2 COMPACTAREA CU COLOANE DE P MÂNT

1.1. Prevederile acestui subcapitol se aplic la compactarea cu coloane de p mânt a pmânturilor sensibile la

umezire -PSU - nesaturate, a cror umiditate natural nu depúeúte limita de frmântare a pmântului cu mai mult
de 5%.
1.2. Coloanele de pmânt se folosesc pentru îmbuntirea PSU úi se realizeaz : cu soneta specializat 
tip ,,Galai" sau cu o sonet improvizat pe excavator, astfel :
- fixarea berbecului Bonetei pe punctul de execuie a coloanei ;
- executarea gurii coloanei prin batere cu berbecul;
- executarea corpului coloanei prin turnarea în gaur  a unor porii de pmânt úi compactarea lor succesiv cu un
anumit numr de lovituri.
1.3. Tehnologia de mai sus se fixeaz  pe baza unor lucrri de compactare experimental, datele furnizate de
acestea fiind la baza întocmirii proiectului de execu ie. Lucrrile experimentale de teren nu se execut  decât pentru
un amplasament având PSU cu caracteristici geotehnice nestudiate anterior.
2. Verificri efectuate înainte de începerea lucrrilor
2.1. Înaintea începerii lucrrilor de execuie se verific :

- dac proiectul de execuie s-a realizat pe baza unor experiment ri de teren ;
- dac proiectul de execuie cuprinde toi parametrii necesari realizrii unei bune compactri (diametrul coloanei,
adâncimea de compactare, distan a dintre axele coloanelor, limea zonei de gard, cantitatea de pmânt din
corpul unei coloane, numrul de lovituri pentru compactarea unei por ii de pmânt, cariera de aprovizionare cu
pmânt úi caracteristicile geotehnice ale acestuia, densitatea medie în stare uscat  a masivului compactat).
- dac s-a întocmit „diagrama etalon" de verificare în adâncime a compact rii ;
3. Verificri pe parcursul execu iei
3.1. Pe parcursul execuiei compactrii PSU cu coloane de p mânt se verific :
- dac se respect sau se realizeaz parametrii din proiect (v. pct. 2.2.) necesari realiz rii unei bune compactri ;

- dac valorile densitilor medii în stare uscat ale masivului compactat sunt ρdm16,5 KN/cm3;
- dac la executarea gurii coloanei se foloseúte adaos de ap (se admit cel mult 6 litri ap pentru strpungerea
unui orizont argilos de consisten ridicat dar sub supravegherea organului de conducere a lucr rii);
- dac se respect umiditatea optim de compactare a pmântului ce se introduce în gaura coloanei ;
- dac pmântul este turnat în gaur  în poriile stabilite prin proiect;
- dac se respect înlimea de compactare a pmântului cu berbecul;
- dac pe timp de iarn se foloseúte pmânt îngheat (ceea ce este interzis);
- dac conducerea lucrrilor de compactare este asigurat de un organ tehnic competent;
- dac se execut toate coloanele de pe „planul compact rii" ;
- dac coloanele se execut verticale úi nu înclinate;
3.2. Într-un registru special se vor trece urm toarele elemente ce vor fi vizate úi de organul tehnic responsabil cu
lucrrile de compactare :

- data fiecrei verificri periodice ;
- rezultatele verificrii ;
- msurile luate în cazul constat rii unor diferene importante ale acestor elemente fa de datele proiectului de
execuie.
4. Verificri în vederea recepiei compactrii

4.1. Recepia lucrrilor de compactare cu coloane de pmânt se face pe baza urmtoarelor lucrri finale :
- curarea úi nivelarea suprafeei compactate.
- verificarea compactm în adâncime pe toat lungimea coloanelor de pmânt prin sondaje de penetrare static 
sau sondaje radiometrice.
- verificarea densitii pmântului în stare uscat la nivelul planului (tlpii) de fundare, prin determin ri de laborator
geotehnic.
4.2. Zonele verificate ca mai sus úi g site necorespunztoare se vor recompacta cu coloane suplimentare al cror
numr se va stabili de proiectant.
ANEXA III-2-1
LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZ
Coloane de pmânt
P 7 -77 – Normativ privind proiectarea úi executarea construciilor fundate pe terenuri slabe – BC 5/78
C 29-85 – Normativ privind îmbuntirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice – BC 5/78
[top]
CAPITOLUL 3 COLOANE DE BALAST (DRENURI DE NISIP)

1. Domeniu de aplicare.
1.1. Coloanele de balast sau drenurile de nisip se folosesc pentru accelerarea proceselor de consolidare a
terenurilor foarte compresibile (mâluri, argile miloase, turbe, etc).
1.2. Deoarece realizarea coloanelor de balast sau drenurilor constituie o faz  în executarea unui ansamblu de
lucrri, se va proceda la verificarea acestora pe etape (realizarea coloanelor, stratelor filtrante, umpluturilor de
încrcare).
2. Verificri de efectuat pe parcursul execuiei.
2.1. Pentru fiecare faz se întocmeúte un proces verbal de lucrri ascunse.
2.2. Amplasarea coloanelor sau drenurilor se va verifica pe baza proceselor verbale de amplasare úi controlrii pe
teren a densitii realizate.
De asemenea,
execu se va verifica
iei úi respectarea coresponden
eventualelor a stratificaiei prev
msuri complementare zutedeînproiectant.
indicate proiect cu situaia evideniat în timpul
2.3. Pentru verificarea calitii coloanelor de balast sau a drenurilor de nisip se va urmri respectarea adâncimii úi

diametrului coloanelor, precum úi a granulometriei úi volumului de material filtrant introdus. Verificarea se va face
pe baza proceselor verbale de lucr ri ascunse, la care se vor anexa buletinele de analiz  granulometric pentru
balast, respectiv nisip. Pentru Verificarea corectitudinii datelor înscrise se vor executa, prin sondaj, foraje de control
în interiorul unor coloane sau drenuri, urmrindu-se în mod special continuitatea materialului filtrant introdus, lipsa
colmatrii acestuia úi realizarea adâncimii prevzute.
2.4. Verificrile se vor extinde în mod obligatoriu si asupra calit ii stratelor filtrante, drenurilor colectoare úi
respectrii de realizare a umpluturilor, inclusiv durata perioadelor de repaus prev zute.
2.5. Verificarea funcionrii coloanelor úi drenurilor se va face vizual úi prin aparatura pentru urmrirea evoluiei
presiunii apei în pori în timpul realizrii umpluturilor. În acest fel se vor putea adopta m suri corespunztoare
pentru evitarea refulrilor materialului de fundaie sau ruperilor rambleului prin modificarea ritmului de încrcare,
mrimea banchetelor laterale, etc,
2.6. Condiiile de calitate pentru coloane de balast sau drenuri de nisip se vor verifica potrivit prevederilor caietului
de sarcini întocmit de proiectantul lucrrii.
[top]
CAPITOLUL 4 CONSOLIDAREA ùI ETANùAREA TERENURILOR PRIN INJECTARE

1. - Domeniul de aplicare
1.1. - Prevederile prezentului subcapitol se refer la toate lucrrile de injecii cu scop de consolidare, etan úare sau
compactare úi anume :
- injecii cu suspensii, geluri sau soluii în vederea consolidrii terenurilor în scopul îmbun tirii caracteristicilor
fizico-rnecanice ;
- injecii cu mortare, suspensii, geluri sau soluii, în scopul mic úorrii permeabilitii terenului;
- injecii de legtur executate cu mortare sau suspensii pentru realizarea conlucr rii element de beton - teren ;
- injecii de umplere la extradosul cptuúelilor galeriilor, tunelurilor, zidurilor de sprijin, etc.
- injecii de ancorare ;
- injecii speciale în elementele de beton ale construciilor hidrotehnice.
1.2. - Prezentele prevederi au caracter minimal, lucr rile de injectare având un caracter deosebit, care necesit 
elaborarea unor caiete de sarcini în care se impun condi ii tehnice speciale pentru fiecare lucrare.
2. - Verificri ce trebuie efectuate înainte de începerea lucr rilor de injectare
2.1. Se vor verifica materialele componente ale fluidelor de injectare, dac  corespund din punct de vedere calitativ.
2.2. Se vor verifica reetele de injectare, dac cu materialele achiziionate pe úantier se obin caracteristicile fizico-
mecanice, de stabilitate úi de vâscozitate prevzute in proiect sau in caietul de sarcini.
2.3. - Se vor verifica instrumentele de msur ale instalaiilor úi utilajelor utilizate (manometre, debitmetre, etc.).
3. - Verificri ce trebuie efectuate în timpul execut rii lucrrilor de injectare
3.1. - În timpul injectrii, este obligatorie urmrirea úi înscrierea presiunii úi timpului de injectare, precum úi debitul
pe fiecare pas de injectare.

O atenie deosebit trebuie acordat presiunii de injectare, mai ales în timpul inject rii aproape de suprafaa
terenului.
3.2. - În timpul inject rii se vor preleva probe din fluidul de injectare úi se va verifica în timp constan a
caracteristicilor lui.
3.3. - Dac este cazul, se vor monta reperi sau microcomparatoare pe care se vor urm ri miúcrile terenului în
timpul injectrii.
3.4. - Funcie de amplasament, adâncimea de injectare, stratifica ie, etc. se vor urmri zonele unde exist
posibilitatea unor refulri ale fluidului injectat.
4. - Verificri ce trebuie efectuate dup executarea injectri
4.1. - In funcie de tipul de tratare, de natura terenului tratat, controlul eficien ei injectrii se poate executa prin :
- efectuarea unei excavaii în zona masivului-tratat, recoltarea de probe úi determinarea proprietilor fizico-
mecanice ale acestora (la silicatizarea loessurilor) :
- determinarea rezistenei la înc rcri de penetrare static sau dinamic;

- probe de reinjectare ;
- probe de permeabilitate, de absorb ie specific de ap.
Absorbiile specifice medii admisibile în voalurile de etanúare ale barajelor sunt indicate în Anexa III-4-1.
- observaii asupra tasrii construciilor sau umflrii rocilor;
- încercri de carotaj;
- determinri radiometrice, seismice sau carotaj sonic.

ANEXA III 4.1
VALORILE ABSORBIILOR SPECIFICE MEDII ADMISIBILE LA VOALURILE DE ETANùARE ALE

BARAJELOR
Înlimea hidraulic H în Adâncimea voalului Absorbia specific

profilul considerat (m) msurat de la limit admisibil (L=1
suprafaa rocii (m) ml/m.min.10atm)
0 3
25
10-25 5
25-50
0-25 2
25-50
25-50 3
0-40 1,5
50-75
40-75 2
0-40 1
75
40-60 1,5

peste60 2
OBSERVAII : 1.La baraje fundate pe roci sensibile la aciunea infiltraiilor de ap se vor adopta limitele pentru
baraje cu H 75 m.
2. În cazul când probele de control nu se pot executa la presiuni de 10 atm. (datorit  adâncimii prea mici sau
caracterului rocii) absorbia specific se va calcula considerându-se c variaz direct proporional cu presiunea.
3. Valorile din tabel vor putea fi reduse corespunz tor în cazul când debitul calculat este mai mare decât cel
prevzut în proiect.
1. - Normativ departamental P.E. 712/79 - Proiectarea úi executarea etanúrii úi consolidrii rocilor stâncoase prin
injecii.
2. - C. 1G8—1380 - Instruc iuni tehnice pentru consolidarea p mânturilor sensibile la umezire úi a nisipurilor prin
silicatizare úi electrosilieatizare.
[top]
CAPITOLUL 5 PMÂNT ARMAT

1. - Domeniul de aplicare
1.1. - Prevederile acestui capitol se refer la lucrrile din pmânt armat cu orice destinaie úi anume :
- la construcii hidrotehnice din p mânt armat (canale, diguri, ziduri de chei, baraje);
- la lucr ri rutiere din pmânt armat (ziduri de sprijin, platforme, culee de poduri, rampe de acces la poduri si
pasaje) unor elemente din p mânt armat este indicat (estacade, ziduri de compartimentare).
2.1. - Toate verificrile cuprinse în acest capitol au caracter minimal úi obligatoriu.
2.2. Pentru cazuri deosebite, proiectantul poate prescrie m rirea frecvenei verificrilor sau alte tipuri de verificri.
2.3. Lucrrile din pmânt armat necesit o supraveghere continu în timpul execuiei. O atenie deosebit se va
acorda verificâri calit ii materialelor folosite, controlului tehnologiei de execu ie i execu iei i urm ririi deforma iilor
úi tasrilor în timpul execu
 iei.  ú  ú  
3. Verificarea calitii materialelor
3.1. Condiiile de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc materialul de umplutur sunt :
- s poat fi pus în oper úi compactat fr a fi necesare energii de compactare exagerat de mari sau pregtiri
speciale (uscare, corectarea compoziiei granulometrice. etc.) ;
- în contact cu armtura s aibe un coeficient de frecare mare (0,35);
- s fie cât mai puin agresiv fa de armtur ;

- materialul granular folosit sâ nu con in mai mult de 15% din greutate elemente fine, cu diametrul mai mic de
0,080 mm úi nici mai mult de 25% din greutate, fragmente cu dimensiuni mai mari de 150 mm ;

- în cazul folosirii materialelor cu con inut mai mare "de particule fine s  se determine coeficientul de frecare dintre
pmânt úi armtur, care nu trebuie s  fie mai mic de 0,35, valoarea pH s  se afle sub valoarea pH = 8...12 úi
rezistivitatea materialului care trebuie s fie mai mare de 5000 an.
4. Armtura
4.1. Caracteristicile materialelor folosite ca arm turi trebuie s fie in concordan cu cele prevzute în proiectul de
calitateie.emise
execu Verificarea acestei
de produc tor.concordane se face pe baza datelor din proiect úi a celor specificate în certificatele de
4.2. Condiiile pe care trebuie s le îndeplineasc armturile masivelor din pmânt armat sunt :
- s fie suple úi rezistente la traciune, fr deformaii mari;
- s prezinte înainte de rupere o alungire apreciabil , adic s nu aibe o rupere de tip casant;
- în contact cu materialul de umplutur  s prezinte un coeficient de frecare mare (f 0,35);
- s suporte în procesul de execu ie aciunea dispozitivelor de .compactare.
4.3. Periodic se vor executa de ctre constructor prin intermendiul unor laboratoare de specialitate, verific ri
suplimentare asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale armturilor.
4.4. Orice neconcordan între datele din proiect úi datele înscrise în certificatele de calitate sau rezultatele
verificrilor suplimentare, va fi semnalat imediat, armturile respective fiind excluse de la folosire.
5. Elementele de ecran
5.1. Caracteristicile materialelor folosite în elementele de ecran trebuie s  fie în concordan cu cele prevzute în
proiectul de execuie, verificarea acestei concordan e se face pe baza datelor din proiect úi a celor specificate în
certificatul de calitate emis de productor.
5.2. În cazul elementelor de ecran procurate de la unit i specializate se va verifica concordana dintre dimensiunile
acestora úi cele prevzute in proiect, admiându-se urmtoarele tolerane :
pentru elementele plane de beton :
± 10 mm la lungime úi lime ;
± 5 mm la grosime
- pentru elementele semieliptice :
± 5 mm la lungime
± 2 mm la înlime
± 0,1 mm în grosime.
5.3. Dalele din beton vor fi executate cu cimenturi compatibile cu agresivitatea materialului de umplutur , conf.
STAS 3349-83.
5.4. La elementele de ecran plane din beton vor fi verificate dimensiunile úi numrul urechilor de prindere,
urmrindu-se concordana cu proiectul.
5.5. Nu se admit la montaj elemente din beton care prezint fisuri, indiferent de mrimea lor, deteriorri sau lipsuri
în zonele de col, de margine sau de rost.

6. - Controlul execuiei
6.1. - Se va efectua un control permanent asupra calit ii lucrrilor, úi anume :
- verificarea amplasamentului lucrrii;
- verificarea cotei de fundare ;
- controlul gradului de compactare al terenului din s ptura de fundaie ;
- verificarea dimensiunilor fundaiilor pentru ecran ;
- controlul sistemului de captare úi evacuare a apelor de infiltraie ;
- verificarea grosimii úi calitii stratului drenant de sub baza masivului din p mânt armat;
- verificarea cotelor liniei de rezemare a ecranului;
- controlul respect rii planului de montaj a ecranului, arm turilor i prinderilor acestora.
  ú
6.2. Se va supraveghea montarea fiecrui rând de arm tur, verificându-se ca acestea s  fie dispuse
perpendicular pe direcia paramentului (în cazul în care acesta este vertical) sau orizontal (în cazul în care
paramentul este înclinat), în rânduri paralele, bine aúezate cu latul pe suprafaa stratului de umplutur  compact.
Strângerea piulielor va fi moderat, îns va trebui s asigure prinderea corespunztoare a elementelor, fr a
rmâne joc între ele.
6.3. Se va controla respectarea condi iilor tehnice privind realizarea umpluturii, verificându-se periodic
granulometria materialulul folosit úi gradul de compactare realizat.
7. – Verificri efectuate la recepia lucrrilor
7.1.- La recepia final a lucrrii se va verifica :

- respectarea trasrii în plan pentru a se înscrie în geometria ansamblului de lucr ri prevzute ;
- verticalitatea sau înclinarea indicat în proiect úi linearitatea ecranului;
- racordarea ecranului cu lucrrile de terasament învecinate úi alte lucrri adiacente ;
- calitatea materialului din ecran úi armtur, pe baza certificatelor de calitate emise de furnizori;
- dispozitivele de scurgere a apelor superficiale ;
- gradul de compactare a terasamentelor úi umpluturii
- etanúeitatea rosturilor dintre elementele ecranului;
- probleme de estetic a lucrrilor din pmânt armat.
7.2.- Conductorul tehnic al lucrrii, în colaborare cu beneficiarul, este obligat a preg ti úi preda, într-o form 
organizat :
- toate documentele încheiate pe parcursul execut rii lucrrilor, inclusiv buletinele de încercare, dispoziiile de
úantier, actele de control sau expertizare, etc.;
- scurt prezentare sintetic cu concluzii privind calitatea lucr rii executate, în comparaie cu prevederile proiectului
úi ale prescripiilor tehnice úi dovedit cu actele prezentate.

7.3. - Verificrile directe se vor executa de comisia de recep ie prin sondaje, In numr suficient pentru a-úi putea
forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. In caz c  o parte din aceste verificri dau rezultate
nesatisfctoare, se va dubla numrul lor ; dac úi în acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfctoare, comisia
va dispune amânarea sau respingerea recepiei pân la efectuarea unui supliment de încerc ri úi a unei cercetri
sau expertizri tehnice de ansamblu. Cercetarea sau expertiza se va efectua pe baza unei teme date de comisia
de recepie úi va avea ca scop determinarea posibilit ilor úi condiiilor în care construc ia respectiva corespunde
destinaiei pentru care a fost realizat.
[top]
CAPITOLUL 6 ZIDURI DE SPRIJIN ùI RANFORI

1.1. Zidurile de sprijin cu sau fr ranfori sunt construcii din beton, beton armat, zidrie, pmânt armat, piatr sau
alte materiale care se folosesc pentru sus inerea masivelor de pmânt în vederea preîntâmpinrii alunecrilor de
teren
2.1. Asigurarea calitii, durabilitii úi funcionalitii lucrrilor specifice de ziduri de sprijin úi ranfori — implic
verificarea tuturor operaiunilor necesare pentru realizarea lor precum úi a lucrrilor de întreinere periodic.
2.2. De la început este necesar s se verifice trasarea de detaliu, platforma de lucru úi msurile luate pentru
scurgerea apelor meteorice sau din izvoare úi semnalizare a punctului de lucru.
2.3. In cazul unor lucrri în zona cu alunecri de teren, se verific dac evoluia în timp a acestor fenomene de
instabilitate impun modificri sau adaptri la situaia real de pe teren Ia data atac rii execuiei lucrrilor de sprijin.
3. Verificri in timpul execuiei
3.1. În timpul
permanent  úexecuiei lucrstarea
i martori, rilor detalazurilor
spturi este necesar
în zona lucrde a cerceta
rilor úi verifica
în vederea cu aten
depistrii ie prineventuale
unor observare direct
semne, ,
prevestitoare de pierdere a stabilit ii acestora sau a pereilor spturii, cderi de blocuri, materiale, suprasarcini.
De asemeni, se vor depista cable, conducte úi ine sub observaie eventuale construcii existente in zon.
3.2. Referitor la execuia spturilor pentru fundaii úi verificarea terenului de fundare este necesar de a se
verifica :
- surile de protecie a muncii, de sigurana a circulaiei publice úi de úantier úi stabilirea platformei de lucru ;
- natura úi starea de consisten a terenului de fundare, pozi ia eventualelor plane de alunecare, natura úi starea
fizic a fiecrui strat întâlni în sptur, infiltraii de ap, etc. ;
- cota de fundare úi dimensiunile în plan ale gropii de fundaie, contrapanta terenului la nivelul tlpii fundaiei ;
- concordana intre situaia real pe teren úi datele tehnice prevzute în proiect.
3.3. Calitatea materialelor utilizate pentru executarea zidurilor de sprijin úi ranforilor se verific conform normelor
de calitate specifice pentru aceste materiale.
3.3. Respectarea tehnologiei de execuie prevzut in documentaie.
3.4. Betonul în funda ie se va turna aderent de pere ii spturii, demontând sprijinirile numai pe m sura turnrii
betonului. Sprijinirile rmase úi terenul din jurul spturii se verific permanent pentru a evita accidente.
3.6. In cazul apelor subterane agresive se verific  aplicarea msurilor de protecie a betoanelor úi armturilor.

3.7. Elevaia se va executa în continuarea funda iei fr întrerupere de betoane. Eventualele rosturi de lucru
precum úi rosturile între tronsoane se vor trata úi verifica în conformitate cu prescripiile tehnice de tratare a
rosturilor.
3.8. Pentru asigurarea calitii úi funcionalitii lucrrilor de sprijinire pe parcursul execu iei se vor verifica
dimensiunile în plan úi seciune, calitatea materialelor puse în oper , drenul din spatele zidului de sprijin sau
ranforilor, poziia barbacanelor, colectarea úi evacuarea apelor.
4. Verificri la recepie
4.1. La recepia preliminar se verific :
- amplasamentul lucrrii;
- funcionalitatea drenului úi a barbacanelor ;
- dimensiunile, calitatea materialelor, aspectul úi înscrierea în peisajul natural;
- actele constatatoare întocmite la recep iile pe faze a lucr rilor ascunse.
4.2. La recepia final se analizeaz modul de comportare a lucrrilor în cadrul termenului de garan ie si dac au
fost bine întreinute.
4.3. Pentru cazurile de lucrri cu caracter úi tehnologii deosebite sau condiii de relief sau geotehnice grele, în
proiecte se vor prevedea în plus m suri de verificare úi control specifice în concordan cu aceste lucrri sau
tehnologii úi condiiile locale de teren.
[top]
CAPITOLUL 7 PROTECIA TALUZURILOR EXECUTATE IN TERENURI STÂNCOASE

1.1. Taluzurile în sânc se amenajeaz inând seama de natura geologic  a stâncilor, de modul cum se prezint
stânca (în sptur nou sau sptur veche) starea de degradare sau fisurare.
1.2. In rocile dure úi foarte dure nedegradabile în timp, taluzurile nu se protejeaz .
2.1. Calitatea
taluzului (dac taluzurilor
s-au folositdepinde
la derocde modul
ri, înc cummari
rcturi s-asau
executat s ps-a
mici, dac turafolosit
ultimului strat de stâncâ de deasupra
pickhamerul).
2.2. Se verific dac înclinarea taluzurilor în roci foarte dure este 10 :1 iar in roci dure 5 :1. Se verific  dac la baza
taluzului s-a amenajat o banchet de 0,50—1,0 m lime pentru preluarea materialului desprins de deasupra.
2.3. Dac taluzul depúeúte înlimea de 10 m, se verific  dac a mai fost amenajat o banchet de 0,5—1,0 m
lime la o înlime potrivit de 6—8 m.
2.4. Se verific dac aceast banchet este continu úi respectiv s nu aib înlimi mult diferite în profile
apropiate.
2.5. De asemenea se verific  dac înclinarea de deasupra banchetei suplimentare este mai mic decât înclinarea
de dedesubt (dac la baza pentru taluz s-a adoptat înclinarea 10 :1, deasupra banchetei trebuie s  se ia 5 :1 ;
dac dedesubt taluzul are 5 :1 deasupra va avea 4 :1).

2.6. La taluzuri foarte înalte se verific  dac sunt executate banchete la în limi din 6—7 m în 6—7 m úi respectând
principiul micúorrii înclinrii taluzului fa de înclinarea de dedesubtul banchetei respective.
2.7. Pentru înlimi mai mari de 12 m, pantele se vor stabili pe baz de calcul de stabilitate, conform STAS
2914/76.
3. Verificrile taluzurilor in rocile cu densitate mijlocie
3.1. Verificarea ine scama de faptul c rocile sunt nedegradabile sau degradabile.
3.2. Taluzurile rocilor nedegradabile de duritate mijlocie se trateaz în acelaúi mod cu cele ale rocilor dure cu
deosebirea c înclinrile taluzurilor sunt mai mici respectiv 4 :1, banchetele nu au l imea mai mic de 1,00 m
(puind merge pân la 1.5 m) iar în limile de taluz care se pot realiza fr banchete nu pot depúi 8 m. Verificarea
trebuie s in seama de acest lucru.
3.3. Taluzurile rocilor degradabile de duritate mijlocie au acelea úi înclinri ca úi în rocile nedegradabile. Trebuie
ins protejate în scopul evitrii alterrii progresive. Protejarea se poate realiza prin plase metalice peste care se
aúterne pân la înglobare, cu ajutorul aparatului de torcretat, un beton sau un mortar de ciment.
3.4. Plaseicorect
betonarea  a acestora.
de sârm i se verific ancorarea în stânc prin ancore de oel OB 37 cu diametru 20—25 mm úi
3.5. In cazul unor por iuni de taluz cu degradri mai puternice se verific  dac plasa de sârm a fost întrit cu o
armtur de 6 mm diametrul dispus în reea úi fixat cu piroane. Calitatea lucr rilor de torcretare se poate
evidenia prin faptul c pe suprafaa acoperit cu beton prin torcretare nu exist  sârm sau fiare în aparen úi nici
fisuri. Calitatea protejrii taluzului se constat prin sunetul auzit în urma aplic rii de lovituri uúoare cu un corp de
lemn (coad de lopat). Dac în urma loviturii sun a gol torcretarea este burdu úit úi nu este suficient .
3.6. In cazul când este necesar  o protecie de taluz contra cderii de pietre pentru o perioad  limitat se verific
existena unei plase de protecie ancorat în stânc.
3.7. Se verific dac sârma de legtur a plasei este zincat  pentru a se evita rugina úi desfacerea plasei.
4. Verificri la taluzurile în roci moi
4.1. Aceste taluzuri au înclinri mai mici 3 :1 si 2 :1, iar banchetele pot avea limi de pân la 2 m.
4.2. Înlimea maxim de taluz fr banchete este de 6,7 m.
4.3. In funcie de gradul de alterare taluzurile se îmbrac în plas de sârm ancorat, torcretat sau în funcie de
faptul c lucrarea este definitiv sau provizorie.
4.4. Verificarea înclinrii taluzelor se face cu ajutorul unor úabloane din úipci de lemn iar planeitatea prin plimbarea
longitudinal a úabloanelor.
5. Verificri Ia taluzuri pentru stânci puternic degradate
5.1. La aceste taluzuri protejarea se poate realiza printr-o zid rie sau un pereu.
5.2. Zidurile de protec ie denumite de cptuúire care se construiesc lipite de stânc. Parametrul feei v zute este
5 :1.
5.3. La înclinri 3:1 úi 2:1 stânc se preseaz, grosimea peretelui fiind mai mic  la partea superioar úi mai mare la
partea inferioar, mai mic la înclinare mai mic úi mai mare la înclinare mai mare.
Pentru lucrrile de la pct. 4 verificarea se face conform prevederilor cap. 2, alin. 2.
6. Verificri la taluzurile in stânc

6.1. Calitatea spturilor în stânc se evideniaz prin
- planeitatea taluzului;
- mrimea denivelrilor constatate dup terminarea spturii;
- modul de asigurare a terenului de deasupra s pturii (stânc sau pmânt) pentru ca acesta s nu curg pe taluz ;
- stabilitatea asigurat în special la friabilitate (plase ancorate, torcretate sau nu, ziduri de c ptuúire, pereuri).
[top]
CAIETUL IV. FUNDAII

CAPITOLUL 1 FUNDAII DIRECTE ùI PE PILOI
1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic  la toate lucrrile de funda ii, de orice tip (continue, izolate, radiere,
directe, pe piloi etc), úi executate prin orice procedeu pentru care exist  o prescripie tehnic în vigoare.
1.2. Pentru cazul unor funda ii de tip special (de ex. din elemente prefabricate) sau executate prin procedee pentru
care nu exist prescripii tehnice in vigoare, se vor aplica acelea úi prevederi ca în cazul genera], îns  completate
cu condiii tehnice speciale, predate de proiectant.
2.1. Orice lucrare de fundaii va fi început  numai dup verificarea úi recepionarea ei ca „faz de lucrri" a naturii
terenului, a s—paturilor
unde e cazul úi dup
fiecrui pilotînretrasarea
parte. general a tuturor fundaiilor, a elementelor geometrice respective úi —
Abaterile admisibile sunt date în anexa IV.1.1.
2.2. In cazul fundaiilor de maúini, se va efectua în plus o confruntare între proiectul de construcie úi cel de montaj
úi — dac este posibil — confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.
n cazul fundaiilor pentru stâlpi metalici úi pentru maúini se va verifica în plus úi poziia úi dimensiunile pieselor,
golurilor úi altor elemente înglobate, precum úi a elementelor pentru meninerea poziiei acestora.
2.3. In cazul fundaiilor executate in ap , cu sau f r epuismente, se va verifica în mod special c nu s-au produs
afuieri,
poat fi ebulmente, prbuconform
executat corect, úiri etc. proiectului.
sau c efectele
acestora au fost înlturate, în aúa fel încât corpul fundaiei s
2.4. În cazul funda iilor amplasate pe pmânturi sensibile la umezire sau cu contrac ii mari, se va verifica în plus
msurile luate pentru evitarea umezirii p mântului din jur sau de sub funda ii úi c ultimul strat de pmânt de
40...50 cm grosime nu s-a spat decât în ziua în care se începe executarea corpului funda iei în zona respectiv.
n cazul pmânturilor cu contracii mari se va mai verifica úi dac s-a executat, în formele úi cu dimensiunile
prevzute în proiect, stratele de material granular din jurul funda iilor.
2.5. In cazul fundaiilor din beton sau beton armat, se vor aplica integral úi prevederile caietul V al prezentului
normativ, inclusiv anexa respectiv.
In cazul fundaiilor executate din zidrii (de piatr, crmid etc), se vor aplica integral prevederile din caiet VIII, cu
diferena c abaterile admisibile sunt aceleaúi ca pentru beton (caiet V).

2.6. Toate verificrile, încercrile ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor de fundaii úi rezultatele acestora se vor
înregistra în procese-verbale de lucr ri ascunse.
3. Fundaii directe
Verificrile ce trebuie efectuate, pe parcursul execuiei, în afara celor de la pct. 2 de mai sus, sunt :
3.1. Aplicarea msurilor de protecie prevzute în proiecte pentru cazul agresivitilor naturale (ale apelor
subterane) în special în ce prive úte tipul de ciment, gradul de impermeabilitate ale betonului úi acoperirea
armturilor.
3.2. Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prev zute în proiect.
3.3 Betonarea continu a fundaiei, fr întreruperi cu durata mai mare decât aceea prev zut in normativul C.
140—79 ; în cazul in care aceasta nu este posibil din cauze organizatorice sau din cauza m rimii sau formei
fundaie, rosturile de lucru vor fi stabilite în prealabil, cu avizul proiectantului.
3.4 La fundaii masive pentru ma úini, se va verifica în plus dac , în cazul c nu s-a putut realiza betonarea fr
întrerupere, s-au introdus barele metalice suplimentare de consolidare a rostului de turnare. Aceast  excepie nu
este admis pentru fundaiile nemasive, pentru care se aplic normativul C.140—79.
3.5. In cazul betonrii sub nivelul apei subterane se va verifica, dup  caz : fie eficacitatea epuismentelor, inclusiv a
msurilor contra afuierii terenului úi sp lrii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor normativului C.140—
79 în legtur cu betonarea sub ap.
3.6. În cazul fundaiilor de tip pahar pentru încastrarea stâlpilor prefabrica i, se vor verifica dimensiunile golului
(seciuni orizontale úi verticale cotele fundului paharului), împ narea úi celelalte legturi provizorii (care trebuie s
asigure echilibrul stabil al stâlpului, conform normativului C.140—79, P.10—77 precum úi încastrarea definitiv,
prin betonare.
3.7. In cazul fundaiilor pentru stâlpi metalici úi a acelora pentru utilaje se va verifica calitatea pieselor metalice de
prindere (geometrie, caracteristici fizico-mecanice, protecia anticoroziv etc.) úi poziiile lor, precum úi a mortarului
sau betonului pentru încastrare, subbetonare etc.
3.8. Frecvena încercrilor ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor este aceeaúi cu aceea prescris  pentru
materialele din care este executat corpul fundaiei respective, cu meniunea special pentru îmbinrile stâlpilor
prefabricai, pentru care se aplic prevederile din normativul C.140—79, P.10—77.
3.9. La recepiile pe faze de lucr ri úi recepiile preliminare, comisiile respective vor efectua în afar de examinarea
actelor încheiate pe parcurs, in ce priveúte frecvena, coninutul úi încadrarea in prevederile proiectului úi
prescripiile tehnice, în limita abaterilor admisibile — úi o serie de sondaje, în num rul pe care-l vor aprecia ca
necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verific rilor anterioare, în special în ce prive úte poziiile, formele úi
dimensiunile geometrice úi calitatea corpului fundaiilor.
3.10.
etc.) executarea úi verificarea
În cazul fund iilor
rii construclucr pe terenuri
rilor de fundaslabe (deface
ii se va tipulcuargilelor moi, mâlurilor.
respectarea nisipuri
formativului afânate, umpluturilor
C.29—85.
4. Fundaii pe piloi
4.1. Corpul fundaiilor propriu-zise (care reazem pe capetele piloilor), se va verifica cu aplicarea integral  a
prevederilor de la pct. 3 de mai sus.
4.2. Pentru piloii din beton armat sau precomprimat, prefabrica i sau turnai pe loc, se vor aplica în întregime úi
prevederile capitolul prezentului normativ („Lucr ri de beton, beton armat úi beton precomprimat").
4.3. La înfigerea piloilor prefabricai, se vor efectua pe parcurs urmtoarele verificri :
a) msurarea úi înregistrarea ptrunderii fiecrui pilot pentru fiecare grup  de 10 lovituri ale berbecului, respectiv
fiecare minut de vibrarea sau de batere cu sonete cu frecven  mare ; o atenie deosebit se va acorda msurrii úi
înregistrrii refuzului, în comparaie cu valorile de control din proiect, fa  de care abaterea admisibil este de

10% ;
b) lungimea total a fiúei pilotului în comparaie cu prevederile proiectului úi ale studiului geotehnic, útiut fiind c
este necesar a se realiza p trunderea pân la un anumit strat, precum úi o lungime minimal a fiúei; abaterile
admisibile sunt date în anexa IV.l-l.B.
c) direcia de înfigere, starea pilotului úi eventualele accidente întâlnite ; se va face men iune special asupra
cazurilor de rupere sau spargere a pilotului úi a necesitii înlocuirii lui;
d) reluarea operaiei de înfigere dup o perioad de repaos de minimum 2 zile la terenuri necoezive úi de minimum
5 zile la terenuri coezive; în acest caz, se vor efectua din nou toate verific rile menionate la al. „a" de mai sus.
4.4. La executarea piloilor forai inclusiv, a acelora prin percu ie (Franki), indiferent de diametrul lor, se vor efectua
— dup caz — urmtoarele verificri :
a) buna funcionare a utilajelor de forare úi betonare precum úi a instalaiilor pentru prepararea, utilizarea úi
recuperarea noroiului bentonitic
b) natura úi calitatea straturilor strpunse Ia forare care se vor compara cu prevederile proiectului;
c) fiúa total a pilotului úi natura terenului de la vârful lui ;
d) poziia în plan a forajului, înainte de introducerea carcasei de arm turi úi de începerea betonrii;
e) aúezarea corect a carcasei de armturi úi a pieselor auxiliare, de asigurare a pozi iei, de ghidare a
dispozitivelor de betonare etc. ;
f) curirea fundului úi pereilor forajului (de material czut, detritus de bentonit etc.) ;
g) compararea continu a volumului de beton introdus cu volumul teoretic, stabilit prin m surarea (la cel mult
fiecare metru de coloan) a nivelului atins de stratul de beton introdus în tub, pentru a stabili dac  la extragerea
tubului nu s-au produs surpri de pmânt în interiorul tubului;
h) meninerea poziiei armturilor.
4.5. Dup terminarea operaiilor de înfigere, respectiv de betonare a pilo ilor, se va proceda la o retrasare general 
a poziiei fiecrui pilot úi la cartografierea atât a pozi iei in plan cât úi a nivelelor vârfului úi capului piloilor, respectiv
a fiúei realizate ; abaterile admisibile sunt date în anexa IV.1-1.B.
4.6. Înainte de începerea executrii corpului fundaiei propriu-zise se vor efectua încerc rile prin încrcarea static
sau dinamic a numrului de pilo i prevzui in normativul C.160—75. Se vor încerca de preferin  piloii la a cror
execuie s-au întâmpinat dificulti.
n cazuldat
control încerc rilor prin
 în proiect încrefuz.
pentru rcareîndinamic , tasarea
cazul încerc admisibil
rii prin  nustatic
încrcare  : s depúeasc 1/4 din valoarea de
trebuie
- se admite ca tasarea msurat la încrcarea de calcul s fie de maximum 1,10 tasarea msurat în cadrul
încercrii de prob conform STAS 2561/2—81 pentru o valoare corespunztoare de încrcare ;
- în cazul în care nu s-au efectuat încerc ri de prob conform STAS 2561/2—81 tasarea admisibil la încercarea
de control cu încrcarea de calcul trebuie s fie stabilit de proiectant.
Aceste încercri pot fi considerate ca fcând parte din verificarea pe faze de lucrri.
4.7. Tot înainte de începerea executrii corpului fundaiei se va proceda la spargerea capetelor pilo ilor úi la
aranjarea capetelor armturilor provenite din piloi care se înglobeaz în corpul fundaiilor. Abaterile admisibile sunt
date în anexa IV-1-1-B, tabelul 3.
In cazul piloilor forai, betonul de la partea superioar  trebuie îndeprtat úi pentru motivul c este de regul de

calitate mai slab.
4.8. La verificrile pe faze de lucrri úi la recepia preliminar, în afar de examinarea frecvenei úi coninutului
actelor încheiate pe parcurs, comisiile respective vor efectua úi un numr de sondaje pentru stabilirea corectitudinii
acestor
4.9. Toate lucrrile de fundaii pe piloi se consider  de tehnicitate deosebit de ridicat  úi in consecin trebuie
urmrite în mod special de proiectant. In cadrul acestei activiti, proiectantul:
- va participa la înfigerea, respectiv forarea, unei prime serii de pilo i (de cel puin 5% din numrul total), spre a se
convinge despre modul de realizare a refuzului, fi úei totale, naturii straturilor de pmânt întâlnie etc.;
- va participa la efectuarea încercrilor prin încrcare static sau dinamic, stabilind cazurile în care num rul
piloilor încercai urmeaz a fi mrit, pentru cazuri de dubiu conform normativului C.160—75
- va depune un referat scris, con inând concluziile úi recomandrile sale cu privire la realizarea condiiilor avute în
vedere la proiectare.
ANEXA IV-1-1
ABATERI ADMISIBILE
A. FUNDAII DIRECTE
1. Abateri privind precizia amplasamentului úi a cotei de nivel:
- poziia în plan orizontal a axelor fundaiilor 10 mm
- poziia în plan vertical a cotei de nivel 10mm
2. Abateri dimensionale ale elementelor:
- dimensiuni în plan orizontal
{ înlimi pân la 2 m ± 20 mm
{ înlimi peste 2m ± 30 mm
{ înclinarea fa de vertical a muchiilor úi suprafeelor
{ pentru 1 m liniar 3 mm
{ pe toat înlimea 16 mm
- înclinarea fa de orizontal a muchiilor úi suprafeelor

{ pentru 1 m liniar 5 mm
{ pentru suprafee libere 20 mm
3. Abateri dimensionale ale fundaiilor de maúini:
- dimensiunile în plan orizontal
{ înlimi pân la2 m ± 20 mm

{ înlimi peste 2 m ± 30 mm
- dimensiunile prilor intrânde sau ieúinde a golurilor interioare 20 mm
- cote de nivel ale prilor intrânde sai ieúinde úi a golurilor interioare 10 mm

- cota de nivel a prii superioare a fundaiei ± 0,5 mm
- devierea axelor dispozitivelor de ancorare 10 mm
4. Pentru alte abateri limit la fundaii directe se aplic  prevederile caietului “Beton simplu, beton armat úi beton
precomprimat” din prezentul normativ.
B FUNDAII PE PILOI
1. Abateri la trasarea úi ruúarea poziiei piloilor 5 mm
2. Abateri la poziia piloilor puúi în oper, fa de proiect
- piloi dispuúi pe un rând 7,0 cm
- piloi dispuúi pe dou rânduri sau mai multe rânduri 10 cm
n cazul piloilor executai de pe platforme în ap, valorile de mai sus se dubleaz.
ANEXA IV-1-1
Numrul piloilor deviai de la pozi ia din proiect nu va depúi 25% din totalul pilo ilor fundaiei respective.
nclinarea pilotului fa de vertical sau fa de direcia stabilit prin proiect nu va depúi 1,5% cu excepia piloilor
la care aceasta se limiteaz la 2%.
3. Abaterile piloilor prefabricai din beton armat sau precomprimat sunt cele prev zute în tabelele 1, 2 úi 3 (cu
privire la dimensiuni, aspect, form, poziie úi armturi).
Tabelul 1
La dimensiuni Piloi ptrai úi Piloi centrifugai

dreptunghiulari
Latura (diametrul) seciunii +10 +5
transversale, în mm
-5 -2
Grosimea peretelui la piloii +10
centrifugai, în mm -
-2
Tabelul 2
La aspect, form úi poziie Abateri

limit
Denivelri locale cu adâncimea sau înlimea de max. 3 mm úi 1
dimensiunea max. de 10mm.buc/m.max
Lipsuri de turnare având adâncimea max. de 3mm, cm 2 max 10
Fisuri cu decshiderea maxim de 0,1 mm úi lungimea maxim 2

de 50 mm buc/m .max
Inclinarea suprafeei de cap t pe axa pilotului, grade max 3

Decalarea vârfului pilotului fa de axa pilotului, mm max 12

Neliniaritatea muchiilor, mm/m max 1
Tabelul 3
Dimensiuni Abateri
limit
Lungimea armturii, % ± 0,25
Distana dintre etrieri, mm ± 10
Distana dintre barele longitudinale, mm ± 10
4. Confecionarea carcasei de armtur, pentru piloii forai se va face potrivit prevederilor din proiect.
5. Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de arm tur, msurat la faa exterioar a barelor
longitudinale, se stabileúte în funcie de tipul de pilot úi tehnologia de execuie a lui.
Abaterile admisibile fa de prevederile proiectului sau prescrip iilor tehnice: -5mm ± 20 mm.
6. Încastrarea piloilor în radier sau grind se face cu respectarea prevederilor proiectului, cu abateri admisibile de
± 20mm.
7. Piloii de prob úi de control se vor fixa, ca num r úi amplasament, de ctre proiectant úi se vor încrca dup un
program stabilit în proiect. Minimum de pilo i încercai se stabileúte la 2 piloi realizai la obiectivul care se
recepioneaz.
Valorile de control pentru încercare sunt date la pct. 4.6. di textul capitolului.
ANEXA IV-1-2
LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZ
1. STAS 2561/1—83 — Teren de fundare. Piloi. Clasificare úi terminologie.
2. STAS 2561/2—81 — Funda ii pe piloi. încercarea în teren a piloilor de prob.
3. STAS 2561/3—83 — Funda ii pe piloi. Prescripii generale de proiectare.
4. STAS 2561/4—74 — Pilo i forai de diametru mare. Prescripii generale de proiectare, execuie úi recepie.
5. STAS 6054—77 — Adâncimea de înghe.
6. STAS 2745—69 — Urm rirea tasrii construciilor prin metode topografice.
7. P.7—77 — Normativ pentru proiectarea úi executarea construciilor fundate pe terenuri slabe (B.C 5/1078).
8. C.D. 72-74 – Normativ departamental pentru executarea úi recepionarea fundaiilor deschise úi cu aer
comprimat la poduri (B:C 6/1975)
9. C 160-75 – Normativ privind alctuirea úi executarea piloilor pentru fundaii (B.C 6/1975)
10. C 61-74 – Instruciuni tehnice pentru determinarea tas rilor construciilor de locuine, social-culturale úi
industriale prin metode topografice (B.C. 4/1975).

11. P 10-77 – Normativ privind proiectarea úi executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii (B.C. 3/1978,
12/1978, C 159-73 úi C 176-75).
12. STAS 1629/2-1981 – Alimentri cu ap . Captarea apelor subterane prin pu uri. Prescripii de proiectare.
13. STAS 1629/3-1982 – Alimentri cu ap . Captarea apelor subterane prin drenuri. Prescrip ii de proiectare.
14. STAS 10796/1-77 – Lucr ri de drumuri. Construc ii anexe pentru colectarea apelor – drenuri de asanare.
Prescripii de proiectare úi execuie.
15. STAS E 11041—77 — Lucr ri de îmbuntiri funciare. Drenarea teritoriilor irigate. Prescripii de proiectare.
16. PE 712/79 — Normativ departamental. Proiectarea úi executarea etanúrii úi consolidrii rocilor Stâncoase prin
injectare.
17. C.163—80 #9; - Instruciuni tehnice pentru consolidarea pmânturilor sensibile la umezire úi a nisipurilor prin
silicatizare úi electrosilicatizare. Bul. Construc iilor nr. 12/1980.
18 C 159—73 — Instruciuni tehnice pentru încercrile de penetrare static. Bul. Construciilor 1/1974.
19. C.176—84 — Instruciuni tehnice pentru cercetarea terenurilor de fundare prin penetrare dinamic  cu con. Bul.
Construciilor 8/1984.
[top]
CAPITOLUL 2. FUNDAII DIN PEREI TURNAI ÎN TREN EXECUTATE CU NOROAIE

TOXOTROPICE, BARETE, PEREI CONTINUI ùI PREFABRICAI
1. Domeniu de aplicare
1.1. Domeniul de aplicare a baratelor este acela úi cu al pilo ilor forai de diametru mare.
1.2. Acest sistem de fundare se adopt  numai dac prezint avantaje tehnico-economice în comparaie eu alte
sisteme de fundare de adâncime.
2. Prevederi comune
2.1. Utilizarea baretelor este in general, indicat atunci când sunt întrunite condiiile urmtoare :
a. Stratificaia recunoscut pe amplasament cuprinde în suprafa  pmânturi puternic compresibile, (pmânturi

argiloase sau prfoase de consisten redus, nisipuri afânate, mâluri, turb, etc) ;
b. Cu utilajele disponibile se poate asigura încastrarea baretei într-un strat de capacitate portant  ridicat, puin
compresibil (nisipuri sau pietriúuri îndesate, argile tari, roci stâncoase sau semistâncoase, etc).
c. Structura transmite fundaiei încrcri axiale úi transversale mari, care nu pot fi preluate cu alte sisteme de
fundare de adâncime úi nici prin adoptarea unor sisteme de fundare de suprafa  pe teren îmbuntit.
3. Verificri de efectuat
3.1. La executarea fundaiilor de adâncime din perei mulai (barate) se vor efectua urm toarele :
a.
recuperarea ionare a utilajelor
Buna funcmaterialului bentoniticprecum
; úi a instalaiilor pentru prepararea úi transportul, pentru utilizarea úi
b. Natura úi calitatea straturilor strpunse la execuia forrii care se vor compara cu prevederile proiectului ;

c. Fiúa total a excavaie: úi natura terenului de Ia baza ei ;
d. Verificarea adâncimii excavaiei, care trebuie s corespund cu cea din proiect úi curirea tlpii forajului imediat
înainte de introducerea carcasei de arm tur ;
e. Aúezarea corect a carcasei de armtur úi a pieselor auxiliare de asigurarea pozi iei úi coborârea ei în tranúeea
forat ;
f. Verificarea tlpii forajului dup coborârea carcasei de armtur cu ajutorul unui fir cu plumb.
g. Executarea betonrii tranúeei se va face cu cel mult o or dup coborârea carcasei de armtur.
h. In timpul beton rii se va face o msurtoare continu a volumului de beton turnat, comparându-se cu volumul
teoretic. Msurtoarea se va executa cu ajutorul firului cu plumb dup  fiecare úarj de beton turnat úi obligatoriu
înainte de ridicarea coloanei de betonare ;
i. Coloana de betonare se va men ine permanent cufundat în masa de beton la partea inferioar  cu cca. 2,50-3,00
m;
ghidaj ; controla permanent pe timpul betonrii poziia carcasei de arm tur care va fi ancorat de grinzile de
j. Se va
k. Se va controla permanent pe timpul excav rii úi betonrii calitile noroiului bentonitic care trebuie s 
corespund STAS 2305—80 úi instruciunilor tehnice P 106—35 ;
1. Condiiile de calitate ale materialelor utilizate la confec ionarea baretelor (ciment, ap , aditivi, agregate, fluid de
foraj, etc.) trebuie s corespund Instruciunilor tehnice pentru proiectarea úi executarea baretelor pentru fundarea
construciilor. P. 106—86.
2. Dup terminarea operaiunii de betonare úi întrirea betonului din barele se va proceda la spargerea capetelor
baretelor îndeprtându-se betonul slab pe cca. 0,50—1,00 m în zona de continuare a betonului cu noroiul
bentonitic.
3. Se va verifica integritatea corpului baretelor prin executarea de încercri cu ultrasunete, la un procent de 50-
100% din numrul baretelor în funcie de importana lucrrii.
3.4. Având în vedere asimilarea fundaiilor pe barete cu fundaiile pe piloii forai executate sub noroi bentonitic, la
execuia acestor fundaii úi înainte de executarea corpului propriu-zis al funda iei se vor face úi aici aceleaúi
verificri úi încercri prevzute la punctele 4.5 ; 4.6 ; 4.7 ; 4.8 ; 4.9 de la pilo ii forai.
[top]
CAPITOLUL 3. FUNDAII PE PILOI DE DIAMETRU MARE ùI CHESOANE DESCHISE

(PUURI) DE BETON ARMAT
1. Fundaii pe piloi de diametru mare de beton armat (coloane)
1.1. Fundaiile pe piloi de diametru mare sunt formate din dou pri, piloii úi fundaia propriu-zis (radierul) in
care se încastreaz capetele piloilor.
1.2. Verificarea calitii fundaiei (radierului) se realizeaz prin aplicarea prevederilor din anexa 1.1 din capitolul 1
„Fundaii directe". Prezentul punct este valabil (conform STAS 2561/4—74) pentru pilo ii executai pe loc la care
corpul cu diametrul de 600 mm sau mai mare se realizeaz  prin forare, cu cmaú recuperabil sau pierdut, sau
sub noroiul de bentonit ; în gaura forat se introduce carcasa de armtur úi apoi se toarn beton.
1.3. Piloii vor fi executa i la poziiile din proiect. Abaterile fa  de poziiile din proiect nu vor dep úi valorile din
anexa I.1.B, pct. 2 din capitolul „Fundaii directe".

1.4. În timpul forrii se vor întocmi profile geolitologice. In cazul c nu exist concordan cu profilele avute in
vedere la proiectare se va aviza proiectantul pentru a decide dac este necesar s  se schimbe cotele de fundare
ale piloilor.
1.5. In timpul for rii cuitul tubajului, la coloanele executate cu c múi recuperabile sau pierdute, trebuie s se afle
în permanen cel puin 1 m sub nivelul spturii iar apa din interiorul tubajului s fie deasupra pânzei freatice cu
cca. 3.00m. La coloanele cu spare sub noroi de bentonit se va controla nivelul noroiului, densitatea,
vâscozitatea, filtraia, decantarea etc.
Dup terminarea spturii se va efectua curirea fundului coloanei înainte úi dup introducerea carcasei de
armtur.
1.6. Înainte de introducere în oper , carcasa de armtur va fi recepionat.
1.7. În timpul betonrii se va face un control riguros pentru a se asigura calit ile fizice úi mecanice ale betonului
proaspt úi întrit úi continuitatea betonului pe toat  lungimea úi seciunea transversal a pilotului, evitându-se
prbuúirile de pmânt in foraj. Se va verifica adâncimea de înglobare in beton a tubului de betonare úi nivelul
betonului turnat în gaura forat . Controlul se va face la intervale de maximum 30 minute dar în mod obligatoriu
înainte úi dup ridicarea tubulaturii de betonare úi a cmúii de foraj.
1.8. Betonarea se va continua peste nivelul cap tului pilotului prevzut în proiect pe o în lime proporional cu
diametrul pilotului. Aceast înlime va fi stabilit de executant astfel incât betonul contaminat s  fie in întregime
îndeprtat, dup întrire. Verificarea calitii betonului se va face în prezena proiectantului.
1.9. Se va trece la execu ia radierului numai dup ce proiectantul apreciaz c piloii executai corespund din punct
de vedere a capacitii portante conform prevederilor STAS 2561/4—74 pct. 2.2.
1.10. Rezultatele tuturor verificrilor menionate mai sus se înregistreaz  în procese verbale de lucr ri ascunse în
care se cuprind úi tabele conform anexelor (se reproduc anexele 3 úi 4 — din STAS 2561/4—74).
2. Fundaii pe chesoane deschise (puuri) de beton armat
Verificrile minimale ce trebuie fcute, în afara celor prevzute la fundaii directe sunt :
2.1. Aplicarea msurilor prevzute in proiect cu privire la asigurarea platformelor pe care se execut  chesoanele
pentru a nu fi subsplate sau deteriorate în timpul viiturilor.
2.2. Realizarea etapelor de execuie a diferitelor tronsoane úi a etapelor de lansare úi coborâre la cota de fundare a
chesonului.
2.3. La chesoanele la care s pturile s-au executat înecat (sub nivelul apei) nivelarea terenului de funda ie se face
cu scafandrii.
2.4. Abaterile admise fa de proiect sunt :
a — la dimensiunile chesonului (lungime, lime, raz.etc-) ± 5% din dimensiunile respective, îns maximum 10
cm ;
b — la grosimea pereilor de beton armat ± 1 cm
c — abaterea de la planul orizontal, Ia partea superioar  a chesonului 1/100 din adâncimea de coborâre.
2.5. ùantierul va avea pregtite pentru recepie urmtoarele :
a — axele de referin ale chesonului materializate pe teren conform proiectului;
b — procesele verbale de recep ie ale chesonului întocmite în timpul coborârii, din care sa rezulte dimensiunile
efective ale diferitelor tronsoane úi calitile materialelor folosite ;

c — profilul geolitologic din care s rezulte natura straturilor întâlnite, înclinarea lor etc ;
d — probe de teren luate din straturile întâlnite ;
e — registrul jurnal al coborârii chesonului.
2.6. Turnarea betonului în interiorul chesonului se va face respectându-se normele de la funda iile directe.
2.7. Pe baza celor de mai sus organele împuternicite vor face recep ia lucrrilor.
ANEXA IV-3-1
- STAS 2561/1-83 – Teren de fundare. Pilo i. Clasificare úi terminologie.
- STAS 2561/2-81 – Teren de fundare. Funda ii pe piloi. Încercarea în teren a piloilor de prob.
- STAS 2561/3-83 – Teren de fundare. Funda ii pe pilo i. Prescrip ii fundamentale de calcul.

  
- STAS 2561/4-74 – Teren def undare. Pilo i forai de diametru mare. Prescrip ii generale de proiectare, execuie úi
recepie.
- Caiet de sarcini – Elemente circulare din beton armat executate ci instala ia FA-12. Elaborat de MAIA-DGEJFCA.
Întreprinderea de foraje Bucure úti. Atelierul de proiectare. Proiect nr. 5191/83.
- Îndrumtor de execuie – Piloi cu diametru mare executa i prin foraj în sistem hidraulic cu circula ie invers úi
betonai sub noroi, elaborat în februarie 1971 de Întreprinderea de Foraje Bucure úti.
- STAS 8316-77 – Teren de funda ie. Prescripii fundamentale de calcul.
- CD 28-74 – Normativ departamental pentru executarea úi recepionarea fundaiilor pe chesoane deschise úi cu

aer comprimat la poduri (publicat în B.C. nr.5/1975).
[top]
CAPITOLUL 4. FUNDAII SPECIALE PENTRU MAùINI GRELE

1.1. Prevederile prezentului capitol se aplici la urmtoarele fundaii

a) Fundaii pentru maúini cu mase în miúcare de rotaie cum sunt :
- turboagregate ;
- maúini electrice ;
- electropompe de alimentare ;
- ventilatoare, exhaustoare
b) Fundaii pentru maúini cu miúcare alternativ cum sunt:

- motoare Diesel;

- compresoare cu piston ;
- gatere sau alte maúini cu mecanisme biel-manivel.
c) Fundaii pentru ciocane de forj.
d) Fundaii pentru concasoare úi mori.
e) Fundaii pentru laminoare.
1.2. Prevederile din acest capitol completeaz prevederile din cap. ,.Terasamente", cap. ,,Funda ii". cap. „Beton,
beton armat úi precomprimat". care se aplic úi la fundaii de maúini în toate cazurile când nu se fac, în acest
capitol, meniuni speciale.
1.3. Pentru fundaiile de maúini se va da o atenie speciala respectrii în detalii a tuturor prevederilor din proiectul
de execuie al fundaiei cât úi a eventualelor prevederi speciale ce se dau în proiectul de montaj al utilajului.
1.4. Toate modificrile aduse fa de aceste proiecte trebuie însuúite de organizaia de proiectare cu acordul
beneficiarului.
2. Terasamente pentru funda ii de maúini
2.1. Verificarea úi recepionarea ca faz de lucrri a naturii terenului, a s pturilor dup retrasarea general a
fundaiilor învecinate este obligatorie înainte de a începe lucr rile de betoane.
2.2. Se va face confruntarea între proiectul de execu ie al fundaiei úi proiectul de montaj al ma úinii respective;
dac este posibil — confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.
2.3. Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face prin probe de laborator sau cu alte metode
acceptate de proiectant úi se înscrie în procese verbale de lucr ri ascunse. Aceste probe se fac cel puin câte dou
pentru fiecare fundaie de utilaj.
3. Verificri de efectuat în timpul executrii fundaiei
3.1. Poziia cofrajelor úi a cutiilor pentru golurile úuruburilor se va verifica úi înregistra ca ,.faz de lucrri"
verificându-se úi asigurarea meninerii lor în poziie în timpul beton rii pentru respectarea abaterilor admisibile
conform anexei IV-4-1.
3.2. Poziia armturilor, a pieselor inglobate úi a úuruburilor de fundaie se înregistreaz ca „faz de lucrri",
consemnând în procesul verbal asigurarea men inerii lor în poziie în timpul betonaii.
3.3. Confecionarea, transportul úi turnarea betoanelor pentru fundaii de maúini se va face conform Normativului
C.140—79.
Controlul calitii lucrrilor de betonare se va face conform Normativului C.140—79, cap. 10 cu urm toarele
precizri :
3.3.1. Calitatea betonului livrat se va face în mod obligatoriu pe baza încerc rilor pe epruvete confecionate pe
úantier la fiecare 10 m3 câte o prob úi cel puin cile una pentru fiecare fundaie.
3.3.2. În cazurile când prelucrarea rezultatelor ob inute pe probe indic „beton necorespunztor" se va mai face
determinarea calitii úi prin metoda nedistructiv combinat. „Zonele de verificare" se vor afla cel pu in câte una
pe feele vzute ale fundaie dup decofrare úi vor avea laturile de min. 1,5 m la distan  de cel mult 3 m una de
alta.
3.3.3. Zonarea se va face conform pct. 3.3 din anexa X-8 a Normativului C 140-79.
3.3.4. Prelucrarea rezultatelor úi interpretarea lor se va face conform cap.4 din anexa X-6 a Normativului C 140-79.

3.3.5. Se va da o aten ie deosebit prinderii în poziiile artate în proiect a dispozitivelor de amortizare cu
toleranele din anexa 5-1.
3.4. În condiiile în care turnarea funda iei nu s-a putut realiza f r întrerupere se va verifica introducerea de bare
de armare suplimentare pentru consolidarea rostului.
ntreruperea betonrii, poziia rostului, numrul úi poziia barelor de consolidare se va face numai cu avizul
proiectantului.
ANEXA IV-4-1
ABATERI ADMISIBILE
1. Abateri privind precizia amplasamentului úia cotei de nivel:
- poziia în plan orizontala axelor funda iilor 10 mm
- poziia în plan vertical a cotei de nivelare a betonului de egalizare 20 mm
- cote de nivelare unor eventuale trepte par iale pe care nu reazem utilajul 10 mm
- cote de nivel ale prii superioare a fundaiei úi a treptelor pe care reazem utilajul ± 1 mm
2. Abateri dimensionale:
- dimensiunile în plan orizontal ± 20 mm
- înlimi pân la 2000 mm ± 20 mm
- înlimi peste 2000 mm (H)± (20+0,002H) ± 30 mm
- limea rosturilor fa de fundaiile învecinate (fa de dimensiunile din proiect) -10 mm
- devierea axelor úuruburilor de ancorare înglobate 3 mm
- devierea axelor plcilor metalice úi evilor înglobate 10 mm
- devierea axelor golurilor pentru úuruburi de fundaie 15 mm
3. Pentru alte abateri limit la fundaii de maúini se aplic prevederile caietului IV din prezentul normativ.
[top]
CAPITOLUL5. FUNDAII DE DRUMURI, PLATFORME, PISTE

Pentru determinarea calitii lucrrilor de drumuri, platforme, piste se vor avea în vedere verificarea urmtoarelor
elemente:
1. Elemente de infrastructur mai puin patul úi fundaia
1.1. Traseul în plan, dac sunt respectate elementele proiectate, în special curbele de racordare progresiv. De
asemenea trebuie verificat daca traseul a fost predat cu proces-verbal beneficiarului.
1.2. Nivelmentul longitudinal, dac sunt respectate cotele niveletei, în special la racordrile verticale.

1.3. Dac sunt respectate înclinrile taluzelor, in special în zonele de racordare cu zidurile de sprijin úi dac trebuie
prevzute ziduri în plus sau se poate renun a la unele dintre ele fie datorit  naturii rocii, fie înclinrii diferite fa de
cea din proiect. Acelaúi lucru în privina celorlalte tipuri de lucrri de art,
1.4. Dac se repet cotele la úanuri, rigole, drumuri, camerele de cdere, cminele de vizitare, cminele de
aerisire, radierele úi treptele sau tologanele pode elor.
1.5.
este Se verific prin
corespunz tor. luarea de probe de laborator dac pmântul de umplutur din spturi sau gropi de împrumut
1.6. Dac depozitele de pmânt nu pericliteaz stabilitatea versanilor sau nu obstrueaz vreo vale.
1.7. Dac s-a decopertat stratul vegetal úi dac s-au executat treptele de înfrire.
2. Patul drumului
2.1. Dac patul atest capacitatea considerat la proiectare úi în general dac s-a atins gradul de compactare a
terasamentelor. Cu excepia unor drumuri de foarte mic  importan la care fundaia se execut direct pe
terasamentele compactate, la toate celelalte drumuri, piste, platforme, anterior execuiei fundaiilor se execut
stratul de form.
2.2. În cazul mai general când se execut  stratul de form, se verific dac suprafaa acestui strat este conform 
cu prevederile proiectului, respectiv dac are pantele longitudinale úi transversale realizate, dac suprafaa nu
prezint denivelri mai mari decât cele admisibile. Totodat  se verific cu ajutorul deflectometrului cu pârghie sau
deflectografului Lacroix capacitatea portant a stratului, care nu trebuie s fie mai mic decât cea luat în
considerare in calcul. Abaterile limit la dimensiuni pentru drumuri sunt : ±0,10 m la l imea platformei; ±0,01 m
denivelri fa de cotele proiectului respectiv la partea superioar  a stratului de form.
2.3. Verificarea calitii execuiei stratului de form care se execut cu zgur granulat, se efectueaz :
- prin laborator (compoziia granulometric a zgurei la fiecare 100 m3 zgur, umiditatea pmântului. gradul de
frmântare a pmântului dup amestecarea cu var, umiditatea 2amestecului de p mânt cu zgur granulat úi var,
toate aceste ultime trei încerc ri în 3 puncte la fiecare 100 m de strat de form). Toate operaiile efectuate de
laborator se vor înscrie într-un registru de laborator in care se vor include úi datele meteorologice úi msurile
tehnologice asupra execuiei ;
- prin maistrul de aúternere, (realizarea frmântrii pmântului úi amestecului cu zgur úi var cât mai omogen,
respectarea uniformitii grosimii stratului de form úi obinerea profilului transversal corect).
2.4. În cazul în care nu se execut strat de form, calitatea patului drumului se va controla astfel :
- se execut câteva treceri cu cilindrul compresor cu tamburi netezi, in punctele slabe unde se produc denivelri,
acestea trebuie scarificate, iar patul completat din nou, pe por iunea ce se consolideaz ;
- se controleaz gradul de compactare a terasamentelor cu ajutorul unor probe prelevate úi care se supun unor
încercri de laborator ;
- dac pe anumite sectoare se observ deformaii plastice, se scoate p mântul din poriunea respectiv úi se
stabilizeaz cu var.
Eventual se înlocuieúte cu un alt pmânt bun sau cu balast.
- patul trebuie s aib aceleaúi înclinri cu ale îmbr cminilor pentru a se asigura sistemului rutier o grosime
uniform.
2.5. Patul drumului

încheindu-se cu sau
un proces f rdestrat
verbal recepde
ie form  trebuie
pentru lucrri recep ionatExecu
ascunse. dupiaterminare conform
fundaiei poate STASnumai
începe 2914—84
dup
recepionarea patului.

3. Fundaia
3.1. Peste patul amenajat cu sau f r strat de form urmeaz s se execute fundaia care poate fi dintr-un singur
strat de balast, din mai multe straturi (strat inferior din balast sau nisip, strat superior din piatr  spart sau balast
stabilizat cu ciment sau zgur granulat cu var).
3.2. În cazul când este vorba de modificarea sau amenajarea unui drum existent fr îmbrcminte, uneori se
poate folosi cu
contaminat impietruirea lui dac
pmânt (praf sau argil
acesta). are limea folosirii
în vederea , grosimea
suficientîmpietruirii mai mare
existente de 10
aceasta se cm úi nu
scarific  úeste
i se
reprofileaz cu sau fr adaos de material nou.
3.3. Calitatea fiecrui strat de funda ie este determinat de calitatea materialelor, regularitatea dimensiunilor
(lime úi grosime) gradul de comportare. Pantele suprafeei fundaiei sunt aceleaúi cu ale îmbr cminii sub care
se execut pentru a se asigura posibilitatea execut rii cu grosimi constatate a straturilor superioare de baz  úi
îmbrcminte.
3.4. În conformitate cu STAS 6400—84 denivel rile admisibile pentru fundaii pot fi cu ± 0,5 cm diferite de cele
admise pentru îmbrcminile sub care se execut . Astfel denivelrile admisibile în profilul longitudinal ale
straturilor de fundaie sub dreptarul de 3,0 m pot fi de maximum 2 cm în cazul funda iilor nestabilizate úi de max.
1,5 cm în cazul fundaiilor stabilizate.
3.5. Materialele din care se execut straturile de fundaie úi care se recep ioneaz la furnizor trebuie s
îndeplineasc condiiile de calitate in conformitate cu nomenclatorul de materiale prev zute în anexa 2 din Decretul
418/80 úi cu prevederile standardelor respective de materiale :
- balast STAS 662—32
- piatr spart STAS 667—84
- ap STAS 790—84
Verificarea calitii materialelor se face pe toat  durata execuiei lucrrilor de ctre laboratorul de úantier,
laboratorul central al întreprinderii sau de alte laboratoare de specialitate.
3.6. Execuia straturilor de fundaie din balast úi piatr spart se va face în conformitate cu STAS 6400—84, pct. 3
iar a fundaiilor de balast stabilizat cu zgur  granulat în conformitate cu instruciunile tehnice departamentale nr.
127—79.
3.7. Pentru o bun comportare a fundaiei atât în timpul execuiei cât úi în timpul exploatrii este strict necesar s
se execute evacuarea prin drenare a apelor din funda ie. Pentru acest scop stratul inferior al funda iei se execut
pe întreaga lime a platformei la cota superioar fundului úanurilor sau drumurilor sub rigole. n cazul când acest
lucru nu este posibil se vor executa drumuri transversale deasemeni deasupra fundului úanurilor sau drenurilor
sub rigole.
3.8.rcare
înc Capacitatea
pe placportant  semdetermin
 sau prin surarea deflexiunilor
prin msurarea modulelor de deforma
cu deflectometrul ie linear
cu pârghie  echivalente
sau cu prin
deflectograful metoda de
Lacroix.
Aceste determinri trebuie fcute atât înainte de începerea execu iei stratului inferior al fundaiei (pct. 2.9) cât úi
dup terminarea acestuia. De asemeni determinri trebuie fcute pe toate stratele de fundaie inclusiv pe stratul
superior al fundaiei.
Rezultatele tuturor msurtorilor, determinrilor, verificrilor vor fi inute la zi în documentaia de control úi vor fi
consemnate în procesele verbale de recep ie pe faze pentru lucrrile ascunse.
ANEXA IV-5-1

STAS 6400-84Lucrri de drumuri. Straturi de baz úi de fundaie. Condiii tehnice generale.

STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii generale.
STAS 662-82 Lucrri de drumuri Agregate naturale neprelucrate.
STAS 667-84 Piatr natural pentru drumuri. Condiii generale.
STAS 790-84 Ap pentru mortare úi betoane.
STAS 187-79 Instruciuni tehnice departamentale.
[top]
CAPITOLUL 6. LUCRRI ACCESORII PENTRU FUNDAII (BATADOURI ùI INCINTE DE

FUNDAII)
1.1. Prevederile de la acest capitol se aplica la batardourile úi incintele de fundai alctuite cu palplanúe de metal
sau de lemn cu îmbinri pe toat lungimea care s nu permit infiltraii de ap.
1.2. Infigerea palplanúelor se realizeaz prin batere cu maiul, cu sond, sau prin vibrare.
1.3. Batardourile se realizeaz pentru a servi la execu ia chesoanelor úi pentru a menine platforma de lucru
deasupra nivelului apelor la viituri.
1.4. Incintele de fundaii realizate cu palplan úe se execut în terenuri cu pânz freatic úi servesc la realizarea în
uscat a fundaiilor directe sau a radierelor în care se înglobeaz capetele piloilor. In terenurile f r pânz freatic,
incintele se realizeaz cu dulapi.
2. Prevederi comune
2.1. Batardourile úi incintele de fundaii vor fi amplasate pe baza operaiunilor de tasare.
2.2. Amplasamentul va fi predat prin proces verbal executantului.
2.3. Dimensiunile în plan fi úele palplanúelor úi sprijinirile pereilor vor fi conform proiectului iar îmbin rile dintre
palplanúe vor fi corect executate. Calitile materialelor vor fi corespunztoare prevederilor proiectului.
3. Verificri ce se execut 
3.1. La verificarea batadourilor se vor avea în vedere urm toarele:
a — procesul verbal de predare a amplasamentului ;

b — dac s-a respectat cota la nivelul platformei de lucru prev zut în proiect;
c — fiúa palplanúei realizat sub fundul albiei úi dac aceasta este în concordan cu prevederile proiectului.
Fiúa palplanúei va rezulta din procesul verbal încheiat de executant úi dirigintele de úantier.
La verificarea incintelor de fundaii realizate cu palplanúe se vor avea în vedere urm toarele :
a — procesul verbal de predare a amplasamentului;
b — dimensiunile palplanúelor (dulapilor) dac sunt conform proiectului ;

c — dac s-a respectat cota la partea superioar  a incintei, prevzut în proiect;

d — fiúa palplanúei realizat sub nivelul spturii din incint úi dac aceasta este în concordan cu prevederile din
proiect; fiúa palplanúei va rezulta din proces verbal încheiat de executant úi dirigintele de úantier :
e — dac sprijinirile pereilor incintei sunt conform prevederilor proiectului în ceea ce prive úte :
{ calitatea materialelor folosite ;
dimensiunile cadrelor úi úpraiurilor ;

{
{ alctuirea îmbinrilor ;
{ poziia planurilor în care s-au a úezat cadrele úi úpraiurile.
3.4. La incintele de funda ii în terenuri care nu au pânz  freatic pereii vor fi cptuúii cu dulapi joantivi sau cu
interspaii úi se vor face conform prevederilor de la pct. a, b úi c de mai sus.
[top]
CAIETUL V BETON SIMPLU, BETON ARMAT ùI BETON PRECOMPRIMAT

CAPITOLUL 1 - BETOANE CU AGREGATE NATURALE PENTRU CONSTRUCII DE
CLDIRI (LOCUINE SOCIAL CULTURALE, INDUSTRIALE, AGROZOOTEHNICE)
1.1. Prevederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucr rilor de beton simplu; beton armat sau beton
precomprimat în condiiile prevzute la pct. 1,4. din caietul I al prezentului normativ.
1.2. Pentru alte categorii de lucrri precum úi pentru cazurile speciale menionate în normativul C 140—86, pct. 1.8
se vor aplica prescripii tehnice specifice sau în lipsa acestora condiii tehnice speciale.
2. Reguli de verificare
2.1. Verificarea calitii materialelor componente úi a betonului se va face in conformitate cu prevederile din anexa
X.l. Normativ C 140—86.
n cazurile în care Ioturile de materiale aprovizionate (o el-beton, ciment, agregate, aditiv sau elemente
prefabricate) nu îndeplinesc condiiile de calitate garantate, se va interzice sau se va sista utilizarea lor úi se va in
cunoútina productorul, beneficiarul úi organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calit ii
Produselor. In cunoútina constatarea se va face în termen de max. 48 ore de la constatare.
In conformitate cu prevederile art. 89 al. 2. din legea 8/1977, furnizorii sunt obliga i ca în termen de 15 zile de la
primirea comunicrii unitii de construcii-montaj, s remedieze sau s înlocuiasc materialele sau elementele de
construcii necorespunztoare din punct de vedere calitativ.
2.2. Fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton úi beton armat constituie în majoritate lucr ri care devin
ascunse, astfel încât verificarea calit i: acestora trebuie s fie consemnat în procese verbale de recepie
calitativ, încheiate între delegaii beneficiarului úi constructorului. Nu se consider valabile procesele verbale de
recepie calitativa încheiate numai de constructor.
Nu se admite trece-rea la o nou faz de execuie înainte de închiderea procesului verbal referitor la faza
precedent dac aceasta urmeaz s devin o lucrare ascuns.
In procesele verbale se vor preciza concret verificrile efectuate, constatrile rezultate úi dac se admite trecerea
Ia executarea fazei urmtoare, în conformitate cu precizrile de la pc:t. 2.3., 2.4., 2.7.. 2.8.
Dac se constat neconcordane fa de proiect sau prevederile prescripiilor tehnice se vor stabili úi consemna
msurile necesare de remediere conform art. 50 din Legea nr. 8. Dup  executarea acestora se va proceda la o
nou verificare úi încheierea unui nou proces verbal.

2.3. La terminarea executrii cofrajelor se va consemna în procesul verbal constatrile cu privire la :
a) alctuirea elementelor de susinere úi sprijinire ;
b) încheierea corect a elementelor cofrajelor úi asigurarea etanúeitii necesare ;
c) dimensiunile în plan úi ale seciunilor transversale;
d) poziia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunz toare situate la nivelele inferioare ;
e) poziia golurilor.
2.4. La terminarea montrii armturilor se va consemna în procesul verbal constat rile rezultate în urma
verificrilor efectuate cu privire la :
a) numrul, diametrul úi poziia armturilor în diferitele seciuni transversale ale elementelor structurii ;
b) distana dintre etrieri, diametrul acestora úi modul lor de fixare ;
c) lungimea poriunilor de bare care depúesc reazemele sau care urmeaz a fi înglobate în elemente ce se toarn
ulterior ;
d) poziia înndiilor úi lungimile de petrecere a barelor ;
e) calitatea sudurilor;
f) numrul úi calitatea legturilor dintre bare ;
g) dispozitivele de meninere a poziiei armturilor în cursul betonrii;
h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton úi dimensiunile acestuia ;

i) poziia, modul de fixare úi dimensiunile pieselor înglobate.
2.5. Înainte de începerea betonrii se va verifica dac  sunt pregtite corespunztor suprafeele de beton turnate
anterior úi cu care urmeaz s vin în contact betonul nou, respectiv dac :
- s-a îndeprtat stratul de lapte de ciment;
- s-au îndeprtat zonele de beton necompactat;
- suprafeele în cauz prezint rugozitatea necesar asigurrii unei bune legturi între betonul nou úi cel vechi úi
sunt în stare umed.
2.6. În cursul betonrii elementelor de construcii se va verifica dac :
a) datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund celor prev zute úi nu s-a depúit durata admis
de transport;
b) lucrabilitatea betonului corespunde celei prev zute ;
c) condiiile de turnare úi compactare asigur evitarea oricror defecte ;
d) se respect frecvena de efectuare a încercrilor úi prelevrilor de probe, conform prevederilor din anexa X.l.
Normativ C 140—86.
e) sunt corespunztoare msurile adoptate de meninere a poziiei armturilor, dimensiunilor úi formei cofrajelor ;

f) se aplic corespunztor msurile de protecie a suprafeelor libere ale betonului proaspt.
n condica de betoane se va consemna :
- bonurile de transport corespunz toare betonului pus în lucrare ;
- ora începerii úi terminrii betonrii ;
- probe de beton prelevate ;
- msurile adoptate pentru protecia betonului proaspt;
- evenimente intervenite (întreruperea turnrii, intemperii etc.);
- temperatura mediului (în perioada de timp friguros).
În cazurile în care conductorul punctului de lucru rspunde direct úi de prepararea betonului, acesta este obligat
s verifice în paralel calitatea cimentului úi a agregatelor cf. prevederilor de la Cap 4. — Normativ C 140—86
precum úi modul de dozare, amestecare úi transport al betonului. Constat rile acestor verificri se înscriu în
condica de betoane.
2.7. La decofrarea oricrei pri de construcie se va verifica úi consemna în proces verbal :
a) aspectul elementelor, semnalându-se dac  se întâlnesc zone de beton necorespunztoare (beton necompactat,
segregat, goluri, rosturi de betonare etc.) ;
b) dimensiunile seciunilor transversale ale elementelor ;
c) distanele dintre diferitele elemente ;
d) poziia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pere i) în raport cu cele corespunztoare situate la nivelul imediat
inferior ;
e) poziia armturilor care urmeaz a fi înglobate în elemente ce se toarn ulterior ;
f) poziia golurilor de trecere.
Verificrile de la poz. b)...f) se efectueaz  prin sondaj. La consemnarea constat rilor se va ine seama de
precizrile din anexa X.3. úi X.4. din Normativul C 140-86.
2.8. La terminarea montrii elementelor prefabricate se vor consemna în proces verbal constatrile verificrilor
efectuate cu privire la :
a) poziia în plan a axelor elementelor ;
b) respectarea cotelor de nivel;
c) verticalitatea sau orizontalitatea elementelor dup  caz;
d) respectarea lungimilor de rezemare ;
e) respectarea dimensiunilor spa iilor de monolitizare.
La aceste verificri se va ine seama de precizrile din anexa X 3, úi X.4. Normativ C 140—86.
2.9. Criteriile pentru aprecierea calit ii betonului sunt precizate în anexa X.5. din Normativ C 104—86 úi se refer
la verificarea îndeplinirii condiiilor tehnice privind caracteristicile betonului în stare proaspt sau întrit.

2.10. In vederea asigurrii calitii lucrrilor de beton úi beton armat este obligatorie efectuarea unui control
operativ úi adoptarea de msuri în conformitate cu prevederile din anexa X.6. urmrindu-se :
- evitarea livrrii sau punerii în oper a unui beton ale crui caracteristici în stare proaspt nu îndeplinesc
condiiile impuse ;
- adoptarea de msuri operative, la sta ia de betoane pentru corectarea compoziiei betonului sau a condi iilor de
preparare ;
- sesizarea cazurilor în care betonul prezint rezistene sub limitele admise, fiind necesar analizarea de ctre
proiectant a msurilor sau condiiilor ce se impun pentru asigurarea rezisten ei, stabilitii úi durabilitii elementului
sau construciei.
2.11. Calitatea betonului pus în lucrare, se apreciaz  inând seama de :
- concluziile analizei efectuate conform prevederilor din anexa X.7. — Normativ C 140—86, asupra rezultatelor
încercrii probelor de control, prezentate în buletinul unic emis de laborator, sau
- concluziile interpretrii rezultatelor încercrilor nedistructive, sau încercrilor pe carote, dac s-a cerut efectuarea
lor în cadrul controlului operativ sau prin proiect.
2.12. Rezultatul aprecierii calitii betonului pus în lucrare, se consemneaz  într-un proces verbal încheiat între
beneficiar úi constructor.
Dac nu sunt îndeplinite condiiile de calitate se vor analiza de ctre proiectant msurile ce se impun.
2.13. Recepia structurii de rezistent, se efectueaz pe întreaga construcie sau pe pri de construcie (fundaie,
tronson, scar etc), în funcie de prevederile programului privind controlul de calitate pe úantier, stabilit de
proiectant împreun cu beneficiarul úi constructorul.
Aceast recepie are la baz examinarea direct efectuat de cei trei factori pe parcursul execu iei. Suplimentar se
va verifica :
- existena úi coninutul proceselor verbale de recepie calitativ, privind : cofrajele, armarea, aspectul elementelor
dup decofrare precum úi de apreciere a calitii betonului pus în lucrare ;
- existena úi coninutul certificatelor de calitate, în construcii ;
- constatrile consemnate în cursul execuiei de ctre beneficiar, proiectant, CTC, sau alte organe de control;
- confirmarea prin procese verbale a executrii corecte a msurilor de remedieri prevzute în diferitele documente
examinate ;
- consemnrile din condica de betoane ;

- dimensiunile de ansamblu úi cotele de nivel ;
- dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului ;
- poziia golurilor prevzute în proiect;
- poziia relativ, pe întreaga înlime a construciei, a elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pere i),
consemnându-se eventualele dezaxri;
- încadrarea în abaterile admise conform anexei X.3. din Normativul C 140—86 ;
- comportarea la proba de umplere cu ap , în cazul recipien ilor ;
- respectarea condiiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compozi ia betonului,

gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.;
- orice alt verificare care se consider necesar.
2.14. Verificrile efectuate úi constatrile rezultate la recepia structurii de rezisten se consemneaz într-un
proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant úi constructor, precizându-se în concluzie dac  structura în cauz
se atest sau se respinge.
În cazurile în care se constat deficiene în executarea acestora se va proceda la o nou  recepie.
2.15. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrri (ziduri, tencuieli, protecii, finisaje etc.) este admis  numai in
baza dispoziiei de úantier date de beneficiar úi proiectant.
Aceast dispoziie se va da dup încheierea recepiei structurii de rezisten , sau în cazuri justificate, dup 
încheierea recepiei pariale a structurii de rezisten.
Recepia parial va consta din efectuarea tuturor verific rilor artate la pct. 2.13. cu excepia examinrii
rezistenelor betonului la vârsta de 28 zile care se va face la recep ia definitiv a structurii de rezisten.
În asemenea
ulterioare úi care ii,se
situanu proiectantul
vor acoperivadecât
preciza
dupunele p ri derecep
 încheierea elemente asupracarora
iei definitiv s se poat efectua determinri
structurii.
3. Controlul lucrrilor de torcretare
3.1. Controlul executrii úi recepionarea lucrrilor de torcretare se execut pe baza prevederilor cap. 10 din
Normativul C. 140—86 úi a urmtoarelor precizri.
3.2. Principalele obligaii ce revin conductorului tehnic al lucrrii în ceea ce prive úte controlul calitii în timpul
execuiei sunt :
- s verifice funcionarea normal a instalaiilor de torcretare ;
- s verifice calificarea echipei de torcretare ;
- s asigure buna desfúurare a lucr rilor de torcretare în conformitate cu prevederile prezentelor instruc iuni
tehnice.
3.3. Verificarea calitii mortarelor úi betoanelor torcretate úi a aderenei lor la suprafaa suport se va face prin
ciocnirea suprafeei. Poriunile care la aceast verificare prezint un sunet dogit se vor îndeprta úi repara prin
retorcretare. Repararea se va face cu aplicarea prevederilor de la cap. 6 instruc iunilor tehnice C 130—78.
Pentru lucrri speciale, prin proiect se poate prevedea controlul calit ii torcretului prin carote extrase din lucrare.
ANEXA V-I-l
LISTA REGLEMENTARILOR DE BAZ
1. STAS 1799—81 Construcii de beton, beton armat úi beton precomprimat. Tipul úi frecvena încercrilor pentru
verificarea calitii materialelor úi betoanelor.
2. STAS 1275-81 Încercri pe betonul întrit. Determinarea rezistenelor mecanice.
3. STAS 6657/1-76 Elemente prefabricate din beton, beton armat úi beton preeomprimat. Condiii tehnice generale
de calitate.
4. STAS 6657/2-75 Idem. Controlul statistic de recepie al caracteristicilor geometrice.

5. STAS 6657/3-71 Idem. Procedee úi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.

6. STAS 1336-80 Construcii. Încercarea in stu a construciilor prin încercri statice.
7. STAS 1910-83 Poduri de beton, beton armat úi beton precomprimat. Suprastructura. Condi ii generale de
execuie úi de recepie.
8. STAS 3519-76 Idem. Verificarea impermeabilitii la ap.
9. STAS 8036-81 Beton celular autoclavizat. Gazbeton. Condiii generale de calitate.

10. STAS 6652/1-82 Încercarea nedistructiv a betonului. Metode de încercare. Clasificare úi indicaii generale.
11. STAS 7563-80 Încercri ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezisten ei la compresiune.
12 C 1740-86 Normativ pentru executarea lucr rilor de beton úi beton armat.
13. C 21-77 Normativ pentru executarea lucr rilor de beton precomprimat. (Buletinul Construciilor nr. 11/1977 úi
broúura nr. 158/1977).
14. C 28-83 Instruciuni tehnice pentru sudarea arm turilor de oel-beton. (Buletinul Construciilor nr. 6/1983).
15. C 54-80 Instruciuni tehnice pentru încercarea betoanelor prin extragere de carote. (Buletinul Construciilor nr.
8/1980).
16. C 117-70 Instruc iuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton
armat (Buletinul Construciilor nr. 9/1970).
17. C 26-72 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive (Buletinul Construc iilor nr. 8/1985)
18. C 11-74 Instruc iuni tehnice privind alctuirea úi folosirea in construcii a panourilor din placaj pentru cofraje
(Buletinul Construciilor nr. 4 1973).
19. C 155-81 Instruc iuni tehnice pentru prepararea úi folosirea betoanelor cu granulit. Instruc iuni tehnice pentru
proiectarea elementelor din beton úi beton armat cu granulit clasa A 3 a (Buletinul Construciilor nr. 4/1982).
20. P 59-80 Instruciuni tehnice pentru proiectarea úi folosirea armrii cu plase sudate a elementelor din beton
(Buletinul Construciilor nr. 4/ 1981).
21. C 41-76 Normativ pentru alctuirea, executarea úi folosirea cofrajelor glisante (Buletinul Construc iilor nr. 11—
12/1976).
22. C 156-72 Îndrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3—71. Elemente prefabricate din. beton, beton
armat úi beton precomprimat." Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice (Buletinul
23. C 162-73 Normativ privind alc tuirea, executarea úi folosirea cofrajelor metalice plane pentru perei din beton
monolit la cldiri. (Buletinul Construciilor nr. 7/1974).
[top]
CAPITOLUL 2 : BETOANE REFRACTARE, REFRACTARE-TERMOIZOLATOARE,

TERMOIZOLATOARE
1.1. Prezentul capitol se refer la condiiile de calitate úi la verificrile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata
îndeplinirea acestor condiii, la lucrrile cu betoane refractare úi betoane termorezistente, corespunztor

urmtoarelor tipuri, standarizate pân în prezent:
Beton termorezistent uúor, pe baz de diatomit cu liant stabilizat STAS 7980/1-78 ;

{
{ Betoane termorezistente dense, silicoaluminoase STAS 7981-76;
{ Betoane termorezistente silicoalummoase, dense, betoane cu ciment refractar STAS 7981/2-80 ;

{ Betoane refractare, silico-aluminoase u úoare STAS 11485/31 ;
{ Betoane termorezistente silicoaluminoase, u oare STAS 11486-81 ;
ú STAS 11209-79.
{ Betoane refractare silico-aluminoase, dense
1.2. Prevederile se aplic la betoanele turnate, torcretate, stampate úi prefabricate.
1.3. Pentru alte tipuri de betoane refractare, termorezistente, etc, condi iile de calitate úi de verificare se vor indica
prin proiectele de execuie sau normele tehnice speciale ale furnizorului.
2. Condiii úi verificri privind calitatea materialelor utilizate
2.1. Controlul calitii materialelor se efectueaz în conformitate cu prevederile din standardele men ionate Ia punct
1.1 úi în conformitate cu STAS 619G-81.
2.2. La úantier, verificarea calitii materialelor are la baz certificatul de calitate, emis de furnizor, ce trebuie s 
însoeasc în mod obligatoriu fiecare livrare de betoane refractare úi termorezistente.
In certificatul de calitate se va consemna sortimentul de beton úi standardul respectiv, data fabrica iei, furnizorul,
masa net úi alte eventuale date ca : termen de garan ie, etc.
In caz de dubii sau de lips  a certificatului de calitate se va recurge la prelevarea de probe — în conformitate cu
modul úi cantitatea prevzut în standarde — ce vor fi trimise la un laborator de specialitate pentru verificare.
Este interzis utilizarea betoanelor refractare úi termorezistente care au fost livrate fr certificatul de calitate
respectiv sau fr avizul unui laborator de specialitate.
2.3. Este interzis utilizarea betoanelor refractare úi termorezistente al cror termen privind durata de depozitare
este depúit. Aceast prevedere se refer în special la liantul livrat separat de agregate precum úi la betoanele
livrate gata preparate, în sensul livr rii în amestec prealabil a agregatului úi liantului.
2.4. Probele de laborator cât úi certificatele de calitate trebuie s  se refere la to i componenii ce alctuiesc
betoanele refractare úi termorezistente ce se livreaz sub form ele componeni separai.
2.5. Verificarea calitii betoanelor revine comisiei de recepie a materialelor, stabilit prin decizie emis de unitatea
respectiv, úi conductorului tehnic al lucrrii, cruia îi revine úi obligaia de a asigura úi controla utilizarea tipurilor
úi sortimentelor de betoane prevzute în proiectul de execuie.
2.6. Betoanele livrate sub form de prefabricate se vor recepiona „bucat cu bucat” in conformitate cu precizrile
din proiectul de execu ie úi cu cele din Normele de fabrica ie privind defectele limit admise, ca : rupturi, útirbituri,
segregri, fisuri, sprturi, precum si cu toleranele dimensionale.
In cazul în care lipsesc indica iile privind defectele úi toleranele admise sau în cazul în care acestea depúesc
limitele prevzute în proiectul de execuie sau în normele de fabrica ie, folosirea prefabricatelor respective se va
face numai cu acordul scris al proiectantului úi beneficiarului dup o examinare úi analiza atent a situaiei la faa
locului de ctre aceúti factori.
3. Condiii úi verificri privind pregtirea lucrrilor
3.1. Transportul, depozitarea úi manipularea materialelor utilizate trebuie s se fac în strict concordan cu
prevederile din standardele men ionate la pct. 1, cu instruciunile speciale ale furnizorilor úi cu prevederile din
proiectele tehnologice ale executantului.
3.2. In acest sens se vor asigura úi verifica urmtoarele condiii :

- ferirea de umezeal úi intemperii a materialelor ; se interzice utilizarea celor degradate din motivele men ionate,
în special a liantului sau a betoanelor gata amestecate care au suferit deja efectul de priz , datorit umezelii ;
- pstrarea materialelor în ambalajele în care au fost livrate pân  la începerea operaiilor de preparare úi de punere
în oper.
Se va controla depozitarea în stive úi folosirea materialelor în ordinea sosirii, pentru a se evita dep úirea
termenului de garanúie
fabricaie, cantitate privind durata
i termenul de depozitare.
de garan ie, în coresponden stivcu certificatul
Fiecare  decalitate
va fi etichetat cu sortimentul respectiv,
úi celelalte acte dedata de
livrare
din partea furnizorului ;
- utilizarea de scule, utilaje úi mijloace de transport curate, în scopul feririi cu des vârúire a produselor úi
componenilor de murdrire sau de includerea unor corpuri str ine ;
- existena la locul de preparare a utilajelor prev zute în proiectul tehnologic (tip de betonier  sau malaxor) precum
úi a mijloacelor de cântrire pentru dozarea gravimetric sau a vaselor pentru dozarea volumetrica echivalent  ;
- existena úi afiúarea reetei de preparare a betoanelor refractare úi termorezistente la locul de preparare cu

indicaiile gravimetrice úi volumetrice necesare, precum úi realizarea condiiilor de dozare corespunztoare a apei
necesar amestecului, în proporiile indicate în reete ;
- verificarea cunoútinelor de specialitate a muncitorilor utilizai, în domeniul depozitrii, transportului, manipulrii úi

preparrii betoanelor refractare úi termorezistente precum úi în ceea ce priveúte cunoaúterea reetelor de preparare
úi a ordinei în care se face amestecul úi omogenizarea ;
- în toate cazurile se va proceda la definitivarea reetei de preparare a betoanelor pe baza unor probe preliminare,
care vor asigura între altele lucrabililatea betonului f r majorarea dozrii apei în detrimentul rezistenei betonului;
- deasemenea, în toate cazurile se vor preleva cuburi de prob , etalon, úi de verificare pe parcurs, ce vor fi trimise
la un laborator de specialitate pentru a se face determin rile necesare (rezistena la compresiune úi uzur,
conductivitate termic, densitate aparent, porozitate, etc.) pentru fiecare zon  din agregatul termic respectiv,
organizându-se evidena betoanelor folosite pe zone úi a verificrilor úi determinrilor aferente, precum úi evidena
nominal a echipelor ce au executat diferitele zone ale cuptorului.
4. Condiii úi verificri privind punerea în oper a betoanelor refractare úi termorezistente
4.1. Verificarea condiiilor de front de lucru constând în verificarea, dup  caz, a fundaiilor din beton, a mantalei
metalice, a construciilor metalice etc. se va face în condi iile prevzute în proiectul de execuie úi proiectul
tehnologic.
În acest sens se specific :
- fundaiile din beton nu trebuie s prezinte crpturi úi fisuri sau segregri úi tendine de tasare diferen iat.
Suprafaa betonului trebuie s  fie plan úi perfect nivelat. De asemenea trebuie s  existe rosturile de dilatare
prev zute
indicat în în proiect, precum úi golurile, orificiile, etc. prev zute în detaliile proiectului, de dimensiunile úi la poziia
acesta
- carcasele metalice trebuie s corespund prevederilor proiectului de execuie, verificându-se prin msurtori
exacte dimensiunile, echidistanele verticalitatea sau orizontalitatea, planeitatea orificiile (pozi ionarea úi
dimensiunile acestora) etc.
Toate sudurile trebuie s fie complet terminate, curite, polizate, fr bavuri úi denivelri.
Ovalizrile eventuale ale tubulaturilor trebuie s se inscrie în toleranele admisibile iar determinrile s se fac pe
baza condiiilor speciale prevzute în caietul de sarcini ;
prev zute iile

- construc metalice
în mod trebuiesc
expres complet
in proiectul terminate
de execu cu toate
ie sau îmbin tehnologic,
în proiectul rile úi sudurile executate
în care — exceptând
montajul este indicatcazurile
s  se
efectueze dup executarea betonului, din motive de etapizare, care s  fac posibil executarea lucrrilor ;

- se va verifica existena ancorajelor úi ancorelor sau a digelor de ancorare, sudate pe carcasa metalic , de tipul,
dimensiunile úi la echidistan a prevzut în proiect ;
- se va controla, totodat, respectarea condiiilor de predare-primire a frontului de lucru înscrise în Instruciunile

metodologice aprobate cu Ordinul MCInd. nr. 1204/D/198Q, completate cu Indica iile tehnice suplimentare difuzate
de MCInd — Direc ia tehnic cu nr. 1116/E/aprilie 1981 ;
-proces-verbal
predarea-primirea frontului
încheiat de lucru
în acest sens, înúi vederea
numai dupexecut rii lucrrilor
 efectuarea de betonare
tuturor se va
completrilor úi face numai pe
remedierilor baz de
impuse de
respectarea condiiilor de calitate a fronturilor de lucru ;
- procesul-verbal va trebui s confirme c suportul lucrrilor de betonare ce urmeaz  a se executa corespunde

întocmai prevederilor proiectului úi prescripiilor tehnice, c a fost curat úi corect pregtit.
4.2. În cazul constatrii unor tolerane ce depúesc limitele admise în proiect se va proceda la remedieri sau la
consultarea proiectantului, continuarea lucr rilor fiind permis numai cu avizul scris al beneficiarului úi
proiectantului.
4.3. Pe parcursul executrii propriu-zise a lucrrilor se vor face verificri periodice, la intervale în raport cu volumul
úi importana lucrrii privind meninerea condiiilor iniiale la cofraje, carcase, construcii metalice, etc.
- se vor verifica rosturile de lucru úi rosturile de dilatare, turnarea în carouri alternante în úah a betonului turnat sau
torcretat, respectarea grosimilor si a celorlalte dimensiuni;
- se vor verifica condi iile de aderena a betonului la suport sau între straturi, verificându-se úi operaiile de
asperizare a suprafeelor executate anterior, în scopul aderenei corespunztoare a stratului urmtor, precum úi
efectuarea operaiilor de stropire cu lapte de ciment în astfel de situaii;
- se va controla temperatura mediului ambiant care nu trebuie s coboare sub ± 5°C úi s nu depúeasc limita de
+ 330C. Se recomand efectuarea lucrrilor la temperaturi între + 15°C úi + 250C;
Este
decâtinterzis
cele men efectuarea sus,rilor
ionate mailucr fr de preparare
asigurarea úi m
unor punere în închidere
suri de oper a betoanelor
úi înclzire în alte condi
corespunz ii de; temperatur 
toare
- în cazul betoanelor torcretate úi a celor stampate se va controla modul de func ionare corect a aparatelor
precum úi modul de utilizare a acestora (distan a duzei fa de suprafaa de tocretat, poziia perpendicular a
ajutajului sau a tijei ciocanului de stampat fa de suprafaa suport, etc).
- în cazul betoanelor sub form de prefabricate se vor controla dimensiunile acestora úi toate celelalte detalii în
raport cu desenul piesei respective. Piesele fisurate sau cr pate nu vor fi utilizate ;
- în cazul betoanelor ancorate cu agrafe úi cârlige metalice sau ceramice se va controla pozi ionarea acestora úi
fixarea lor în conformitate cu prevederile din proiect;
- se vor controla msurile ce se impun în vederea meninerii umiditii betonului pe perioada de priz úi de întrire
a acestuia, cu deosebire în cazul betoanelor cu cimenturi aluminoase úi super aluminoase, cunoscute ca exoterme,
fapt ce provoc deshidratarea betonului înainte de realizarea prizei hidraulice a liantului având ca efect reducerea
rezistenei mecanice úi termice;
- se va controla compactitatea betonului prin cioc nire ;dup întrire, sunetul rezultat trebuie s fie un sunet metalic
în caz contrar se vor lua msuri de îndeprtare a betonului din zona respectiv úi se va reface betonarea ;
- este interzis utilizarea betoanelor a c ror priz a început înainte de punerea în oper  sau a acelora utilizate în
ziua precedent, prin adugare de ap.
Se recomand, în schimb, reomogenizarea betonului înainte de punerea în oper prin turnare, dar fr modificarea
reetei prin adugarea de ap  sau alt component.
5. Condiii úi verificri pe faze de lucrri úi pentru lucrri ascunse

5.1. Controlul execuiei úi verificarea calitii lucrrilor se va face pe tot parcursul lucrrilor prin autocontrolul
efectuat, de executant. în aceiaúi msur, C.T.C. úi delegatul beneficiarului supravegheaz, controleaz úi
particip la recepia lucrrii.
În plus, se vor efectua controale úi verificri pe fiecare faz de lucrri sau la punctele deosebit de importante din
structura lucrrii precum úi la elementele ce devin lucr ri, ascunse prin executarea ulterioar  a altor lucrri sau
elemente de structur.
Indicarea fazelor de lucr ri, a zonelor, a lucr rilor ascunse etc. ce vor necesita verific ri speciale se va face de
ctre proiectant prin introducerea în proiectul de execu ie a Programului privind controlul tehnic de calitate, în
conformitate cu prevederile din Legea nr. 8/1977 pentru asigurarea durabilit ii, siguranei în exploatare,
funcionalitii úi calitii construciilor.
n acest sens, se exemplific executarea cofrajelor úi a tiparelor, poziionarea úi sudarea corect a agrafelor úi
ancorelor metalice sau ceramice, executarea succesiv a straturilor de betoane termoizolatoare úi a betoanelor
refractare care le acoper pe cele dintâi etc.
5.2. Pentru aceste lucrri úi, în special pentru cele ce devin lucrri ascunse prin acoperirea lor cu alte elemente de
structur sau alte lucrri, calitatea lor úi corespondena cu prevederile proiectului va fi atestat  printr-un proces
verbal ce se va încheia între executant úi beneficiar.
5.3. Verificarea lucrrilor ascunse se va face în conformitate cu „Instruc iunile pentru verificarea calitii úi
recepionarea lucrrilor ascunse la construcii úi instalaii „aferente", urmrindu-se :
- existena úi examinarea documentelor de atestare a calit ii materialelor utilizate úi a corespondenei lor cu
prevederile proiectului úi prescripiilor tehnice ;
- examinarea vizual úi prin msurtori a elementelor componente ale lucr rii ascunse din punct de vedere al
poziionrii, formei, dimensiunilor úi a celorlalte condiii de calitate ;
- verificarea rezultatelor probelor de control.
Verificarea se va face în cel mult 7 zile înaintea opera iei de acoperire sau înglobare a lucr rilor verificate în alte
elemente de structur sau de alte lucrri.
n toate cazurile în care se constat  deficiene sau abateri peste limitele admise sau neîncadrarea în prevederile
proiectelor de execuie sau a prescripiilor tehnice se va proceda Ia remedieri, fiind strict interzis a se executa orice
lucrri în continuare, care ar ascunde, prin acoperire sau înglobare, lucrarea defectuoas în cauz sau care ar
împiedica accesul la ea.
De asemenea, este cu des vârúire interzis a se proceda la executarea de lucr ri care s ascund defecte ale
lucrrilor de betonare efectuate, cum sunt chituirea superficial  a fisurilor, acoperirea acestora cu tencuieli, etc.
5.4. În toate cazurile în care defec iunile constatate pun în primejdie rezisten a, stabilitatea, durabilitatea sau
func ionalitatea obiectului lucrrile de remediere se vor executa numai cu acordul scris úi pe baza detaliilor date de
proiectant.
Dup executarea remedierilor se va consemna într-un nou proces-verbal de lucr ri ascunse, corecta executare a
acestora.
5.5. Organele care efectueaz verificarea úi recepia lucrrilor ascunse precum úi controlul lucrrilor pe faze de
lucrri se vor indica de ctre proiectant în programul de control tehnic de calitate a lucr rilor sus menionate.
Este obligatorie participarea la aceste controale úi verificri a executantului úi beneficiarului, solicitându-se în raport
cu importana cazului respectiv úi prezena organelor CTC ale executantului, a proiectantului de specialitate úi
antreprenorului general, precum úi intervenia unui laborator de specialitate, în caz de necesitate, pentru lu ri de
probe (carote, cuburi, etc.) úi determinri în consecin.
5.6. Toate actele încheiate cu ocazia controalelor úi verificrilor ca : procese-verbale de lucrri ascunse, procese-
verbale de verificare pe faze de lucrri, procese verbale privind remedierea defeciunilor, precum úi certificatele de

calitate a materialelor úi certificatele de laborator se vor p stra îndosariate pentru a fi predate ulterior comisiei de
recepie preliminar a lucrrilor úi pentru a fi incluse în cartea tehnic a obiectivului.
6. Condiii úi verificri de efectuat la recepia preliminar a lucrrilor
6.1. Conductorul tehnic al lucrrii. în colaborare cu beneficiarul, este obligat a preg ti úi a preda comisiei de
recepie,însoite de borderou :
- Toate documentele încheiate pe parcursul execut rii lucrrilor inclusiv certificatele de calitate úi rezultatele
determinrilor de laborator, dispozi iile de úantier, procesele-verbale de lucr ri ascunse, de recep ie pe faze de
lucrri, de remedieri efectuate, inclusiv proiectul de execu ie, caietul de sarcini, etc. — efectuând úi o scurt
prezentare, sintetic, cu concluzii privind calitatea lucr rilor executate.
Proiectantul va prezenta de asemenea, la cererea comisiei de recep ie, o not ce va cuprinde precizri úi observaii
asupra calitii lucrrilor în cauz úi punctul su de vedere în legtur cu admiterea recepionrii lucrrilor.
6.2. Comisia de recepie va verifica existena documentelor de verificare úi va proceda la verific ri directe
efectuând úi eventuale sondaje pentru a-úi putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.
6.3. Comisialade
va proceda recepie preliminar
încheierea  va proceda,
procesului-verbal deie
de recep asemenea,
preliminarla verific ri similare
 respectiv. cu cele indicate la punctul 5 úi
n cazul în care comisia va constata necesitatea unei amân ri, a unor remedieri sau respingerea recep iei, se va
proceda la încheierea unui proces-verbal corespunz tor în care se vor indica msurile ce urmeaz a fi luate
precum úi termenele în care acestea vor fi realizate.
[top]
CAPITOLUL 3 BETOANE HIDROTEHNICE

Pentru betoane hidrotehnice se aplic  prevederile de la cap. 1 (Betoane cu agregate naturale) din prezentul
normativ completate cu prevederile instruciunilor departamentale PE 713—83 în cazul betoanelor construc iilor
hidrotehnice úi cu prescrip iile tehnice specifice în cazul altor construcii hidrotehnice de beton, anexate proiectelor.
2. Condiiile tehnice ale betoanelor hidrotehnice cât úi a materialelor componente vor fi stabilite în conformitate cu
STAS 6102—80 úi cu instruciunile PE 713—83 cap. 2—7.
3. Prepararea, transportul, punerea în oper  úi tratarea betonului hidrotehnic se va face în conformitate cu

instruciunile PE 713—83 cap. 8—10.
4. Controlul betonului hidrotehnic se efectueaz  prin controlul materialelor componente, prin controlul betonului
proaspiunile
instruc t si prin
PE 713-83
controlul
cap.betonului
11 úi 12 în rit în
întcare se conformitate
dau úi condiiile
cudestandardele
acceptare inînvederea
vigoarerecep anexa V-3) úi cu
(veziiei.
5. Este interzis utilizarea betoanelor hidrotehnice a cror termen privind durata de depozitare este dep úit.
Aceast problem se refer în special la liantul livrat separat de agregate precum úi la betoanele livrate gata
preparate în sensul livrrii în amestec prealabil a agregatului úi liantului.
ANEXA V.3-1
LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZA
1. STAS 6102—80 - Betoane pentru construcii hidrotehnice. Prescripii tehnice.
2. STAS 3011—83 - Cimenturi hidrotehnice úi cimenturi rezistente la sulfai.
3. STAS 227/1-5—73 - Cimenturi. Încercri fizice.

4. STAS 227/6—81 - Cimenturi. Determinarea rezistenelor mecanice pe mortare plastice.
5. STAS 1667—76 - Agregate naturale grele pentru betoane úi mortare cu liani minerali. Metode de încercare.
6. STAS 4606—80 - Agregate naturale grele pentru betoane úi mortare. Metode de încercare.
7. STAS 790—83 - Ap  pentru mortare úi betoane.
8. STAS 8625—70 - Aditiv plastifiant mixt pentru betoane (DI-SAN).
9. STAS 8626—70 - Lignosulfonat de calciu tehnic (LSC).
10. STAS 1759—80 - Încercri pe betoane. Încercri pe betonul proaspt.
11. STAS 547G—57 - Încercri de laborator ale betoanelor. Determinarea volumului de aer din betonul proasp t.
12. STAS 1275—81 - Încercri pe betoane. Încercri pe betonul intrit. Determinarea rezistenelor mecanice.
13. STAS 3510—76 - Încerc ri pe betoane. Determinarea gradului de impermeabilitate fa de ap .

  
14. STAS 3318—78 - Încercri de laborator ale betoanelor. Determinarea rezisten ei la înghe-dezghe (gelivitate).
15. STAS 3349 2—83 - Betoane de ciment. Prescripii pentru stabilirea agresivitii apei.
16. STAS 5440—70 - Betoane de ciment. Verificarea reaciei alcalii agregate.
17. PE 713—83- Instruciuni tehnice departamentale privind execuia úi controlul betoanelor construciilor
hidroenergetice.
18. PE 707-71 - Normativ departamental pentru calculul elementelor de construc ii hidrotehnice din beton, beton
slab armat úi beton armat.
19. PE 714—82 - Instruciuni tehnice departamentale pentru r cirea betoanelor hidrotehnice masive.
[top]
CAIETUL VI. LUCRRI HIDROTEHNICE, HIDROENERGETICE, NAVIGAIE, PORTUARE,

METROU
CAPITOLUL 1 LUCRRI DE REGULARIZARE ùI ÎNDIGUIRE (REELE DE IRIGAII)
1. Date generale
1.1. Verificarea calitii lucrrilor din reelele de irigaie se efectueaz având la baz detaliile de execuie, modul de
aplicare a acestora, certificatele de calitate ale materialelor folosite ; probele de laborator privind calitatea
betoanelor úi a terasamentelor realizate.
1.2. Pentru urmrirea calitii lucrrilor executate se întocmeúte un grafic pe faze specifice de execu ie pentru
fiecare obiect úi categorie de lucrare.
1.3. Deosebit de controlul calit ii pe faze specifice, beneficiarul, proiectantul úi organul superior constructorului,
efectueaz inopinant controale pe parcursul realizrii lucrrii.
1.4. Controlul calitii se va efectua inând seama de prevederile din „Sistemul de eviden a in activitatea de control
tehnic al calitii construciilor" elaborat de LG.C.S.I.C. úi aprobat conform avizului nr. 271/21.06-80 al Comisiei
Guvernamentale pentru raionalizarea sistemului de eviden in unitile socialiste, publicat in Buletinul

Construciilor volumul 2/1981.
1.5. Verificarea va urmri realizarea parametrilor tehnici funcionali ai construciilor cât úi aspectul úi finisarea
acestora.
2. Verificarea calitii reelei de canale
2.1. Traseul canalelor.

Se va verifica prin coordonatele vârfurilor, respectarea elementelor curbelor, intersec iile traseului cu diferite
obstacole naturale sau artificiale úi modul de rezolvare a acestora (travrsri de vi, drumuri, ci ferate, conducte,
cable, reele electrice) etc.
Se va verifica distan a normal de la ampriza canalului úi zona de lucru pân la liniile electrice sau construciile úi
instalaiile învecinate.
Datele topografice de verificare se vor amplasa pe planul de situa ie al traseului canalului din DDE.
2.2. Profilul longitudinal al canalelor.
Se va verifica panta pe tronsoane, cotele fundului amplasamentul c derilor úi cotele aferente, cotele rambleelor úi
pantele acestora.
Verificarea se va materializa prin profile longitudinale ale canalelor, redactate la sc rile profilelor respective din
D.D.E.
2.3. Profilul transversal al canalelor.
Se va verifica limea la fund, limea coronamentelor, limea bermelor, înclinarea taluzurilor, modul de racordare
al biefurilor.
Verificarea
de un profilselavafiecare
face prin
500întocmirea
m úi prin de
profile transversale
de profile topografice
transversaleînde
fiecare bief(cu
de amplasament
canal, dar nu mai pu la
in
întocmirea sondaj stabilit
verificarea vizual).
2.4. Rambleele de pe canale
Se vor verifica în ce prive úte seciunile, cotele úi pantele, odat cu verificarea elementelor respective pentru tot
canalul, ca la paragrafele 2.1 — 2.3.
n plus, se va mai verifica natura p mântului din rambleu, dac este corespunztoare cu prevederile din avizul
geotehnic úi cu prevederile din D.D.E., amplasamentul, organizarea úi fixarea gropilor de împrumut; greutatea
volumetric în gropile de împrumut úi în rambleu.
2.5. Construciile hidrotehnice de pe canale
Se va verifica amplasamentul construciilor la poziia kilometric din DDE, realizarea construciilor din materialele,
la dimensiunile úi la cotele din DDE.
Pentru betoane se vor întocmi probele de laborator stabilite prin actele normative.
Pentru fundaii se va verifica natura materialului úi cota de fundare, conform cu avizul geotehnic úi cu datei-3 din
DDE. Verificarea se va face în prezena proiectantului si a beneficiarului.
2.6. Cptuúirea canalelor
Se va verifica, corespondena datelor tehnice ale c ptuúelii cu prevederile din DDE privind componen a úi calitatea
betoanelor, dimensiunile dalelor, grosimea stratului de beton în cadrul execut rii de cptuúeli cu maúini de betonat,
aúezarea úi dimensiunile rosturilor, modul de închidere a acestora ca material úi aúezare în oper.

n cazul cptuúirii cu dale prefabricate, se va verifica modul de realizare a acestora (armtura, betonul,
dimensiunile, tehnologia de execuie úi transport) úi calitatea dalelor înainte úi dup montaj.
In cazul utilizrii foliilor sau a izolaiilor hidrofuge se se verifica modul de aúezare úi legare (joantele) a fiecrui strat,
tratarea prealabil conform DDE a stratului de p mânt suport.
nainte de aplicarea cptuúelilor se va verifica finisarea canalului la dimensiunile úi cotele din DDE, inând seama
de grosimea cptuúelii.
2.7. Tehnologiile de execuie
Se va verifica respectarea prevederilor din DDE privind sistema de maúini utilizat, procesele tehnologice pentru
fiecare categorie de lucrri, distanele de transport úi organizarea execuiei pentru realizarea acestora dup
prevederile din antem surtori; miúcarea terasamentelor în lungul canalelor, amplasamentul, realizarea úi finisarea
depozitelor de terasamente úi a gropilor de împrumut, operaiile de finisare a terasamentelor, organizarea úi
realizarea compactrii rambleelor (umectare, numr de treceri, utilajul folosit).
3. Verificarea calitii reelei de conducte
3.1. Traseul conductelor

Se va verifica prin coordonatele vârfurilor de pe traseu ; coordonatele punctelor de distribu ie; interseciile traseului
cu diferite obstacole naturale sau artificiale úi modul de rezolvare a acestora (traversri de vi, de canale, de
drumuri úi ci ferate, alte conducte sau cable subterane).
Se va verifica unghiul realizat între conductele de ordin superior cu acelea de ordin inferior (CP cu CS ; CP úi CS
cu antene), paralelismul úi lungimea antenelor.
Datele topografice de verificare se vor amplasa pe planul de situa ie al reelei de conducte din D.D.E.
3.2. Profilul longitudinal al conductelor
Se va verifica panta conductelor pe tronsoane, cota s pturii respectiv adâncimea de ingropare, corespunztoare
adâncimii de înghe a zonei respective, realizarea liniei piezometrice conform prevederilor din D.D.E.
3.3. Tuburile puse în oper
Se va verifica natura materialului úi realizarea tronsoanelor de conducte la seciunile din DDE, modul de lansare,
pozare úi mufare a tuburilor, realizarea stratului suport al conductei clin balast, nisip sau prin compactare, conform
DDE.
Calitatea tuburilor se va verifica úi preliminarea punerii Ior în oper , eliminând tuburile degradate prin transport.
3.4. Accesoriile úi dispozitivele de protec ie

Se va verifica amplasamentul úi natura accesoriilor úi dispozitivelor de protecie, funcionalitatea úi etanúarea
acestora, distana între hidrani, marcarea vizibil a hidranilor, amplasarea în punctele de maxim úi respectiv de
minim a dispozitivelor de aerisire-dezaerisire úi a vanelor de golire, realizarea masivelor de ancoraj in
amplasamentul úi la dimensiunile proiectate, ancorarea corespunztoare a conductelor de masivele de ancoraj.
3.5. Probarea reelei de conducte
Probarea reelei se va face la presiune pe tronsoane úi pe total reea, la presiunile úi în condiiile stabilite prin acte
normative.
Realizarea capacitii de transport a debitelor úi realizarea presiunilor în punctele caracteristice se va face la

capacâtatea maxim a reelei (cu toate aripile în funciune) prin verificarea realizrii schemelor de udare proiectate.
In caz de strangulri pe reea, se vor localiza acestea úi se vor înltura.

3.6. Izolarea úi tratarea conductelor.
n cazul conductelor metalice se va verifica realizarea izola iei cu material úi punerea în oper în conformitate cu
prevederile din DDE. Se vor verifica amnunit legturile dintre tuburi (joantele) dup racordarea acestora prin
sudur.
In cazul unor ape agresive, se va verifica tratarea preliminar  corespunztoare a tuburilor din azbociment úi beton
armat.
3.7. Tehnologiile de execuie
Se va verifica modul de realizare al aúezrii úi racordrii tuburilor în oper, ca utilaj úi faze de execuie.
Se va verifica modul de acoperire al tuburilor, manual, în straturi compactate de 10 cm grosime pân  la a úezarea
unui strat de 30 cm grosime peste generatoarea superioar  a tuburilor úi realizarea în continuare a celorlalte faze
de execuie.
Se va verifica finisarea traseului dup terminarea lucrrilor.
[top]
CAPITOLUL 2 NIVELAREA TERENULUI PENTRU IRIGAREA PE BRAZDE ùI OREZARII

1.1. In cadrul prezentului normativ, prin nivelarea terenului pentru irigarea prin brazde úi inundare (orezrie) se
înelege o lucrare de terasamente prin care pe o suprafa  de teren cu pante neuniforme sau microrelief fr mântat,
se creeaz pante continui úi uniforme pe o direc ie sau pe dou direcii pentru a se crea condiii optime de
realizarea udrilor.
Nivelarea terenului se execut pe parcele de regul având o form rectangular úi o suprafa variabil.
1.3. În cazul irigrii prin brazde parcelele pot fi nivelate în una sau dou  direcii cu o suprafa de 0,3 ha — 4,0 ha.
1.4. In cazul irigrii prin inundare (orezrie) parcelele se niveleaz numai pe dou direcii, parcele având. Suprafee
cuprinse între 0,5 — 2,0 ha.
1.5. Parcelele sunt încadrate în schema de iriga ie constituit din trasee de conducte sau canale cu caracter
permanent sau provizoriu.
1.6. Controlul calitii lucrrilor de nivelare se refer în principal la
- modul în care se respect prevederile proiectului, caietelor de sarcini úi a instruciunilor de execuie, inclusiv
msurtorilor de verificare a suprafeei úi amplasrii parcelelor de nivelare úi a cotelor realizate ;
- documentele specifice de control a calit ii lucrrilor de nivelare constând din profile topografice executate prin
sondaj pe care s apar linia terenului nivelat úi linia proiectat (cca. 10% din suprafaa proiectat)
- proba cu ap pe fiecare parcela nivelat pentru metoda, ele udare prev zut (brazde, fâúii sau inundare).
2. Controlul calitii lucrrilor de nivelare
Aceast operaie se va face pe tot parcursul execuiei lucrrilor úi va consta din :
- verificri vizuale ;

- verificri ale corespondenei lucrrilor de nivelare cu proiectul;
- verificarea tehnologiei prevzute în proiect;
- verificarea documentelor specifice.
2.1. Verificarea aspectului general al terenului nivelat const  din :
- verificarea încadrrii parcelelor de nivelare în schema de irigaie.
2.2. Verificarea corespondenei lucrrilor de nivelare cu proiectul const din :
- efectuarea unor profile topografice de control prin sondaj pe cca. 10% din suprafa  (1—2 profile la o parcel);
- Confruntarea cotelor din profile cu cele din proiect, pornind de la cotele absolute ale reperelor de baz .
Toleranele admise pentru nerealizarea cotelor de proiect sunt de ± 5 cm la nivelarea pentru iriga ie prin brazde úi
± 3 cm Ia nivelarea pentru orezarii.
- Verificarea prin proba cu ap pe parcele corespunztor cu metoda de udare respectiv  úi anume :
- distribuia apei în brazde de lungimea úi pe direcia prevzut în proiect úi verificarea continuitii scurgerii apei la
parcelele nivelate cu o pant, idem dar pe ambele direcii la percelele nivelate in dou pante.
2.3. Verificarea tehnologiei prevzute în proiect
- verificarea respectrii admisiei úi evacurii apei de irigaie din fiecare parcel de nivelare ;
- verificarea tehnologici de execuie (utilaje, schema de lucru);
Verificarea respectrii acoperirii cu pmânt vegetal a zonelor unde se prevede aceast  operaie,
- verificarea gradului de tasare (afânare) a solului in zonele de umplutur  în sensul respectrii datelor din proiect.
2.4. Verificarea documentelor specifice.
Aceast verificare const din analiza urmtoarelor documente:
- proiectul de execuie (DDE) ;
- profilurile topografice de execuie precum úi cele executate pentru verificri;
- caietul cu dispoziii de úantier ;
- procesele verbale de predare a amplasamentelor ;
- Procesele verbale de amplasare a reperelor topografice ;
- regulamentul de exploatare a lucr rilor de nivelare ;
- procesul verbal privind recepia lucrrilor de nivelare când controlul se efectueaz ulterior recepiei) ;
- constatrile beneficiarului úi proiectantului privind realizarea remedierilor (când controlul se efectueaz  dup
trecerea perioadei de garan ie).
CAPITOLUL 3 REELE DE DESECARE , DRENARE

1. Condiii generale — amenajri între canale

Pentru asigurarea calitii lucrrilor se urmreúte :
a. Aspectul general al terenului, al planitii acestuia, nivelri, privale ;
b. Aspectul general al terenului pe care s-a executat defriúarea pentru a se constata eventualele suprafe e rmase
nedefriúate úi nivelarea suprafeei.
c. Eliminarea corovurilor, a microdepresiunilor dintre canale.

d. Aliniamentele reelei de canale úi drenuri.
2. Verificarea reelei de canale.
2.1. Verificarea traseului reelei de canale (pornindu-se de la bornele planimetrice úi reperi de nivel din zon ) a
elementelor acestora b ; B ; m ; h ; I.
Abaterile admisibile de la poziia in plan úi la seciune transversal prevzute în proiect sunt date in anexa 1.1.
2.2. Asigurarea cotelor de debuúare.
2.3. Pmântul rezultat din excavaii trebuie împrútiat în straturi conform proiectului (în straturi nu mai mari de 10—
20 cm pe distana stabilit).
2.4. Realizarea pantelor longitudinale úi transversale prevzute in proiect.
2.5. Aplicarea pe întreaga suprafa  úi corect (conform proiectului) a lucr rilor de protecie a taluzelor.
2.6. Se urmreúte racordarea între re eaua de canale úi drenuri.
3. Reeaua de drenaj
3.1. Se verific amplasamentul úi panta liniilor de dren.
3.2. Constatarea situaiei lucrrilor ascunse cât verificarea expres a urmtoarelor :
a. Verificarea materialului filtrant în condiii :
- de granulometrie.
- permeabilitatea filtrului s fie de 5—10 ori mai mare ca a pmântului din jurul filtrului.
- Φ filtrului între 12—25 mm (cond. de protec ie a tubului.
- materialul granular s-úi menin proprietile fizico-mecanice în condiiile terenului (Fe, Mn, ape freatice cu
reacie acid, alcolicâ).
- materialul s nu conin substane toxice care s înruteasc situaia apei drenate.
- permeabilitatea filtrului s fie de minim 10 mm/zi.
b. Nu se admit denivelri pe traseul tubulaturii.
c. Tubulatura s fie conform STAS 1626/74.
d. Drenurile vor putea fi dispuse cu o pant general, cu o abatere de ± 1% din panta proiectat.
e. Asigurarea cotei de debuúare.

ANEXA VI-1
LISTA ACTELOR NORMATIVE
1. LEGI, DECRETE ùI HCM, GENERALE
Legea nr.8/1977 – Asigurarea durabilit ii, siguranei în exploatare, funcionalitii úi calitii construciilor.
Legea nr. 7/1977 - Calitatea produselor úi serviciilor.
Legea nr. 32/1978 - Stabilirea úi sancionarea contraveniilor.
Decretul nr. 264/1976 - Organizarea úi funcionarea IGSIC.
H.C.M. nr. 941/1959 — modificat prin Hot rârea nr. 29/1959 úi H.C.M. nr. 362/60. M suri referitoare la circula ia
mrfurilor între unitile socialiste în scopul asigur rii integritii mrfurilor la expediie, transport úi destinaie.
2. PRESCRIPII TEHNICE
7.2.1. Cu caracter general
C 167—77 - Norme privind cuprinsul úi modul de întocmire, completare úi pstrare a crii tehnice a construciei.
C 16—84 - Normativ pentru executarea lucrrilor de construcii pe timp friguros.
Ordinul IGSIC nr. 20/1977 privind modific rile úi completrile aduse la „Instruciunile pentru verificarea calitii úi
recepionarea lucrrilor ascunse la construcii si instalaii.
2.2. Lucrri de pmânt úi terasamente
STAS 1913/1—82 Teren de fundare. Determinarea umidit ii.

STAS 1913/3—76 Teren de fundare. Determinarea densit ii
STAS 1913/4—76 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5-74 Teren de fundare. Determinarea granulozit ii
STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilit ii în laborator.
STAS 1913/13-84 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor.
STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii generale.

STAS 8389-82 Lucrri de îmbuntiri funciare. Diguri. Condiii generale.
STAS 8972/1-84 Teren de fundare. Determinarea compresibilit ii pmânturilor prin încercarea edometric .
STAS 9824/0-74 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construc iilor. Prescripii generale
STAS 8942/1-75 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construc iilor civile, industriale úi agrozootehnice.
STAS 8942/2-75 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a liniilor de cale ferat .
STAS 9824/3—71 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.
STAS 0350—83 Lucrri de îmbuntiri funciare. Verificarea compactrii terasamentelor,

C 83—75 Îndrumtor pentru executarea tras rii de detaliu în construcii.
C 169—83 Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea funda iilor construciilor civile úi
industriale (Bul. Construciilor nr. 1/1934).
2.3. Lucrri de fundaii
STAS 2561/1—83 Teren de fundare. Piloi. Clasificare úi terminologie

STAS 2561/2-81 Teren de fundare. Funda ii pe piloi. Încercarea în teren a piloilor de prob.
STAS 2561/4-74 Teren de fundare. Piloi forai de diametru mare. Prescripii generale de proiectare, execuie úi
recepie.
P 10—77 Normativ privind proiectarea úi executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii.
C 160—75 Normativ privind alctuirea úi executarea piloilor pentru fundaii.
2.4. Lucrri de beton (monolit, prefabricat)
STAS 1275-80 Încercri de laborator ale betoanelor. Încercri pe betonul întrit. Determinarea rezistenelor
mecanice.
STAS 1759-80 Încercri pe betoane. Încercri pe betonul proaspt.
STAS 1799-81 Construcii de beton, beton armat úi beton precomprimat. Tipul úi frecvena încercrilor pentru
verificarea calitii materialelor úi betoanelor.
STAS 6652/1-82 Încercarea nedistructiv a betoanelor. Metode de încercare. Clasificare úi indicaii generale.
STAS 6657/1-76 Elemente prefabricate de beton, beton armat úi beton precomprimat. Condiii tehnice generale de
calitate.
STAS 6657/2-75 Elemente prefabricate de beton, beton armat úi beton precomprimat. Controlul statistic de
recepie al caracteristicilor geometrice.
STAS 6657/3-71 Elemente prefabricate de beton, beton armat úi beton precomprimat. Procedee úi dispozitive de
verificarea caracteristicilor geometrice.
STAS 7563-73 Încercri ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezisten ei la compresiune.
STAS 227/1-78 Cimenturi. Încercri fizice. Indicaii generale
STAS 227/2-78 Cimenturi. Încercri fizice. Determinarea fineii de mcinare.
STAS 227/3-78 Cimenturi. Încercri fizice. Determinarea constantei de volum.
STAS 227/4-78 Cimenturi. Încercri fizice. Determinarea timpului de priz.
STAS 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului.
C 21-85 Normativ pentru executarea lucr rilor din beton precomprimat.
C 28-83 Instruciuni tehnice pentru executarea prin sudarea electrica a îmbin rilor úi înndirilor la armturile din
oel-beton.
C 41-76 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive (Bul. Construc iilor nr. 8/1985).

C 41—76 Normativ pentru proiectarea, executarea úi folosirea cofrajelor glisante.
P 42—71 Normativ pentru executarea construc iilor din panouri mari
C 140-79 Normativ pentru executarea lucr rilor de beton úi beton armat
C 156—72 Îndrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3—71.
C 162—73 Normativ pentru alctuirea, executarea úi folosirea cofrajelor metalice plane pentru pere i din beton
monolit la cldiri.
STAS 7039/1—611 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Condi ii generale.
STAS 7194—79 Sudabilitatea oelurilor. Elemente de baz.
STAS 1125/2,3. 4—63 Electrozi.
STAS 7335/6—80 Protecia contra coroziunii. Construcii metalice îngropate. Protejarea conductelor li
subtraversri de ap .fi la treceri prin cmine.
STAS 7335/7—79 Protecia contra coroziunii. Construcii metalice îngropate. Îmbinri electroizolante cu flanúe.
STAS 7335/8—79 Protecia contra coroziunii. Construcii metalice îngropate. Prize de potenial.
STAS 7.145/1—73 Tuburi úi mufe din azbociment pentru conducte sub presiune. Condi ii generale.
STAS 7636—80 evi din oel sudate longitudinal pentru instalaii.
STAS 8009—80 Pregtirea suprafeelor metalice pentru vopsire. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare.
STAS 8090—80 Robinet cu sertar din font Pn 6. Dimensiuni

STAS 8091—80 Robinet cu sertar din oel Pn 16. Dimensiuni
STAS 8183—80 Oeluri pentru evi de uz general. Mrci úi condiii tehnice.
STAS 8382—80 Armturi industriale din font úi oel. Robinet de reinere cu clapii. Condiii speciale.
STAS 8387—73 Reele de irigaii. Prescripii generale de execuie si recepie.
STAS 8325—77 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Condi ii generale.
STAS 9488-74 Mecanica fluidelor. Terminologie

Normativ Departamental Proiectarea úi executarea conductelor pentru irigaii úi desecri ISPIF-1981
I.D13-1971 Normativ Departamental condi ionat DIF (DGIFCA) – Efectuarea încercrilor de presiune la conducte în
sisteme de irigaii úi desecri.
I.D8-1979 Normativ Departamental DIF (DGEIFCA) – Executarea mecanizat a terasamentelor úi efectuarea

controlului de calitate pentru lucrrile de îmbuntiri funciare.
[top]
CAIETUL VII — CINTRE, SPRIJINIRI, COFRAJE

CAPITOLUL 1 COFRAJE PENTRU BETOANE DE DIFERITE TIPURI

1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer  la verificarea calitii cofrajelor de diferite tipuri cuprinzând cofraje cu
panouri refolosibile parial a elementelor de beton unicate, a cofrajelor din panouri de inventar demontabile,
cofrajelor púitoare úi cofrajelor glisante.
2. Prevederi comune
2.1. Panourile refolosibile parial, sau de inventar ale diferitelor tipuri de cofraje, înainte de montare trebuie s  fie
verificate de ctre conductorul tehnic al lucrrii. La verificarea panourilor se vor avea în vedere urm toarele
aspecte :
- dac prezint rigiditatea necesar pentru a nu se de forma ;
- starea de conservare ;
- dac s-au executat remedierile deterior rilor aprute anterior.
2.2. Cofrajele montate în oper , având forma elementelor ce urmeaz  a se betona, înainte de montarea arm turii,
se verific de c tre conductorul tehnic al lucrrii împreun cu proiectantul. Verificrile se refer la corespondena
cu prevederile din proiect, la condiiile de calitate úi încadrarea în abaterile admisibile, conform normelor m vigoare.
3. Prevederile specifice cofrajelor din panouri de inventar, cofrajelor púitoare úi cofrajelor glisante
Tehnologiile de montare úi demontare ale cofrajelor din panouri de inventar demontabile. ale cofrajelor púitoare úi
ale cofrajelor glisante se vor desf úura pe baza unor instruciuni elaborate de proiectantul cofrajelor úi a
prevederilor din normativele în vigoare.
4. Abateri limit
Abateri limit pt cofraje la construcii Panourile

civile, industriale, agrozootehnice úi cofrajelor Cofraje gata
speciale gata confecionate
construite
1. Abateri limit la dimensiunile
panourilor :
±4 mm -
- la lungimi
±3 mm -
- la limi
- ± 10 mm
2. Abateri limit la dimensiunea liber
(lumin) - ± 2 mm
- pentru plci, perei sau grinzi - ± 3 mm
3. Abateri limit la dimensiunile seciunilor
transversale
- grosimi perei, plci

- 2%
- stâlpi, grind 
- 1,0%
4. înclinarea limit faa de orizontal a
muchiilor úi suprafeelor

- pe un m liniar
- pe toat suprafaa, la planúeu

Panourile
Abateri limit pt cofraje la poduri úi cofrajelor Cofraje gata
pasarele gata confecionate
confecionate
1 2 3
1. Abateri limit la dimensiunile panourilor
±4 mm -
- la lungimi
1 2 3
- la limi
2. Abateri limit la dimensiunea liber

(lumina) în seciuni
 transversale  ±3 mm -
- la elevaii
- la fundaii - ± 4 mm
3. Înclinarea fa de vertical a muchiilor - ± 6 mm

úi suprafeelor
- pe un m liniar
- 3‰
- pe toat înlimea la eleva ii - 2,5‰

4. Înclinarea fa de orizontal a muchiilor
úi suprafeelor -
- pe un m liniar - 2‰
- pe toat suprafaa exclusive cuzineii 1‰
- pe suprafaa unui cuzinet 2,
5. Abateri la poziia în plan a axelor - ± 15 mm
- pentru fundaii - ± 10 mm
- pentru cuzinei
6. Abateri la poziia în plan vertical a cotei - ± 20 mm

de nivel
- ± 20 mm
- pentru fundaii
- ± 2 mm
- pentru restul elevaii-fundaii
- pentru cuzinei
5. Abaterile limit la confecionarea úi montarea cofrajelor glisante se vor încadra în prevederile din „Normativ

privind alctuirea, executarea úi folosirea cofrajelor glisante" indicativ C 41—76.
[top]
CAPITOLUL 2 CINTRE ùI EùAFODAJE

1.1. Cintrele sunt construcii auxiliare de rezisten care în timpul execuiei susin arce sau boli.
1.2. Eúafodajele sunt construcii auxiliare de rezisten care susin în timpul execuiei, grinzi sau cadre.
2. Prevederi comune
2.1. Cintrele úi eúafodajele pot fi executate din elemente de beton, de beton armat, de metal sau lemn. Pentru
reducerea consumului de materiale úi al costului se recomand  ca cintrele úi eúafodajele s se execute din
elemente de inventar.
3. Verificri ce se execut 
3.1. La verificarea cintrelor úi eúafodajelor se vor avea în vedere în afara calitii materialelor folosite úi
urmtoarele :
3.2. Fundaiile úi condiiile de fundare s fie conform proiectului.
3.3. Elementele de rezisten s respecte prevederile proiectului în ceea ce prive úte seciunile, lungimile úi detaliile
de îmbinare.
3.4. Platformele
realizarea deiei
construc lucru  fieoexecutate
pe scare contra-sgecu
susine, încuconformitate ileplanul
prevde
zute în proiect
trasare úi amplasate astfel ca s  permit
din proiect.
3.5. Dispozitivele de descintrare sa fie corespunztor realizate conform prevederilor din proiect.
3.6. Înainte de începerea execuiei construciilor susinute de cintre úi eúafodaje, se va face recepia acestora
consemnându-se într-un proces verbal rezultatul verific rilor artate mai sus.
[top]
CAPITOLUL 3 SPRIJINIRI ùI CPTUùELI LA CONSTRUCII ÎN SUBTERAN — TUNELURI

1.1. Prevederile prezentului subcapitol se aplic la lucrrile în subteran pentru tuneluri.
1.2. Acestea sunt lucr ri auxiliare necesare pentru asigurarea realizrii lucrrilor de zidrie în subteran, în orice
categorie de terenuri
1.3. In funcie de situaia local, natura terenului úi adâncimea fa de nivelul terenului natural al lucr rii, se poate
aplica úi la lucrrile de metrou úi subtraversri pietonale.
2. Prevederi comune
2.1. In terenurile de natur  argiloas, nisipuri, pietriúuri etc, cu sau fr infiltraii úi care pot produce presiuni, se

utilizeaz numai lemnul de brad.
2.2. Materialul lemnos necesar execu iei lucrrilor în subteran trebuie s fie de calitate bun, s nu fie putred úi
rscopt.
2.3. In terenurile de natur stâncoas lemnul poate fi par ial înlocuit cu material metalic, conform prevederilor
proiectului.
2.4. Lemnul de esen tare, stejarul, se utilizeaz numai pentru pene.
2.5. Construcia de lemn se va realiza conform prevederilor proiectului.
2.6. Se va respecta cu strictee metoda de execuie prevzut úi aplicarea întocmai a procesului tehnologic.
2.7. In caz de infiltraii se vor lua m suri de colectarea úi evacuarea apelor.
2.8. Pe toat perioada de execuie a lucrrilor în subteran se vor lua m suri de ventilaie prin prevederea de
instalaii corespunztoare condiiilor locale.
2.9. În timpul execuiei se vor urmri permanent ;

- direcia de avansare in conformitate cu prevederile proiectului de c tre topometrul úantierului ;
- idem niveleta proiectat ;
- suprafaa excavat în vederea asigurrii înscrierii lucrrii definitive de zidrie.
2.10. La fiecare sfârúit úi început de zi de lucru se va proceda la verificarea sprijinirilor úi interveni imediat cu
remedieri, în locurile unde se constat cedri sau semne de cedare a acestora.
3. Verificri de efectuat pe parcursul execuiei
3.1. Amplasarea conform prevederilor proiectului.
3.2. Respectarea procesului tehnologic de execu ie.
3.3. Urmrirea direciei de avansare úi a niveletei
3.4. Verificarea calitii materialelor.
ANEXA VII-1
LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZA

- „Normativ pentru executarea lucr rilor de beton úi beton armat” indicative C 140-79 (B.C. nr.12/1979 úi broúur)
- “Normativ privind alctuirea, executarea úi folosirea cofrajelor glisante” indicative C 41-76 (B.C. nr.11-12/1976)
[top]
CAIETUL VIII ZIDARII ùI PEREI

1.1. Prevederile acestui capitol se aplic la verificarea zidriilor úi pereilor ce intr în componena obiectelor úi în

condiiile prevzute la pct, 1.4 din partea I-a a prezentei prescrip ii úi care se execut din urmtoarele materiale :
crmizi pline úi blocuri ceramice cu goluri verticale úi orizontale, blocuri din beton cu agregate uúoare, blocuri úi
plci din beton celular autoclavizat. blocuri de piatr natural, crmizi presate din sticl, plci din ipsos úi fosfogips
pline úi cu goluri, fâúii din beton celular autoclavizat úi din ipsos, plci din azbociment, din profile U de sticl , din lut
sau pmânt stabilizat. în acest capitol sunt cuprinse úi verificrile úi condiiile de calitate pentru zidriile refractare
pentru cuptoare industriale, co úuri, canale de fum úi de ventilaie.
2. Verificri de efectuat pe parcursul executrii lucrrilor.

2.1. Toate materialele. semifabricatele úi prefabricatele care se folosesc la executarea zid riilor úi pereilor se vor
pune în oper numai dup ce conductorul tehnic al lucrrii a verificat c ele corespund cu prevederile proiectului
úi prescripiilor tehnice. Verificrile se fac pe baza documentelor care atest  calitatea materialelor úi le însoesc la
livrare (certificate de calitate, fiúe de transport), prin examinare vizual úi msurtori.
La materialele indicate la pct. 1.1. se vor verifica dimensiunile, marca, clasa úi calitatea în funcie de condiiile
tehnice cerute pentru fiecare material.
Crmizile refractare presupun o sortare prealabil  pe caliti úi dimensiuni, grupate pe toleran e. Se va evita
aúezarea crmizilor cu defecte sau prelucrate în prealabil prin t iere, cioplire sau úlefuire spre interiorul
cuptoarelor.
Verificarea mortarului úi betonului provenit de la staii sau centrale de beton se face pe baza fiúei de transport în
care se precizeaz marca, consistena, coninutul de agregate mari, temperatura, precum úi prin încercri pentru
controlul realizrii mrcii.
Verificarea armturilor se va face sub raportul diametrelor sortimentului úi alctuirilor plaselor sudate prin puncte.
Pentru ghermele úi buiandrugi, verificarea se face bucat cu bucat.
2.2. In cazul în care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect, conduc torul tehnic al lucrrii, de la
caz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al proiectantului pentru folosirea lui sau va solicita verificarea
lui prin încercri de laborator.
2.3. Verificarea calitii zidriilor úi pereilor se face pe tot timpul execu iei lucrrilor de ctre úeful de echip,
maistru, iar la lucrri ascunse úi de ctre conductorul tehnic úi reprezentantul beneficiarului.
Verificrile se fac vizual úi prin msurtori.
2.4. Controlul asupra calitii materialelor în momentul punerii în oper va consta din urmtoarele :
a) Zidrii :
- se va examina starea suprafe elor crmizilor, blocurilor, plcilor de ipsos, crmizilor de sticl, interzicându-se
folosirea celor acoperite de praf, impurit i sau ghea ;
- se va verifica, în special pe timp clduros, dac se ud. crmizile înainte de punerea în oper  ;
- pe msura executrii lucrrilor, se va verifica dac  procentul de fraciuni de crmizi fa de cele întregi nu
depúesc limita maxim de 15% ;
- se va examina starea suprafe elor crmizilor úi blocurilor refractare, interzicându-se folosirea celor cu útirbituri
sau cu coluri rupte ;
- se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezice (foarte higroscopice) interzicându-se

utilizarea acelor crmizi care au devenit friabile prin depozitare necorespunz toare :
- prin msurtori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru úi la fiecare úarj de mortar cât mai
frecvent dac consistena mortarului de zidrie se înscrie in limitele prevzute in normativele P2—85 ; C.14—82 úi
in instruciunile tehnice P.104—83 ;

8…..13 cm la zidrie din crmizi pline úi blocuri din beton cu agregate grele sau u úoare ;
7……8 cm la zidria din crmizi úi blocuri cu goluri verticale úi orizontale ;
10…….11 cm la zidria din blocuri mici úi plci de beton celular autoclavizat;
4……..5 cm la zidria din crmizi de sticl ;
11…….13 cm la pasta de ipsos pentru plci úi fâúii de ipsos ;
- ghermelele se vor examina bucat  cu bucat, verificându-se forma, dimensiunile lor, protec ia împotriva umiditii,
conform prevederilor din normativul P2—85.
b) Perei:
- se va examina starea suprafeelor fâúiilor de beton celular autoclavizat, fâ úiilor de ipsos, plcilor de azbociment,
profilelor U din sticl, interzicându-se folosirea celor fisurate úi acoperite cu praf sau alte impuriti;
- la profilele U din sticl  se va verifica dac lungimea acestora corespunde proiectului de execu ie ;
- ghermelele se vor verifica bucat cu bucat verificându-se forma, dimensiunile lor úi protecia împotriva umiditii.
2.5. Executarea zidriilor úi pereilor nu va putea începe decât numai dup  ce se va fi verificat existen a proceselor
verbale de lucrri ascunse, care s ateste c suportul peste care se execut zidria corespunde prevederilor
proiectului úi prescripiilor tehnice respective.
Lucrrile de zidrie refractar trebuie s se execute la o temperatur a mediului înconjurtor de minimum +5"C
pentru a fi ferite de aciunea îngheului.
2.6. Verificarea calitii execuiei zidriilor const din urmtoarele :
- prin msurtori la fiecare zid se va. verifica dac rosturile verticale sunt esute Ia fiecare rând, astfel ca
suprapunerea crmizilor din dou rânduri succesive pe înlime s se fac pe minimum 1/4 crmid în lungul
zidului úi 1/2 crmid pe grosime ; la blocurile ceramice, din beton cu agregate uúoare úi din beton celular
autoclavizat se va verifica dac  rosturile verticale sunt esute la fiecare rând ca suprapunerea blocurilor s se fac
pe 1/2 bloc ;
- la zidria executat din plci de beton celular autoclavizat sau din ipsos se va verifica dac  eserea vertical s-a
fcut la fiecare rând, iar suprapunerea pl cilor s-a fcut pe 1/2 plac ;
- la crmizile presate din sticl se va verifica pozi ionarea armturilor verticale úi orizontale astfel încât grosimea
rosturilor s nu depúeasc 8... 10 mm; rosturile verticale la zid rie din crmizi de sticl nu sunt esute ca în cazul
zidriilor obiúnuite ;
- se vor verifica grosimile rosturilor orizontale úi verticale ale zidriei prin msurarea a 5—:20 rosturi la fiecare zid ;
media aritmetic a msurtorilor fcute cu precizie de 1 mm trebuie s se înscrie în limitele abaterilor admisibile
din anexa VIII. 1 ;
- vizual, se va verifica in toate zidurile dac  toate rosturile verticale úi orizontale sunt umplute complet cu mortar cu
excepia adâncimii de 1...1.5 cm de la fe ele vzute ale zidriei; nu se admit rosturi neumplute. La pere ii din plci
de ipsos rosturile se umplu complet cu pasta de ipsos ;
- orizontalitatea rândurilor de .zidrie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel úi dreptarului la toate zidurile ;
- modul de realizare a leg turilor zidriilor se va verifica la toate col urile, ramificaiile úi interseciile, asigurându-se
executarea lor conform cu prevederile din normativul P2—85 úi instruciunile tehnice C.190—79 si C.198—79 ;
- grosimea zidriilor se va verifica la fiecare zid în parte. Verificarea grosimii zid riei se va face prin m surarea cu
precizie de 1 mm a distan ei pe orizontal dintre dou dreptare aplicate pe ambele fee ale zidului. Msurarea

grosimii se face
- la trei în limi sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetic  a rezultatelor se compar cu grosimea prevzut
în proiect ;
- verticalitatea zidriei (suprafeelor úi muchiilor) se verific cu ajutorul firului de plumb úi dreptarului cu lungimea de
cca. 2.5 m. Verificarea se face în câte trei puncte pe în lime la fiecare zid ;
- planeitatea suprafeelor úi rectiliniaritatea. Unitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafa a zidului a
unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m úi prin msurarea, cu precizia de 1 mm, a distan ei dintre rigl úi suprafaa
sau muchia respectiv. Verificarea se face la toate zidurile ;
- lungimea úi înlimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor úi ale plinurilor dintre goluri se verific  prin msurarea
direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei m surtori se compar cu dimensiunile din proiect.
2.7. La zidria armat, pe lâng cele artat la pct. 2.6. se
- se va verifica dac armarea zidriei sau plasei sudate prin puncte se face în seciunile prevzute în proiect;
-sprin
fie m sur
egal  cel
toripucu
inprecizie
cu sumadegrosimilor
1 mm se avadou
verifica
 baregrosimea rosturilor
plus 4 mm orizontale
; totodat inând seama
 se va controla c acestea
dac stratul trebuie
de mortar de
acoperire a armturii în dreptul rosturilor este din ciment úi are cel puin 2 cm grosime.
2.8. La zidria complex definit conform normativului C.126—75 se va verifica la fiecare stâlpi úor de beton armat
urmtoarele :
- trasarea poziiei stâlpiúorilor ;
- sortimentul úi diametrele armturilor ;
- dimensiunile úi intervalele dintre útrepii de zidrie (atunci când aceútia sunt prevzui în proiect);
- poziionarea corect pe înlimea zidriei a armturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaz  legtura
dintre stâlpiúori úi zidrie ;
- cofrarea úi betonarea stâlpiúorilor.
2.9. La zidria mixt definit conform normativului P.2—85 pe lâng cele artate la pct. 2.6. se va acorda o atenie
deosebit realizrii tuturor legturilor dintre zidul de crmid úi cele de beton ; în acest scop se va verifica dac  la
fiecare al patrulea rând se a úeaz câte o crmid la intervale de maximum 1 mm în lungul zidului cu alternarea
crmizilor pe înlimea acestuia, totodat  se va controla dac cel puin la 1 m pe înlime se execut un rând
continuu de legturi în crmizi aúezate transversal.
2.10. Pentrucaietului
prevederile elementele
V dinde beton
prezen a prescrip ie. într  în componena zidriilor se aplic în mod corespunztor úi
armat care
2.11. La zidria de umplutur úi la lucrrile de placare a faadelor cu plci de b.c.a. verific rile constau din
urmtoarele :
- se va. verifica dac ancorarea zidriei úi a placajelor de stâlpi úi diafragme se execut conform prevederilor
proiectului în ceea ce prive úte diametrele úi numrul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor, seciunile
in care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat ;
- s se verifice vizual dac zidria a fost bine împnat între planúee iar rosturile verticale dintre zidrie úi stâlpi
sau diafragme sunt umplute complet cu mortar ; se va controla dac  suprafeele stâlpilor sau diafragmelor de beton
armat care vin în contact cu zidria se amorseaz cu mortar de ciment.
La zidria refractar, pe lâng cele artate la pct. 2.6. se va verifica urmtoarele :

- modul de realizare a cheilor de la boli (nu este indicat folosirea cheilor cu grosimi prea mici în partea
inferioar) ;
- executarea rosturilor de dilatare în zid ria cuptoarelor úi a canalelor de fum ;
- împnarea cptuúelii coúurilor de fum în structura de rezisten , tronsonarea izolaiei termice ctre cptuúeala úi
coú, precum úi etanúarea rosturilor cu únur de azbest în dreptul consolelor ;
- modul de realizare a zid riei canalelor de fum independent de c ptuúeala coúurilor, etanúarea fcându-se cu únur
de azbest;
2.12. Rezultatele tuturor verific rilor prevzute în acest capitol úi care se refer la zidrii portante, ce urmeaz a se
tencui se înscriu în procese verbale de lucr ri ascunse. De asemenea, se înscriu în procese verbale de lucr ri
ascunse, rezultatele verificrilor care au rol de izolare termic sau fonic.
2.13. La controlul úi recepia cldirilor úi a construciilor de zidrie de piatr se vor preciza urmtoarele :
- dac materialele úi piesele întrebuinate corespunde celor prescrise în proiecte úi standarde ;
- dac dimensiunile elementelor de construcie executate corespund celor din proiect;

- dac rosturile de dilatare úi tasare sunt bine executate în locurile prevzute în proiect ;
- dac nu s-au ivit defecte din cauza tasrilor ;
- dac s-au lsat golurile úi úanurile pentru conductele de ap , canalizare. înclzire, prevzute în proiect ;
- verticalitatea zidurilor, stâlpilor, uúilor úi ferestrelor ;
- orizontalitatea glafurilor ;
- dac buiandrugii sunt bine aúezai deasupra golurilor de centrarea stâlpilor precum úi a grinzilor principale úi
secundare pe stâlpi úi ziduri;
- executarea conform cu planurile a încastr rii corniúelor ;
- calitatea suprafeei pereilor de faad netencuii;
- legtura dintre zidria de umplutur úi elementele scheletului.
3. Verificri de efectuat la încheierea fazei de lucru
3.1. Verificrile scriptice constau din examinarea existen ei úi analizarea coninutului proceselor verbale de lucr ri
ascunse la pct. 2.12...2.13, a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de încercare sau a actelor încheiate
cu comisia executrii remedierilor, precum úi a dispoziiilor de úantier date de beneficiar, proiectant sau organele
de control.
3.2. Verificrile directe se efectueaz prin sondaj úi se refer la aceleaúi elemente ca úi cele de la pct. 2.1...2.13,
de mai sus, cu frecvena de cea. 1/4 din aceea de la pct. 2.1...2.13, îns  cel puin câte unul la fiecare 100 m2 de
perete.
Verificarea rosturilor zidriei refractare se efectueaz cu lama de control, dimensiunile fiind variabile în raport cu
calitatea zidriei cerut prin proiect;
- zidrie deosebit de îngrijit, cu rosturi pân la 1 mm ;
- zidrie îngrijit, cu rosturi de 1—2 mm ;

- zidrie izolatoare de crmid din diatomit, cu rosturi de 3—4 mm.
3.3. Dup executarea recepiei pe faz, comisia încheie un proces verbal în care consemneaz  verificrile
efectuate, rezultatele obinute úi concluzia cu privire la posibilitatea continu rii lucrrilor sau propune supunerea lor
unei comisii de expertiz
4. Pereii
4.1. La executarea pere ilor despritori din fâúii de ipsos sau din beton celular autoclavizat verificarea calit ii
execuiei const din urmtoarele :
- piesele metalice folosite la montaj, s fie protejate contra coroziunii ;
- se va verifica modul de prindere a obiectelor sanitare, a tâmpl riei metalice úi de lemn ;
- se va verifica aplicarea amorsei pe canaturile fâ úiilor pe care urmeaz s se aplice pasta de ipsos sau mortarul
adeziv, executarea corect a rosturilor, dac acestea sunt bine umplute.
4.2. La executarea pere ilor din profile U din sticl , verificarea calitii execuiei const din urmtoarele :
- se va verifica calitatea proteciei anticorozive a riglelor, montanilor úi alte elemente metalice, dup care se va
începe montajul pereilor ;
- nu se vor monta profile sparte, cr pate sau care nu îndeplinesc condiiile tehnice din STAS 11554—30;
- se va verifica ca tierea profilelor s se fac numai cu scule adecvate ;
- se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etanúarea rosturilor necesare pentru realizarea unei bune
etanúeiti ;
- umplerea rosturilor verticale cu chit Alutchit sau Romalchid se va face numai cu pistolul manual sau pneumatic,
neadmiându-se folosirea altor mijloace ;
4.3. La executarea pere ilor din plci de azbociment se vor urmri úi verifica urmtoarele :
- nu se vor monta plci sau piese accesorii de azbociment deteriorate ;
- se va verifica protecia anticoroziv a plcilor úi accesoriilor de azbociment folosite in medii agresive.
- marginile vizibile longitudinale úi transversale ale plcilor vor fi pe aceiaúi vertical úi orizontal admiându-se
abateri de ± 1 cm ;
- se va verifica continuitatea stratului termoizolator în dreptul rosturilor orizontale úi verticale dintre pl ci,
neadmiându-se întreruperi;
- nu se admite montarea pl cilor sau panourilor de material termoizolator care au fost umezite, datorit 
transportului sau depozitrii necorespunztoare.
4.4. La recepionarea construciilor executate din lut sau pmânt argilos stabilizat, comisia de recepie va constata
úi va consemna în procese verbale dac  au fost efectuate încercrile privind prepararea amestecului,
confecionarea blocurilor úi dac au fost respectate prevederile cuprinse în C 192—79.
5. Verificri de efectuat Ia recepia preliminar a obiectului
5.1. Comisia de recep ie preliminar a obiectului prin membri si de specialitate sau prin speciali úti în afara ei,
procedeaz la verificarea scriptic úi verificri directe prin sondaje privind dimensiunile, planitatea, verticalitatea
zidriilor úi pereilor úi dimensiunile golurilor.
5.2. În caz c o parte din aceste verificri dau rezultate nesatisfctoare, se va dubla num rul lor ; dac úi în acest

caz o parte din rezultate sunt nesatisfctoare comisia va proceda conform punctului 2.3 din partea I-a a
prezentului normativ. (Caietul I)
ANEXA VIII.1
ABATERI LIMIT
Abaterile limit fa de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescripiile legale în vigoare sunt
conform tabelului
Nr. Abateri
crt Caracteristicile zidriilor úi pereilor limit Observaii
mm
1 2 3 4
1 La dimensiunile zidurilor la grosimea La zidurile cu
de execuie a zidurilor: materiale pro-
venite din
a) din crmizi úi blocuri ceramice demol ri se
rile limit abate-
pot
± 3 majora cu 50%
- ziduri cu grosimea 63 mm
- ziduri cu grosimea de 90 mm ± 4
+4
- ziduri cu grosimea de 115 mm
-6
+4
-6
+6
-8
- ziduri cu grosimea > 240 mm ± 10
b) din blocuri mici de beton cu
agregate uúoare :
± 4
- ziduri cu grosimea  240 mm
- ziduri cu grosimea de 290 mm ±5

- ziduri cu grosimea ≥ 365 mm ± 10
c) din blocuri mici, fâ úii úi plci de

beton celular autoclavizat :
± 4
- ziduri cu grosimea  126 mm
d) din plci úi fâúii de ipsos :

± 0,5


- ziduri cu grosimea de 80 mm ± 0,5
1 e) din crmizi presate de sticl : La zidurile cu
± 2 materiale pro-
- ziduri cu grosimea de 80 mm venite din
demol ri se
rile limit abate-
pot
majora cu 50%
g) din plci de azbociment ondulat :
± 5
h) din lut úi pmânt stabilizat :
± 10
i) din piatr natural : -10
- ziduri cu grosimea 300 mm +20

2 La goluri:
a) pt ziduri din crmizi, blocuri

ceramice úi din blocuri mici de beton
cu agregate uúoare:
- cu dimensiunea golului  100 cm ± 10

+20
- cu dimensiunea golului > 100 cm -10
b) pt ziduri din blocuri mici, din pl ci
úi fâúii de beton celular autoclavizat ± 20
c) pt ziduri din plci úi fâúii din ipsos ± 20

d) din crmizi presate din sticl ± 20
e) din profile de sticl U închis úi
deschis ± 20
f) din plci de azbociment ondulat ± 20

g) din lut úipmânt stabilizat ± 20
h) din piatr natural ± 20

3 La dimensiunile în plan ale
încperilor:
- cu latura încperii  300 cm ± 15
- cu latura încperii > 300 cm ± 20
4 La dimensiunile pariale în plan(niúe, ± 20

úpalei, etc)

5 La dimensiunile în plan a întregii Cu condiia ca

cldiri ± 50 denivelarea unui
planúeu s nu
6 La dimensiunile verticale : depúeasc 15
mm
a) pt ziduri din crmizi, din blocuri
ceramice úi din blocuri mici de beton
cu agregate uúoare :
- pentru un etaj ± 20
- pt intrarea în cldire (cu max 3 +50
niveluri)
-20
b) Pt ziduri din blocuri mici úi din
plci de beton celular autoclavizat
- pentru întreaga cldire (cu 2

niveluri) executat din blocuri mici ± 30
c) pt ziduri din plci úi fâúii de ipsos

± 20
- pentru un etaj
- pentru întreaga cldire ± 30
d) din crmizi presate din sticl
± 20
- pentru un etaj

- pentru întreaga cldire ± 30
e) din profile de sticl U închis úi
deschis
-pentru întreaga cldire ± 30

f) din plci de azbociment
± 20
- pe un etaj
- pe întreaga cldire ± 30
g) din lut úi pmânt stabilizat
± 20
- pe un etaj
- pe întreaga cldire ± 30
h) din piatr natural
± 20
- pe un etaj

6 - pe întreaga cldire ± 30

7 La dimensiunea rosturilor dintre +5 La stâlpi portani

crmizi, blocuri sau plci : cu seciunea 0,1
m2 abaterile
- rosturi orizontale -2 limit se
micúoreaz cu
+5 50%
- rosturi verticale
-2
- pentru ziduri aparente ± 2
8 La suprafee úi muchii Max. 10mm

pentru o camer
a) la planeitatea suprafeelor 3mm/m
- pentru ziduiri portante

- pentru ziduri neportante 5mm/m
-neportante aparente, portante úi 2mm/m

pentru ziduri
b) la rectilinitatea muchiilor 2mm/m Cel mult 20 mm

pe lungimea
- pentru ziduri portante neîntrerupt a
zidului
- pentru ziduri neportante 4mm/m
1mm/m Cel mult 100
- pentru ziduri aparente, portante úi mm pe
neportante lungimea
neîntrerupt a
zidului
c) la verticalitatea suprafeelor úi Cel mult 10mm
muchiilor pe etaj úi 30 mm
3mm/m pe întreaga
înlime a
- pentru ziduri portante cldirii
- pentru ziduri neportante 6mm/m Cel mult 10mm

pe etaj
Cel mult 5mm
pe etaj úi cel
neportante aparente, portante úi
- pentru ziduri 2mm/m întreaga
mult 20mm îe
înlime a
cldirii
9 Abateri fa de orizontal, a
suprafeelor superioare ale fiec rui
rând de crmizi sau blocuri
a) pentru ziduri din crmizi, din

blocuri ceramice úi din blocuri mici
de beton cu agregate uúoare
- pentru ziduri portante
2mm/m

3mm/m Cel mult 20mm

- pentru ziduri neportante pe toat supra-
faa neîntrerupt
a zidului
b) pt ziduri din blocuri úi din plci de Cel mult 15mm
beton celular autoclavizat pe toat supra-
a zidului
4mm/m fa a neîntrerupt

- pentru ziduri portante
Cel mult 20mm
- pentru ziduri neportante pe toat supra-
6mm/m faa neîntrerupt
a zidului
c) pentru ziduri din plci de ipsos Cel mult 20mm

pe toat supra-
- pentru ziduri neportante 3mm/m a zidului
d) pentru ziduri din crmizi de sticl Cel mult

pe toat 20mm
 supra-
- pentru ziduri neportante 3mm/m a zidului
10 La coaxialitatea zidurilor suprapuse Cel mult 30 mm

dezaxare
± 10 maxim
- dezaxarea de la un nivel la
urmtorul cumulat pe
toate nivelurile.
- maxim pe întreaga construcie ± 30
11 La rosturile de dilataie, de tasare úi +10
antiseismice
-20
- la înlimea rostului
Cel mult 20mm
- la verticalitatea muchiilor rosturilor pentru întreaga
2mm/m înlime a
cldirii
ANEXA VIII-2
Orice modificri ulterioare în cuprinsul prescripiilor din lista de mai jos, ca úi orice noi prescripii aprute dup
intrarea în vigoare a celei de fa , sunt obligatorii chiar dac nu concord cu prevederile din textul alturat.
În consecin, utilizatorii prezentei prescripii trebuie s menin la curent lista de mai jos, introducând treptat în ea
1. STAS 10109/1-82 Construcii civile, industriale úi agrozootehnice. Lucrri de zidrie. Alctuire úi calcul.
2. STAS 2917-79 Lucrri de zidrie din piatr natural. Prescripii de alctuire.
3. STAS 2634-80 Mortare obiúnuite pentru zidrie úi tencuieli. Metode de încercare.

4. STAS 1030-85 Mortare obiúnuite pentru zidrie úi tencuieli. Clasificare úi condiii tehnice.
5. P 104-83 Instruciuni tehnice pentru proiectarea úi executarea pereilor, planúeelor úi acoperiúurilor din elemente
de beton celular autoclavizat.
6. P 42-71 Normativ pentru executarea construc iilor din panouri mari (B.C 4/1975)
7. P2-85 Normativ privind alctuirea, calculul úi executarea structurilor din zidrie (B.C 11/1985)
8. C 14-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate u úoare la lucrrile de zidrie (B.C.
9/1983)
9. C 17-82 Instruc iuni tehnice pentru stabilirea compoziiei úi prepararea mortarelor de zidrie úi tencuial (B.C
1/1983)
10. C 116-76 Instruciuni tehnice pentru alctuirea úi executarea pereilor din plci ondulate din azbociment (B.C.
11/1982)
11.C 198—79 Instruciuni tehnice privind tehnologia de fabricaie úi montaj a plcilor úi fâsiilor pentru perei
despritori din ipsos úi alte materiale locale (Bul. Constr. 11/1979).
12. C 190—79 Instruciuni tehnice pentru alctuirea úi executarea pereilor despritori din plci de fosfogips úi de
ipsos cu zgur expandat C 190—79 (Bul. Constr. 9/1979).
13. STAS 11551—80 Profile U din sticl.
14. C 192—79 Instruciuni tehnice pentru executarea lucrrilor de construcii din lut úi pmânturi stabilizate C
192—79 (Bul. Construciilor 9/1979).
15. C 193—79 Instruciuni tehnice pentru executarea zidriilor de piatr brut C 193—79 (Bul. Constr 9/ 1979).
16. STAS 10690—80 C rmizi presate din sticl cu goluri.

17. STAS 2863/1,2—76 Piese presate din sticl pentru construcii.
18. STAS 1836—80 Produse termoizolatoare din diatomit.
19. STAS 1708—76 Mas de diatomit pentru izolaii termice.
20. STAS 5185/1—30 C rmizi úi blocuri ceramice cu goluri verticale. Condiii tehnice de calitate.
21. STAS 5185/2—80 C rmizi úi blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme úi dimensiuni.
22. STAS 457—80 Crmizi pline presate pe cale umed.
23. STAS 230—76 Produse refractare. Clasificare.
24. STAS 131—76 Crmizi de format rectangular úi pan. Forme úi dimensiuni.
25. STAS 6253—74 Produse refractare. Umeri pentru bolt . Forme úi dimensiuni
26. STAS 4473/1—66 Produse refractare silica pentru cuptoare de topit sticl . Forme úi dimensiuni.
27. STAS 4473/2—79 Produse refractare silica pentru cuptoarele de topit sticl . Condiii tehnice de calitate.
28. STAS 136—74 Produse refractare silico-aluminoase de uz general. Condi ii tehnice de calitate.
29. STAS 2744—81 C rmizi pentru cuptoarele de înclzire din industria metalurgic úi a construciilor de maúini.

30. STAS 2815—81 Produse refractare silico-aluminoase. C rmizi pentru cuptoarele rotative din industria
cimentului. Condiii tehnice.
31. STAS 6502—71 Crmizi refractare pentru înzidirea cuptoarelor rotative din industria cimentului. Forme úi
dimensiuni.
32. Stas 2555-81 Produse refractare silico-aluminoase. C rmizi úi blocuri pentru furnale.
33. STAS 2816-77 Produse refractare silico-argiloase antiacide.
34. STAS 3512/1-79 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase. Condi ii tehnice generale de calitate.
35. STAS 3512/2-79 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase fasonate prin presare. Condi ii tehnice
speciale de calitate.
36. STAS 3512/3-81 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase fasonate prin turnare úi tiere. Condiii
tehnice speciale de calitate.
37. STAS 8347-76 Produse refractare magnezitice de uz general. Condi ii tehnice de calitate.
38. STAS 134/1-83 Mortare semiacide, de úamot úi aluminoase.
39. STAS 11081-78 Chit refractar silico-aluminos.
[top]
CAIETUL IX: TENCUIELI
1.1. Prevederile prezentului capitol se refer  la tencuielile driúcuite úi la gleturile subiri (de tip GIPAC) aplicate pe
perei úi pe tavane, precum úi la tencuielile exterioare driúcuite úi speciale (simili-piatr, buciardate, pieptnate)
utilizate la cldirile de locuine úi social culturale.
1.2. Nu intr în prevederile acestui capitol lucr rile cu rol direct de hidro-termo sau fonoizola ie, acestea fiind tratate
la capitolul XIII sau cele pentru protecia contra agenilor agresivi, tratate la capitolul XIX.
2.1. Tencuielile fiind lucrri destinate — de regul — a rmâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificat oricând, chiar dup terminarea întregului obiect úi in consecin nu este necesar a se
încheia procese-verbale de lucrri ascunse, decât numai pentru fazele lucrrii; fac excepie tencuielile aplicate la
interiorul unor recipieni în care accesul ulterior nu mai este posibil.
2.2. Verificarea calitii suportului, pe care se aplic  tencuiala se va face în cadrul verific rii, executrii acestui
suport (zidrie, betoane etc).
Este strict interzis a se începe executarea oric ror lucrri de tencuial înainte ca suportul în întregime sau succesiv
pentru fiecare poriune ce urmeaz a fi tencuit s fi fost verificat úi recepionat conform „Instruciunilor pentru
verificarea lucrrilor ascunse" precum úi prezentului normativ.
2.3. Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execu ie, prevzut în
prescripiile tehnice, pregtirea suprafeei suport, utilizarea tipului úi compoziiei mortarului indicat în proiect,
precum úi aplicarea
este necesar de a sestraturilor succesivemfsurilor
urmri aplicarea r depúdeirea grosimilor
protec maxime
ie împotriva rii for
uscprev zute
ateîn(de
prescrip ii; de
ex. prin vînt,asemenea,
însorire),
splri prin ploaie, îngheri.

3. Prevederi pentru materiale
3.1. Toate materialele úi semifabricatele (de ex. mortarele preparate centralizat) care se folosesc ia executarea
tencuielilor interioare driúcuite (inclusiv gleturi subiri) úi a tencuielilor exterioare driúcuite úi speciale se vor pune în
oper numai. dup verificarea de conductorul tehnic al lucr rii a corespondenei lor cu prevederile úi specificaiile
din standardele în vigoare. Verific rile se fac pe baza documentelor care înso esc materialele la livrare, prin
examinare vizual i prin încerci.: de laborator fcute prin sondaj.
4. Prevederi pentru mortare si paste.
4.1. Pentru prepararea diferitelor tipuri úi mrci de mortare si pante pentru tencuieli se utilizeaz  materialele
prevzute in Instruciuni tehnice C. 17-82.
4.2. Perioada maxim de utilizare a mortarelor din momentul prepar rii lor variaz în funcie de natura liantului
astfel :
- la mortarele de var, pentru tencuieli interioare pân  la 12 h ;
- la mortarele de ipsos-var, pentru gleturi (cu întârzietor de priz  în amestec), pân la 1 h.
4.3. Consistena mortarelor se va stabili în raport cu felul lucr rilor úi cu suprafaa pe care se aplic, astfel :
- pentru úpri (aplicare mecanizat), 12 cm ;
- pentru úmir (tavane, în cazul aplicrii manuale) 5—7 cm ;
- pentru grund (aplicare mecanizat ) 10—12 cm ;
- pentru stratul vizibil, executat din mortar f r ipsos.7—8 cm.
4.4. Mortarele provenite de la staii sau centrale de mortar, chiar situate în incinta úantierului, vor fi introduse în
lucrare numai dac transportul este însoit de o fiú, care s conin indicarea tuturor caracteristicilor tehnice ale
mortarului.
4.5. Rezultatele încercrilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conductorului tehnic al
lucrrii în termen de 48 ore de la încercare. în toate cazurile în care rezultatul încercrii este sub 75% din marca
prescris, se va anuna beneficiarul pentru a stabili dac tencuiala poate fi acceptat. Aceste cazuri se înscriu în
registrul de procese verbale de lucr ri ascunse úi se vor meniona în prezentarea ce se pred  comisiei de recepie
preliminar ; aceast comisie va hotrâ definitiv asupra acceptrii tencuielii respective.
5. Prevederi pentru executarea tencuielilor
5.1. Condiii tehnice de execuie ale tencuielilor interioare úi exterioare privind controlul úi pregtirea stratului suport
trasarea úipentru
„Normativ amorsarea suprafe
executarea elor de tencuit,
tencuielilor umede"executarea
C. 18-83. grundului, executarea stratului vizibil, sunt indicate în
5.2.In cazul în care se execut lucrri de tencuieli pe timp friguros (la o temperatur  mai mic de +5°C), se vor lua
msurile speciale prevzute în „Normativ pentru executarea lucr rilor pe timp friguros" C.16-84.
5.3. Dup executarea tencuielilor se vor lua m suri pentru protecia suprafeelor proaspt tencuite, pân la
întrirea mortarului de urm toarele aciuni :
-umiditatea mare, care întârzie întrirea mortarului úi îl altereaz ;
- uscarea forat, care provoac pierderea brusc a apei din mortarul de pe suprafaa tencuit, uscare care poate
proveni din cureni de aer, expunerea îndelungat  la razele soarelui, supraînclzirea încperilor, instalarea sobelor
úi a cocsierelor în imediata apropiere a pere ilor proaspei tencuii.
- lovituri, vibraii, provenite din darea în exploatare a cldirilor respective înainte de termen ;

- înghearea tencuielilor înainte de uscarea lor.
6. Recepia calitativ a tencuielilor úi tratamentelor subiri (gleturi, inclusiv gipac)
6.1. Tencuielile fiind lucr ri destinate — în general — a r mâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificat oricând, chiar dup terminarea întregului obiect úi în consecin nu este necesar a se
încheia procese verbale de lucrri ascunse, ci numai pentru fazele de lucr ri; fac excepie tencuielile aplicate la
interiorul unor recipient! în care accesul ulterior nu mai este posibil.
6.2. Este interzis a se începe executarea oricror lucrri de tencuire, înainte ca suportul — în întregime sau
succesiv pentru fiecare poriune ce urmeaz a fi tencuit — s fi fost verificat úi recepionat conform instruciunilor
pentru verificarea úi recepionarea lucrrii — prezentului normativ.
6.3. Verificarea calitii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care dep úesc abaterile admisibile,
în vederea efecturii remedierilor úi a lurii de msuri pentru ca acestea s nu se repete în continuare.
6.4. Înainte de începerea lucrrilor de tencuieli, este necesar a se verifica dac  au fost executate úi recepionate
toate lucrrile destinate a le proteja (de ex. învelitori, plan úee etc), a c ror execuie ulterioar ar putea provoca
deteriorarea lor (de ex. conducte pentru instala ii, timplrie etc.), precum úi dac au fost montate toate piesele
auxiliare (ghermele, praznuri, supor i, colare).
6.6. Rezultatele încercrilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conductorului tehnic al
lucrrii în termen de 48 ore de la încercare. In toate cazurile în care rezultatul încercrii este sub 75% din marca
prescris, se va anuna beneficiarul pentru a stabili dac tencuiala poate fi acceptat. Aceste cazuri se înscriu în
procese verbale de lucrri ascunse úi se vor meniona în prezentarea ce se pred  comisiei de recepie
preliminar ; aceast comisie va hotrâ definitiv asupra acceptrii tencuielii respective.
6.7. Recepia pe faze de lucr ri se face în cazul tencuielilor pe baza urm toarelor verificri la fiecare tronson în
parte :
a) rezistena mortarului ;
b) numrul de straturi aplicat úi grosimile respective (determinate prin sondaje în numrul stabilit de comisie, iar cel
puin câte unul la fiecare 200 m2);
c) aderena la suport úi între straturi (cu aceiaúi frecven ca la lit. b);
d) planeitatea suporturilor úi liniaritatea muchiilor (bucat cu bucat).
e) dimensiunile, calitatea úi poziiile elementelor decorative úi anexe (solbancuri, brâie, corniúe etc), bucat cu
bucat.
Aceste verificri se efectueaz înaintea zugrvirii sau vopsirii, iar rezultatele se înscriu in registre de procese
verbale de lucrri ascunse úi pe faze de lucrri.
Abaterile admisibile sunt date în anexa IX —1.
6.8. Verificrile care se efectueaz la terminarea unei faze de lucr ri, se fac câte una la fiecare înc pere úi cel
puin una la fiecare 100 m2
La recepionarea preliminar se efectueaz direct de ctre comisie aceleaúi verificri, dar cu o frecven de
minimum 1/3 din frecvena precedent.
6.9. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de ctre comisia de recepie, cercetând
suprafaa tencuit, forma muchiilor, scafelor úi a profilurilor. Suprafeele netencuite trebuie s fie uniforme ca
prelucrare,  nu aib
de reparaii slocale etc. De
denivel ri, ondula
asemenea, se va
ii, fisuri,
controlaîmpuúcturi provocate
coresponden de granulele
a mortarului (cu prafdedevar nestins,
piatr urme
, gris de vizibile
marmur ,
terasit etc), precum úi a modului de prelucrare a fe ei vzute cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate
(tencuieli cu glet, buciardate, úpriuite etc).

6.10. Verificarea suprafeelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirect  se va face seara, cu ajutorul unei l mpi
electrice aúezat în imediata apropiere a suprafe ei, pentru a scoate în eviden toate defectele
6.11. Muchiile de racordare a pereilor cu tavanele, colurile, úpaleii ferestrelor úi uúilor, glafurile ferestrelor etc,
trebuie s fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
6.12. Suprafeele tencuite nu trebuie s  prezinte crpturi, poriuni neacoperite cu mortar Ia racordarea tencuielilor
cu tâmplria, în spatele radiatoarelor etc.
6.13. Suprafeele tencuielilor decorative trebuie s  nu prezinte poriuni de prelucrare, culoare úi nuane neuniforme,
cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgârieturi etc.
6.14. Solbancurile úi diferitele profiluri trebuie s aib pantele spre exterior, precum úi o execuie corect a
lcrimatului.
6.15. Verificarea planeitii suprafeelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin a úezarea acestuia în
orice direcie pe suprafaa tencuit úi msurarea golurilor între dreptar úi tencuial.
6.16. Verificarea verticalitii úi orizontalitii suprafeelor (cu excepia tencuielilor pe boli înclinate, pe cupole etc.)
úadmisibile. se va face cu dreptarul, bolobocul úi cu firul cu plumb. Abaterile nu trebuie s depúeasc pe cele
i a muchiilor,
6.17. Gradul de netezime a suprafeelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite úi se va aprecia prin
plimbarea pe suprafeele respective.
6.18. Grosimea stratului de tencuial  se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje
speciale, care se fac în locurile mai puin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin repara ii ulterioare.
6.19. Aderena straturilor de tencuial la stratul suport se va verifica în general numai prin ciocnirea cu un ciocan
de lemn : un sunet de „gol" arat  desprinderea tencuielilor úi necesitatea de a se reface întreaga suprafa 
dezlipit; în cazuri speciale, aderena la suport a tencuielilor se va face úi prin extrageri de carote din tencuial.
Anexa IX.1
ABATERI ADMISE LA RECEP IA CALITATIV A TENCUIELILOR
Fee
Tencuieli la vzute
Denumirea defectului Tencuial Tencuial Tencuial faad la Tencuieli la
brut driúcuit gletuit cldiri civile industriale lucrri
de
art
Umfl turi, ciupituri, maximum

(împuúcturi), fisuri, lipsuri una de Nu se
la glafurile ferestrelor la pân la 4 Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit admit
pervazuri, plinte obiecte cm2 la
tehnico-sanitare . fiecare m2
Zgrunuri mari (pân la max.
3 mm) búici úi zgârieturi maximum 2 Nu se
adânci formate la driúcuire la 1 m2 Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit admit
la stratul de acoperire.
Maximum Maximum Maximum

dou nere- dou nere- dou nere- Maximum 3
gularit
oricei în gulariti în
orice 1m 2 în
gularit orice în orice i
i pe neregularit
Neregulariti ale direcie, direcie, direcie, direcie,
suprafeelor la verificarea cu Nu se având având având având Nu se

dreptarul de 2m lungime. verific adâncimea adâncimea adâncimea adâncimea admit

sau sau sau sau
înlimea înlimea înlimea înlimea
pân la 2 pân la 1 pân la 2 pân la 3
mm mm mm mm
Abateri de la vertical a Maximum La tencuieli Pân la 1 Maximum 2 Maximum Nu se
tencuielilor pereilor cele admise
pentru interioare
maximum 1 mm/mmaximumúi 2 mm/m
maximum úi cele admise
pentru admit
elementul mm/m úi mm pe 20 mm pe elementul
suport maximum 3 toat toat suport
mm pe înlimea înlimea
toat încperilor cldirii
înlimea
înc-perii:
la tencuieli
exterioare
maximum 2
mm/m úi
maximum
20 mm
toat  pe
înlimea
cldirii
Abateri fa de orizontal a Nu se Maximum 1 Pân la 1 Nu se Nu se Nu se
tencuielilor tavanelor verific mm/m úi mm/m úi verific verific admit
maximum 3 maximum 2
mm de la o mm într-o
latur la încpere
alta sau în
limitele
supra-feei
orizontale
marcate de
grinzi
nervuri,
centuri
Abateri fa de vertical sau Maximum Pân la 1 Pân la 1 Pân la 1 Pân la 3 Nu se
orizontal a unor elemente cele admise mm/m úi mm/m úi mm/m úi mm/m admit
ca intrânduri, ieúinduri, pentru maximum 3 maximum 2 maximum 5
glafuri, ornamente, pilaútri, elementul mm pe mm pe mm pe
coloane, muchii, brâie, suport toat toat înlimea
corniúe, solbancuri, înlimea înlimea unui etaj
ancadramente etc. sau lugimea sau lugimea
Abateri fa de raz, la Nu se Pân la 5 Pân la 3 Pân la 5 Pân la 6 Nu se

suprafee curbe verific mm mm mm mm admit
ANEXA IX-2
1. Normativ pentru executarea tencuielilor umede (C.18—84);
2. Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli úi vopsitorii (C.3—76) — Caiet VII „Prepararea si aplicarea
pastei GIPAC" ;
3. Instruciuni tehnice privind compoziia úi prepararea mortarelor de zid rie úi tencuial (C. 17—82).
4. Normativ pentru executarea lucrrilor de beton úi beton armat (C. 140—79), Anexa V-4.

[top]
CAIETUL X. PLACAJE
1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic  la toate lucrrile de placaje ceramice în cl diri de orice tip úi cu plci
din piatr natural, ceramic smluit úi nesmluit, faian úi majolic, sticl colorat, gresie, crmid aparent,
PVC-rigid, PFL ; aceste placaje având rol de finisaje úi de protecie sunt aplicate pe suport cu mortare, paste sau
adezivi de orice fel.
1.2. În cazul placajelor speciale cu rol de protecie anticoroziv, prevederile prezentului capitol trebuie completate
cu cele din caiet, din prescripiile tehnice specifice úi cu condiii tehnice speciale predate de proiectant.
2. Prevederi comune
2.1. Placajele fiind lucr ri destinate — de regul — a r mâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului
poate fi verificat oricând, chiar dup terminarea întregului obiect úi în consecin nu este necesar a se încheia
procese verbale de lucrri ascunse, ci numai pentru fazele de lucr ri; fac excepie placajele aplicate în interiorul
unor recipieni în care accesul ulterior nu mai este posibil.
2.2. Orice lucrare de placaje va fi început  numai dup verificarea úi recepionarea suportului, operaii care se
efectueaz úi se înregistreaz conform prevederilor capitolelor respective.
2.3. Înainte de începerea lucrrilor de placaje, este necesar a se verifica dac au fost executate úi recepionate
toate lucrrile destinate a le proteja (de exemplu învelitori, planúee úee etc sau a c ror execuie ulterioar ar putea
provoca deteriorarea lor (de exemplu conducte pentru instala ii, tîmplrie etc), precum úi dac au fost montate
piesele auxiliare (ghermele, pervazuri, supor i, colare etc).
2.4. Toate
lucrare materialele,
numai semifabricatele
dac în prealabil úi prefabricatele,
s-a verificat de ctre conduccare
torul  în componen
intrtehnic a :unui placaj, vor fi introduse în
al lucrrilor
- c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme c sunt corespunztoare cu normele respective ;
- au fost depozitate úi manipulate în condiii care s evite orice degradare a lor ;
- s-au efectuat la locul de punere în oper  — dac prescripiile tehnice specifice sau proiectul o cer — încerc rile
de calitate.
Mortarele provenite de la staii centralizate, chiar studiate în incinta úantierului, pot fi introduse în lucrare numai
dac transportul este însoit de documente din care s  rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice úi de
compoziie.
2.5. Principalele verificri de calitate comune tuturor tipurilor de placaje sunt :
- aspectul úi starea general ;
- elementele geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
- fixarea placajelor pe suport (aderen a) ;
- racordrile placajelor cu alte elemente ale construciei sau instala iei;
- corespondena cu proiectul.
3. Verificarea pe faze de lucr ri se va face, in cazul placajelor interioare, pentru fiecare înc pere în parte, iar în
cazul celor exterioare, pentru fiecare tronson de fa ad în parte úi se refer la urmtoarele obiective :

a) rezistena mortarelor sau pastelor de aplicare a plcilor de placaj (determinat  pe cuburi de 7,07 cm latura,
turnate chiar de la prepararea mortarelor úi pastelor respective);
b) numrul de straturi din structura placajelor úi grosimile respective (determinate prin sondaje, în num rul stabilit
de comisie, dar cei puin câte unul Ia fiecare 100 m-) ;
c) aderena la suport a mortarului de poz  úi între spaiile plcilor úi mortarului de poz (cu aceeaúi frecven ca la
pct. b) ;
d) planeitatea suporturilor úi liniaritatea muchiilor (bucat cu bucat) ;
e) dimensiunile, calitatea úi poziiile elementelor decorative care se placheaz  (solbancuri, brâie, corniúe etc),
bucat cu bucat.
Abaterile dimensionale pentru diferite tipuri de placaje sunt date în anexa X.l.
4. La recepia preliminar se va efectua direct de c tre comisii aceleaúi verificri, dar cu o frecvent  de minimum
1/5 din frecvena artat la pct. 3.
5. Indicaii asupra efecturii verificrilor Placaje exterioare

5.1. Prin examinare vizual se va verifica :
a) corespondena elementelor profilate de placaj ale faianei cu forma din proiect ; Ia elementele continue, situate
la acelaúi nivel (corniúe, brâie etc), liniile profilului trebuie s  fie continue úi drepte, neadmiându-se frânturi sau
cuibri ;
b) continuitatea rosturilor dintre plcile placajelor, în sensul c nu trebuie s existe frânturi sau curbri vizibile ;
c) chituirea rosturilor dintre plcile placajelor cu mortar rezistent la intemperii úi colorarea placajelor, afar de cazul
când prin proiect se cere altfel ;
d) .frecarea úi lustruirea corect a suprafeelor plcilor la placajele pentru care proiectul prevede o astfel de
finisare ;
e) m rimea úi modul de umplere cu mortar a spa iilor dintre marginile suprafeei placajelor úi solbancuri, tocuri de
uúi, ancadramente, corniúe etc. ; aceste spa ii nu trebuie s  depúeasc 10 mrn úi s  fie bine umplute cu mortar
rezistent la intemperii úi colorat, de asemenea, în culoarea placajelor respective, dac  prin proiect nu se cere altfel.
5.2. La placajele executate din crmid de placaj sau plci ceramice smluite, planeitatea suprafe ei se va
verifica cu dreptarul de 2 m, aúezat în orice direcie pe suprafa. Abaterile admisibile in ceea ce prive úte
planeitatea suprafeelor sunt indicate in tabelul din anexa X.l.
Aceeaúi condiie va fi verificat úi ]a continuitatea acestor placaje pe vertical.

5.3. La placaje din pl ci de piatr natural, abaterile suprafeelor acestor placaje fa de vertical úi orizontal se
vor verifica cu dreptarul, firul cu plumb, nivela cu bul  de aer úi rigla gradat úi nu trebuie s depúeasc abaterile
admisibile date în tabelul din anexa X.l.
5.4. La placajele executate cu plci tip marmoroc, pe faadele cldirilor, se va controla îndeplinirea urm toarelor
condiii :
- suprafaa finisat trebuie s fie plan, s nu prezinte denivelri vizibile úi suprtoare în cirnp, la colurile intrânde
úi ieúinde sau la rosturile de îmbinare închise sau aparente ;
- finisajul trebuie s fie aderent la suport pe toat suprafaa acestuia, s nu prezinte poriuni cu desprinderi, care la
lovire uúoar cu un ciocnel de lemn sun a gol ;
- rosturile de îmbinare închise, dintre elementele placajului de marmoroc montate, trebuie s  fie cât mai bine

închise, neadmiându-se deschideri mai mari decât cele din anexa X.l.; trebuie s  fie continue úi drepte, fr
zgârieturi ; în cazul rosturilor deschise, de l imi stabilite, acestea trebuie s aib aceeaúi lime pe toat lungimea
lor ;
- racordrile cu alte tipuri de finisaje sau la tâmplrie, obiecte de instala ii etc. fixate pe suport, strpungeri etc,
trebuie s fie bine p suite, iar la strpungeri s fie mascate cu rozete metalice, din mase plastice etc.
suprafasafieplacat
-montaj,  trebuie
curate s prezinte
úi fr pete rezultateaspectele de grosime,
din ptrunderea granulometrie
la suprafa úi coloristice,
 a mortarului adeziv sauindicate
din alte în planul de
cauze.
Placaje interioare
5.5. Prin examinare vizual se va verifica :
a) Racordarea placajului cu tencuiala.
Suprafaa placat cu plci de faian, pl ci de majolic sau cu plci ceramice smluite, având dimensiuni pân la
40X40 mm, trebuie s se termine cu plci cu muchiile rotunjite iar spatele acestora trebuie s coincid cu nivelul
tencuielii.
In cazul placajelor din plci de faian sau plci de majolic montate pe perei de beton se va verifica dac  in
proiect au fost prevzute borduri speciale de racordare a faadei cu pereii úi dac acestea au fost montate corect.
Dac proiectantul nu prevede asemenea borduri, racordarea trebuie f cuta cu scafe de mortar.
b) racordarea placajului din plci de faian, plci de majolic sau plci ceramice smluite cu cada de baie.
Etanúarea rostului de racordare respectiv trebuie sa ne executat  cât mai îngrijit, neadmiându-se o grosime
neuniform sau lipsa chitului.
Pentru a verifica etanúeitatea racordrii dintre placaj úi cada de baie, se va controla partea opus  a peretelui,
observând dac umezeala nu a trecut prin perete.
c) Strpungerile efectuate în suprafaa placat, pentru trecerea evilor de instalaii, fixarea prizelor,
întreruptoarelor etc.
La acestea se va controla ca g urile fcute în plci sa .ne mascate pe contur, prin acoperirea cu rozete metalice-
cromate, nichelate sau prevzute cu garnituri — dup cum se cere prin proiect. La g urile unde acoperirea cu
rozet nu este suficient astfel încât conturul gurii se vede úi în jurul rozetei, se va dispune aplicarea unei rozete
de diametru mai mare.
La fel se va controla ca g urile practicate în placaj pentru fixarea obiectelor sanitare (sp ltor, oglind etc.) s nu
fie vizibile de sub aceste obiecte.
5.6. Planeitatea suprafeei placate se verific  cu ajutorul unui dreptar de 1,20 m lungime la placajele executate din
plci ceramice smluite úi de 2,00 m la celelalte feluri de placaje. Sub dreptar, aúezat în orice direcie, nu se
admite decât o singur denivelare de maximum 2 mm.
5.7. Verticalitatea suprafeei placate se verific, in toate cazurile, cu bolobocul úi un dreptar de 1,20 m, la
extremitatea cruia se permite o abatere de la vertical  de maximum 2 mm.
La suprafee orizontale (glafuri, niúe de laborator, marginea c zii de baie etc), se va controla dac s-a asigurat
placajului o pant de cca 2% spre interiorul camerei.
5.8. Corespondena rosturilor dintre plcile placajului cu prevederile proiectului úi ale prescripiilor tehnice de
execuie se face, în afar de examinarea vizual, prin msurarea rosturilor cu ajutorul unor calibre, în cazul c  se
observ abateri.
5.9. Verificarea racordrii rectilinii a suprafeelor placate, cu plinte sau scafe, se va face la început prin examinarea
vizual iar dac se observ ondulri în plan vertical sau orizontal acestea se vor m sura cu ajutorul unui dreptar de
2 m lungime.

La aceast verificare se admite sub dreptar o singur und având o sgeat mai mic de 2 mm.
5.10. La interseciile de suprafee placate, limile rosturilor pot depúi pe cele date în anexa X.l. cu cel mult 0,5
mm.
5.11. La linia de separa ie a placajului de tâmpl rie de lemn dup  uscarea complet a acestuia, rosturile nu trebuie
s fie mai mari de 1 mm. Acolo unde tâmpl ria este prevzut cu pervazuri, placajul trebuie s ptrund sub ele cu
cel puin 10 mm, iar pervazurile trebuie s fie fluite pe înlimea placajului.
Abaterile admisibile de care trebuie s se in seama la aprecierea calitii placajelor din plci de faian, pl ci de
majolic úi plci ceramice smluite sunt indicate în tabelul din anexa X.l.
5.12. La placajele executate cu plci din fibre de lemn emailate sau melaminate se vor face urm toarele verificri :
a) modul cum s-a f cut mascarea rosturilor dintre plci úi de la marginea superioar a placajului, cu baghete de
lemn vopsite sau lustruite ori cu profile din PVC, conform indica iilor din proiect; baghetele sau profilele montate
trebuie s aib aceeaúi culoare pe toat lungimea lor úi s fie bine fixate ;
b) denivelrile placajului, produse în urma dezlipirii de stratul suport a unor pri de placaj care nu au fost bine
lipite ; în de
adezivul asemenea cazuri
pe spatele se vor
pl cilor úi scoate plcile respective
de pe suprafa a suport úiúnumai
i se vordup
lipidin
ce nou, însva
acesta  numai duppreg
fi din nou ce se
titva zui
în rmod
corespunztor.
Abaterile admisibile de care trebuie s se in seama la aprecierea calitii placajelor din fibre de lemn, emailate
sau melaminate, sunt indicate în tabelul din anexa X.l.'
5.13 La placajele executate cu pl ci tip marmoroc, prefabricate, în unele înc peri din interiorul cldirilor civile
(holuri, birouri, sli de recepie, vestibuluri, sli de bibliotec etc.) se va controla îndeplinirea aceloraúi condiii
menionate la pct. 5.4.
ANEXA X-1
ABATERI ADMISIBILELA RECEPIA CALITATIV A PLCILOR
1. Plci exterioare
a) Placaje din piatr natural úi piatra artificial nears (betoane cu parament brut)
Denivelarea relativ a plcilor la suprafeele úlefuite sau lustruita

- din roci vulcanice 0,5 mm în sens orizontal úi 1 mm în sens vertical (pe o suprafa de 3 m2);

2
- din marmur i piatra calcaroas 0,5 mm dar maximum în 3 locuri pe 1 m
ú 
La suprafeele buciardate sau gradinate cu cadru
- din marmur úi din granit 1 mm, dar în cel mult 2 locuri
- din calcar moale 1,5 mm, idem ;
Devierea placajului de Ia planul vertical la suprafeele úlefuite sau lustruite
- din roci vulcanice 0,5 mm pe 1m, dar maximum 3 mm pe întreaga în lime a peretelui.

- din marmur úi granit 2 mm pe1 m, dar maximum 10 mm pe întreaga în lime a placajului.

- din calcar moale 2,5 mm la 1 m, dar maximum 10 mm pe întreaga în lime a placajului.
Devierea rosturilor de la vertical sau orizontal la suprafeele úlefuite sau lustruite
- din roci vulcanice pe vertical nu se admite iar pe orizontala se admite maximum 1 mm la o placa
- din marmur úi piatr calcar 0,05% din lungimea total a rostului úi maximum 1,5 mm
- din marmur úi granit 0,1% din lungimea rostului úi maximum 3 mm
ùtirbituri la muchii la suprafeele úlefuite sau lustruite

- din roci vulcanice maximum dou útirbituri pe 1 m2 úi o adâncime de max. 0,5 mm ;
- din marmura úi piatr calcar maximum trei útirbituri pe 1 m2 si o adâncime de max. 0,5 mm ;

- din marmur úi granit; maximum trei útirbituri pe 1 m2 cu o adâncime de max. 2 mm

- din calcar moale maximum patru útirbituri pe 1 m2 cu o adâncime de max. 3 mm ;
Abateri la dimensiunile rosturilor. La suprafe ele úlefuite sau lustruite
- din roci vulcanice 0,3 mm pe vertical úi 0,5 mm pe orizontal ;
- din marmur úi piatr calcar ,5 mm
- din marmur si granit .... 2 mm
- din calcar moale 4 mm
b) Placaje din plci ceramice smluite
- Devierea de la planeitate a plcilor de formate mici (2x2. 2,0X2,5, 4x4 úi 5x5 cm) lipite pe hârtie (distana dintre
dreptar úi suprafaa placajului) 2 mm
- Devierea de la verticalitate a plcilor de formate mici (2x2, 2,5x2,5, 4x4 úi 5X5 cm) lipite pe hârtie (distana dintre
dreptar úi suprafaa placajului) 2 mm
- Devierea rosturilor dintre plcile placajului 0,5 mm la o plac

- ùtirbituri la muchiile plcilor maximum dou útirbituri pe 1 m2 úi cu o adâncime de max. 0,2 mm
c) Placaje din c rmid aparent
- Devierea de la planeitate (distana dintre dreptar úi suprafaa placajului) 2 mm
- Devierea de la verticalitate a placajului nu se admite

- Devierea rosturilor orizontale dintre crmizile aparente 1 mm la o plac

- Poriuni neumplute cu mortar in rosturi nu se admit
d) Placaje din plci tip marmoroc, prefabricate
- Deschideri între plcile prefabricate ale placajului max. 3 mm
- Deschideri la racordrile placajului cu alte tipuri de finisaje, tâmplrie, obiecte de instalaii
- Pete pe suprafaa placajului, rezultate din ptrunderea la suprafa a materialului adeziv sau din alte cauze nu se
admit
2. Placaje interioare
a) Placaje din plci de faian sau de majolic
- Devierea de Ia planeitate si verticalitate a suprafe ei placajului (distana dintre dreptar úi suprafaa placajului) 2
mm
- Devierea rosturilor dintre plcile placajului 1 mm la o plac
- ùtirbituri sau lips de glazur la muchiile suprafeelor glazurate ale plcilor max. una la o plac pe o suprafa de
4mm2
- Poriuni neumplute cu lapte de ciment alb în rosturi nu se admit

2
- Locuri neumplute cu glazur pe suprafaa placajului max. dou pe m cu o suprafa de 2 mm2
- Fisuri pe suprafaa placajului . nu se admit
b) Placaje din plci ceramice smluite (ca la pct. 1 b)
c) Placaje din pl ci tip marmoroc, prefabricate ca la pct. 1 d)
d) Placaje din plci din fibre de lemn emailate sau melaminte
- Abateri locale de Ia planeitate úi verticalitate pe suprafa a plcilor (distana între dreptar úi suprafaa plcilor) max.
2 mm
Curburi sau frânturi vizibile pe suprafaa placajului nu se admit
- Lipsa de chit în rosturile dintre plci nu se admit
- Pete pe suprafaa placajului . nu se admit
- Poriuni de plci dezlipite de pe suport nu se admit.
- Guri de strpungere pentru instalaii vizibile de sub rozetele de mascare nu se admit'
- Liniile de intersecie ale placajului la col urile ieúinde úi intrânde, muchii etc perfect verticale
- Limea rosturilor dintre plci 9; perfect uniform
ANEXA X-2
LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZA
1. STAS 233—83 Plci din faian pentru placarea pereilor interiori

2. STAS 7813—80 Pl ci ceramice CESAROM.
3. STAS 8095—80 Pl ci decorative din hârtie stratificat (HDS).
4. STAS 6438—83 Pl ci din aúchii de lemn (PAL). Pl ci presate perpendicular pe fa e.
5. STAS 7577—80 Pl ci emailate din fibre de lemn. Condiii generale
6. STAS 8561— 30 Pl ci lignocelulozice. Panouri stratificate din plci din fibre de lemn dure.
7. STAS 1245—80 Pl ci lignocelulozice. Placaj din fag pentru lucr ri de interior.
8. STAS 8616—80 Plci lignocelulozice. Plci fonoabsorbante din fibre de lemn.
9. STAS 8658—80 Plci lignocelulozice. Plci din aúchii de lemn extrudate (PAL-RM).
10. STAS 7578—80 Pl ci lignocelulozice. Plci melaminate din fibre de lemn. Condiii generale.
11. STAS 451—80 Pl ci, plinte i scafe din beton, mozaicate.

 ú
12. STAS 5939—80 Pl ci din gresie ceramic.
13. STAS 9110—78 Pietre naturale fasonate pentru construcii. Reguli de verificarea calitii.
14. C.6—75 Instruciuni tehnice pentru efectuarea placajelor interioare din faian , majolic úi plci ceramice
smluite CESAROM (Bul. Construciilor nr. 8/75).
15. C.86—75 Instruciuni tehnice privind executarea placajelor din profile de PVC rigid (Bul. Construciilor nr. 7/
75).
16. C.70—70
Construc iilor nr.Normativ
8/70 úi bropentru
úura MCInd 1970). placajelor interioare cu pl ci emailate din fibre de lemn (Bul.
executarea
17. C114—69 Instruciuni tehnice pentru folosirea marmorocului pentru lucrri de finisaje interioare úi exterioare
(Bul. Construciilor nr. 3/1970).
[top]
CAIETUL XI. ZUGRVELI, VOPSITORII, TAPETE
1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer  la lucrrile de zugrveli úl vopsitorii interioare úi exterioare ale
cldirilor, indiferent de compoziia lor úi de natura suprafeelor pe care se aplic, cât úi la lucr rile de tapete ce se
aplic în interiorul încperilor de locuine úi social-culturale.
1.2. Condiiile de stabilire a calit ii vopsitoriilor nu se refer úi la vopsitoriile destinate protec iilor anticorozive care
sunt tratate separat.
2.1. Zugrvelile, vopsitoriile úi tapetele fiind lucrri destinate a rmâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului
încheia poate fi verificat
proces-verbal de lucr oricând, chiar dup terminarea întregului obiect úi în consecin nu este necesar a se
ri ascunse.
2.2. Certificarea calitii suportului, pe care se aplic zugrvelile, vopsitoriile, tapetele, se va face în cadrul

verificrii executrii acestui suport (tencuieli, zid rii, betoane, gleturi elemente de tâmplrie din lemn sau metalic,
elemente de instalaii etc).
Este interzis a se începe executarea oricror lucrri de zugr veli, vopsitorii, tapete înainte ca suportul, în întregime
sau succesiv pentru fiecare poriune, s fi fost verificat cu atenie de ctre úeful punctului de lucru privind
îndeplinirea condiiilor de calitate pentru stratul suport (aspect, umiditate, rezisten ).
2.3. Verificarea calitii zugrvelilor, tapetelor, se va face numai dup uscarea lor complet.
2.4. Înainte de începerea lucrrilor de zugrveli, vopsitorii, tapete este necesar a se verifica dac  au fost executate
úi recepionate toate lucrrile destinate a le proteja (de ex. învelitori, streaúini etc.) sau a c ror execuie ulterioar
ar putea provoca deteriorarea lor (de ex. conducte pentru instala ii, tâmplrii etc.) precum úi c au fost montate
toate piesele auxiliare (dibluri, console, supori pentru obiecte sanitare sau elemente de înc lzire, colare etc).
2.5. Toate materialele pot fi introduse în lucrare numai dac  în prealabil s-a verificat de ctre conductorul etnic al
lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme c sunt corespunztoare normelor respective úi
corespund paletarului coloristic dat în proiect.
2.6. Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execu ie, prevzut în
prescripii tehnice, utilizarea re etelor úi compoziiei amestecurilor indicate în aceleaúi prescripii, precum úi
aplicarea straturilor succesive necesar a se urmri aplicarea msurilor de protecie împotriva uscrii bruúte (de ex.
prin vânt, însorite), splrii prin ploaie sau îngherii, surse de praf sau vapori cu substane chimice.
2.7. Verificrile care se efectueaz  la terminarea unei faze de lucr ri, se vor face cel pu in câte una la fiecare
încpere úi cel puin una la fiecare 100 m2.
La recepia preliminar se va efectua direct de ctre comisie aceleaúi verificri dar cu o frecven de minimum 1/5
din frecvena precedent.
3. Verificri pe faze de lucrri Zugrveli
3.1. Prin examinarea vizual se verific urmtoarele :

a) Corespondena zugrvelilor interioare úi exterioare cu prevederile proiectului úi cu dispoziiile ulterioare ;
b) aspectul suprafe elor zugrvite in culori de ap , precum úi al acelora în calcio-vechio ; ele trebuie s  aib un ton
de culoare uniform , s nu prezinte pete, scurgeri, stropi, b úici úi cojiri, fire de pr sau urme de la pensul sau
bidinea ; urmele de bidinea sunt admise numai dac  sunt vizibile pân la o distan de cel mult 1 m la suprafaa
zugrvit ; nu se admit corecturi sau retu úri locale care distoneaz cu tonul general, chiar la distan e mai mici de
1 m ; pe suprafe ele finisate prin stropire trebuie ca stropii s  fie repartizai uniform, afar de cazul când prin
condiiile speciale ale lucr rii s-a prescris o repartizare neuniform ;
c) uniformitatea desenului la zugr veli interioare executate cu rol, burete sau pânz de sac ; la asemenea desene
nu sunt admise pete sau srituri úi nici suprapuneri sau lipsuri ale desenului; în caz de execuie cu rola se admite
lipsa desenului numai la legtura a dou fâúii vecine de desene, dar pe o lime de cel mult 1 mm.
3.2. Aderena zugrvelilor interioare úi exterioare se va constata prin frecare u úoar cu palma pe perete. O
zugrveal aderent nu trebuie s se ia pe palm.
3.3. Rectilinitatea liniaturilor de separaie se va verifica cu ochiul úi la nevoie cu un dreptar de lungime adecvat.
Ele trebuie s fie fr înndiri úi de o lime uniform pe toat lungimea lor.
Se admit la un perete cel mult dou devieri izolate, care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm.
Vopsitorii
3.4. Înainte de începerea verificrii calitii vopsitoriilor se va controla mai întâi dac  la vopsitoriile în ulei sau la
cele pe baz de polimeri s-a format pelicula rezistent , fapt ce se constat prin ciocnirea uúoar a vopseli cu
degetul în mai multe puncte.

3.5. Prin examinarea vizual se va verifica aspectul vopsitoriilor, avându-se in vedere urm toarele :
a) Suprafeele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie s  prezinte pe toat suprafaa acelaúi ton de
culoare úi acelaúi aspect lucios sau mat, dup cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite.
Vopseaua de orice fel trebuie s fie aplicat pân la „perfect curat", adic s nu prezinte straturi str vezii úi nici
pete, desprinderi, cute, búici, scurgeri, lipsuri de buci de pelicul, crpturi ori fisuri, care pot genera în viitor
desprinderea stratului,
urme de pensul , urme aglomer ri insuficient
de vopsea i, neregularit
de pigmenfrecat  înaintede
i cauzate
aplicarede chituire sau úlefuire necorespunztoare,
etc.
b) La vopsitoriile executate pe tâmplrie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicul de vopsea a suprafeelor
de lemn sau metalice, bine chituite úi úlefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile ( úilduri,
drucre, cremoane, olievere etc.) s nu fie ptate de vopsea.
c) nu se admit pete de mortar sau zugr veal pe suprafeele de tîmplrie vopsite, sau care urmeaz a fi vopsite.
d) Pentru controlarea pregtirii corecte a suprafeelor de tâmplrie înaintea vopsirii (curirea, úlefuirea, chituirea
rosturilor etc.) se vor face verificri prin sondaje în diverse puncte, înl turându-se cu grij vopseaua pân la stratul
suport.
e) Se va examina vizual dac evile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite în
culorile prescrise úi dac vopseaua este de culoare uniform , fr pete, urme de pensul, crpturi sau alte
defecte. Cu aceeaúi atenie se va controla dac pregtirea feelor laterale úi spatele acestor piese úi aparate sunt
vopsite pe toate elementele, fr locuri neacoperite, umflturi etc.
Pentru verificarea suprafeelor din spatele conductelor, radiatoarelor etc. se va folosi oglinda. De asemenea, se va
controla prin câteva sondaje dac vopseaua este aplicat pe suprafeele corect pregtite în prealabil úi dac este
executat conform proiectului (curirea de rugin sau mortar, aplicarea succesiv a straturilor prevzute în
proiect).
f) Bordurile, frizurile úi liniatura trebuie s fie de aceeaúi lime pe toat lungimea, s nu prezinte curburi sau
frânturi pe acelaúi aliniament, iar înndirile s nu fie vizibile de la distan mai mare de 1 m.
g) Separaiile dintre vopsitorii úi zugrveli pe un acela úi perete, precum úi cele dintre zugr veala pereilor úi tavane
trebuie s fie distincte, fr suprapuneri, ondulaii etc. Verificarea rectilinitii liniilor de separaie se va face cu un
dreptar de lungime cât mai mare ; la aceast verificare trebuie ca pe un întreg perete s nu existe mai mult de
dou devieri izolate úi care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm.
3.6. Calitatea lucr rilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se va verifica în acelaúi mod ca la celelalte
lucrri de vopsitorie, prevzute în prezentul capitol.
Tapete
3.7. Verificarea calitii lucrrilor de tapetare se va face numai dup ce timp de 14 zile temperatura aerului in
camera respectiv a fost stabilizat la circa +18°C, iar umiditatea relativ  a aerului la 50—60%.
Temperatura úi umiditatea vor fi msurate cu termometre úi umidometre, de ctre delegatul laboratorului de
úantier.
3.8. Se va controla dac  s-a respectat tehnologia de execu ie privind pregtirea úi amorsarea suprafeelor úi
aplicarea hârtiei de ziar într-un strat sau dou  straturi, peste care s-a fixat tapetul.
3.9. Tapetele aplicate trebuie s  fie identice cu modelele indicate prin proiect sau cu mostrele cuvenite între
executant úi beneficiar.
Toate fâúiile trebuie s aib absolut aceeaúi culoare úi nuan.
3.10. Lipirea tapetelor trebuie s  fie realizat uniform pe întreaga suprafa  a fiecrei fâúii în perete, fr s existe
poriuni neaderente, umflturi (pungi de aer), cute sau neregularit i specifice, cauzate de pregtirea
necorespunztoare a stratului suport.

3.11. Fâúiile de tapet trebuie s  fie dispuse vertical, verificarea fcându-se cu firul cu plumb úi neadmiându-se nici
un fel de abatere de la verticalitate.
3.12. La suprapunerea fâúiilor pe vertical trebuie s se respecte regula ca muchia fâ úiei de deasupra s fie
orientat spre fereastr, pentru ca s nu creeze umbre pe peretele respectiv. Aceast  condiie nu este aplicat la
pereii paraleli cu cei pe care se afl ferestrele ; aici fâúiile se pot suprapune în orice fel, cu condiia ca s se
respecte pe tot peretele cu acela úi sens de suprapunere.
n ceea ce priveúte tapetele tip T.R. (tapete în relief), acestea se vor aplica cu marginile cap la cap, întrucât datorit 
modelelor în relief în care se fabric, ele nu se pot monta cu marginile suprapuse.
3.13. La suprapunerile de fâ úii, potrivirea desenului celor dou fâúii vecine trebuie s fie cât mai exact  ; în puncte
izolate se poate admite o nepotrivire de maximum 1 mm.
3.14. La lipirea lor cap la cap fâúiile trebuie s fie perfect potrivite, astfel ca linia de demarcaie s nu poat fi
observat decât pân la cel mult 2 m distan.
3.15. La muchiile intrânde sau ieúinde ale pereilor încperii rosturile verticale dintre fâúii trebuie s fie realizate la
10—15 cm de muchia respectiv.
3.16. Nu se admit suprafe e neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri suprtoare ale desenului sau exfolieri
pe lâng pervazuri, întreruptoare, prize etc.
3.17. Dac la racordarea tapetului cu planul tavanului nu este prevzut o baghet racordarea trebuie s fie
realizat pe o linie dreapt de alt culoare úi care la examenul vizual s apar ca perfect omogen continu úi
orizontal úi de aceeaúi lime pe toat lungimea ei.
ANEXA XI-1
1. STAS 8341—75 Tapet lavabil pe baz de polimeri cu suport de hârtie.


2. STAS 8839—72 Hârtie suport pentru tapetele lavabile pe baz de polimeri.
3. C.3—76 Normativ pentru executarea úi recepionarea lucrrilor de zugrveli úi vopsitorii {Buletinul Construciilor
nr. 5/76, 6/1977 úi 1/1978).
4. C.4—77 Instruciuni tehnice pentru aplicarea tapetelor Buletinul Construciilor nr. 12/1977 úi broúur).
[top]
CAIETUL XII. PARDOSELI

1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de pardoseli, executate în cl diri de orice tip úi cu
îmbrcmini din : lemn (pavele, du úumele, parchete), piatr natural úi artificial, p mânt, materiale bituminoase,
plci úi covoare din materiale sintetice (plastice).
1.2. În cazul pardoselilor speciale cu rol de protec ie anticoroziv, prevederile prezentului capitol trebuie completate
cu prescripii tehnice specifice úi cu condiiile tehnice speciale, predate de proiectant.
2.1. Orice lucrare de pardoseli va fi început  numai dup verificarea úi recepionarea suportului, operaii care se
efectueaz úi se înregistreaz conform prevederilor capitolelor respective, inclusiv în ce prive úte realizarea

elementelor geometrice.
2.2. O atenie deosebit trebuie acordat cazurilor în care suportul este constituit din p mânt. balast, nisip, pietriú
pentru care trebuie s  existe dovada realizrii gradului de compactare prev zut în proiect sau în prescrip iile
tehnice specifice ; de asemenea elementele de construcii úi instalaii trebuie s fie executate, verificate úi
recepionate înaintea începerii lucrrilor de pardoseli (ex. canale, instala ii, strpungeri, izolaii etc.) ; trebuie s  fie
terminate úi toate lucrrile a cror executare interioar ar putea degrada pardoselile.
2.3. Toate materialele, semifabricatele úi prefabricatele, care intr în componena unei pardoseli, pot fi introduse în
lucrare numai dac în prealabil :
- s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate, care s  confirme c
sunt corespunztoare normele respective ;
- au fost depozitate úi manipulate în condiii care s evite orice degradare a lor ;
- s-au efectuat la locul de punere în oper  — dac prescripile tehnice specifice sau proiectul le cer — încerc rile
de calitate.
Betoanele úi mortarele,
lucrare numai provenite
dac transportul de înso
este it iile
la sta de centralizate chiarcare
documente din situate in incinta
s  rezulte cu úprecizie
antierului, vor fi introduse
caracteristicile în
fizice,
mecanice úi de compoziie.
Pentru beton se vor respecta úi prevederile caietului „Betoane: din prezentul normativ.
2.4. Principalele verificri de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt :
- aspectul úi starea general ;
- elementele geometrice (grosime, planeitate, pante);
- fixarea îmbrcminii pe stratul suport;

- rosturile ;
- racordrile cu alte elemente de construcii sau instalaii ;
3.1. La pardoselile din pavele de lemn se vor verifica :
- fixarea în stratul de poz alctuit din nisip (se consider  c aceasta este bun când la 6 lovituri date în acela úi loc
cu maiul de 35 kg de la 50 cm înlime, înfundarea maxim a pavelei este de 3 mm); verificarea se va face câte
una la fiecare 100 m3 ;
- deschiderea úi uniformitatea rosturilor ; abaterea maxim  admis este de ±1 mm, fa  de prevederile prescripiilor
tehnice, frecvena verificrii va fi de 5—6 sondaje la fiecare 100 m2;
- umplerea rosturilor cu mastic bituminos sau cu mortar asfaltic pe adâncimea minim  de 30 mm ; verificarea se va
face cu frecvena de dou, trei sondaje la fiecare 100 m2;
- existena rosturilor continue umplute cu mastic bituminos în lungul pere ilor, în jurul maúinilor, strpungerilor etc.
- abaterea maxim admis la limea acestor rosturi este de ± 5mm;
- mrimea úi continuitatea pantelor; abaterea maxim  admis este de ± 2,5 mm/m;
- componena úi grosimile straturilor succesive ; abaterea maxim admis este de ± 10% din valoarea grosimii
straturilor.

La acest tip de pardoseal nu se încheie procese-verbale de lucrri ascunse.
3.2. La pardoseli din parchet se vor verifica :
- dimensiunile pieselor de parchet sau ale panourilor de parchet mozaic ; abateri admisibile sunt conform
prevederilor din STAS 228/1-80.
- umiditatea stratului suport de nisip, mortar de ciment sau beton ; maximum admis 3% (pentru nisip se determin 
conform STAS 4606-80 ; pentru mortar de ciment sau beton se determin cu aparatul „Higromete" sau prin
aplicarea cu o pensul  curat pe o poriune de 2x5 cm din suprafa , a unei soluii de fenolftalein în alcool, în
concentraie de 1% ; Ia umiditi peste 3%, betonul sau mortarul de ciment se coloreaz  în violet sau în roz intens);
- meninerea climatului din încperi la temperatura de minimum +5°C úi umiditatea relativ a aerului de maximum
65% ;
- planeitatea si orizontalitatea pardoselii; abaterea maxim  admis este de ± 3 mm, în cazul planeitii suprafeei úi
de ± 2 mm/m în cazul orizontalitii pardoselii;
- montarea la acelaúi nivel a lamelor sau panourilor alturate ;
- mrimea rosturilor dintre lamele sau panouri; în câteva puncte izolate, l imea maxim admis a rosturilor este de
calitatea rindeluirii (nu se admit asperiti la palpare) ;
- fixarea lamelelor pe suport (la s rituri de 30 cm nu se admite ca pardoseala s  se miúte sau s scârâie, în cazul
prinderii cu cuie ; în cazul lipirii cu adeziv, la proba prin cioc nire uúoar cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie s
fie plin) ;
- existena rosturilor ling perei.
3.3. La pardoselile
2560/1-83 din piatr : artificial nears executate cu suprafee continui se vor verifica, conform STAS
úi STAS 2560/3-84
- aspectul, starea general a suprafeelor, modul de racordare cu suprafe ele verticale ;
- planeitatea úi orizontalitatea, abaterea maxim admis este de dou unde cu sgeat de maximum ± 2 mm;
- pantele, dac sunt prevzute in proiect;
- (abaterea maxim admis este de ± 2,5 mm/m, dar numai în por iuni izolate) ;
- denivelarea între panourile adiacente rosturilor de dilata ie maximum admis ± 1,0 rnm ;
- corespondena între poziia rosturilor de dilataie al îmbrcminii úi cele ale stratului suport;
- aderena la stratul suport (prin ciocnite cu ciocanul de zidar) ;
- în cazul îmbrcminilor de beton sau beton armat, cu sarcini importante, se vor efectua úi verificrile prescrise în
caietul „Betoane" din prezentul normativ.
La aceste tipuri de pardoseli se vor întocmi procese-verbale de lucr ri ascunse numai pentru armturi úi stratul de
acoperire a acestora.
3.4. La pardoselile din piatr artificial sau nears executate din elemente prefabricate se vor verifica conform
STAS 2560/1-83 úi STAS 2560/3-84
 : 
- planeitatea úi pantele ; abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2560/1-83 ;

- denivelrile dintre 2 elemente prefabricate al turate ; maximum admis : ± 0,5 mm, pentru plci prefabricate din
piatr artificial ars sau nears úi ± 1,00 mm, pentru crmizi úi dale de beton prefabricate pe úantier ;
- corespondena între poziia rosturilor de dilataie ale îmbrcmintei úi cele ale stratului suport;
- aderena la stratul suport (prin ciocnire cu ciocanul de zidar) ;
- mrirea rosturilor ; abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2560/1-83.
La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese-verbale de lucr ri ascunse.
3.5. La pardoselile din piatr natural se vor verifica :
- planeitatea pardoselii; abaterea maxim  admis este de dou unde cu sgeata de maximum ± 2,0 mm ;
- pantele, dac sunt prevzute în proiect; abaterea maxim admis este de ± 2,5 mm/m, dar numai în poriuni
izolate ;
-aldenivelarea între
turat, este de pl cile
± 0,1 mmde ; piatr natural ; abaterea maxim admis între dou plci de piatr natural aúezate
- mrimea rosturilor ; abaterea maxim admis este de ± 0,1 mm ;
- aderena la stratul suport (prin ciocnirea cu ciocanul de zidar).
3.6. La pardoselile din pmânt se vor verifica :
- aspectul úi starea general a suprafeei pardoselii ;
- planeitatea pardoselii; abaterea maxim  admis este de ± 8,0 mm, dar numai în locuri izolate ;
- grosimea pardoselii ; abaterea maxim  admis este de ± 10 mm fa de grosimea din proiect.
3.7. La pardoselile cu covoare úi dale flexibile din clorur  de polivinil se vor verifica :
- dimensiunile covoarelor úi dalelor flexibile ; abaterile admisibile sunt conform prevederilor din STAS 7361-80 si
STAS 7915-80 ;
- aspectul úi starea generala a suprafe ei stratului suport; nu se admit adâncituri, bavuri sau alte asperit i;
- umiditatea stratului suport; maximum admis este de : 2,5°/ 0 (în procente de greutate), în cazul lipirii cu Romeltex
úi 7%, în cazul lipirii cu Aracet D 50 S, iar m surarea se face prin metodele indicate la pct. 3.2 „pardoseli din
parchet" ;
- meninerea climatului din încperi la temperatura minim  de +16°C úi umiditatea relativ a aerului de maximum
65% ;
- aspectul úi starea general a suprafeei pardoselii ; nu se admit : pete, por iuni în relief sau adâncituri, col uri úi
margini nelipite, umflturi, denivelri la rosturi;
- mrimea rostului dintre dou fâúii de covor sau dou dale flexibile, alturate ; limea maxim admis a rostului
este de : 0,5 mm lime la covor úi 0,4 mm lime la dale flexibile ;

- aderena la stratul suport (la proba prin ciocnire uúoar cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie s fie plin) ;
- modul de croire úi psuire a unui covor (dala flexibil ) la racordarea sa cu o pardoseal de alt natur, la
strpungeri .sau la contactul su cu diferite obiecte fixate pe stratul suport etc.
La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese-verbale de lucr ri ascunse.
3.8. La pardoselile din materiale bituminoase se vor verifica :

- denivelrile stratului suport; abaterea maxim admis, izolat este de : ±15,0 mm, în cazul unui strat suport elastic
úi ±10,0 mm, în cazul unui strat suport rigid.
- pantele stratului suport, dac sunt prevzute în proiect ; abaterea maxim  admis, pe poriuni izolate, este de :±5
mm/m, în cazul unui strat suport elastic úi ±3 mm/m, în cazul unui strat suport rigid ;
- aspectul úi starea general a suprafeei pardoselii;
- planeitatea suprafeei pardoselii; abaterea maxim admis este de dou unde cu sgeata de maximum ±4,0 mm,
dar numai pe poriuni izolate ;
- aderena la stratul suport; verificarea se face prin Iovire (îmbr cmintea este aderent dac prezint un sunet
plin).
4. La verificarea pe faze de lucrri se vor efectua direct (în afara examinrii — unde este cazul — a existen ei úi
coninutului proceselor-verbale de lucrri ascunse), aceleaúi verificri ca úi cele prescrise pentru parcursul
lucrrilor.
Verificrile de aspect se vor efectua încpere cu încpere ; pentru verificrile ce comport msurtori sau
desfaceri, se vor efectua sondaje cu frecvena de 1/4 din aceea prescris pentru verificrile pe parcurs.
Pentru verificrile pentru care la pct. 3 nu se indic frecvena la încheierea fazei de lucrri se va efectua câte un
sondaj pentru fiecare încpere, dar cel puin unul la fiecare 50...100 m2 dup importana lucrrii, inclusiv pentru
stabilirea existenei úi grosimii straturilor componente.
În cazul existenei in alctuirea pardoselii a unor lucrri ascunse, frecven a sondajelor va fi de 1/5 din aceea
prescris pentru parcursul lucrrilor.
Pentru cazul pardoselilor din beton simplu sau armat se vor aplica úi prevederile din caiet V al acestui normativ.
Rezultatele verificrilor úi recepiile pe faze de lucrri se consemneaz în procese-verbale, conform instruciunilor

respective.
5. La recepia preliminar a obiectului se vor efectua :
- examinarea úi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrrilor úi pe faze de lucrri;
- verificri directe úi anume : pentru aspect, cel pu in la 1/5 din înc peri, dar minimum o verificare la fiecare 200 m 2;
pentru cele ce comport msurtori úi desfaceri, verificrile directe se vor efectua cu frecven a minim de 1/4 din
aceea prescris pentru încheierea fazelor de lucrri.
6. Pardoseli anticorozive. Recepia lucrrilor
constat rileia
6.1. Recep lucrfiind
fcute, rilor consemnate
se va face în msuraverbale
peprocese rii fieclucr
executpentru ruiristrat component al structurii de pardoseal ,
ascunse.
Nu se va începe executarea unui nou strat component al structurii de pardoseal  decât numai dup remedierea

deficienelor constatate Ia stratul anterior.
6.2. La stratul de beton de rezisten  al pardoselilor se va verifica : marca betonului, grosimea, armarea conform
indicaiilor din proiect, aspectul betonului care trebuie s fie compact, fr goluri sau segregri, cota de nivel al
suprafeelor betonului.
6.3. La betonul de egalizare úi de pant se verific în timpul execuiei marca betonului úi gradul de
impermeabilitate, pe baz de analize de laborator.
Suprafaa betonului de egalizare úi de pant trebuie s fie lipsit de fisuri, crpturi, spargeri, goluri, nu trebuie s
fie friabil, iar la ciocnire trebuie s aib sunet metalic. Dac se constat defecte ale betonului, stratul friabil se
îndeprteaz pân la suport sntos úi se face in mod corespunztor.
La betonul eposidic úi betonul apoxidic cu adaos de gudron se va verifica : înt rirea, grosimea stratului în
amplasamentul sifoanelor de pardoseal, planeitatea suprafeei, pantele ctre sifoanele de pardoseal, rugozitatea
suprafeei.
De asemeni se va verifica executarea corect a ridicaturilor verticale, scafe, reborduri la strpungeri, goluri de
montaj, etc.
6.4. Înainte de a se trece la executarea straturilor din beton epoxidic, beton apoxidic cu adaos de gudron de
protecie anticoroziv úi uzur se va verifica umiditatea betonului de rezisten  úi respectiv a betonului de egalizare
úi de pant.
Umiditatea se verific cu umidometrul, în cel puin un punct la fiecare 10 m 2. Nu se admite aplicarea straturilor de
protecie anticoroziv pe suprafaa cu umiditate mai mare decât cea prescris în prezentul normativ.
6.5. Verificarea calitii materialelor de protecie (foii materiale de pozare, rostuire, materialele de amorsare,
placaje anticorozive, materiale aplicabile sub form de mas de úpaclu) se face prin examinarea certificatelor de
calitate úi vizual. In caz de dubiu, materialele vor fi supuse unor incerc ri ce se vor efectua la furnizor sau la un alt
laborator de specialitate.
6.6. Verificarea stratului de hidroizolaie anticoroziv în cazul materialelor aplicabile în straturi multiple se va face
vizual urmrindu-se continuitatea hidroizolaiei.
In cazul hidroizolaiei din folii anticorozive se va verifica aderen a, prin ciocnire cu un ciocan de lemn pe întreaga
suprafa insistându-se la margini úi îmbinri. În cazul în care se constat defecte de lipire ce depúesc 10 cm2 la
fiecare 10 m2 de suprafa verificat, se va proceda la înl turarea foliei pe aceste zone úi la repararea poriunilor
defecte.
6.7. În cazul placajelor anticorozive se va proceda la cioc nirea tuturor plcilor la 24 ore de la pozare. In cazul
depúirilor defectelor admise de maximum 10 cm 2 la fiecare 10 m2 suprafaa verificat, se va proceda la înlocuirea
plcilor sau crmizilor neaderente.
n timpul pozrii se va verifica la terminarea fiec rei suprafee de 100 m2, respectarea dimensiunilor rosturilor úi
adîn-cimii de îngropare a placajului, conform proiectului.
Verificarea se face prin msurtori directe.
In cazul unor abateri mai mari decât cele admisibile (abateri la dimensiunile rosturilor l ime + 2 mm úi — 1 mm,
adincime + 2 mm), se va proceda la îndep rtarea placajului din zonele de defecte.
Verificarea întririi materialelor de rostuire se face prin minimum 3 msurtori pe 5 m2 de placaj, prin zgîriere cu un
cui de oel. Dac se constat ptrunderea cuiului în materialul de rost, se va proceda Ia înlocuirea acestuia.
6.8. La stratul de protecie anticoroziv si de uzur din mase de úpaclu epoxidice, se va verifica întrirea suprafeei
(prin minimum 3 msurtori la 10 m2) prin zgâriere cu un cui de oel.

Se va verifica de asemenea planitatea suprafe ei, pantele ctre sifoane de pardoseal , strpungerile pentru
conducte úi cable electrice, postamentele pentru utilaje, scafe úi plinte la perei úi stilpi.
6.9. Pardoselile anticorozive continui úi discontinui recomandate în prezentul normativ se pot da în exploatare dup 
minimum 115 zile de la terminarea execuiei. In aceast perioad este obligatoriu s se menin în halele în care
au fost executate o temperatur  de minimum +20°C, pentru reticularea complet  a maselor anticorozive utilizate.
ANEXA XII-1
LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZA CU APLICARE OBLIGATORIE
1. STAS 33-14/2—75 Pavele din lemn masiv pentru pavaje. Condiii tehnice generale de calitate.
2 STAS 228/1—77 Parchet din lemn masiv pentru pardoseli. Condiii generale.
3 STAS 2560/1—75 Pardoseli din piatr artificial nears. Condiii tehnice de calitate.
4. STAS 2560/2—75 Pardoseli din piatr artificial ars. Condiii tehnice de calitate.
5. STAS 2560/3—76 Pardoseli din piatr artificial ars úi nears. Reguli úi metode de verificare.
6. STAS 7361—80 Covor úi dale din policlorur de vinil.
7. STAS 7915—80 Covor úi policlorur de vinii, pe suport textil.
8. STAS 2559—79 Construcii civile, industriale úi agrozootehnice. Imbrcmini din asfalt turnat pentru pardoseli.
Condiii tehnice generale de calitate.
9. C 35—82 Normativ pentru executarea pardoselilor (Buletinul Construc iilor nr. 11/1982).
[top]
CAIETUL XIII. SCRI, BALCOANE ùI PARAPEI

CAPITOLUL 1. SCRI, BALCOANE ùI PARAPEI PENTRU CLDIRI
1.1. Prezentul capitol cuprinde principalele condi ii tehnice de calitate pe care trebuie s  le îndeplineasc lucrrile
la scri, balcoane úi parapete de orice fel úi din orice materiale, ce se execut pentru cldiri úi alte obiecte de
construcii-montaj, indiferent de destinaia lor.
2. Verificri de efectuat pe parcursul executrii lucrrilor
2.1. Materialele, semifabricatele úi prefabricatele, vor fi introduse în lucrare numai dac , în prealabil s-a verificat de
ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificate de calitate.
2.2. In cazul execut rii lucrrilor din beton, beton armat, semifabricate úi prefabricate din beton, se vor face
verificrile prevzute în cap. „Beton simplu, beton armat úi beton precomprimat" din prezentul normativ.
2.3. In cazul executrii lucrrilor din alte materiale (zidrie, elemente metalice etc) se vor efectua úi verificrile
prevzute în cap. „Zidrii" respectiv cap. „Construcii din oel" etc.
Scrile se vor verifica prin examinare vizual úi msuri locale, s corespund punctelor 2.5 úi 2.9.
2.5. Treptele trebuie s fie de înlime egal úi s corespund ca form, dimensiuni úi mod de finisare a

prevederilor proiectului. Intre doua pode úte consecutive treptele trebuie s fie identice, suprafaa lor trebuie s fie
orizontal, iar îmbrcmintea trebuie s fie fixat sau aderent de suport úi s corespund condiiilor de calitate
cerute pardoselii din acelaúi material (a se vedea cap. „Pardoseli").
2.6. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapt cu dreptarul úi nivela cu bul de aer. Abaterile limit
admisibile sunt cele ar tate în anexa XIII.l.
2.7. Muchiile
de beton treptelor
sclivisit trebuie snufietrebuie
sau mozaicat dreptesúi prezinte  nu prezinte
intacte, srepara ii localeondula ii sau
ale unor útirbituri.
útirbituri De asemenea,
produse treptele
în timpul execu iei
din cauza unei protejri insuficiente a treptelor. In asemenea cazuri se va reface îmbr cmintea pe toat lungimea
treptelor.
2.8. Podestele scrilor trebuie s aib suprafaa plan, fr denivelri între elementele constructive (plci de
mozaic, gresie, marmur, etc). Verificarea se face cu dreptarul, neadmi ându-se denivelri mai mari decât cele
artate în anexa XI1I-1.
2.9. Pardoseala podestelor trebuie s  satisfac condiiile de calitate cerute îmbr cmintei respective, iar dac ea
este din acelaúi material ca al treptelor, trebuie s  fie executat la fel, afar de cazul când proiectul ar prevedea o
alt soluie.
2.10. Balcoanele úi logiile se verific dac corespund prevederilor proiectului : pardoseala úi scafele vor îndeplini
condiiile de calitate cerute, conform prevederilor prev zute în caiet XII al prezentului normativ.
2.11. Se va verifica dac este asigurat scurgerea apelor prin pante racordate Ia gurile arunc toare de ap,
executate din tabl, beton etc. Hidroizolaia se va verifica conform prevederilor din cap. „Izolaii".
2.12. Controlul executrii corecte a pantelor se va face turnându-se pe pardoseala balconului o cantitate de ap  úi
observându-se dac scurgerea ei se face complet úi corect. Se va verifica existen a l crimarelor úi a dispozitivelor
de evitarea prelingerii apei pe fa ad úi pe balcoane de la nivelele superioare.
2.13. Se va verifica prin viz ri úi msurtori adecvate continuitatea pe fiecare faad a logiilor úi a balcoanelor,
îngrijindu-se de poziionarea lor corect în timpul execuiei, astfel ca s se respecte cu stricte e cotele Ia care au
fost prevzute în proiect úi sa se asigure aspectul estetic al faadei.
2.15. Parapetele s fie verticale pe toat înlimea, verificarea fcându-se cu firul de plumb.
2.16. De asemenea, pe por iunile de aliniament, parapetele nu trebuie s  aib ondulaii, curburi sau devieri atât în
planul orizontal cât úi in planul vertical. Verificarea se va face cu dreptarul de 2 m.
2.17. Pe poriunile de curb, parapetele trebuie s se desfúoare cu continuitate pentru a realiza corect curbele
prevzute în proiect. Verificarea se face atât vizual cât úi prin folosirea unor úabloane corespunztoare.
2.18. Suprafaa parapetelor de beton tencuit úi zugrvit trebuie s corespund condiiilor de calitate cerute
tencuielii úi zugrvelii respective (a se vedea cap. „Tencuieli" úi cap. „Zugrveli", vopsitorii úi tapete" din prezentul
normativ).
2.19. Parapetele metalice úi de lemn trebuie s corespund formelor arhitecturale úi dimensiunilor din proiect, s
fie bine încastrate în vanguri, trepte, pode úte, balcoane etc. Verificarea acestor încastrri se face prin cltinarea úi
izbirea fiecrui element în parte.
2.20. Mâna curent mozaicat trebuie s fie executat din materialul úi în condiiile prevzute in proiect úi s
corespund formei, dimensiunilor úi coloriturilor stabilite, dându-se o importan  deosebit aspectului estetic. Se va
face deci mai întâi o verificare vizual  amnunit a calitii úlefuirii úi planeitii suprafeelor, controlând atât cu
palma cât úi cu dreptarul de 2 m.
2.21. La mâna curent  a parapetelor metalice se va controla ca în punctele de înn dire s nu existe praguri care
s jeneze la palm. Micile denivelri se vor înltura prin polizare.
2.22 Mâna curent de lemn trebuie s corespund formelor úi dimensiunilor din proiect. Ea trebuie sâ fie croit 
numai paralel cu fibrele, s  fie lustruit, s  nu aib noduri, útirbituri, fibre ieúite, crpturi, iar rosturile la înndiri s

nu depúeasc 1 mm lime, s nu prezinte praguri úi sâ fie bine chituite.
2.23. La balustradele la care s-a montat profilul „mân  curent" din PVC-semirigid s se verifice dac au fost
respectate urmtoarele condiii ;
- profilul trebuie s fie montat astfel incât :
• s nu prezinte denivelri fa de axul platbandei suport ;

• s nu aibe jocuri, s fie în planul parapetului, s fie orice plan perpendicular pe acesta ;
• s se înscrie perfect în curbele de racordare ale platbandei úi s nu aibe gâtuiri sau ondulaii.
2.24. Verificarea acestor condiii se face vizual úi plimbând palma de-a lungul mâinii curente.
• punctele de îmbinare ale profilului úi sudurile trebuie s fie astfel executate încât ele s nu apar vizibil prin
schimbri de culoare sau form úi nici s se simt la trecerea palmei ;
• cuplarea profilului pe toat  lungimea lui úi mai cu seam pe poriunile curbe între regiunea îmbin rilor s fie
nealterat prin procesul de plastifiere, iar in cazul îmbinrilor prin sudur finisajul s fie bine executat.
3. Verificri de efectuat la recepia preliminar (pe obiect)
3.1. Comisia de recepie preliminar a obiectului procedeaz în cadrul verificrii scriptice, examinând toate
documentele încheiate pe parcursul execut rii lucrrilor inclusiv buletinele de încercare, dispoziiile de úantier,
procesele verbale de remedieri sau consolid ri, actele de control sau expertizare, avându-se în vedere respectarea
cu strictee a prescripiilor generale de proiectare în conformitate cu STAS 2965/79.
3.2. In cadrul verificrii directe, comisia de recepie va efectua prin sondaje verificri in numr suficient pentru aú
putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.
De asemenea va proceda la verificri de acelaúi tip ca cele de la pct. 3.1. de mai sus.
3.3. Atunci când se consider  c este necesar a se face o verificare a rezisten elor scrilor, balcoanelor,
parapetelor, aceasta se va face conform punctelor : 3.4 ; 3.5 ; 3.6 ; 3.7.
3.4. Se aplic regimul de încrcri statice úi dinamice Ia care au fost calculate la aceste lucr ri, controlându-se
comportarea lor în ansamblu cât úi pe fiecare element în parte.
3.5. Pentru scrile, balcoanelor úi parapetele de fier, lemn sau alt material, în afar  de zidrie de beton simplu, se
va verifica dac sgeile obinute rmân în limitele admise de normele în vigoare sau de prevederile din proiect
pentru construciile respective.
3.6. Pentru din

prevederilor elementele dinsimplu,
cap. „Beton beton beton
armat,armat
aprecierea
úi betoncomport rii lor al
precomprimat" la prezentului
aceste încerc ri se va face conform
normativ.
3.7. Pentru scrile úi parapetele ce se execut  Ia lucrri de art (poduri, tunele, ziduri de sprijin, úubtraversri
feroviare úi rutiere), în afara prezentului normativ, se va avea în vedere respectarea cu stricte e a condiiilor tehnice
de calitate prevzute în instruciunile interne, elaborate de institutele de specialitate în proiectarea úi executarea
acestor categorii de lucrri, ca IPTANA, IPCF, întreprinderea „Metrou Bucureúti.
ANEXA XIII-1
ABATERI ADMISIBILE LA LUCRRI DE SCRI, BALCOANE ùI PARAPETE
1. Scri
La orizontalitatea treptelor :

- denivelare admis la fiecare treapt ... 1 mm/m
- denivelare admis la toat lungimea treptei 2 mm
- la înlimea treptelor 1 mm/treapt
- denivelri admise la podestele scrilor . . 2 mm/m
2. Parapete
- se admite pe toat limea parapetului o deviere a verticalitii de max. 2 mm
- la mâna curent mozaicat se admite o deviere a planeitii de max. 1 mm
- la mâna curent de lemn, rosturile la înndiri nu trebuie s depúeasc în orice punct al profilului 1 mm
NOT: Valorile indicate mai sus sunt aplicate în cazurile curente; în cazurile speciale se vor lua în considera ie
valorile prevzute în proiecte, chiar dac ele difer decele curente.
ANEXA XIII-2
1. C 150-84 Normativ privind calitatea îmbin rilor sudate din o el ale construciilor civile, industriale úi agricole (Bul.
Constr. nr. 7/1984).
2. C 55-74 Instruciuni tehnice privind montarea profilului mân curent din PVC semirigid (Buletinul Constr. nr.
4/1975).
3. C 130-76 Instruciuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor úi betoanelor (Buletinul Construciilor
nr. 6—1979).
4. C 174-79 Instruciuni tehnice de aplicare a profilului ap rtor muchii de treapt  din PVC (Buletinul Construciilor
nr. 6/1975).
5. C 55-74 Instruciuni tehnice privind montarea profilului mân  curent din PVC semirigid (Buletinul Construciilor
nr. 4/1973).
6. STAS 9273-80 Scri metalice.
7. STAS 2924—78 Gabarite pentru poduri, viaducte, pasaje denivelate úi podee.
8. STAS 1244/1— 79 Treceri de nivel clasificare úi modul de asigurare a circulaiei — prescripii generale in funcie
de categoria de treceri de nivel.
9. STAS 2965—79 Sc ri interioare — prescripii generale de proiectare.
[top]
CAPITOLUL 2 SCRI, TROTUARE ùI PARAPETE LA PODURI DE CALE FERATA

1.1. La poduri de cale ferat  cu sau fr parapete se prevd scri pe taluze.
1.2. Ele au rolul de a permite personalului de între inere accesul sub pod.

1.3. Trotuare cu parapete se prev d pe suprastructura úi pe culei, la nivelul cii, pentru a se asigura circula ia
personalului de întreinere pe toat lungimea podului.
2. Prevederi comune
2.1. Scrile pe taluze se execut din beton monolit, din elemente prefabricate din beton sau din zid rie de piatr.
2.2. Parapetele se prevd la scrile aúezate pe terasamente înalte úi se execut fie din beton armat, profile
metalice sau bare de oel betonat.
2.3. Trotuarele situate la nivelul cii se execut din profile metalice úi dulapi din tabl striat, de lemn sau din beton
cu granulit.
2.4. Pe culei úi pe suprastructuri din beton armat sau beton precomprimat trotuarele pot fi executate úi din beton
armat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat iar parapetele pot fi executate úi din beton
armat fie monolit, fie prefabricat.
3. Verificri de executat
3.1.
punctLadeverificarea scrilor úi parapetelor de pe taluze se vor avea în vedere ca materialele s  corespund din
vedere calitativ.
3.2. Dimensiunile geometrice s fie conform proiectului.
3.3. Abaterile la înlimile úi lungimile treptelor s nu depúeasc ± 1 fa de proiect.
3.4. Parapetul la în lime s nu aib abateri mai mari de ± 1 cm iar longitudinal s  nu se abat de la linia din
proiect cu mai mult de ± 1 cm.
3.5. Suprafaa superioar a treptelor s fie în plan orizontal, abaterile fiind de max. 5% cu pant  spre treapta
inferioar.
3.6. La verificarea trotuarelor cu parapete situate la nivelul c ii se vor avea în vedere ca materialele s corespund
calitativ.
3.7. Dimensiunile geometrice ale diferitelor elemente s fie conform proiectului.
3.8. Abaterile la lungimi úi limi nu vor depúi ± 1 cm.
3.9. La grosimi elementele metalice vor respecta abaterile prevzute în standardele de produs iar dulapii de lemn
úi beton uúor vor avea abateri de max. ± 5 mm.
3.10. Nivelul superior al trotuarului s fie la cota prevzut în proiect ; abaterile nu vor dep úi ± 5 mm.

3.11. Parapetul la înlimi s nu aib abateri mai mari de ± 1 cm, iar longitudinal s nu se abat de la linia
proiectat cu mai mult de ± 1 cm.
3.12. Rezultatul verificrilor efectuate conform celor prevzute mai sus vor fi consemnate în procesul verbal de
recepie al podului.
[top]
CAIETUL XIV. IZOLAII

Capitolul 1. IZOLAII TERMICE, FONICE ùI HIDROIZOLAII ALE CONSTRUCIILOR ùI

INSTALAIILOR AFERENTE
1.1. Prevederile acestui capitol se aplic  la toate lucrrile de izolaii termice, fonice úi hidrofuge ale construciilor úi
instalaiilor aferente, conf. pct. 1.1. úi 1.5 — caietul I — al prezentului normativ.
1.2. Aceste prevederi nu se aplic, izolaiilor, instalaiilor úi aparatelor tehnologice sau altor tipuri de izola ii decât
cele menionate la pct. 1.1. de mai sus.
2.1. Toate materialele úi semifabricatele, care intr în componena unor izolaii vor fi introduse în lucrare numai
dac, în prealabil :
- s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme fr
dubiu c sunt corespunztoare normelor respective úi prevederilor proiectului ; înlocuiri de materiale nu sunt
premise decât cu acordul scris al beneficiarului úi proiectantului ;
- s-a organizat primirea úi recepia materialelor conform prevederilor din regulamentul la HCM 941—1959 iar
manipularea, depozitarea úi conservarea lor în condiii în care s asigure pstrarea calitii úi integritii lor ;
- materialele folosite s fie verificate înainte de punerea în oper , prin msurarea dimensiunilor geometrice,
umiditii etc, în conformitate cu prevederile din normele tehnice în vigoare (standardele de produs) neputând fi
utilizate dac prezint abateri peste cele admisibile.
2.2. Verificarea caracteristicii úi calitii suportului pe care se aplic izolaii se va face în cadrul verific rii executrii
suportului respectiv (de ex. plan úee, perei etc). Este strict interzis a se începe executarea oric ror lucrri de izolaii
dac suportul —- în întregime sau pe por iuni — nu a fost in prealabil verificat conform instruc iunilor pentru lucrri
ascunse.
2.3. In cazurile
de racord în care prescrip
ri, umiditate ia tehnic
etc, precum  pentru în
úi montarea executarea
prealabil izol rii prevede
a unor condiii speciale
piese, dispozitive etc, saudeaplaneitate, forme
unor straturi de
protecie anticoroziv sau contra vaporilor etc, aceste condi ii vor face obiectul unei verificri suplimentare înainte
de începerea lucrrilor de izolaii.
2.4. Toate verificrile ce se efectueaz  la lucrri sau pri de lucrri de izolaii, care ulterior se acoper (de ex.
straturile succesive ale izolaiei propriu-zise, racordrile, piesele înglobate etc), se înscriu in procese verbale de
lucrri ascunse, conform instruciunilor respective.
3. Izolaii termice
3.1. Pe parcursul executrii lucrrilor, în afar de rezolvarea problemelor de la pct. 2.1 ; 2.4 de mai sus, se va
verifica dac sunt îndeplinite úi urmtoarele condiii :
a) termoizolaiile care se realizeaz din plci sau blocuri s  fie executate din elemente întregi sau din fraciuni
tiate cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele s  nu depúeasc limita admis ;
b) densitatea aparent a materialelor de baz úi auxiliare ca úi grosimile plcilor sau blocurilor s corespund
prevederilor proiectului; pentru materialele tasabile grosimea ini ial se majoreaz cu valoarea corespunztoare
tasrii materialului (indicat in proiect) pentru materialele în vrac, grosimea se m soar dup pilonare ;
c) deschiderea rosturilor s fie de minimum 2 mm ;
d) nu s-a produs goluri in úi între plci ;
e) s-au respectat dimensiunile, poziiile úi formele punilor termice, prevzute în proiect, în limitele abaterilor
admisibile, de la 3.1.b de mai sus ; nu se admit alte pun i termice, neprevzute în proiect ;

f) barierele contra vaporilor s fie continue úi s fie executate elementele de acoperire demontabile, acolo unde
este cazul.
Toate aceste verificri se vor efectua „bucat cu bucat" úi se vor înscrie în procese verbale de lucrri ascunse,
conform instruciunilor respective.
3.2. La verificarea pe faze de lucr ri se va examina frecven a si coninutul actelor de verificare pe parcurs,
comparându-l cu proiectul úi prescripiile tehnice respective, in limitele abaterilor admisibile.
În plus, se va verifica prin sondaj corectitudinea înregistr rilor fcute pe parcurs ; numrul sondajelor va fi de cel
puin 1/10 din cele prescrise pentru faze premerg toare sau de executare a lucrrilor.
3.3. La recepia preliminar se va proceda ca úi în cazul verificrii pe faze, îns  numrul sondajelor poate fi redus
la 1/20 din cele iniiale.
n plus la recepia preliminar sau —- dac aceasta nu este posibil — cel mai târziu la recep ia final, se va verifica
pe obiect în condiiile de clim interioar proiectate în anotimpurile de vârf úi cu instalaia de înclzire (iarna) sau
du condiionare (vara) funcionând în stare de regim, dac :
-cum
parametrii climatici
sunt : pentru temperatura interioar  : ,+umidit
interiori (temperatur i úrelative)
0,50°C i pentru corespund cu proiectul,
umiditatea relativ în limitele
 interioar  : ± 2%abaterilor
; admisibile
- temperatura úi suprafaa interioar a elementelor de închidere in câmp úi în zona pun ilor termice, m surat la
parametrii nominali ai aerului interior úi exterior, s corespund valorilor indicate în STAS 6472/3-78, în funcie de
destinaia cldirii;
- nu apare condens în dreptul pun ilor termice proiectate sau în alte zone.
In cazul în care aceste condiii nu sunt realizabile, se va proceda conform pct. 2.5 din caietul 1 al acestui normativ.
4. Hidroizolaii
4.1. Verificrile ce trebuie efectuate pe parcursul lucrrilor, în afar de cele prevzute la pct. 2.1-2.4 de mai sus
sunt:
a) stratul suport s nu prezinte asperiti mai mari de 2 mm iar planeitatea lui s  fie continu, fiind admis ca
abatere o singur denivelare de ± 5 mm pe o suprafaa verificat cu dreptarul de 2 m, în orice direc ie ;
b) existena rosturilor de dilatare de 2 cm lime pe conturul úi în câmpul (la 4-5 m, distan pe ambele direcii)
úapelor de peste termoizolaiile noi sau în vrac (pilonate);
c) corectarea cu mortar de ciment la panta de max. 1 : 5 a denivel rilor de max. 10 mm admise între elementele
prefabricate de acoperiú ;
d) protejarea prealabil a termoizolaiilor de polistiren cu foi bitumate sau pelicul de mortar special;
e) racordrile între diverse suprafee, cu abateri admisibile fa de dimensiunile din proiect sau prescripii tehnice
de - 5 úi + 10 mm la raza de curbur úi de 10 mm la limi;
f) respectarea reetelor úi procedeelor de preparare a materialelor pe úantier (masticuri, soluii etc), conform
normativului C.112-80 ;
g) starea de umiditate corespunztoare stratului suport amorsat (printr-o metod  de úantier, unde pentru fiecare
1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a câte unei fâ úii de carton bituminat de 5 x 20 cm, lipit pe suport, pe 2/3
din lungime úi care dup 2 ore trebuie s se rup prin carton sau prin stratul de bitum sau cu aparate pentru
determinarea umiditii ;
h) lipirea corect a foilor ; nu se admit deslipiri, alunecri úi búici când acestea apar, repararea lor este obligatorie;

i) l imea de petrecerea foilor (7...10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10% din foi cu petreceri de
min. 5 cm longitudinal úi min. 7 cm frontal; în cazul în care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv trebuie
refcut ;
j) respectarea direciei de montare a foilor ; pân  la 20% pant se pot monta úi paralel úi streaúin, dar peste 20%
pant, numai în lungul liniei de cea mai mare pant ;
k) meninerea
coborât al lucr—rii înrespective ; racordarea
cazul izola iilor subterane — a anivelului
corect apelor
izolaiilor freatice
verticale la minimum
cu cele 30 (abaterea
orizontale cm sub nivelul cel mai
admisibil la
limea petrecerii — 10 mm) ;
i) realizarea comunicrii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub úoruri, copertine sau tuburi.
4.2. In cazul hidroizolaiilor, prin „faz de lucrare" se înelege — în plus fa  de instruciunile pentru verificarea úi
recepionarea lucrrilor ascunse úi pe faze de lucrri — úi o grupare de tronsonare, în a úa fel încât poriunea ce se
verific s fie întreag úi fr întreruperi în zone în care s-ar putea produce dificult i funcionale (de ex. în dolii).
4.3. La verificarea pe faze de lucr ri, se va examina frecven a úi coninutul actelor de verificare încheiate pe
parcurs, comparându-le cu proiectul, prescrip iile tehnice respective úi abaterile admisibile.
In mod special, comisia va efectua úi probe globale directe dup cum urmeaz :
a) verificarea etanúeitii hidroizolaiilor prin inundare cu ap timp de 72 ore a acoperiúurilor cu pante pân la 7%
inclusiv. Nivelul apei va dep úi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat, iar pentru acoperiúurile cu suprafaa peste
20 cm2 se va cere acordul scris al proiectantului;
b) în camerele unde inundarea va fi efectuat  timp de 72 ore, iar grosimea stratului de ap  va fi de 3.6 cm ;
c) la construciile supuse la presiunea hidrostatic  a apelor subterane, dup  asigurarea msurilor de

contrapresiune, se opresc epuismentele, l sând hidroizolaia timp de 48 ore la presiunea maxim  conf.
prevederilor STAS 2355-79 úi normativului C.112-80.
Construciile supuse la presiunea hidrostatic a apelor înmagazinate se vor verifica conform m surilor prevzute în
proiectele respective ;
d) în cazul când probele prin inundare nu se pot efectua (sunt costisitoare, nivelul sc zut al apelor subterane etc),
verificarea se va face vizual, prin ciocnire úi eventuale, sondaje în punctele dubioase ;
e) rezultatele verificrilor menionate la acest capitol se vor înregistra conform instruc iunilor pentru verificarea
lucrrilor ascunse ; deficien ele constatat vor fi consemnate în procese verbale úi se va trece imediat la remedierea
lor, încheindu-se un nou proces verbal de lucr ri ascunse ; dup acesta se pot executa lucr rile de protecie úi cele
conexe
f) la protec
aderen ia hidroizola
a prin iilor acoperi
frecare energic úurilor necirculabile executat din vopsitorii, se va verifica vizual continuitatea úi
 cu mina.
La acoperiúurile circulabile se va verifica dac plcile úi dalele sunt montate pe un strat de nisip cu grosimea
minim de 2 cm, dac  rosturile între plci sunt uniforme úi umplute, dac sunt corect executate rosturile de dilata ie
úi dac sunt umplute cu mastic bituminos ; dac au stabilitate la circula ie ;
g) la acoperiúuri se vor verifica pantele, conform proiectului, amplasarea în punctele cele mai coborâte a gurilor de
scurgere iar prin turnarea de ap  în punctele mai ridicate se va verifica dac gurile de scurgere funcioneaz bine.
Se va verifica dac sunt corespunztoare proiectului racordrile hidroizolaiei la reborduri úi atice, la strpungeri, la
rosturi de dilataie úi la gurile de scurgere, care trebuie s  fie prevzute cu grtare (parafrunzare) úi s nu fie
inundate ;
h) tinichigeria aferent acoperiúurilor (úoruri, copertine, glafuri, etc.) se va verifica dac  este executat conform
proiectelor, bine încheiat, racordat cu hidroizolatia úi fixat de construcie ; verificarea se va face atât vizual cât
úi prin traciune manual ;

i) In camere se va verifica conform proiectului, executarea pardoselilor, planeitatea úi înclinrile, racordrile la

perei úi strpungeri, precum úi dac gurile de scurgere nu sunt înfundate úi sunt prevzute cu grtare ;
j) pentru verificarea zidurilor de protecie a hidroizolaiilor aplicate la exteriorul construciilor subterane se va

constata :
- la cele executate ulterior hidroizola iei : grosimea, existena rosturilor verticale la intervalele date în proiect, a
rostului orizontal la baz, precum úi dac sunt prevzute cu foi bitumate;
- la cele executate anterior hidroizola iei : grosimea, existena rosturilor de col , a stâlpilor verticali la intervale de
2,5 m ;
k) la construciile subterane cu hidroizolaia aplicat la interior sau la construc iile pentru inmagazinarea apelor,
rezultatele verificrilor se vor înregistra conform instruciunilor pentru lucrri ascunse, dup care se pot executa
celelalte lucrri conform proiectului.
4.4. La recepia preliminar, comisia prin membrii s i de specialitate sau prin specialiútii din afar (conf. pct. 20 al
regulamentului de efectuare a recepiilor), va proceda la verific ri de acela úi timp cu cele de la pct. 4.3. de mai sus,
completate cu referatul de concluzii úi tratând întregul obiect.
5. Izolaii fonice
5.1. La executarea lucrrilor de izolare fonic, în afara celor prevzute la pct. 2.1-2.4. de mai sus trebuie s se
verifice :
a) la executarea pereilor stratificai (perei dubli) se va urmri s nu se creeze legturi rigide între cele dou
straturi ale peretelui, în afar de cele prevzute în proiect; în acest sens se vor încheia procese verbale de lucrri
ascunse;
b) la executarea pardoselilor flotante se va urm ri ca s nu se creeze legturi rigide între dal úi planúeul suport
prin infiltrarea betonului turnat în dal , prin materialul fonoizolator sau între dal  úi perei; în acest caz se va verifica
dac stratul fonoizolator este a úezat continuu, dac rosturile acestuia au fost acoperite cu carton asfaltat úi dac
pe conturul camerei au fost aúezate fâúii de material fonoizolator. Pentru aceste lucrri se vor încheia procese
verbale de lucrri ascunse.
d) La recepionarea lucrrilor se va verifica prin sondaj (prin scoaterea pervazului), dac  s-a executat stratul
fonoizolator pe vertical între dala flotant úi perete ;
c) la lucrrile de instalaii de ap úi înclzire se va verifica :
- dac conductele de ap înglobate au fost învelite în prealabil pe tot parcursul lor, în fese care s asigure o
desolidarizare de perete ;
- dac strpungerile prin perei úi prin planúee au fost realizate prin manúoane din eava de metal sau din material
plastic ú dac rosturile dintre aceste man úoane úi conducte au fost bine umplute cu chituri plastice sau cu
materialei elastice ;
- daca agregatele pentru circula ia apel (.pompe, compresoare hidrofoare) au fost a úezate pe suport elastic,
conform proiectului úi dac nu s-au creat puni rigide care s altereze rezemarea elastic ;
- dac între agregate úi reeaua de conducte s-au realizat racordri elastice împotriva propagrii vibraiilor, conform
proiectului;
d) la lucrrile de ventilaie se va verifica :
- dac strpungerile prin perei úi planúee au fost realizate prin mansoane elastice úi dac susinerea canalelor
instalaiei de ventilare a fost realizat fr legturi rigide cu elemente de construcie, conform proiectului;
- dac ventilatoarele au fost aúezate pe suport elastic, conform proiectului úi dac nu s-au creat puni rigide care s
altereze rezemarea elastic ;

e) la lucrri de ascensoare se va verifica realizarea rezemrii elastice a agregatelor úi în special a troliilor.
5.2. Pentru toate lucrrile cu destinaie specific de izolare fonic úi în general la acustica de construcii, se va
verifica respectarea strict a prevederilor proiectului; orice modificare de solu ie se va face numai cu avizul scris al
proiectantului de specialitate.
6. Izolarea termic a acoperiúurilor cu alte materiale decât polistiren sau vat minerala
6.1. Termoizolaia sub form de saltele folosit la construcii agrozootehnice nu trebuie s se taseze mai mult de
50% sub sarcina de 2000 N/m2 úi s nu depúeasc capacitatea portant a plcii inferioare de azbociment pe
deschiderea respectiv. Densitatea aparent în stare uscat a materialului termoizolant ce poate fi utilizat în
aceast soluie nu va depúi 120 kg/m3
Pe lâng condiiile in funcie de domeniul de utilizare, materialele termoizolatoare mai trebuie s îndeplineasc úi
urmtoarele condiii generale :
- S fie eficiente din punct de vedere termotehnic ;
- S nu conin componente care s afecteze în timp calitatea construciilor prin reducerea existenei elementelor
de construcie, a proprietilor termo úi hidroizolatoare ale închiderilor aspectul finisajului interior úi exterior ;
- S  nu conin substane v tmtoare pentru sntatea oamenilor sau a animalelor atât in timpul execu iei cât úi
în exploatare ;
- S fie greu combustibile, imputresetibile úi stabile la ap;
- S fie realizate cu un consum minim de energie înglobat .
6.3. Materialele termoizolante se introduc în folosin  curent prin proiectare úi execuie, dup omologarea úi
elaborarea normelor tehnice de produs, pentru fiecare material în parte.
6.4. Caracteristicile fizico-mecanice, condiiile de ambalare, manipulare, transport úi depozitare ale materialelor
termoizolante trebuie s corespund prevederilor din urmtoarele prescripii :
Materiale de natur anorganic
STAS 8036—81 Beton celular autoclavizat, Gaz beton. Condiii tehnice generale de calitate;
STAS 1836—80 Produse termoizolatoare din diatomit;
NTR 9075—80Perlit expandat;
STAS 1427—66 Diatomit pentru materiale termoizolante.
STAS 8177—68 Agregate din zgur expandat pentru betoane uúoare ;
STAS 7343—80 Agregate minerale uúoare. Granulit.
NTR 1—80 Cenu ú úi zgur de termocentral de hald.
NTR 9643—80 Scorie bazaltic de Racoúi
Materiale de natur organic
.STAS 7848—78 Plci din fibre de lemn. Plci moi tip S, B, BA;
NII 50149—74 Plci aglomerate din puzderie (PAP) ;

STAS 11570—81 Plci termoizolante din talaú tip STABILIT
STAS 6979/4—33 Plci din granule de plut expandat úi aglomerat cu bitum. Condiii, tehnice.
STAS 7461—80 Materiale clasice celulare.
6.5. Materialele termoizolante se livreaz însoite de certificate de calitate care trebuie s confirme caracteristicile
fizico-mecanice ale materialelor respective, conform celor prevzute în standardele sau normele tehnice de
fabricaie ale produselor respective.
Transportul, manipularea úi depozitarea materialelor termoizolatoare se va face ou asigurarea tuturor m surilor

necesare pentru protejarea úi pstrarea caracteristicilor funcionale ale acestor materiale, pân la punerea lor în
oper.
Aceste msuri trebuie asigurate atât de produc tori cât úi de utilizatorii materialelor respective, conform
prevederilor standardelor sau normelor tehnice de produse.
6.6. Se interzice punerea în oper  a materialelor termoizolante degradate, datorit depozitrii sau transportului
necorespunztor, udate de precipitaii, etc.
6.7. Termoizolaiile din materiale sensibile la umiditate sau cu absorb ie mare de ap la elementele care se
realizeaz prin procese umede (ex. panouri mari prefabricate, termoizolaii la acoperiúuri cu úape) vor fi protejate
cu un strat separator împotriva absorbiei umiditii. Lucrrile de termoizola i care se realizeaz prin procese
tehnice nu se vor executa la temperaturi exterioare mai mici de + 5°C.
6.8. Pentru a nu se produce condens pe intradosul stratului superior al pl cilor ondulate din azbociment úi
acumulri de umiditate în termoizola ie I, spaiul dintre acestea úi învelitoare va fi ventilat prin circula ia liber a
aerului úi comunicarea cu atmosfera se asigur  lsându-se neastupate ondulele de la streaúin úi coam.
Controlul calitii úi recepia lucrrilor
6.9. Lucr rile de termoizola ie fiind in general lucr ri ascunse, pe parcursul execu iei se va proceda în permanen
 lor de c tre Organele
la verificarea  
de control ale executantului (CTC) úi ale beneficiarului
 în conformitate cu Legea
nr. 8 privind „Asigurarea durabilitii úi siguranei în exploatare, funcionalitii úi calitii construciilor", urmrindu-
se úi cosemnându-se în procesele verbale de lucr ri ascunse :
a — îndeplinirea condiiilor de calitate a suportului (s  fie uscat úi curat, s nu prezinte denivelri úi asperiti,
periclitând continuitatea úi integritatea barierei contra vaporilor)
b — calitatea úi umiditatea materialelor termoizolante ce intra in oper, conform standardelor sau normelor de
produs, pe baza avizelor de expediie úi a certificatelor de calitate ale produc torilor precum úi a determinrilor
laboratorului de úantier (densitate, umiditate, abateri dimensionale);
c — montajul termoizolaiei cu rosturi strinse între pl ci existena úi asigurarea comunicrii cu atmosfera a
canalelor de ventilare,
termice, canale respectarea
de ventilare, etc. prevederilor proiectului privind grosimea termoizola iei úi tratarea punilor
6.10. Materialele necorespunztoare se vor înlocui úi lucrrile gsite necorespunztoare în timpul controlului se vor
reface.
6.11. La recepia obiectului se vor analiza constatrile consemnate.
7. Izolaia termo-hidro la cldiri din panouri mari
7.1. Înainte de pozarea panourilor de pere i interiori vor trebui executate toate lucrrile prevzute în proiect pentru
hidro úi termoizolarea interioar a rosturilor verticale dintre panourile de fa ad, aceste lucrri cuprinzând :
a — introducerea în rosturile verticale a profilului prev zut în proiect pentru realizarea „golului de decompresiune",
în cazul sistemului de etanúate cu funcionare mecanic ;

b — aplicarea prin lipire a membranei hidroizolatoare prev zut în proiect pe rebordul interior al panourilor : în
cazul membranei hidroizolatoare din pânz bitumat, aceasta se va aplica prin lipire cu bitum cald, dup 
amorsarea obligatorie a suprafeelor recordurilor cu bitum t iat, fâúia de pânz bitumat se va tia la lungime egal
cu înlimea etajului plus 30 cm, pentru a se putea îmbina prin petrecere cu fâ úia de la nivelul superior.
c — lipirea cu bitum cald a fâúiei hidroizolatoare de Ia nivelul respectiv peste fâúia hidroizolatoare anterioar
ddin—polistiren
aplicareaexpandat,
stratului termoizolator
plci din vatdin plci preg
 mineral tite dinainte
 ambalat la forma
 în carton úi dimensiunile
asfaltat, prevzute
etc.) ; în cazul în proiect
în care (plci
proiectantul
prevede plci termoizolatoare din polistiren expandat, acestea se vor fixa prin puncte de bitum topit aplicate pe
hidroizolaia de pânz asfaltat peste care se vor aúeza úi presa plcile de polistiren expandant; nu se va. aplica
bitum topit direct pe plcile de polistiren expandant.
7.2. Lucrrile exterioare la faadele cldirilor din panouri mari cuprind :
a — repararea muchiilor panourilor útirbite in timpul operaiilor de montare ;
b — lucr rile exterioare la faade nu se vor executa pe timp friguros ;
c — repararea muchiilor panourilor de fa ad se va face cu mortar de ciment cu adaos de aracet E.50 preparat.
7.3. Documentaia tehnic trebuie s cuprind instruciuni detaliate privind executarea lucrrilor de etanúare
exterioar a rosturilor de la faade specifice pentru sistemul de etanúare adoptat, astfel :
- cu funcionare mecanic, prevazând gol de decompresiune în rostul vertical úi închiderea exterioar  din mortar de
ciment cu adaos de aracet E.50 sau chit elastoplastic ;
- cu ecran de etanúare din chit elastoplastic, cu sau fr protecie exterioar din mortar de ciment cu adaos de
aracet E.50.
- cu rosturi ,,deschise" spre exterior cu „func ionarea mecanic", respectiv gol de decompresiune — drenaj în rostul
vertical i treapt de în l ime mare în rostul orizontal,
ú  
7.4. Pentru etanúarea rosturilor dintre tocurile tâmplriei exterioare úi feele de beton care m rginesc golurile de
fereastr din panourile de fa ad, în cazul montrii tâmplriei dup confecionarea panourilor, se recomand
adoptarea soluiei de etanúare cu chit elastoplastic.
Lucrrile de etanúare cuprind urmtoarele operaii :
a — curirea suprafeelor de beton de praf, resturi de beton etc, prin periere ;
b — amorsarea suprafeelor de beton pe care se aplic  chitul de etanúare, prin pensulare cu emulsia indicat  în
instruciunile sau prospectul de utilizare úi de punere în lucrare a chitului respectiv.
c — aplicarea in exces a chitului pe tot lungul rosturilor orizontale úi verticale ;
d — introducerea tocului de u ú sau de fereastr în golul din panou, astfel încât s  preseze asupra chitului, úi
fixarea lui cu pene de lemn úi cuie btute gherniele ancorate în panou de la confec ionarea acestuia ;
e — îndeprtarea chitului expulzat din rost la montarea tocului úi netezirea chitului rmas, cu racordare (scaf) pe
tot conturul tocului, urmrindu-se a se realiza un contact intim úi continuu cu tocul úi cu peretele de beton al
rostului;
f — montarea úorului de tabl prin aplicare cu presare asupra chitului din rostul orizontal inferior úi prindere prin
cuie de tabl btut in toc, la distana necesar pentru a se împiedica ondularea tablei. Lateral, capetele úorului se
vor introduce în úanurile special prevzute la colurile golului de fereastr, iar úanurile se, vor astupa cu chit
elastic ;
g — aplicarea de rigle de lemn peste stratul de chit în rosturile verticale ;

h — rostul interior de pe conturul tocului se va umple apoi cu vat  mineral îndesat.
Condiii principale de recepie a cldirilor din panouri mari
7.5. Cldirile din panouri mari nu se vor recep iona în cazul în care comisiei de recep ie nu i se va prezenta vreunul
din urmtoarele acte :
a — certificatele de calitate a panourilor eliberate de unitatea produc toare ;

b — certificate de calitate pentru materialele utilizate la faade ;
c — procesele verbale sau registrul cuprinzând rezultatele verific rilor de la recepiile pariale efectuate pe
parcursul executrii lucrrilor privind corespondena cu prevederile proiectului úi calitatea de execu ie în legtur
cu :
— hidro úi termoizolarea îmbinrilor verticale úi orizontale de la faad ;
— executarea lucrrilor de etanúare a rosturilor de la fa ade (în ceea ce prive úte respectarea condiiilor tehnice úi
tehnologice de execuie).
7.6. Recepia cldirilor se va refuza, dac  se constat : p trunderea apei din precipitaii prin rosturile de la fa ad,
prin rosturile tâmplriei panou, sau prin hidroizolaia planúeului teras.
7.7. Se recomand ca eficacitatea lucrrilor de etanúare a rosturilor de la faade s se verifice prin încercrci de
comportare a rosturilor la ploaie artificial.
n cazul în care nu se dispune de un aparat adecvat pentru crearea ploii artificiale încercarea se poate face úi cu
ajutorul unui furtun la captul cruia s-a adaptat o pâlnie de stropitoare.
Lucrrile de etanúare se vor considera ca fiind bine executate dac  nu se constat infiltraii de ap în interiorul
cldirii dup 8 ore de la încercare.
Se recomand ca încercarea s fie efectuat in cel puin 2 locuri la un tronson de cl dire cuprinzând 40—60
apartamente la intersecii de rosturi situate la o înlime cât mai mare.
Rezultatul încercrilor va fi consemnat într-un proces verbal indicându-se condiiile în care s-au efectuat
încercrile, rezultatele obinute úi eventualele masuri rezultate ca necesare pentru remediere.
ANEXA XIV-1
C.142—85 Instruciuni tehnice pentru executarea úi recepionarea termoizolaiilor la elementele de instalaii (Bul.
Constr. nr. 9—1985).
C.107—82 Normativ pentru proiectarea úi executarea izolaiilor termice la construcii civile úi industriale (Bul.
C.112—80 Normativ pentru proiectarea úi executarea hidroizolaiilor din materiale bituminoase la lucrrile de
construcii (Bul. Construc iilor nr. 3/1981).
C.125—81 Instruciuni tehnice pentru proiectarea úi executarea izolaiilor fonice la cl diri (Bul. Construciilor nr. 1/
1981).
C.191—85 Instruciuni tehnice pentru izolarea termic a acoperiúurilor cldirilor de locuit úi social-culturale cu
cenuú úi zgur de termocentral {Bul Construciilor nr. 12/1985).
P.42—71 Normativ pentru executarea construc iilor din panouri mari (Bul. Construciilor nr. 5/1971).

C.107—82 Normativ pentru proiectarea úi executarea lucrrilor de izolaii termice la cldiri (Bul. Construciilor nr. 1/
1983).
STAS 2355—79 Construcii civile, Industriale úi agricole. Hidroizolaii din materiale bituminoase úi elemente de
construcii:
[top]
CAPITOLUL 2. HIDROIZOLAII LA LUCRRI DE ART (PODURI. TUNELURI. METROU.

ZIDURI DE SPRIJIN)
A. HIDROIZOLAII LA SUPRASTRUCTURA PODULUI
1. Prevederi comune
1.1. Hidroizolaiile Ia suprastructura podurilor pot fi alctuite din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece,
sau din materiale bituminoase aplicate la cald.
1.2. Calitatea materialelor folosite la suprastructurile de poduri se garanteaz  prin certificatele de calitate emise de
unitatea productoare. Executantul lucrrilor de hidroizolaii verific materialele pe baza acestor certificate,
efectuând úi încercri în caz de dubiu.
1.3. Verificarea úi recepia lucrrilor de hidroizolaii ne face pe etape, dup cum urmeaz :
- pe parcursul execuiei lucrrilor de hidroizolaii încheindu-se procese verbale pariale de lucrri ascunse ;
- la terminarea lucrrilor de hidroizolaii, încheindu-se Un proces verbal a acestor lucrri ;
- dup expirarea termenului de verificare a comport rii lucrrii în exploatare, o dat cu verificarea întregii lucrri de
art, în conformitate cu dispoziiile legale în vigoare.
2. Verificrile pe parcursul execuiei lucrrilor de hidroizolaii
2.1. Verificarea se face conform suprafeei suport, înainte de aplicarea stratului hidroizolant, în ceea ce priveúte
planeitatea, racordarea la muchii úi la scafe, umiditatea, executarea corect a pantelor prevzute în proiect, nivelul
si amplasamentul gurilor de scurgere, prezena unor materiale strine cum ar fi nisip, praf, materiale care se
desprind de pe suprafaa suport.
2.2. Asupra stratului amorsa, în ceea ce priveúte penetrarea úi gradul de acoperire a suprafeei suport.
2.3. Asupra fiecrui strat de lipire, de baz  úi suplimentar, in ceea ce prive úte : aderena foliilor hidroizolante între
ele úi la suprafaa suport, prezena de goluri, búici de aer, nelipiri la petreceri úi la eclisarea foliilor etc.
2.4. Asupra úapei de protecie in ceea ce priveúte planeitatea, pantele, calitatea materialelor.
2.5. Asupra executrii racordrilor úapei la marginea elementului de construc ii úi la gurile de scurgere.
2.6. Asupra modului de realizare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor.
3. Verificarea Ia terminarea lucrrilor de hidroizolaii
3.1. Verificarea se face asupra aspectului dup  ce se analizeaz toate procesele verbale întocmite pe parcursul
execuiei lucrrilor.
3.2. In cazul, unor consemn ri nefavorabile la procesele verbale, se face verificarea etan úeitii prin inundare cu
ap pe o înlime de cea. 5 cm.

3.3. Defectele constatate la verific rile pe parcurs úi la terminarea lucr rilor de hidroizolaie se remediaz pe baza
soluiilor stabilite de proiectant împreun cu constructorul.
3.4. Verificrile de la pct. 2.1. la 2.6. úi 3.1. la 3.2. se execut, dup cum urmeaz :
3.5. Condiiile de aspect úi alctuire, vizual.
3.6. Planitatea suprafeelor cu dreptarul de 3 m, nu se admit denivel ri mai mari de ± 5 mm.
3.7. Dimensiunile úi pantele cu instrumente de msur obiúnuite, nivela cu bul de aer, dreptar, spioni, etc.
Abaterile la pante trebuie s fie mai mici de 1% iar m rimea razelor la racordri trebuie s prezinte abateri mai mici
de ± 10 mm.
3.8. Calitatea materialelor preparate pe úantier prin respectarea reetelor úi procedeelor de preparare a materialelor
în conformitate cu STAS 5008/73 úi normativul C.112—80.
3.9. Umiditatea úi calitatea mortarului cu care este realizat stratul suport, prin lipire la cald pe acesta în cinci locuri
a unor fâúii de carton bitumat de 30x20 cm a cror caliti au fost verificate. Fâúiile pe lungime de 20 cm restul de
10 cm folosind pentru a servi la smulgere de pe suprafa a suport, dup 2 ore. Dac fâúia de carton bitumat se
desprinde
Dac foaiadedepe suprafa
carton a dese
bitumat suport rezultúiccu
desprinde  suprafa
un stratadeeste
mortar,  úi nu
umedrezult  cse poate începe
 mortarul execuia hidroizola
este necorespunz iei.
tor. Dac
fîúia se rupe prin carton sau prin stratul de bitum, capacitatea de lipire a hidroizola iei pe stratul suport este
corespunztor.
B. HIDROIZOLAII LA TUNELURI
1.1. Prevederile prezentului subcapitol se aplic  la lucrrile de hidroizolaie la tuneluri, executate în subteran sau la
zi.
1.2. In funcie de situaia local se pot aplica úi la lucrrile de metrou úi subtraversri pietonale.
1.3. Necesitatea executrii de hidroizolaii la aceste categorii de lucr ri se prevede prin documenta ia tehnic, în
funcie de condiiile locale de umiditate úi importan pentru exploatare a producerii de infiltra ii la cale.
2. Prevederi comune
2.1. Materialele úi semiprefabricatele care intr In componena hidroizolaiei se introduc la lucrare cu certificate de
calitate are s confirme c sunt corespunztoare normelor respective úi prevederilor proiectului.
2.3. Înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului úi proiectantului.
2.4. Depozitarea
deterior rii lor. úi manipularea materialelor va asigura, pstrarea calitii úi integritii acestora, respectiv evitarea
2.5. Efectuarea, înainte de punerea în oper , de determinri prevzute în prescripiile tehnice respective.
2.6. Înainte de aplicarea hidroizolaiei se va proceda la verificarea caracteristicilor calit ii suportului pe care
urmeaz a se aplica.
2.6. Asperitile suportului s nu prezinte abateri mai mari de ± 2mm.
2.7. Denivelrile mai mari se vor corecta în prealabil, cu mortar pentru asigurarea continuit ii suprafeei úi
imbuntirea eventualelor denivelri de cofraj sau vicii de execuie.
2.8. Respectarea reetelor úi procedeelor de preparare a materialelor pe úantier (masticuri, soluii etc.) conform
normativului C.112—80.

2.9. Verificarea capacitii de lipire a hidroizola iei pe stratul suport amorsat (pentru fiecare 1000 m3 se fac 5 probe
de desprindere a câte unei â úii de carton bitumat de 5x20 cm lipit  pe suport pe 2/3 din lungime úi care dup 2 ore
trebuie s se rup prin carton sau prin stratul de bitum).
2.10. Lipirea corect a foilor, nefiind admise dezlipiri úi búici ; când acestea apar, repararea lor este obligatorie.
2.11. Realizarea hidroizolaiei úi limea de lipire a foilor se va stabili prin proiect.
2.12. Respectarea direciei de montare a foilor conform prevederilor din proiect, suprapunerea acestora realizându-
se în direcia de scurgere a apelor.
2.13. Asigurarea lucrrii de hidroizolaie prin msuri de pstrarea integritii acesteia úi de degradarea prin
manipularea de materiale úi circulaia muncitorilor pe poriunile finisate.
2.14. Asigurarea punctului de lucru prin m suri de evitarea colmatrii saltelei de piatr  brut úi stratului filtrant prin
ptrunderea de pmânt.
2.15. In caz de infiltra ii pe perioada execuiei hidroizolaiei se vor lua m suri de colectarea úi evacuarea apelor,
astfel ca s se asigure realizarea în uscat a acesteia.
2.16. Rezultatele verificrilor menionate se înregistreaz în conformitate cu instruciunile pentru verificrile

lucrrilor ascunse pe m sura desfúurrii procesului tehnologic de execu ie : deficienele constatate vor fi
consemnate în procese verbale de constatare, dup  care se va trece la remedierea imediat  a acestora; dup
execuia remedierilor se va încheia proces verbal de lucr ri ascunse, putându-se trece în continuare la execu ia
lucrrii de hidroizolaie.
2.17 .Lucrarea de hidroizola ie este cuprins în documentaia tehnico-economic.
3. Verificri de efectuat pe parcursul execuiei lucrrii
3.1. Calitatea materialelor, manipularea úi depozitarea corespunztoare a acestora.
3.2. Calitatea úi continuitatea suportului pe care urmeaz  a se aplica.
3.3. Capacâtatea de lipire a hidroizolaiei pe stratul suport amorsat.
3.4. Realizarea corect a fiecrui strat din alctuirea hidroizolaiei.
3.5. Realizarea corect a saltelei de piatr brut úi stratului filtrant.
3.6. Msurile luate pentru asigurarea nedegrad rii lucrrii de hidroizolare úi a execuiei acesteia în uscat.
4. Condiii generale
4.1. Lucrrile de hidroizolare ce se vor începe dup  verificarea prealabil a întririi betonului din suport.
4.2. În situaia apariiei de presiuni ale masivului se vor lua m suri corespunztoare de asigurarea realizrii în
securitate a lucrrilor de hidroizolaie úi nedegradarea acesteia.
4.3. Asigurarea aprovizionrii materialelor în ritmul execuiei lucrrilor de hidroizolare pe sorturi, in conformitate cu
desfúurarea procesului tehnologic de execuie úi realizare, pe tronsoane (inele) complet finisate.
C. Hidroizolaii la ziduri de sprijin
1.1. Prevederile prezentului subcapitol se aplic  la lucrrile de protecie contra infiltraiilor de ap prin betonul din
elevaia zidurilor de sprijin.

1.2. Se pot aplica in general la orice categorie de lucrare care este în contact cu p mântul úi la care exista
posibilitatea a avea loc infiltraii de ap.
1.3. Necesitatea prevederii acestor lucrri se stabileúte prin proiect.
2. Prevederi comune
2.1. Materialele care intr  în componena hidroizolaiei se introduc în lucrare cu certificate de calitate, care s 
confirme c sunt corespunztoare normelor respective úi prevederilor proiectului.
2.2. Înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului úi proiectantului.
2.3. Asperitile suportului s nu prezinte abateri mai mari de ±5 mm.
2.4. Denivelrile mai mari se vor corecta în prealabil cu mortar pentru asigurarea continuit ii suprafeei úi
îmbuntirea eventualelor denivelri din cofraj sau vicii de execuie.
2.5. Respectarea reetelor úi procedeelor reparare a materialelor pe úantier (masticuri, soluii etc.) conform
normativul C.112—80.
2.6. Asigurarea lucrrii de hidroizolaii prin msuri de pstrarea integritii acesteia úi de degradare prin
manipularea de materiale.
2.7. Asigurarea punctului de lucru prin m suri de evitarea colmatrii saltelei de piatr brut úi stratului filtrant prin
ptrunderea de pmânt.
2.8. In caz de infiltrai pe perioada execuiei se vor lua msuri de colectarea úi evacuarea apelor, astfel ca s se
asigure realizarea în uscat a acesteia.
2.9. Lucrarea de hidroizolaie este cuprins în documentaia tehnico-economic.
3. Verificri pe parcursul execu iei

3.1. Calitatea úi continuitatea suportului pe care urmeaz  s se aplice.
3.2. Realizarea corect a hidroizolaiei.
3.3. Realizarea corect a saltelei de piatr brut úi a stratului filtrant.
3.4. Msurile luate pentru asigurarea nedegrad rii lucrrii úi a execuiei acesteia în uscat.
4.1. Lucrrile de hidroizolare se vor începe dup  verificarea prealabil a întririi betonului din suport.
4.2. Asigurarea aprovizionrii materialelor în ritmul execuiei în conformitate cu desfúurarea procesului tehnologic
de execuie si realizarea pe tronsoane complet finisate.
ANEXA XIV-2
STAS 5083—75 Lucrri de art. Hidroizolaii. Prescripii de prezentare úi execuie.
NII-IPAUS nr. 2830—83 Diluant prenadez.

NII-IPAUS nr. 2829—74 #9; Prenadez 300.

NII-IPAUS nr. 3382—65 Adeziv pentru PVC plastifiat.
NID-MICh nr. 5171—74 Remflexit 404 RG úi PC 404 H.
NID-IPAUS nr. 5541—74 Butarom 2-4 cm grosime.
NII-IMIF-TURDA nr. 974—74 Folii de PVC plastifiat pentru hidro-izolaii de 0,8 mm grosime.
STAS 8077—82 Emulsie bituminoas.
STAS 44—67 Diferite dozaje de emulsii bituminoase
STAS 558—71 Suspensie de bitum filerizat.
STAS 7064—72 Diferite dozaje pentru mastic bituminos
STAS 1046—78 Pânzâ bitumat A 30.
STAS 6050—80 Împâslitur din fibre de sticl nebitumat .

  
STAS 7916—80 Impâslitur din fibre de sticl bitumat tip IA.
STAS 10126—75 estur din fibre de sticl bitumat tip IA.
STAS 138—80 Carton bitumat tip CA 4008.
STAS 10152/3,4—75 Materiale hidroizolante bitumate cu folie de aluminiu.
STAS 6675/1—76 Tub din eava de policlorur de vinil având diametrul de 12 sau 18 mm.
STAS 2543—83 Împletitur  din sârm zincat + 1,16—2,50 mm cu ochiuri ptrate de 30-80 mm
STAS 1667—76 Nisip natural.
STAS 428—80 Tabl de aluminiu de 0,2 mm grosime.
STAS 426—80 #9; Tabl de cupru de 0,2 mm grosime.
NII-IPAUS nr. 4337-69 Chit elastic pe baza de elastomeri, respectiv romtix.
STAS 661-71 Celochit.
STAS 4384-79 Gur de scurgere din font.

STAS 662-82 Nisip gr unos.
STAS 2921-69 Construcii civile, industriale úi agricole. Lucrri de hidroizolaii. Determinarea impermeabilitii,
STAS 2355-83 Construcii civile, industriale úi agricole. Hidroizolaii din materiale bituminoase la elemente de
construcii.
C 112-80 Normativ pentru proiectarea, executarea úi recepionarea hidroizolaii lor din materiale bituminoase la
lucrrile de construcii (Bul. Construciilor nr. 3—1981).
C.D.78-74 Instruciuni tehnice departamentale pentru folosirea materialelor hidroizolatoare bituminoase în suluri
placate cu folie de aluminiu (aprobate cu ord. MEFMC nr. 655/1974).

C.D.79-74 Instruciuni tehnice departamentale pentru folosirea materialelor hidroizolatoare in suluri cu inserie din
folie de aluminiu (aprobate cu ord nr 655/1974).
STAS 5088-75 Poduri de cale ferat. Hidroizolarea suprastructurii.
- Emulsie bituminoas.
- Diferite dozaje de soluii bituminoase.

- Suspensie de bitum filerizat.
- Diferite dozaje pentru mastic bituminos
- Pânz bitumat tip A.30.
- Impâslitur din fibr de sticl bitumat tip IA.
- estur din fibr de sticl bitumat tip IA.
- Carton bitumat tip CA 4006
- Materiale hidroizolante bitumate cu folie de aluminiu.
- Tabl de cupru de 0,2 mm grosime.
- Celochit.
STAS 1030-85 Mortare obiúnuite pentru zidrie úi tencuieli. Clasificare úi condiii tehnice
STAS 2634-80 Mortare obiúnuite pentru zidrie úi tencuieli. Metode încercare.
[top]
CAPITOLUL 3. HIDROIZOLANII LA PLATFORME DE CAI FERATE

1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la lucrrile de hidroizolarea platformelor de cale ferat  care prezint
sau pot prezenta deform ri din urmtoarele cauze :
1.2. Prismul de piatr spart al suprastructurii înnoroit, la liniile de cale ferat  în circulaie, cu prezena de
fenomene de tasri úi de ripri.
1.3. Pungi de balast în platforma c ii, la liniile de cale ferat  în circulaie, cu manifestri de deformaii în profil
transversal úi prezena de fenomene de tasri úi de ripri.
1.4. Platforma de linii ferate noi din materiale locale, cu comportare defavorabil  la aciunea apelor superficiale din
ploi cum ar fi : argile prfoase, prafuri argiloase, pmânturi macroporice etc.
1.5. Stabilirea necesitii executrii lucrrilor de hidroizolarea platformei se face pe baz de studii geotehnice
concretizate prin puuri, sondaje, analize de laborator úi referat geotehnic.
1.6. Lucrrile de hidroizolaie platform se vor executa pe baza unei documenta ii tehnico-economice, care va
cuprinde proces tehnologic de execuie úi condiii de realizare.

2. Verificri de efectuat pe parcursul executrii lucrrilor
2.1. Având în vedere evoluia neprevzut în timp a fenomenelor semnalate, se recomand ca înainte de
începerea lucrrilor de execuie s se fac o verificare de beneficiar úi constructor printr-o confruntare cu ultima
eviden.
2.2. Materialul rezultat din decaparea prismului de piatr  spart se va îndep rta úi depozita în afara zonei de lucru,
astfel s nu stânjeneasc desfúurarea lucrrilor úi s permit ciuruirea acestuia în vederea refolosirii.
2.3. Prin ciuruire se va îndeprta în totalitate materialul înnoroit, fiind interzis  reintroducerea acestuia în prismul de
piatr spart.
2.4. Decaparea úi îndeprtarea materialului înnoroit din platform  se va executa pân la limita suprafeelor
neînmuiate, uscate úi neafectate de aciunea întreptrunderii pietrei sparte din prismul de balast al c ii.
2.5. Suprafaa decapat se va amenaja cu pante laterale de scurgere conform profilului transversal din proiect.
2.6. Dup amenajarea suprafeei de decapare se va proceda la realizarea unei glazuri (stabilizarea de ciment) la
nivelul acesteia úi pe o adâncime de 5—10 cm executat conform tehnologiei din proiect.
2.7. Hidroizolarea úi stratele de protecie se vor executa cu atenie úi deosebit grij, fiind compactate succesiv úi
de grosimile prevzute în documentaie.
2.8. Prismul de piatr spart al cii se va realiza din materialul recuperat completat cu material nou.
2.9. Dat fiind natura lucr rilor cu efecte necorespunztoare asupra eficienei, în cazul nerespectrii prevederilor din
proiect, prin lucrrile ascunse ce nu pot fi verificate în faza final  de execuie se recomand recepii preliminare în
urmtoarele etape :
- decaparea materialului înmuiat din platform  ;
- realizarea glazurei de la nivelul suprafe ei;

- succesiunea corect a stratelor de protecie ;
- remontarea suprastructurii.
2.10. Dac in timpul execuiei apar nepotriviri fa  de prevederile din documenta ie se va încheia un proces verbal
de constatare între beneficiar úi constructor cu menionarea situaiei reale úi a adaptrii la teren preconizat.
2.11. In situaia în care aceste necorespondene conduc la necesitatea prevederii de msuri speciale se va
convoca úi proiectantul la faa locului, msurile preconizate fiind consemnate într-un proces verbal încheiat între
beneficiar, constructor úi proiectant
2.12. În cadrul analiz rii nepotrivirilor cu situa ia real local se pot face un numr de sondaje de verificare care s 
concure la stabilirea msurilor de luat.
3.1. Lucrrile vor începe dup efectuarea operaiei de predare-primire a amplasamentului, consemnate într-un
proces verbal încheiat între beneficiar úi constructor pe baza planurilor întocmite de proiectant.
3.2. Pe perioada execuiei lucrrilor de hidroizolarea platformei se vor lua m suri de asigurarea evacurii apelor
superficiale din amplasamentul lucrrii úi punctul de lucru.
3.3. Aprovizionarea
finisate pe úbuna
fr a împiedica antierdesf
a materialelor se va face
úurare a procesului astfel cades execu
tehnologic  se asigure
ie. execuia pe tronsoane complet
3.4. La realizarea lucr rilor de decapare se va verifica úi consemna corespondena dintre adâncimea executat úi

prevederile proiectului.
3.5. Respectarea tehnologiei de stabilizare superficial  cu ciment (glazur) a suprafeei decapate, grosimea
straturilor de protecie úi tehnologia de comportare.
3.6. Materialele care intr în componena izolaiei se vor verifica dac  au fost livrate cu certificat de calitate care s 
confirme c sunt corespunztoare prevederilor proiectului.
ANEXA XIV-3
LISTA PRESCRIPIlLOR TEHNICE BE BAZA
1. STAS 2924—84 Terasamente. Condiii generale.
2. STAS 9824/0—74 Msurtori terestre. Tasarea pe teren a construc iilor. Prescripii generale.
3. STAS 9824/2—75 M surtori terestre. Tasarea pe teren a liniilor de cale ferat ,
4. C.D.12—64 Normativ condiionat (departamental) privind executarea straturilor de pâmânt stabilizat cu var si
ciment la platforma terasamentelor de cale ferat  (Aprobat de MTTc cu ord. nr. 537/ 1965).
[top]
CAIETUL XV TÂMPLRIE ùI DULGHERIE

1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer  la verificarea calitii úi recepia lucrrilor de tâmplrie úi dulgherie,
uúi, úferestre
profilat, ferestre
cuprinzând: úi glasvanduri
i u úi de balcon din PVC,dejaluzele
lemn, PVC,
metalice
úarpante
sau mixte,ferestre
din lemn, strea
prefabricate
úini, lucarnedeúi beton
tabachere,
armatpere
saui
despritori din lemn.
2.1. Verificarea pe parcursul execuiei const din :
a) Tâmplria — de lemn, beton armat sau mixt, sau din PVC, sosit  pe úantier gata confecionat, va fi verificat 
de ctre conductorul tehnic al lucrrii sub aspectul :
- existenei úi coninutului certificatelor de calitate;
- corespondenei cu prevederile din proiect úi cu prescripiile tehnice de produs ;
- existenei úi calitii accesoriilor de prindere, manevre etc.
b) La punerea în oper se va verifica dac, în urma depozitrii sau manipulrii, tâmplria nu a fost deteriorat  ; ea
nu se va pune în oper  pînâ când piesa respectiv nu este reparat sau înlocuit. Verificarea pe parcurs a calit ii
lucrrilor se va face de ctre conductorul tehnic al lucrrii in tot timpul execuiei.
2.2. Verificarea pe faze a calitii lucrrilor se va face conform reglementrilor în vigoare úi se refer la
corespondena cu prevederile din proiect úi condiiile de calitate úi încadrarea în abaterile admisibile prev zute la
pct. 3 de mai jos.
2.3. Verificarea pe faze se refer la întreaga categorie de lucrri de tâmplârie sau dulgherie úi se va face pentru
fiecare tronson în parte, încheindu-se „proces-verbal de verificare pe faze de lucr ri" ; acestea se vor înscrie în
registrul respectiv.

2.4. Verificarea lucrrilor de tâmplrie sau dulgherie — la recep ia preliminar a întregului obiect — se va face de
ctre comisia de recepie prin :
a) examinarea existenei úi coninutului proceselor-verbale de verificare úi recepie pe faze de lucrri ;
b) examinarea direct a lucrrilor executate, prin sondaje — câte dou  de fiecare tronson — úi referitoare la toate
elementele úi prevederile de la pct. 3 ;
c) se va avea în vedere în special ca, prin respectarea prevederilor tehnice de calitate, lucrarea de tâmpl rie sau
dulgherie s îndeplineasc perfect funcionarea pentru care a fost prevzut in lucrare.
3. Prevederi specifice
3.1. La tâmplria de lemn se va verifica:
a) existena úi calitatea tuturor accesoriilor metalice ;
b) verticalitatea tocurilor úi a cptuúelilor ; nu se admit abateri mai mari de l mm/m ;
c) între foaia de uú si pardoseal s fie un spaiu constant (3...8 mm) ;

d) încastrarea tocului s  fie fcut in zidrie prin ghermele pene, cuie, úuruburi sau praznuri, astfel ca tocul s  nu
aib joc;
e) abaterile de la planeitatea foilor de u úi sau cercevele mai lungi de 1.500 mm trebuie s  fie mai mici de 1% din
lungimea pieselor respective ;
f) potrivirea (luftul) corect a foilor de u úi precum si a cercevelelor pe tocuri ; pe toat  lungimea falului respectiv,
abaterea este de 2 mm.
g) între cercevea úi marginea úpaletului tencuit trebuie s fie un spaiu de minimum 3,5 cm ;
h) glafurile interioare vor fi montate cu o pant ctre interior de 1% úi Ia aceeaúi înlime fa de pardoseala
camerei ;
i) existena pieselor auxiliare (lcrimare, pzii de tabl) la ferestre — pentru îndep rtarea apelor de ploaie — este
obligatorie ;
j) accesoriile metalice s  fie bine montate úi s funcioneze perfect;
k) balamalele, cremoanele, druc rele s fie montate la înlime constant (pentru fiecare în parte) de la
pardoseal ;
l) l caúurile de ptrundere a zvoarelor în pardoseli úi tocuri trebuie sâ fie protejate prin pl cue metalice sau alte
dispozitive, bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
m) únaperele (pentru ferestre duble cu deschidere interioar), sau cârligele de vânt (pentru ferestre cu deschidere
exterioar) s fie montate în poziie corect ;
n) deschiderea cercevelelor cuplate trebuie s  se fac cu uúurin ele nu trebuie s fie blocate de pe urma vopsirii.
3.2. La tâmplria metalic se va verifica :
a) corespondena dintre proiect, detalii úi tâmplria ce se pune în oper ;
b) asamblarea elementelor componente, conform indica iilor din proiect (sudur, nituire);
c) prinderea tâmplâriei de zidrie sau stâlpii de beton, prin sudarea ei de praznuri sau plci metalice (conform

numrului úi amplasrii lor dat în proiect);
d) nu se admit nituri lips sau nestrânse, cordoane de sudur  neuniforme, cu scurgeri de material sau cu g uri
produse prin arderea pieselor, suduri nepolizate ;
e) grunduirea cu minium de plumb s  fie realizata uniform pe toate feele, inclusiv la cordoanele de sudur ;
f) modul cum s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc.

Pentru verificarea calitii vopsitoriei la tâmplria metalic se vor aplica prevederile date la caiet „Vopsitorii" pct. 3
din prezentul normativ.
3.3. La tâmplria de beton armat se va verifica ;
a) dac prin manipulare úi montaj nu au fost sparte ramele sau úprosurile ; nu sunt admise piese cu úprosuri rupte
sau fisurate úi nici rame cu buc i de beton c zute, care fac ca geamurile s nu se poat monta decât defectuos úi
s nu se poat asigura etanúeitatea necesar ;
b) toate feele vzute ale cercevelelor trebuie s fie perfect netede úi fr pori;
c) abaterile admisibile sunt cu 50% mai mici decât cele prev zute în caietul V (beton simplu, beton armat úi beton
precomprimat), pentru fiecare din elementele men ionate în anexa acestui capitol.
d) Izolarea hidrofug a tocurilor la aciunea umezelii din ziduri.
3.4. La tâmplria din PVC se va verifica :
a) La livrare trebuie s îndeplineasc urmtoarele condiii :
- fereastra s se încadreze în tipodimensiunea prevzut în proiect úi toleranele s se încadreze în standardul

11.179—78 ;
- existena armturii metalice în profilele principale de toc úi cercevea ;
- existena úi fixarea corect a balamalelor la ferestrele duble a cremoanelor úi la cela care se deschid în vasistas a
snaprelor ;
- de asemenea se va controla existen a profilelor de etanúare atât pe conturul tocului cât úi pe conturul cercevelei;
- montarea corect a geamului termopan cu ajutorul baghetelor de PVC úi cu garnituri de etanúare ;
In cazul când se prevede prin proiect montarea de geamuri duble se va verifica existena profilului care p streaz
distana reglementar între cele dou geamuri pe contur;
- ferestrele din PVC s fie prevzute cu praznuri conform Instruc iunilor tehnice publicate indicativ C 185—78 în
Buletinul Construciilor nr. 9/1978.
b) în timpul montrii :
- se va verifica dac  praznurile au fost prinse în dibluri úi dac fereastra este centrat în golul rezervat úi se
deplaseaz uúor atât orizontal cât úi vertical.
c) Dup montare :
- verticalitatea úi planeitatea tocului ferestrei sau uúii úi aúezarea la acela úi nivel cu alte tocuri de aceeaúi înlime ;
- funcionarea corect la închiderea úi deschiderea uúilor úi ferestrelor precum úi o etanúeitate bun la închidere.

- etanúarea corect a rostului dintre tâmplrie úi zid cu pat din polistiren celular cu chit Romtix 1221 la exterior sau
chit Alutchit C dup  cum a fost prevzut în proiect.
3.5. Jaluzele rulante din PVC.
a) La livrare trebuie s îndeplineasc urmtoarele condiii :
- Jaluzelele trebuie s se livreze la lungimea prevzut în proiect úi in numr suficient pentru a forma lungimea
necesar a úortului împreun cu toate accesoriile prevzute în STAS 3366/80.
n cazul lamelelor de jaluzea cu lungime mai mare de 150 cm se va verifica úi livrarea ranfortului din OL zincat de
1—1,5 mm grosime în form de U.
De asemenea livrarea cutiei de jaluzea conform STAS 3366—80 la dimensiunile corespunzând úorului de jaluzele.
Toleranele lamelelor din PVC s  fie conform STAS 3366/80.
b) în timpul montrii :
- Se va verifica dac deasupra tocului, respectiv la fundul cutiei, la scândura care închide cutia, s-a montat profilul
de PVC care u úureaz glisarea lamelelor.
c) Dup montare :
- Dac lamelele se pot coborâ úi ridica uúor, fr s prezinte agri sau joc care s  produc ieúirea din ghidaje.
- La jaluzelele cu deschidere mai mare de 150 cm se va controla contra lumini, num rul elementelor de ranfort úi
distana dintre ele.
- În cazul ghidajelor basculante se va verifica, posibilitatea de basculare úi de rigiditate a sistemului basculat.
3.6. La úarpante se va verifica :

a) corespondena tipului de úarpant cu aceea din proiect;
b) dimensiunile elementelor úarpantei, distana între ferme, materiale folosite, poziia, alctuirea úi dimensiunile
îmbinrilor, inclusiv a accesoriilor ;
c) încadrarea pantelor realizate în limitele admise de standarde pentru învelitoarea respectiv  ;
d) úuruburile, cuiele, scoabele s fie bine strânse úi btute úi distribuite conform indicaiilor din detaliile respective :
e) rezemarea úi fixarea panelor de ferme úi îndirea cpriorilor s fie realizate conform detaliilor din proiect;
f) fost vopsite cu vopsea de minium de plumb ;
g) distana dintre elementele úarpantei úi coúurile de fum s nu fie mai mic decât cea din proiect (sau din normele
PCI In vigoare, dac în proiect ea a fost omis) ;
h) modul de rezemare úi ancorare in contra vântului, a úarpantei pe elementele de rezisten  ale cldirii (existena
unui material de izola ie hidrofug între úarpant úi pereii de rezemare, iar t lpile úi consoroabele s fie prinse în
planúee sau de centur prin buloane de ancorare la distane de circa 3 m);
i) executarea ignifugrii úarpantelor, conform normelor PCI pentru elementele sau tronsoanele indicate de
proiectant.
3.7. La streúini úi lucarne se va verifica :

a) corespondena lucrrilor executate cu detaliile date în proiect sau in cataloagele elementelor tip menionate în
proiect;
b) feele vizibile ale scândurilor s fie bine fluite úi geluite.
3.8. La pereii despritori se va verifica :
a) scheletul de lemn s  fie de dimensiunile din proiect, fixarea scheletului s  fie executat conform indicaiilor date
de proiectant (ancorare, pene ete.);
b) îmbrcmintea peretelui, materialul, modul de fixare, planeitatea, finisajul s  fie realizate conform detaliilor date
de proiectant; se admite o abatere de la planitate de 5 mm sub dreptarul de 2 m ;
c) amplasarea úi dimensionarea golurilor de lumin (ferestre) sau de trecere (u úi) din pere ii despritori trebuie s
corespund cu indicaiile date în proiect.
ANEXA XV-1
LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZA
1. STAS 465—80 — „Ferestre úi uúi de balcon din lemn pentru construcii civile".
2. STAS 466—78 — „Uúi din lemn pentru construcii civile".
3. STAS 799—32 — „Ferestre si uúi din lemn. Condiii generale de calitate”
4. STAS 533—80 — „Ferestre úi usi de balcon úi uúi interioare din lemn pentru construcii civile. Formate si
alctuiri".
5. C.199—79 #9; „Instruciuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul úi montarea în
construcii a tâmplriei din lemn". (Bul. Construc iilor nr. 1/1980).
6. C.185—78— „Instruciuni tehnice privind manipularea, la construc ii a ferestrelor úi uúilor din PVC" (Bul.
7. C.186—78— „Instruciuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul úi montarea în

construcii a jaluzelelor din PVC (Bul. Construc iilor nr. 9/1978).
8. STAS 11179—78 — Ferestre úi uúi de balcon úi jaluzele din policlorur de vinii.
9. STAS 3366—82 — Obloane rulante. Prescripii de proiectare úi montaj.
[top]
CAIETUL XVI. GEAMURI

1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer  la controlul calitii úi recepia lucrrilor de geamuri de orice fel,
montate la uúi, ferestre, luminatoare etc, ale cldirilor civile, industriale, agrozootehnice, vitrinelor de magazine etc.
2.1. Verificarea materialelor aduse pe úantier se va efectua de ctre conductorul tehnic al lucrrii úi se refer la
dimensiunile úi calitatea materialelor prevzute in documentaia de execu ie.

Materialele vor fi puse in lucrare numai dac  sunt însoite de certificate de calitate. Nu se vor pune în lucrare
geamuri sparte, fisurate sau zgâriate.
2.2. Verificarea pe parcurs a calit ii lucrrilor se va face de c tre conductorul tehnic al lucrrii în timpul executrii
lor.
2.3. Verificarea pe faze a calitii lucrrilor se va efectua conform instruciunilor în vigoare úi se refer la
coresponden a fiecare
stabilite pentru cazúîn
cu tipurile i dimensiunile din proiect,
parte úi precizate la condide
in cataloagele iile detalii
de calitate úi la
tip sau deîncadrarea în execu
desenele de abaterile
ie. admisibile,
2.4. Verificarea pe faze se va face pentru întreaga categorie de lucr ri de geamuri úi pentru fiecare tronson în
parte, încheindu-se „procese-verbale de verificare pe faze de lucrâri", care se vor înscrie în registrul respectiv.
2.5. Verificarea lucrrilor de geamuri la recepia preliminar a întregului obiect se va face de comisia de recep ie
prin :
- examinarea existenei úi coninutului proceselor-verbale de verificare pe faze de lucr ri ;
- examinarea direct a lucrrilor executate prin sondaj, concordana execuiei cu prevederile de la pct. 3.
3. Prevederi specifice.
3.1. Geamuri de tâmplrie obiúnuit de lemn, metal sau beton armat.
a) La geamurile montate cu chit obi únuit sau chit de minimum de plumb se va controla mai întâi vizual dac 
cordonul de chit nu prezint crpturi, discontinuiti sau grosimi variabile, dac nu sunt poriuni desprinse, dac
nu se vd capetele intelor sau útifturilor, dac îmbinarea baghetelor la coluri este bine executat úi în general
dac geamul a fost montat corect. Suprapunerea geamurilor pe úprosuri trebuie s fie de cel puin 25 mm.
b) Se va controla dac  s-a întins patul de chit pe fal ul grunduit al tâmplriei de lemn, respectiv pelicula de vopsea
de minimum de plumb úi patul din acelaúi chit la tâmplria metalic, zgâriindu-se în acest scop vopseaua la câteva
geamuri. Dac nu se poate stabili precis existen a patului de chit, se scoate un ochi de geam, opera ia repetându-
se dac rezultatul
 este negativ, pân la edificarea organului de verificare. 
c) Pentru a controla aderena cordonului de chit se va încerca cu ajutorul unui úpaclu desprinderea lui. Un chit bun
úi bine aplicat ader de geam úi fal atât de puternic încât nu se poate îndep rta decât prin tiere cu dalta.
d) Etanúeitatea cordonului de chit se va controla prin scoaterea unei cercevele úi a úezarea ei într-o poziie oblic,
dup care se toarn ap pe geam. Nu se admite ptrunderea apei prin stratul de chit.
e) Controlarea intelor de fixare a geamurilor la tâmpl ria de lemn, respectiv a útifturilor din sârm de oel la
tâmplria metalic se va face prin sondaj, sco ându-se chitul la câteva cercevele sau foi de u ú, numrul
sondajelor depinzând de volumul lucr rilor úi de rezultatele obinute la primele încercri.
f) Jocul de 1...2 mm între geam úi fal se va controla cu ocazia scoaterii chitului pentru verificarea intelor sau a
útifturilor úi a aderenei cordonului de chit.
3.2. Geamuri cu montri speciale
a) La montarea geamurilor la luminatoare, etan úarea realizat cu cordoane de chit se va controla ca la pct. 3.1.
Pentru celelalte piese de prindere ca : úuruburi, agrafe etc. se va controla dac  ele sunt bine aplicate úi dac
dimensiunile úi poziiile lor corespund cu cele din proiect.
b) Garniturile din cânep  gudronat îmbrcate în manta de plumb vor fi minu ios controlate, demontându-se
capacul de tabl ce le preseaz pe suprafaa geamului, la cel puin 5% din luminatoare.
c) Etanúeitatea geamurilor montate se va controla prin turnare de ap  pe suprafaa lor, reproducându-se cât mai
fidel toate situaiile ce se pot produce în realitate. Nu se admite nici o p trundere de ap prin jurul geamului.
Operaia se va face la toate geamurile fr excepie.

d) Pentru geamurile serelor, în afar de verificrile ce trebuie fcute conform pct. 3.1, se va verifica úi
corectitudinea suprapunerii în caplama a geamurilor. Verificarea se va face la rând foaie cu foaie.
e) Montarea geamurilor de dimensiuni mari la vitrine se va controla conform prevederilor de la pct. 3.1.,
verificându-se cu deosebit atenie dac aúezarea pe distanieri din lemn de stejar sau fag este executata corect.
În acest scop, se vor face sondaje, desfcându-se bagheta ce marcheaz baza geamului la minimum una din trei
vitrine.
f) În cazul fixrii geamurilor cu baghet din lemn sau metalic, aceasta trebuie s fie bine fixat în faluri cu cuie
sau úuruburi metalice. Capetele cuielor sau úuruburilor de fixare a baghetelor nu trebuie s  depúeasc nivelul
feei superioare a baghetei. Baghetele trebuie s  fie bine vopsite în culoarea cercevelei, iar vopseaua trebuie s 
acopere úi capetele cuielor sau úuruburilor.
g) Dispozitivele de fixare a geamurilor armate plane la luminatoare úi baghetele pentru tâmplria metalic vor fi
fixate cu toate elementele de prindere.
h) Buloanele vor fi sudate prin talpa elementelor metalice sau încastrate în elementele de beton, perpendicular pe
faa pe care se aúeaz geamurile. Capetele filetate ale buloanelor, piulielor úi rondelelor nu vor fi vopsite. Filetul
bulonului nu trebuie s prezinte degradri. ùuruburile metalice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar
capul lor va fi nivelul baghetei. Baghetele vor fi bine psuite la coluri úi vopsite odat cu tâmplria metalic.
i) Suprafaa geamurilor montate trebuie s fie curat, fr urme de chit, pete de grsime sau vopsea.
ANEXA XVI-1
1. STAS 853—80 — Geamuri trase
2. STAS 3515—80 — Geamuri ornament
3. STAS 949—80 — Geamuri armate
4. STAS 11553—80 — Geamuri termoizolante cu chit.
5. STAS 11552—80 — Geamuri termoaborbante trase.
6. STAS 8572—80 — Geamuri emailate securizate
7. STAS 1853—«0 — Geamuri plane securizate
8. STAS 9041—80 — Geamuri úlefuite polizate.
9. STAS 9250/1—80 — Uúi de geam securizat

10. STAS 9250/2—80 — Uúi de geam securizat. Foi de geam. Condiii tehnice de calitate
11. STAS 9250/3—60 — Usi din geam securizat. Foi de geam. Forme úi dimensiuni
12. C.47—79— Instruciuni tehnice pentru folosirea úi montarea geamurilor în construc ii.
[top]
CAIETUL XVII ÎNVELITORI ùI TINICHIGERIE


1.1. Prevederile prezentului capitol se refer  la verificarea calitii úi recepia lucrrilor de învelitori, realizate din :
-igl úi olane ;
- plci plane din azbociment;
- úi úi úindril de lemn ;
- carton sau împâslitur bitumate, pe astereal ;
- tabl plan pe astereal ;
- plci ondulate de azbociment;
- tabl ondulat sau cutat ;
- stuf, paie.
1.2. Capitolul se refer de asemenea la verificarea calit ii tinichigeriei aferente învelitorilor (jgheaburi i burlane din
tabl sau PVC, úoruri, copertine) sau exteriorului construc
 iilor (îmbrcri de coúuri úi parapete,ú solbancuri,
glafuri).
1.3. Nu sunt cuprinse în acest capitol prevederile pentru :
- învelitori bituminoase (hidroizolaii), inclusiv terase, prevzute în caietul XIV : Izola ii;
- protecia anticoroziv a elementelor metalice, prevzute în caietul XX : Protec ia contra agenilor agresivi.
Controlul execuiei învelitorilor const din :

2.1. Verificarea suportului învelitorii conform prevederilor specifice de la pct. 3.1. de mai jos.
2.2. Verificarea materialelor care urmeaz a fi puse în oper, a calitii lucrrilor pe parcursul execuiei ca úi pe
faze terminate. Aceasta se va face conform prevederilor generale úi dispoziiilor comune din partea I-a.
2.3. Verificarea la recepia preliminar a întregului obiect se va face de ctre comisia de recepie, prin :
a) examinarea existenei úi coninutului certificatelor de calitate a materialelor úi a proceselor verbale de verificare

pe faze de lucrri;
b) examinarea
elementele direct a lucr
constructive aleînvelitorii,
rilor, executat  prin prevederilor
conform in câte unul
sondaj (cel puspecifice de ladepct.
fiecare tronson),
3, urm cu referire
rindu-se la toate
în. special ca
învelitorile s îndeplineasc funciile de îndeprtare a apelor pluviale, precum úi condiiile respective de etanúeitate
la ap, la vânt úi ploaie sau la zpad viscolit. La examinarea învelitorii pe de desubt nu se admite ca aceasta s 
prezinte interspaii prin care s se vad lumina din exterior.
3.1. Suportul învelitorii
Verificarea const în examinarea proceselor verbale încheiate la terminarea fazei de lucr ri din care face parte
suportul úi în msurarea — prin sondaj — a elementelor geometrice ale acestuia (pante, planeitate, rectiliniaritate,
distana intre axe), distana de minimum 10 cm între coúurile de fura úi prile lemnoase sau combustibile ale
suportului. Abaterile de la planeitate m surate cu dreptarul de 3 m, trebuie s  nu depúeasc 5 mm în lungul
pantei úi 10 mm perpendicular pe aceasta. Celelalte abateri sunt acelea úi ca úi pentru învelitori úi sunt menionate
la punctele urmtoare :

3.2. Invelitoarea propriu-zis.
n toate cazurile se vor verifica :
a) concordana lucrrilor executate cu prevederile úi detaliile date de proiectan i (felul învelitori, pante, racord ri,
prinderi, dolii, coame, strpungeri) ;
b) existena úi corectitudinea lucrrilor de tinichigerie aferente învelitorii, conform detaliilor din proiect úi
cataloagelor de detalii tip, în special: úorurile, doliile, paziile, îmbrcmintea coúurilor, strpungeri centru ventilaie,
jgheaburi, burlane, etc.
3.3. La învelitori de igl (solzi, profilate) úi olane se va verifica :
a) a úezarea rândurilor de igle sau olane, în sfoar, pe linii orizontale, paralele cu poala ; abaterea admisibil  este
de 1cm/m m dar maximum 5 cm pentru întreaga lungime a versantului ;
b) decalarea rândurilor succesive de igle de orice tip ca úi a iglelor solzi suprapuse (a úezate dublu), cu jum tate
de igl ;
c) la igledecalate
rosturile solzi aúca
ezate
la pct, b; primul rând de la poal  úi ultimul rând, de la coam  s fie aúezate dublu úi cu
simplu,
d) la igle solzi aúezate simplu s rezulte în dreptul unei úipci trei igle suprapuse, iar între úipci dou igle ;
e) la iglele solzi aúezate dublu, toate rândurile s  fie duble ; în dreptul rezem rii pe úapei s rezulte patru igle ;
f) la igle solzi sau profilate, prinderea de suport prin legare cu sârm  zincat : în câmp la fiecare al patrulea rând,
iar la streaúin úi la margini precum úi în câmp la pante ce dep úesc pe cele uzuale sau în zone seismice de
gradul 7—9, fiecare igl ;
g) la igle profilate, realizarea rezemrii complete pe cele 4 laturi ;
h) fixarea úi etanúarea coamelor cu mortar de ciment;
i) la olane aúezarea pe suport continuu, protejat cu un strat de material bitumat (carton, împâslitur ) suprapunerea
cu 4 cm a rândurilor succesive ;
j) fixarea cu mortar de ciment a rândurilor úi úirurilor de olane de pe contur (poale, margini, coame), iar în cazul
depúirii pantelor uzuale, fixarea în câmp, la 10 rânduri longitudinal úi transversal, cu cuie cu cap conic a olanelor
de dedesubt úi în mortar a celor de deasupra din aceste rânduri;
k) execuia corect a doliilor din tabl zincat de 0,5 mm, úi maximum 40 cm lungime, cu faluri duble, cositorite ;
iglele, olanele úi coamele s fie întregi, nefiind admise cele sparte, fisurate sau ciobite mai mult de 2 cm din
l)margine.
3.4. La învelitori din plci plane din azbociment se va verifica :
a) alinierea úi paralelismul rândurilor de úipci fa de streaúin. Abaterea maxim admis fa de interaxele din
proiect, este de 1 cm.
b) alinierea úi paralelismul marginilor plcilor, abaterea maxim admis fiind de 0,5 cm/m úi 1 cm la întregul rând
c) suprapunerea plcilor :
- de cca. 70 mm pe laturile oblice, la aúezarea într-un strat ;

- de cca. 270 mm fa de rândul inferior, la a úezarea în dou straturi;

d) decalarea fa de rândul inferior ;
- cu o treime din limea plcii, la aúezarea în dou straturi
- cu jumtate din lime la úie.
e) la úie primul rând de la poal úi ultimul rând de la coam s fie aúezate dublu si cu rosturile decalate cu o
jumtate de úi ;
f) fixarea plcilor cu copci de siguran úi cuie, conform prescripiilor tehnice în vigoare úi proiectului;
g) la coame, suprapunerea lor cu cca. 70 mm úi fixare prin cuie cu agrafe de tabl zincat ;
h) plcile úi coamele din azbociment s nu prezinte útirbituri sau crpturi, decât:

- o singur útirbitur de maxim 3 cm lungime pe o singur latur sau de 2 cm 2 pe faa vzut a plcii;
- o singur crptur pe o singur latur cu o lungime de maximum 3 cm de la margine spre interiorul pl cii.
3.5. La învelitori din úi úi úindril de lemn, se va verifica
a) executarea suportului cu interaxul úipcilor conform proiectului, cu abatere admisibil de 2 cm/m, dar maximum 5
cm la întreaga lungime a versantului ; (3.4 c, al. 3);
b) aúezarea úi baterea úiei sau úindrilei în rândul paralele cu poala úi cu suprapunerea rândurilor conform
prevederilor proiectului de cea. 22 de cm, partea vizibil  fiind de cel puin 9 cm ;
c) fixarea fiecrei lamele cu un cui, ce str bate lamela rândului inferior úi al crui cap s fie acoperit de lamela
rândului superior ;
la úindrile
rosturilor,
d) de laintroducerea
un rând Ia altul
muchiei igle ite în ulucul úindrilei alturate úi decalarea cu o jumtate la lamel a
ca la ascu
e) la coam baterea unui rând în plus de úi sau úindril, iar pe versantul expus vânturilor dominante, dep úirea
coamei úi a feei adpostite cu minimum 5 cm.
3.6. La învelitori din carton sau împâslitur bitumat, pe astereal se va verifica :
a) suprafaa învelitorii, care trebuie s  fie neted, lipsit de denivelri, búici, ondulaii sau guri : în cazul când
asemenea defecte exist, ele vor fi remediate corespunztor ;
b) la poal (streaúin) astereal s fie scoas in consol fa de c priori cu 2—3 cm, iar cartonul sau împâslitur
bitumat s fie aduse pe faa inferioar a asterelei úi prinse în cuie ;
c) foile hidroizolatoare s fie dispuse paralel cu streaúin la acoperiúuri cu pant pân la 20 cm/m úi perpendicular
pe linia de streaúin la acoperiúuri cu panta mai mare de 20 cm/m ;
d) foile hidroizolatoare s  fie aúezate pe astereal lipite între ele, cu petreceri de cca. 10 cm în sensul scurgerii
apelor úi fixate în cuie cu cap plat tip B pentru carton, dispuse la cca. 7 cm (15 cuie/m), cuiele având úaibe de
repartiie din carton sau împâslitur bitumate ;
e) la învelitorile cu pante ce dep úesc pe cele normale, precum úi cele din regiunile cu vânturi ce dep úesc 72
km/or s se realizeze o fixare suplimentar , cu úipci btute pe linia de cea mai mare pant , în dreptul cpriorilor úi
acoperite in lungul lor cu un capac din carton sau împâslitur  bitumat de 15 cm lime, lipit cu bitum cald ;
f) Ia învelitorile din dou  straturi de foi bitumate, cel de al doilea strat s  fie decalat fa de primul cu 1/2 din limea
foii úi lipit de primul cu mastic de bitum pe întreaga suprafa ;

g) toate racordrile acoperiúului cu elemente verticale ce ies deasupra învelitorii (aticuri, ventila ii etc.) fie rotunjite
cu raze de minimum 40 mm ; nu se admit racord ri cu materiale bituminoase în jurul coúurilor de fum.
3.7. La învelitori din tabl plan se va verifica :
a) planeitatea suportului, denivelarea admis  fiind de 3 mm/m.
b) astereal din scânduri s aib rosturi pân la 2 cm, iar distan a pân la coúurile de fum s fie de minimum 10
cm ;
c) cârligele pentru jgheaburi, prinse în astereal  s fie înglobate la nivelul acestora fr denivelri ;
d) în cazul suportului din beton sau mortar s  fie fixate dibluri de lemn în coad  de rândunic impregnate, necesare
pentru fixarea copcilor ;
e) existena între tabl úi beton sau mortar a unui strat separator din carton sau împâslitur  bitumat, lipit continuu
cu bitum cald ;
f) prinderea foilor de tabl  de suport pe fiecare latur  cu minimum 2 agrafe (copci) de 30—50 cm l ime úi lungime
de cca. 8040mm
maximum cmpentru
; fal simplu culcat úi fal dublu de cca. 120 mm pentru fal simplu în picioare, distanate la
g) fixarea agrafelor de suport cu câte 2 cuie cu cap plat pentru tabl  ;
h) fixarea tablei de suport (nefiind admis fixarea direct cu cuie decât pe poriuni limitate úi atunci capul cuiului va fi
acoperit cu un cpcel de tabl cositorit de jur împrejur);
i) falurile de îmbinare a foilor de tabl trebuind s fie unse cu chit de miniu înainte de a fi strânse ;
k) falurile în picioare, trebuind s  fie paralele cu linia de cea mai mare pant , iar pe linia de coam  falurile ce vin
de la cei 2 versani s fie decalate cu o jumtate din limea foii de tabl ;
l) la coam úi la muchii foile de tabl s se încheie cu faluri în picioare ;
m) doliile sa fie executate din foi de tabl încheiate între ele cu faluri duble culcate ;
n) racordrile învelitorii la coúurile de fum, calcane, ventilaii lucarne, luminatoare etc, s fie executate conform
detaliilor din proiect úi normative, a úa încât la recepie s nu ptrund apa prin ele ;
o) la examinarea vizual a învelitorii, tabla s se prezinte bine întins  úi strâns aplicat de astereal, fr valuri, iar
la verificarea prin circulaie pe acoperiú, fiind clcat cu piciorul s nu se îndoaie producând zgomote
caracteristice ;
p) foile din tabl neagr trebuie s fie grunduite anticoroziv iar dup montare vopsite pe toat suprafaa.
3.8. La învelitori din plci ondulate de azbociment se va verifica :
a) corecta prelucrare pe úantier în vederea montajului, a pl cilor ondulate úi a pieselor speciale din azbociment,
prin tierea colurilor, darea gurilor cu maúina de gurit (cu 5 mm mai mare decât diametrul tijelor), conform
prevederilor din normativul C.37-79 pe creasta ondulelor 2 úi 5 ale plcilor la minimum 50 mm de captul plcii ;
b) respectarea sensului de montaj, invers fa  de direcia vânturilor dominante ;
c) suficienta suprapunere a plcilor úi pieselor speciale din azbociment :
- transversal în funcie de pant, minim 100—200 mm;

- longitudinal în funcie de tipul ondulei :

328 mm pentru plci cu 6 3/4 ondule de 177 mm
47 mm pentru plci cu 6 1/4 ondule de 177 mm (fr termoizolaie)
90 mm pentru plci cu 6 3/4 ondule de 130 mm (fr termoizolaie)
103 mm pentru plci cu 6 pl ci ondule de 150 mm (fr termoizolaie)
d) paralelismul rândurilor de pl ci fa de poala învelitorii, abaterea maxim admis fiind de 0,5 cm/m ;
e) lungimea prilor în consol a plcilor pe conturul acoperiúului, aceasta urmând s  nu depúeasc în sens
longitudinal 1/4 din interaxul panelor iar în sens transversal oondul  ;
f) limea de rezemare pe pane a plcilor de azbociment, aceasta urmând a fi de minimum 3% din deschidere, dar
cel puin de 40 mm ;
g) prinderea plcilor ondulate úi a pieselor speciale din azbociment conform proiectului la fiecare pan  cu câte
dou dispozitive metalice zincate, prevzute pentru etanúare cu úaibe cu guler úi capacele din polietilen  ;
h) la plcile rezemate trei pane, prinderea pe pana central  supraînlat cu 4 mm ;
i) la pante peste 60 0 montarea dispozitivelor suplimentare da solidarizare úi susinere (agrafe úi cârlige din
platband zincat) ;
j) la construcii industriale supuse la solicitri dinamice sau termice fiind portante utilizarea unor dispozitive de
prindere speciale articulate, cu garnituri elastice úi etanúate cu úaibe úi capacele din polietilen ;
k) la pante reduse (conform normativului C.37-79), existen a cordonului de chit (în cazul prevederii lui în proiect);
l) corecta aúezare a plcilor ondulate de azbociment, cu faa lis spre exterior úi cu faa brut spre pane, în úiruri
paralele cu linia de cea mai mare pant  (perpendicular pe pane) cu o abatere admisibil de 3 mm/m úi de
maximum 30 mm la toat lungimea pantei;
m) execuia montajului numai de pe podine de lucru ;
n) punerea în oper  a plcilor úi pieselor de calitate corespunztoare, conform standardelor respective.
3.9. La învelitori din panouri din tabl cutat sau ondulat se va verifica :
a) petrecerile minime paralele cu panele s  se încadreze, în funcie de panta învelitorii în urmtoarele limite :
- panta acoperiúului cm/m 40, 30, 15, 12 ;
- petrecerea minim cm 9, 10, 11, 20.
b) petrecerile laterale (în lungul pantei) la tabla ondulat  s fie de minimum jum tate de ondul úi s includ
obligatoriu creasta ondulei ;
c) petrecerile laterale la panourile din tabl  cutat s fie realizate pe nervura mic de margine a fiecrui panou :
d) la tabla cutat rezemarea pe suport s se fac pe cuta larg ;
e) respectarea sensului de montaj de la poal  spre coam úi invers fa de direcia vânturilor dominante ;
f) respectarea
proiectului; numrului, tipului, calitii úi poziiei organelor de asamblare (fixare úi solidarizare) conform
g) realizarea eventualelor sisteme de etanúare suplimentar la petreceri úi strpungeri (cordoane de chit, garnituri,

úaibe) conform proiectului, aúa încât la recepie s nu ptrund apa prin învelitoare ;
h) respectarea detaliilor la coame, p zii, timpane, strpungeri dolii etc, conform proiectului úi cataloagelor de detalii
tip;
i) realizarea protecie anticorozjve pe faze a panourilor de tabl neagr, zincat sau ROMCOR úi a elementelor
metalice de montaj, în funcie de agresivitatea mediului, conform standardelor in vigoare úi a prevederilor
proiectului.
3.10. Tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri, acoperitori de rosturi).
Prin examinarea vizual, msurtori, încercri úi sondaje, se va verifica îndeplinirea condiiilor de mai jos :
a) pana jgheaburilor (minimum 0,5%) s corespund prevederilor proiectului úi s nu permit stagnarea local a
apei, turnate în jgheab pentru verificare ;
b) aúezarea jgheaburilor s fie cu minimum 1 cm úi maximum 5 cm sub pictura streaúinii;
c) marginea exterioar a jgheaburilor s fie cu minimum 2 cm mai jos decât marginea interioar  úi dedesubtul
prelungirii planului invelitorii;
d) îmbinarea tronsoanelor de jgheab úi racordrile la burlane s fie lipite cu cositor ;
e) fixarea jgheaburilor s se fac cu cârlige din platband zincat sau protejat anticoroziv prin vopsire, montate
îngropat în astereal úi fixate corect, la distanele din proiect ;
f) jgheaburile úi burlanele din tabl zincat vor corespunde STAS 2389-77 úi STAS 2274/81 ;
g) burlanele s fie montate vertical, cu abateri maxime de 0,5 cm/m úi sub 5 cm pe toat înlimea cldirii, bine
fixate cu brri de tabl zincat, cu tronsoanele petrecute etanú, cel superior in cel inferior pe circa 6 cm, iar la
îmbinarea cu tuburile de font , la canal s nu permit pierderi de ap ;
h) glafurile, úorurile, acoperiúurile de resort úi aúa mai departe s  aib panta transversal spre exterior, s fie
prevzute cu lcrimar úi s fio bine fixate cu cuie úi sârm, cu strpungerile lipite cu cositor, iar la pante sub 7% s 
aib falurile cositorite.
3.11. Jgheaburi úi burlane din PVC.
Prin examinare vizual, msurtori. încercri úi sondaje, se va verifica :
a) prinderea corect la distanele din proiect a cârligelor suport :
b) amplasarea, prinderea corect úi etanúarea îmbinrilor pieselor de racordare în câmp la coluri úi la burlane,
precum úi a tronsoanelor de jgheab ;
c) existena rostului de circa 2 cm între tronsoanele úi piesele jgheaburilor ;
d) execuia úi prinderea corect a úorului úi racordarea lui la jgheab ;
e) realizarea pantei spre burlan, asigurând scurgerea apei f r stagnri;
f) prinderea corect în brri úl îmbinarea etanú la mufe a burlanelor úi coturilor.
ANEXA XVII-1

1. STAS 2389/77 Construcii civile, industriale úi agrozootehnice. Jgheaburi úi burlane.

2. STAS 2274/81 Lucrri de tinichigerie la construcii civile, industriale úi agrozootehnice. Burlane, cârIige, hoturi,
brri, jgheaburi. Condiii tehnice generale de calitate.
3. C37/79 Normativ pentru alctuirea úi executarea învelitorilor la construcii (Buletinul Construciilor nr 2/1980).
4. C172/85 Instruciuni tehnice provizorii pentru prinderea úi montajul tablelor metalice profilate la executarea
învelitorilor úi a pereilor (Buletinul Construciilor nr. 8/1985).
5. STAS 3303/0-77 Pantele invelitorilor. Prescrip ii de proiectare
6. STAS 3303/1-1983 Învelitori din plci ondulate de azbociment. Prescripii generale.
[top]
CAIETUL XVIII SOBE, COùURI ùI VENTILAII NATURALE

Prevederile din prezentul capitol se refer  la verificarea calitii lucrrilor de sobe úi coúuri de fum aferente
acestora úi a dispozitivelor de ventilare natural a încperilor din cldiri, a rezervoarelor îngropate úi a oricror
construcii închise pentru care proiectul prevede asigurarea ventil rii lor pe cale natural, inclusiv a caselor de
pompe.
Ca atare, prevederile de fa se aplic la urmtoarele lucrri:
- sobe de gtit, sobe de înclzit, sobe de înclzit úi gtit;
- coúuri de fum aferente sobelor ;
- canale, tuburi úi guri de ventilare natural.
Capitolul de fa nu se refer la :
- cuptoare industriale;
- coúuri de fum independente.
2.1. La toate genurile de lucrri enumerate la pct. 1 se vor examina certificatele de calitate ale materialelor sosite,
precum
calit úi actele încheiate
ii materialelor folosite úpe úantiereventualelor
i asupra lucriei
în timpul excu ri úascunse
i din care trebuie
spre s  rezulte
a se putea informa
face astfel o iijust
precise asupraa
 apreciere
calitii lucrrilor ce se verific.
2.2. Prin verificarea direct se va face, în primul rând, confruntarea lucr rilor executate cu prevederile proiectului,
spre a se constata dac ele corespund ca numr, poziie, tip, materiale, dimensiuni úi culori, cu cele din proiect.
Apoi lucrrile se vor verifica în detaliu sub aspect calitativ, efectuându-se m surile necesare pentru a stabili dac 
abaterile existente nu depúesc limitele admisibile date în Anexa XVIII 1.
3.1. Sobe
a) Sobele trebuie s corespund strict ca amplasament, orientare, form  úi dimensiuni, prevederilor proiectului.

b) La sobele de teracota se va verifica identitatea pl cilor úi a accesoriilor metalice cu modelele date sau aprobate
de beneficiar úi proiectant.
c) Faa pl cilor nu trebuie s prezinte ciupituri sau zgârieturi iar smal ul plcilor trebuie s fie aderent pe suport úi
s fie de o culoare uniform úi identic la toate plcile.
Se admit plci cu mici defecte locale de culoare úi smal, îns acestea nu vor fi montate pe fe ele vzute ale sobei
ci numai pe cele din spate,
d) Dimensiunile sobelor se vor verifica la un anumit num r de sobe, la alegere, verificându-se totodat  prin
aprinderea succesiv a focului in toate sobele, dac  s-au fcut racordrile acestora la fumurile respective úi
neadmiându-se ca dou sau mai multe sobe s fie legate la acelaúi canal de fum decât in condiiile prevzute in
proiect; verificarea se va face msurându-se înlimea diferitelor guri de coúuri deasupra pardoselii.
e) Se vor verifica, prin sondaj, verticalitatea úi planeitatea feelor exterioare ale sobei precum úi verticalitatea
muchiilor ; la aceste verificri se va folosi firul cu plumb úi dreptarul.
f) Prin verificri izolate se va controla dac rosturile orizontale dintre rândurile de pl ci de teracot sunt rectilinii.
Verificrile se vor face cu dreptar, nivel ou bul de aer úi rigl gradat.

Cu ocazia acestor verificri se va controla úi alternana corect a rosturilor verticale.
g) Se va controla dac sobele sunt prevzute cu g uri de curire úi dac acestea sunt astupate cu capace chituite.
Se va verifica, de asemenea, dac intre sobe úi elementele de construcie, inflamabile sau neinflamabile, s-au lsat
spaiile de siguran normate.
h) Continuitatea canalelor de fum se va verifica prin sondaje, cu ajutorul unei ghiulele de co úar sau a unei greuti
i) Se va controla la câteva sobe de la fiecare etaj, înclinarea canalelor de leg tur dintre sob úi canalul de fum,
proiect. care trebuie s fie ascendent fa de orizontal în sensul circulaiei fumului, úi s coincid cu cea dat în
înclinare
j) Verificarea funcionrii se va face la fiecare sob  în parte, îns numai dup uscarea complet a sobei úi a coúului
respectiv.
La aceast verificare se va controla :
- timpul în care se realizeaz înclzirea :
- dac înclzirea se realizeaz uniform pe toat suprafaa sobei ;
dac tirajuldeschis
-inându-se este suficient
 uúa in timpul
cenu arderii,
úarului úi observându-se dacprin
fapt ce se constat arderea
hârtia arde"unei cantit
intens, iaribuc
de 
hârtie in focarul sobei,
ile carbonizate sunt
antrenate ctre coú ;
- dac pereii úi garniturile metalice ale sobei sunt etanúe, fapt ce se verific prin arderea în sob a unor materiale
care produc fum mult (pleav, paie, lemne verzi, cîrpe muiate în petrol lampant etc.); dup aprinderea acestora se
închide bine uúa focarului úi aceea a cenuúarului úi se observ dac nu iese fum prin rosturi sau pe lâng 
garniturile metalice.
k) La sobele metalice se va verifica buna cptuúire a focarului úi a plcilor frontale.
l) La sobele prevzute a înclzi mai multe încperi se va verifica în plus úi buna funcionare a dispozitivelor
speciale de reglare a circula iei fumului în interior, astfel încât aceste sobe s  poat funciona úi parial înclzind —
la nevoie — numai una din încperi.
3.2. Coúuri de sobe

n afar de verificrile specifice lucrrilor de zidrie úi celor de tencuieli, se vor face úi urmtoarele verificri
a) Se va verifica existena gurilor de curire úi buna fixare úi funcionare a uúielor de închidere de la canalele de
fum ale coúurilor.
La gurile de curire din pod se va verifica dac acestea sunt prevzute cu uúie duble din tabl sau cu plcue
speciale de beton úi dac coúurile sunt aúezate la distana prescris de normele PSI fa de cea mai apropiat
pies de lemn.
b) Se va verifica dac  coúurile sunt tencuite la exterior pe poriunea din pod úi dac în interior au olane sau sunt
protejate cu un strat de mortar de ciment; aceast  verificare se va face oricând în timpul execuiei prin examinarea
vizual, coborându-se prin gura coúului un felinar sau o lantern aprins, atîrnat de o sârm sau o vergea de fier.
c) La coúurile al cror exterior este tencuit úi pe poriunea ce iese deasupra învelitorii acoperi úului, se va controla
cu atenie existena unor eventuale fisuri suspecte în tencuial , care ar putea proveni fie de la o execu ie
necorespunztoare a zidriei, fie de Ia faptul c  în soba coúului respectiv s-a fcut foc înainte de uscarea co úului.
In asemenea cazuri se va îndeprta tencuiala úi se va examina zidria dispunându-se msurile necesare de
remediere.
d) La coúurile care conform - prevederilor proiectului, trebuie s rmânâ netencuite la exterior pe poriunea de
deasupra învelitorii, se va examina cu o exigen  sporit calitatea materialelor folosite, execuia corect a zidriei úi
rostuirea ei mai îngrijit,
e) Se va verifica dac coúurile cldirilor cu învelitori combustibile sunt montate gr tare de sârm sau alte
dispozitive pentru protecia învelitorii contra scânteilor.
f) Funcionalitatea coúurilor se va verifica Ia fiecare co ú în parte cu ajutorul unor hârtii aprinse succesiv în focarul
fiecrei sobe pe care o deserveúte coúul úi urmrindu-se, dup înclinarea flcrii, dac tirajul coúului este normal.
In cazul când se constat lipsa de tiraj, sau tiraj insuficient, se va cerceta eventualitatea înfund rii coúului cu
diferite materiale czute în el în timpul execu iei úi se vor lua m suri pentru îndeprtarea acestora, repetându-se
apoi verificarea cu flacra.
Dac nici dup aceast operaie, verificarea nu d rezultate satisfctoare, coúul se va reface.
g) Etanúeitatea coúurilor de fum se va verifica la fiecare coú în parte, prin acelaúi procedeu ca la pct. 3.1. j de mai
sus, canalul de fum fiind îns bine închis. Eventuala lips de etanúeitate se va constata prin mirosul de fum ce
apare atât în încpere cât úi în podul cldirii.
n asemenea cazuri se vor lua m suri de refacere a tencuielii în diverse puncte unde se apreciaz  c este necesar
(la fisuri, la str pungeri, intersecii etc), pân ce, la o nou prob de ardere, mirosul de fum nu se mai constat.
3.3. Canale, tuburi úi guri de ventilare natural
a) Acolo unde proiectul prevede asemenea lucr ri, se va controla corecta lor executare calitativ , prin examinarea
vizual úi, dac este necesar, prin efectuarea de sondaje.
In acest sens se va controla úi existena grilelor de la gurile de ventila ie, corespondena lor cu modelele prescrise,
precum úi buna lor fixare.
b) Pentru a se verifica eficacitatea ventil rii pe cale natural a încperilor prevzute cu dispozitive de acest fel, se
va provoca în fiecare asemena încpere — prin deschiderea uúilor úi ferestrelor de pe partea opus gurilor de
ventilare — un flux de aer din exterior apoi, prin intermediul unei fl cri inut în dreptul gurii respective de aspira ie
a aerului intrat, se va controla modul în care se realizeaz  evacuarea aerului din încpere.
c) In cazul tuburilor metalice de ventilare ce ies pân  la o anumit înlime deasupra acoperiúurilor — mai ales la
rezervoarele subterane pentru carburani lichizi, care eman  gaze — se va controla ca fiecare tub s fie acoperit
cu o cciul special de protecie din tabl zincat, pentru a împiedica ptrunderea diverselor corpuri strine în tub,
care ar fi astfel expus înfund rii. În cazul când aceast protecie nu a fost prevzut în proiect, ea se va executa de
constructor pe baza detaliilor ce se vor da de proiectant.

ANEXA XVIII-1
ABATERI ADMISIBILE FAA DE PREVEDERILE PROIECTULUI
la lucrrile de sobe, co úuri úi ventilaii naturale
1. Sobe
1.1. Devierea de la vertical a suprafeelor úi muchiilor sunt:
a) La suprafee úi muchii cu rectilinitate max. 2mm/m
b) Idem, cu rectilinitate discontinu (local) max. 2mm/m
1.2. Abateri de la orizontal  a rectilinitii rosturilor (msurat pe toat limea feei respective a sobei) max. 2
mm ;±2 mm
1.3. Grosimea rosturilor max. 1m
1.4. Timpul în care se realizeaz înclzirea sobei
min. 0,5 ore
max. 1,0 ore
2. Canale de aer
2.1. Abateri la dimensiunile canalelor de aer executate în zid rie de crmid de beton:
Diametru sau latura mare a

canalului (dimensiunea normal) Abaterea maxim admis
- în mm - - în mm-
100…250 5
280…500 6
500…1000 8
1120…1400 12
1600…2000 15
ANEXA XVIII-2
Observaie importanta
Orice modificri ulterioare in cuprinsul prescrip iilor din lista de mai jos ca úi orice noi prescrip ii aprute dup
In consecin, utilizatorii prezentei prescrip ii trebuie s menin la curent lista de mai jos, introducând treptat in ea
1. STAS 6724—76 Construcii civile. Canale de ventila ie natural. Condiii tehnice.

2. .STAS 6793—32 Coúuri, canale de fum pentru focare obiúnuite la construcii civile. Prescripii generale.
3. STAS 3607—72 Sobe de teracot si coúuri. Dimensiuni.
[top]
CAIETUL XIX CONSTRUCII DIN OEL

1. Obiect úi domeniu de aplicare
1.1. Prezentul capitol con ine condiiile tehnice de calitate pe care trebuie s  Ie îndeplineasc construciile din oel
sudate folosite în domeniul construciilor civile, industriale úi agricole úi modul de verificare al acestor condiii.
Condiiile impuse în prezentul capitol sunt stabilite pentru to i parametrii care pot influen a calitatea pe parcursul
realizrii construciilor, cu excepia parametrilor de concepie úi calcul din STAS 10108/0—78.
0
1.2.
care Prevederile prezentului
intr în alctuirea capitol
utilajelor, nu iilor
instala se aplic  construc
industriale, iilor exploatate
podurilor, la temperaturi
construciilor din domeniulsub -40 C,úi construc
nuclear iilor
hidrotehnic.
OBSERVAIE: Prevederile prezentului capitol pot fi aplicate unor elemente de construcii care intr în alctuirea
utilajelor, instalaiilor industriale, podurilor úi celor din domeniul hidrotehnic dac  sunt alctuite úi dimensionate
potrivit prevederilor STAS 10108/0—78.
1.3. Sunt exceptate din domeniul de aplicare al prezentului capitol construc iile sudate care intr  în supravegherea
unor organe speciale (ISCIR, BNR,) sau care folosesc la depozitarea materialelor cu grad mare de periculozitate.
OBSERVAIE: Gradul de periculozitate al fluidelor este definit în instruciunile tehnice I 27—152.
1.4.
capitol úi condiiile
Construc iiledin oel sudate
tehnice trebuie
generale s îndeplineasc
de calitate  în
prevzute în STAS condiiilor (specifice) de calitate din prezentul
afara767/0—77.
1.5. Precizrile necesare interpretrii prevederilor prezentului capitol, valorile limit  admise pentru diferite criterii de
calitate, prevederile legate de aplicarea tehnicilor de control úi alte detalii fac obiectul unor prescripii, care
completeaz prezentul normativ, dup cum urmeaz :
- caiete de sarcini pentru construcii din categoria de execuie A ;
- normative sau instruciuni tehnice pentru construcii din categoria de execuie B.
OBSERVAIE :
1. Caietele de sarcini se întocmesc de proiectant úi pot conine condiii de calitate superioare prevederilor
standardizate.
2. Pentru asigurarea calitii îmbinrilor sudate se vor respecta prevederile normativului C 150—84.
3. Pentru execuia construciilor sudate din pronie cu perei subiri formate la rece, se vor respecta prevederile
instruciunilor tehnice P 54—80.
1.6. Prevederile prezentului capitol pot fi aplicate úi în cazul interveniilor asupra unor construcii existente, pentru
care trebuie respectate úi alte condiii suplimentare.
în perioadaIE:
OBSERVA de Prin trecut de
timpconstruc ii existente
Ia montarea eleg
se înlor auacele construc
existat iiaflate
posibilit în exploatare
i de modificare a stsau in conservare,
rilor de solicitarelasau
carea
eforturilor interioare, de degradare a materialelor folosite sau de sc dere a caracteristicilor mecanice prin

1.7. Condiiile de calitate impuse produselor finite sunt acelea úi indiferent de tehnologiile de execuie folosite sau
de specificul unitii în care sunt executate.
Modul de control úi regulile pentru recepia construciilor sudate sunt diferen iate dup specificul unitilor de
execuie, fiind mai exigente pentru unitile mai puin industrializate, din categoria atelierelor unitilor de
construcii-montaj sau úantierelor.
2. Metode de verificare a calit ii îmbinrii pieselor úi elementelor

2.1. Îmbinri sudate
Controlul pe faze
2.1.1. Controlul execuiei construciilor sudate din o el face parte integrant din procesul de produc ie úi se
organizeaz pe faze.
Indiferent de gradul unitii de execuie sau dac procesul este de uzinare sau montaj, desf úurarea controlului
trebuie s conin cel puin urmtoarele faze :
a. verificarea
datelor înscrise deproduc
calit ii materialelor la scoaterea
tor în certificatele dedin depozite
calitate úi înainte
cu condi iile dede recepimpuse
calitate ia pe faza final , prinie
de documenta confruntarea
;
OBSERVAIE : Unitile care executa construcii sudate pot efectua controale de calitate asupra materialelor
folosite prin laboratoarele proprii úi pot emite buletine de analize úi încercri, ceea ce nu absolv  de rspundere
unitile furnizoare.
b. verificarea înaintea fiecrei faze de execuie a laminatelor, pieselor, elementelor úi construciei în scopul
constatrii úi remedierii unor eventuale degradri dobândite în timpul depozitrii, manipulrii úi transportului, cum
sunt : degradrile prin coroziune, deform rile, deteriorrile prin lovire
c. verificarea marginilor libere úi a rosturilor ce se sudeaz, dup debitarea úi prelucrarea pieselor, în ceea ce
prive te realizarea claselor de calitate impuse ;
ú
d. verificarea îmbinrilor sudate pe fiecare faz  de realizare a lor, în ceea ce prive úte îndeplinirea condiiilor impuse
de clasele de calitate cerute prin documentaie ;
OBSERVAIE : Condiiile limit pentru clasele de calitate a îmbinrilor sudate sunt prescrise în normativul C 150—
84 úi in caietele de sarcini pentru construcii din categoria A de execuie sau construcii ce nu se încadreaz in
domeniul normativului C 150—84.
e. verificarea formei úi dimensiunilor elementelor geometrice ale elementelor sudate ;
f. verificarea prin preasamblare a construc iilor sudate îmbinate cu úuruburi de înalt rezisten sau de precizie ;
g. verificarea comportrii sub încrcri a unor elemente sudate.
2.1.2. La primirea pe úantier a elementelor uzinate de ctre unitatea de montaj se vor face verificri pentru
constatarea eventualelor degradri dobândite în timpul manipulrii úi transportului.
În cazul în care, la recep ia din uzin a elementelor sudate, nu a participat delegatul întreprinderii de montaj, se vor
executa verificri prin sondaj pe îmbinrile sudate, prin msurtori ale dimensiunilor úi abaterilor geometrice úi ale
defectelor de suprafa, pe suprafee curate de vopsea.
Procentajele controlate prin sondaj sunt:
- 10% pentru clasele C 1 úi C 2.
- 5% pentru clasele C 3 úi C 4.

2.1.3. Elementele, subansamblele sau piesele care se asambleaz prin sudare la montaj vor fi verificate înainte de
ridicarea la poziia final, prin msurarea distanelor între îmbinri úi compararea abaterilor constatate cu valorile
admise în STAS 767/0—77, tabelul 1.
2.1.4. Elementele care se îmbin prin custuri de montaj din clasele de calitate C 1 ... C 3 vor fi verificate, înainte
de ridicarea la poziia final prin premontare la sol, cu care ocazie se vor efectua toate opera iile de ajustare
necesare pentru ca abaterile de form úi dimensiuni ale capetelor ce se îmbin s se încadreze în valorile admise
în STAS 767/0—77, tabelul 1.
Se excepteaz construciile sudate de dimensiuni mari care se asambleaz prin sudare direct în poziie final úi
construciile din elemente spaiale.
2.1.5. Verificarea poziiei finale a construciilor sudate dup montaj este obligatorie úi trebuie s conin cel puin
urmtoarele abateri msurate cu mijloace topometrice :
- abaterile suprafeelor fundaiilor de la cotele de nivel;
- abaterile fa de distana teoretic dintre reazemele construciei sudate ;
- dezaxrile stâlpilor la baz úi devierile capetelor superioare fa de vertical;

- abaterile pe vertical ale coamelor sau ale elementelor principale m surate la mijloc ;
- sgeile elementelor principale de rezisten  pentru deschideri mai mari de 24 m la hale úi 12 m la construcii
etajate;
- abaterile de la nivelment, axialitate úi ecartament ale cilor de rulare.
2.1.6. Valorile admise pentru verificrile abaterilor prevzute la punctul 2.1.5. sunt prescrise în STAS 767/0—77
tabelele 1.2 úi 3, STAS 6911—80 úi STAS 8018.
2.1.7. Modul de verificare pe diferite faze de control úi execuie úi procentajele minime se gsesc în tabelul 1.
2.1.8. Fiecare faz de control prescris este obligatorie pentru executant úi eliminatorie pentru laminate, piese,
elemente sau construcie sudat.
Nu se va trece la faza urmtoare de execuie decât dup remedierea defectelor neadmise, recontrolarea
construciei remediate úi extinderea controlului prin sondaj, pentru modurile de verificare la care este prev zut
extinderea.
2.1.9. Rezultatele controlului pe diferite faze se înscriu în documente tipizate la nivel republican úi se in în eviden
conform reglementrilor în vigoare.
Verificarea aspectului
2.1.10. Verificarea vizual a aspectului este o operaie de control obligatorie pe toate fazele procesului de
fabricaie,de la scoaterea laminatelor din depozit pân  la remedierile premergtoare recepiei finale úi se execut,
de regul în urmtoarele condiii:
- în procent de 100%, pe toate fe ele vizibile úi pe toat lungimea ;
- înainte de fazele de execuie care pot masca defectele de suprafa , cum ar fi vopsirea ;
- dup curirea laminatelor úi a pieselor de eventuale impuriti, cum ar fi noroiul;
- dup curirea custurilor de zgur.

2.1.11. Zonele, piesele sau elementele care conin defecte sau care au aspect îndoielnic se verific  prin msurtori
în funcie de natura defectelor úi a prescripiilor din tabelul 1.

Msurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice úi a defectelor de suprafa
2.1.12. Msurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice úi a defectelor de suprafa se execut pe

zonele, piesele sau elementele care au defecte depistate vizual sau prin sondaj în procente minime diferen iate pe
clase de calitate, în condiiile din tabelul 1.
Condiiile pe care trebuie s le îndeplineasc suprafeele controlate sunt identice cu cele de la punctul 2.1.10.
Pentru construcii existente se vor cura zonele examinate înainte de msurare.
2.1.13. Nerealizarea claselor de calitate ale marginilor úi rosturilor, dup debitare úi prelucrri úi a custurilor dup
sudare în ceea ce priveúte defectele de suprafa admise necesit :
— remedieri úi recontrolri ale pieselor sau elmentelor declasate
—- extinderea controlului dup regulile prevzute în normative sau documentaie ;
2.1.14. Instrumentele úi aparatele folosite pentru msurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice úi a
defectelor de suprafa trebuie s aibe o precizie care s se înscrie în toleran ele de msurare a mrimilor
msurate.
Controlul ultrasonic
2.1.15. Controlul ultrasonic nu este obligatoriu, dar poate fi folosit de unit ile dotate corespunztor, ca mijloace de
triere a îmbinrilor sudate cap la cap cu defecte ; interpretarea final  a rezultatelor se face numai dup  controlul cu
radiaii penetrante a îmbinrilor sudate selectate la controlul ultrasonic.
mbinrile de col nu se controleaz ultrasonic.
2.1.16. Controlul ultrasonic se execut  înainte de vopsirea construciei sudate sau dup îndeprtarea straturilor de
vopsea de pe suprafeele de palpare ale construciilor existente conform prevederilor STAS 9552—81.
Procentajele úi fazele de control pentru care se foloseúte controlul ultrasonic sunt conform tabelului 1.
Metodologia de control, modul de interpretare a rezultatelor úi condiiilor de autorizare a personalului care execut 
controlul ultrasonic se precizeaz prin normative, instruciuni sau prin documenta ie, pentru construciile exceptate
din domeniul prescripiilor existente
2.1.19. Îmbinrile sudate care nu îndeplinesc condiiile de calitate ale claselor prescrise se remediaz úi se
controleaz radiografie. Totodat se face o extindere a controlului ultrasonic combinat dup regulile prevzute în
normative sau documentaie.
Controlul cu radiaii penetrante
2.1.20. de
înainte Controlul radiape
vopsire,cunumai ii penetrante
construc iileeste obligatoriu
sudate úi se
acceptate practic, deanterioare.
la controalele regul în faza final, pe îmbinri sudate
2.1.21. Se controleaz cu radiaii penetrante numai îmbinrile sudate cap la cap, în condiiile prevzute în STAS
6606—75.
Îmbinrile de col nu se controleaz cu radiaii penetrante.
2.1.22. Se admit la controlul cu radiaii penetrante numai îmbinrile sudate la care se cunosc :
- forma úi dimensiunile îmbinrii, modul de prelucrare a rdcinii;
- poansonul sudorului.
2.1.23. Radiografiile care nu îndeplinesc urmtoarele condiii sunt considerate neinterpretabile úi trebuiesc
refcute :

- suprafaa îmbinrii sudate trebuie s fie curat, fr imagini echivoce provenite din vopsea, zgur , stropi sau
defecte provenite din prelucrarea filmelor în laborator ;
- simbolurile úi reperele, litere úi cifre din plumb, necesare identific rii îmbinrii sudate trebuie s  prezinte imagini
vizibile úi clare ;
- calitatea imaginii, determinat pe baza indicatorilor de calitate a imagini ICI, executa i conform STAS 10137—78,
trebuie s corespund valorilor prescrise ;
2.1.24. Defectele de suprafa care apar pe imaginile radiografice se trec în buletinele de control cu radia ii
penetrante úi se compar cu defectele de calitate admise pentru clasele de calitate prescrise.
n cazul în care clasele prescrise nu sunt realizate datorit  unor defecte de suprafa , întregul lot va fi supus unor
noi controale constând în verificarea aspectului úi msurarea defectelor de suprafa .
2.1.25. Interpretarea filmelor radiografice úi încadrarea în clase de calitate sunt permise numai personalului
autorizat.
2.1.26. Prevederile privind metodologia de control, modul de interpretare a rezultatelor úi condiiile de autorizare a
personalului care lucreaz cu radiaii penetrante se precizeaz prin normative, instruciuni sau prin documentaie.
2.1.27 Îmbinrile sudate care nu îndeplinesc condi iile de calitate ale claselor prescrise se remediaz  úi se
recontroleaz radiografie.
Totodat se face o extindere a controlului cu radia ii penetrante dup regulile prevzute în normative sau
documentaie.
Controlul cu lichide penetrante úi controlul cu pulberi magnetice
2.1.28. Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice sunt opera ii de control complementare
altor metode úi au scopul punerii în eviden a defectelor de suprafa  sau din strict vecintate, în adâncime.
2.1.29. Utilizarea acestor metode de control, pe fazele prev zute în tabelul 1, necesit acordul executanilor úi
stabilirea condiiilor de execuie úi interpretare, în documenta ie.
2.1.30. Controlul cu lichide penetrante se practic conform STAS 10214—75.
2.1.31. Controlul cu pulberi magnetice se practic conform STAS 8539—78.
Marcare, depozitare, manipulare, transport, protec ie contra coroziunii
2.1.32. Pentru marcarea construciilor sudate, depozitarea, manipularea úi transportul lor trebuie respectate
prescripiile din STAS 767/0-77, cap. 6.
2.1.33. Factorii implicai în aceste faze de execu ie au obligaia pstrrii strii construciei în condiiile de calitate în
care au recepionat-o pe fiecare faz.
Nu este admis dobândirea unor degradri prin coroziune sau cauze mecanice datorite unor condi ii
necorespunztoare de depozitare, manipulare sau transport.
2.1.34. Acoperirile protectoare contra coroziunii ale construc iei sudate se prescriu prin documentaie, în condiiile
din STAS 10762/1-83.
2.2. Îmbinri cu úuruburi
a) Controlul vizual
Prin examinarea vizual se verific dac úuruburile au úaibele, piuliele úi contrapiuliele (sau eventual alte piese
care au scopul de a împiedica de úurubarea piulielor), prevzute în proiect, dac capetele úuruburilor sau piulielor

se sprijin cu toat suprafaa pe piesele strânse sau pe úaibe úi dac partea filetat a úurubului depúeúte piuliele
în afar cu 5 ... 10 mm.
Controlul trebuie efectuat la toate úuruburile îmbinrilor.
ùuruburile care prezint defecte vor fi înlocuite.
b). Controlul dimensional prin care se verific :

- corespondena cu proiectul de execu ie a poziionrii úuruburilor fa de axele îmbinrii, a distanei între úuruburi
úi a poziionrii îmbinrii fa de axele elementului;
- grosimea total a úaibelor s nu depúeasc 70% din diametrul úurubului respectiv, iar capul úurubului s
depúeasc piulia cu dou psuri de filet;
- dac exist úuruburi oblice, nu se admit úuruburi a cror oblicitate depúeúte 4% din grosimea pachetului de
piese strânse ; num rul de úuruburi cu oblicitate sub limita admis  nu trebuie s depúeasc 15% din numrul total
de úuruburi al îmbinrii respective.
Controlul se face la toate úuruburile îmbinrilor. Msurarea se face cu úublerul sau cu rigla gradat, în mm.
Abaterile limit la poziionarea úuruburilor úi a distanei dintre ele sunt:
- la maximum 30% din totalul úuruburilor unei îmbinri 0,5 mm ;
- la maximum 15% din totalul úuruburilor unei îmbinri 0,5...1,0 mm ;
- în total, abateri la cel mult 35% din num rul total al úuruburilor din element.
c). Controlul prin desfacerea úuruburilor.
La îmbinrile cu úuruburi pretensionate se va efectua controlul prin desfacerea a 5% din num rul úuruburilor
fiecrei îmbinri, dar cel puin a unui úurub la fiecare îmbinare. Dup desfacere se verific diametrul úurubului úi al
gurii. Dac unul sau mai multe din úuruburile desfcute ale unei îmbinri, diametrele nu corespund prevederii
proiectului, dac marginea gurii dinspre capul de aúezare nu este tencuit pe o lime de 1-2 mm, iar marginea
gurii dintre piuli nu este debavurat, La toate úuruburile îmbinrii se vor remedia deficienele constatate.
La úuruburile care lucreaz la forfecare, se verific  prin desfacerea úaibei, dac captul interior al poriunii filetate a
tijei úurubului este situat cel puin la mijlocul grosimii úaibei. Numrul încercrilor, tehnica controlului, precum úi
msurile ce trebuie luate în cazul când nu sunt respectate condiiile de calitate, vor fi identice ca la pct. b, de mai
sus.
d). Controlul prin stingere cu chei obiúnuite.
Controlul prin strângere cu chei obiúnuite se va efectua la 5% din numrul úuruburilor fiecrei îmbinri úi cel puin
la unul singur din fiecare îmbinare. Controlul se va efectua pentru verificarea strângerii corecte a piulielor prin
rotirea lor în sensul de strângere. Dac la cel pu in unul din úuruburile controlate se constat strângerea
nesuficient, se vor controla toate úuruburile îmbinrii úi se vor efectua strângerile corecte. Nu se admit úuruburi cu
piulia sudat la tije.
2.3. Îmbinri cu úuruburi pretensionate.
Condiii de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc îmbinrile cu úuruburi pretensionate, precum úi metodele de
strângerea úuruburilor úi de verificare a calitii acestora, în toate fazele de montare, cât úi dup strângerea
úuruburilor pretensionate sunt cele prev zute în instruciunile tehnice C. 133-82, care trebuie respectate integral.
În conformitate cu aceasta :
- abaterile limit în zona îmbinrii vor fi conform tabelului 1 úi fig. 1

Tabelul 1
Nr. Denumirea abaterilor Abateri admise fr

crt. remedieri (mm)
Abateri de la alinierea suprafeelor
1 superioare, respectiv inferioare, ale ¨H 1 mm*
elementelor care se îmbin, tlpi.
Abateri de la alinierea suprafeelor stânga
2 respectiv dreapta, elementelor care se ¨g 1 mm*
îmbin, inim.
3 Abateri de la diametrul gurilor (¨g) - 0,5 ¨dg + 0,5 mm
4 Abateri de la distanele dintre (¨1s) - 0,5 ¨1s + 0,5 mm
Abateri de la distanele dintre gurile
5 marginale úi marginile corespondente ale - 0,5 1m + 0,5 mm
elementelor care se îmbin (¨1m)
*) Abaterile se msoar în axul primului sir de úuruburi.
2.4. Execuia îmbinrilor cu úuruburi de înalt rezisten se face de o echip special numit prin decizie de
întreprinderea de construcii-montaj, conform ordinului nr. 4 al Inspectoratului General de Stat pentru Investi ii-
Construcii, din 23 mai 1981 ; muncitorii atestai, úeful de echipa úi maistrul trebuie s fie calificai.
Conductorul echipei poate fi inginer sau cel puin maistru.
Atestarea personalului echipei úi a conductorului, se face de unitatea de construc ii-montaj în conformitate cu

instruciunile specifice elaborate de M.C. Ind. în colaborare cu MIM.
2.5. Recepiile furniturilor úi lucrrilor de montaj se vor face în conformitate cu prescrip iile in vigoare : STAS 767/0-
77, STAS 8796/1, 2, 3-80, C 150-84 úi C 133-82 úi prevederile prezentului normativ.
In acest sens, rezultatele verific rilor úi încercrilor mecanice ale furniturilor úi lucrrilor de montaj, în diversele faze
de realizare a îmbinrilor cu úuruburi de înalt rezisten pretensionate, vor fi consemnate în documente de
certificare a calitii, dup cum urmeaz :
- not de constatare asupra preasamblrii uzinale, consemnându-se abaterile dimensionale de la limitele

admisibile, remedierile efectuate úi metodele prescrise folosite conf. pct. 3.13, C. 133-82; o copie dup nota de
constatare se constituie în pies la dosarul de recepie ;
- not de constatare asupra preasambl rii la antier, executat în condi iile prezentate la pct. 319 C. 133-82, care

se constituie, de asemenea, în fiú la dosarul
 úde recepie ;  
- documentele de certificare a calit ii organelor de asamblare : úuruburi, piulie, úaibe, precum úi buletinul de
încercri mecanice efectuate la úantier sau de laboratoare de specialitate, în cazurile de litigiu, conf. pct. 3. 23 (C.
133-82);
- procesele verbale de verificare pe faze a calitii execuiei îmbinrilor prin úuruburi de înalt rezisten, in care se
consemneaz rezultatele verificrilor efectuate în diferite faze de execu ie a montajului, inclusiv pregtirea
suprafeelor de contact (pct. 3. 23, 3. 24, 3. 28, 3. 29, 3. 30 din normativul C 133-82.
Procesele verbale se vor întocmi conform modelului din anexa 4, din normativul C 133-82.
2.6. Toate documentele de verificare a calit ii, emise pe baza verificrilor úi încercrilor mecanice executate pe
úantiere de întreprinderea de montaj, vor fi certificate de beneficiar la momentul execut rii lor.

2.7. Verificrile periodice în timpul exploat rii se efectueaz la intervale de timp, în funcie de destinaia
construciilor, precum úi de condiiile de exploatare.
In afara acestor verificri la termenele normate, se vor executa verificri suplimentare ori de câte ori vor surveni
solicitri mecanice, fizice úi chimice, depúind limitele normale considerate în proiectare úi în prezentele
instruciuni, sau apar defeciuni vizibile.
2.8. Verificrile se fac de ctre beneficiar.

2.9. Soluiile de remediere, în cazul unor situaii necorespunztoare rezultate din aceste verificri, vor fi stabilite pe
baz de expertize tehnice úi efectuate de uniti de specialitate.
2.10. Îmbinri nituite.
Principalele condiii de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc îmbinrile nituite, precum úi metoda de verificare
a calitii acestora, sunt cele indicate în STAS 767/2-78.
3. Verificarea calitii la primirea pe úantier
La primirea
direct úantier
de lapeunit a elementelor
i produc toare, se oel,
dinva livrate recep
efectua ia,de
de uzin saucatre
materialelor metalice
beneficiarul pentru
acestora în montare, primite
conformitate cu
prevederile „Regulamentul privind recepia, expedierea úi primirea mrfurilor, precum úi stabilirea r spunderii
expeditorului, cruúului sau destinatarului cu circulaia mrfurilor între organizaiile socialiste" aprobat prin HCM
nr. 941/1959.
3.1. Subansamble ale elementelor din o el livrate de uzin. In cadrul recepiei pe úantier a subansamblelor
elementelor din oel livrate de uzin , verificarea calitii acestora const din:
a) verificarea existenei úi examinarea atât a con inutului documentaiei de atestare a calitii elementelor din oel,
(conf. anexei XIX. 1) care trebuie s fie transmis de uzin la úantier odat cu livrarea subansamblelor cât úi a
corespondenei calitii o elului pieselor úi a clasei de calitate a sudurilor cap la cap, cu prevederile proiectului de
execuie úi ale prescripiilor tehnice.
Documentaia de atestare a calit ii trebuie s cuprind certificate de calitate a tuturor elementelor din o el livrate,
la care trebuie anexate :
- confirmarea scris a uzinei bazat pe certificate ale furnizorilor si, sau pe încercri proprii, c toate materialele
utilizate corespund proiectului úi prescripiilor tehnice.
Documentele doveditoare se pstreaz úi la uzin, cel puin pân la recepia final a obiectului;
- buletine de verificare nedistructiv  pentru toate cordoanele de sudur cap la cap executate în uzin  úi pentru care
proiectul prevede astfel de încercri; din buletine trebuie s  rezulte în mod clar clasa de calitate rezultat  prin
încercare ;
- procese verbale de recepie a montajului de prob  prealabil, dac acesta este prevzut în proiectul de execu ie,
cu specificarea realizrii contrasgeii prescrise ;
- documente privitoare la încercarea prin înc rcare a construciei (care s includ rezultatele úi concluziile
încercrii), dac necesitatea acestei încercri a fost prevzut în proiectul de execuie, în actele de control, sau a
fost cerut prin expertiz tehnic ;
- schie cu marcarea úi poziionarea elementelor din o el;
- piese scrise úi desenate ale proiectului de execu ie care au suferit modific ri úi completri pe parcursul execuiei
(în care au fost introduse modificrile úi completrile efectuate), însoite de aprobarea în scris a proiectantului úi
beneficiarului, pentru fiecare din modificri.
b) Verificarea prin încercri directe a calitii confecionrii elementelor din oel (verificarea vizual úi prin msurare
a formei úi dimensiunilor, atât a pieselor care alc tuiesc elementul, cât úi a elementului în ansamblu, inclusiv

îmbinrile), a pregtirii suprafeelor în vederea aplicrii proteciei anticorozive, precum úi a realizrii stratului de
protecie temporar.
c) Încercri directe asupra calitii materialelor úi îmbinrilor pentru toate elementele furnizate fr certificat de
calitate, pentru cele ce au fost deteriorate înaintea montrii sau care provin din demontarea unei construcii
existente
Metodele de verificare a îmbinrilor sunt indicate la pct. 2.

Verificarea pregtirii suprafeelor úi a realizrii stratului de protecie temporar se va efectua în conformitate cu
prevederile din caiet XX din prezentul normativ.
Verificarea subansamblelor se face bucat  cu bucat. n cazul când la unul sau la mai multe subansamble se vor
constata deficiene de calitate, acestea vor fi consemnate în acte de constatare înso ite de schie úi detalii
suficiente pentru ca ulterior la verificarea cu delega ii uzinei, s poat fi uúor identificate.
Elementele pentru care nu a fost primit la úantier, parial sau total, documentaia de la pct. „a" de mai sus, la care
se constat neconcordan între calitatea ce rezult din documentaia primit de la uzin úi aceea prevzut în
proiectul de execuie sau în prescripiile tehnice, precum úi cele la care, cu ocazia verific rii calitii prin încercri
directe, s-au constatat deficiene, vor fi respinse la recep ie, luându-se msurile prevzute în regulamentul de
recepie, menionat aprobat prin HCM 941/1959.
În cazul c la recepia uzinal a elementelor din oel au participat úi delegai ai unitii de montare, verificrile de
mai sus nu mai sunt obligatorii la primirea materialelor pe úantier ; în aceste cazuri se va controla dac  nu s-au
produs deformri in timpul manipulrii úi transportului,
3.2. Materiale de asamblare
În cadrul recepiei la primirea pe úantier a materialelor metalice (nituri, úuruburi, piulie, úaibe, electrozi, fondani,
sârme pentru sudare, etc.) pentru montarea elementelor metalice, verificarea calit ii acestora va consta din :
a) verificarea existenei úi examinarea coninutului documentelor de atestare a calit ii materialelor úi a

corespondentei cu prevederile proiectului úi ale prescripiilor tehnice ;
b) verificarea prin încercri directe a calitii materialelor în conformitate cu prevederile prescrip iilor tehnice
corespunztoare.
În cazul când lipsesc certificatele de calitate emise de unitatea productoare, când certificatele nu conin toate
elementele cerute prin comand sau prin condiiile proiectului de execuie, precum úi când exist dubiu asupra
exactitii datelor din certificate, se vor face sau comanda de unitatea de montare, încerc rile necesare
determinrii calitii materialelor respective.
Materialele care nu corespund la verificarea calit ii, vor fi respinse la recep ie, procedând în conformitate cu
prevederile regulamentului de recep ie menionat mai sus, aprobat prin HCM nr. 941/1959.
Pentru úuruburile de înalt rezisten pretensionate se vor respecta prevederile instruciunilor C. 133—82.
4. Verificarea calitii lucrrilor la montare
4-1. Înainte de începerea efectu rii lucrrilor de montare.
Montarea elementelor oricrei construcii din oel va putea începe numai dup efectuarea urmtoarelor verificri
care s ateste :
a) întocmirea de ctre întreprinderea care efectueaz lucrrile de montare, a documentelor (proiectului) pentru
tehnologia de montare, care trebuie s  aib coninutul minim prevzut în anexa XIX-1.
b) executarea integral úi de bun calitate de ctre uzin a completrilor sau remedierii deficien elor de calitate (în
eventualitatea stabilirii necesitii acestora cu ocazia verificrilor din cadrul recepiei la primirea pe úantier a
elementelor din oel), în conformitate cu avizul scris al proiectantului úi prevederile prescripiilor tehnice.

Verificarea existenei úi a coninutului documentaiei de atestare a calitii pieselor úi a materialelor metalice folosite
la consolidarea sau refacerea elementelor la care s-au constatat deficien e :
a) exactitatea axelor principale ale construciei, precum úi a elementelor în raport cu axele construciei;
b) existena úi coninutul documentelor de verificare úi recepionar a elementelor de construcii care constituie

suporturi sau reazeme pentru construcia metalic úi care s ateste c sunt corespunztoare proiectului,
prescripiilor tehnice úi capitolele respective ale prezentului normativ ;
c) poziia în plan ca nivel al reazemelor úi buloanelor de ancorare. Dac  buloanele nu sunt betonate sau sunt
lsate în fundaii, guri, care se vor betona la montare, se va verifica exactitatea poziionrii lor, dac au fost bine
protejate úi dac au adâncime suficient ;
d) îndreptarea de ctre constructor a pieselor sau barelor elementelor din o el, deformate în timpul manipul rilor,
depozitrii sau transportului pe úantier. Îndreptarea deformaiilor mai mari decât abaterile din STAS 767/0—77
trebuie s, fie executat în conformitate cu soluia aprobat în scris de proiectant;
e) instruirea suficient úi însuúirea corect a tehnologiei de execuie de ctre echipele care execut îmbinrile cu
úuruburi pretensionate ;
f) existena úi poziionarea corect a elementelor provizorii de susinere, ancorare, etc.
Toate verificrile de la acest punct vor fi efectuate de conduc torul tehnic al lucrrii, împreun cu delegatul
beneficiarului sau al CTC, conform reglement rilor în vigoare.
4.2. Pe parcursul efecturii lucrrilor de montare.
n perioada executrii lucrrilor de montare se vor efectua verificri referitoare la :
a) îndeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a elementelor din o el;
b)
prezentului de bun calitate
realizareanormativ), (în conformitate
a lucr rilor de montare,cuprecum
prevederile proiectului
úi pozi ionarea corect a elementelor
de execu ie ale prescrip
diniilor tehnice
oel. úi ale
Verificarea
dimensional úi calitativ se face prin încercri directe, în mod permanent pe parcursul fazelor de montare.
Abaterile limit admise la lucrrile de montare sunt cele cuprinse în STAS 767/0—77.
c) recepia lucrrilor sau prilor de construcie care devin ascunse (cordoane de sudur care nu mai sunt
accesibile la sfârúitul fazei de lucrri, prelucrarea marginilor pieselor care se îmbin  prin sudur la montare,
executarea diferitelor straturi ale proteciei anticorozive, verificarea calitii curirii elementelor care se îmbin prin
úuruburi pretensionate, etc). Rezultatele verificrilor cu privire la calitatea lucr rilor executate prin aceste opera ii
se consemneaz în procese verbale de lucrri ascunse úi condiioneaz începerea operaiilor urmtoare :
d) verificarea prin încercri nedistructive a calitii sudurilor cap la cap realizate la montare, a cror verificare este
indicat în proiectul de execuie ;
e) verificarea strângerii úuruburilor de înalt rezisten precum úi realizarea chituirii, grunduirii úi vopsirii îmbinrilor
controlate (conform prevederilor instruciunilor C. 133—32).
Recepia lucrrilor ce devin ascunse se va putea efectua în conformitate cu „Instruciunile pentru verificarea calit ii
úi recepia lucrrilor ascunse la construc ii úi instalaii aferente" aprobat prin ordinul IGSC nr. 28 din 7 februarie
1976. Urmrirea respectrii condiiilor de calitate în perioada execuie diferitelor etape ale lucrrilor de montare, se
efectueaz conform caiet I, pct. 1.3, al prezentului normativ, precum úi personalul atestat pentru controlul
îmbinrilor cu úuruburi pretensionate, prevzut la pct. 3.31 din instruc iunile tehnice C. 133—82. Condiiile de
calitate úi metodele de verificare vor fi acelea indicate în proiectul pentru tehnologia da montare, în proiectul de
execuie, în prescripiile tehnice úi în prezentul normativ.
În cazul constat
consemnate rii unor
în mod deficien
detaliat e de calitate
în procesele saude
verbale dep úirii abaterilor
constatare, admise
înso ite îa lucrnecesare
de releveele rile de montare,
uúoareiacestea
identificvor
ri afi
locurilor unde au fost constatate. Remedierile sau consolid rile se execut cu respectarea strict a prevederilor de
la caiet I. pct. 1.2 al prezentului normativ.

4.3. La terminarea lucrrilor de montare. La terminarea fiec rei faze a lucrrilor de montare (prin care în specificul
construciilor metalice, se în elege lucrrile de montaj a fiec rei categorii de elemente din oel, pe un sector dat), se
va efectua verificarea calitii lucrrilor de montare executate, care va cuprinde :
- examinarea existenei úi coninutului documentaiei de atestare a calitii, care trebuie s cuprind :
a) certificate de calitate sau buletine de încerc ri pentru toate piesele úi materialele metalice folosite atât la
montare cât úi la eventuale refaceri, consolidri sau remedieri executate ;
b) procese verbale de lucrri ascunse, buletine de încercare nedistructiv a sudurilor cap la cap, a cror executare
la montare este prev zut în proiectul de execuie, buletinele unor eventuale încerc ri dispuse prin dispoziiile de
úantier aîe proiectantului, prin actele de control, etc ;
c) tabele cu poansonul sudorilor autoriza i care au executat sudurile de montare ;
d) fiúele în care au fost consemnate rezultatele controlului efectuat de echipe speciale atestate, îns rcinate cu
execuia úi cu controlul îmbinrilor de înalt rezisten, conform prevederilor C. 133—82 ;
e) dispoziii de úantier ale proiectantului úi beneficiarului date pe parcursul mont rii, referatele eventualelor
construcii;tehnice la care a fost supus structura metalic, procesele verbale încheiate de organele de control în
expertize
f) procesele verbale de recepie a refacerii, consolidrii sau remedierii tuturor deficien elor de confecionare úi
montare constatate eventual cu ocazia recepiei elementelor úi materialelor metalice la primirea pe úantier,
verificarea calitii în timpul mont rii elementelor metalice, controalele efectuate de proiectant, beneficiar sau
organele de control în construc ii ;
g) piesele scrise úi desenate ale proiectului de execuie cu toate modificrile úi completrile intervenite pe parcursul
montrii, însoite de aprobarea in scris a proiectantului úi beneficiarului pentru fiecare în parte ;
h) pentru úuruburile de înalt rezisten pretensionate, documentaia întocmit este cea prevzut la pct. 2.5.
Verificri directe care se refer la :
a) terminarea integral a lucrrilor de montare din cadrul fazei ;
b) verificarea dimensional úi calitativ, uscat cu bucat, a îmbinrilor úi celorlalte lucrri de montare a

elementelor metalice care au fost executate în cadrul fazei respective, inclusiv eventualele refaceri, consolid ri sau
remedieri care au fost dispuse prin actele de la pct ,.d. Abaterile limit  admise la lucr rile de montare sunt cele
cuprinse în STAS 767/0—77.
Verificarea calitii la terminarea fazelor de lucrri de montare va fi efectuat de conductorul tehnic al lucrrii úi de
delegatul compartimentului CTC. În cazul in care aceste lucrri sunt destinate a fi ascunse, verificarea úi
înregistrarea rezultatelor se va face conform instruc iunilor respective.
Fazele lucrrilor de montare úi ordinea cronologic a acestora, vor fi cele men ionate în proiectul pentru tehnologia
de montare. Eventual, In cazul nemenionrii acestora în documentaia pentru tehnologie úi montare, fazele se
stabilesc în scris la începutul lucrrii, de conductorul tehnic.
Specificarea verificrilor efectuate, rezultatele ob inute în cadrul verificrii calitii la terminarea fiecrei faze de
lucrri de montare, precum úi concluziile cu privire la posibilitatea începerii lucrrilor în cadrul fazei urmtoare,
msurile pentru remedierea deficienelor eventual constatate în cursul verific rii, etc. vor fi consemnate in procese
verbale.
5. Verificri în cadrul recepiei preliminare a obiectului
Recep ia preliminar

conformitate  a obiectelor
cu „Regulamentul care conainrecep
de efectuare construc ii alctuitede
iei obiectivelor integral
investi din oel108030/1970).
ii" (nr. sau mixte, se va efectua în
În cadrul recepiei preliminare a obiectului, verificarea calitii elementelor din oel se efectueaz prin verificarea

existenei úi coninutului documentaiei care atest calitatea precum si prin verificri directe.
5.1. Pentru construcia metalic care intr în componena obiectului de recepionat, întreprinderea de montare, în
colaborare cu beneficiarul, este obligat a pregti úi preda comisiei de recepie (îndosariate úi însoite de
borderou) ;
a) documentaiile de atestare a calit ii elementelor din oel (menionat la pct. 3.1.). a materialelor de montare
(menionat la pct, 3.2. i a lucrrilor de montare pct. 4.3.) ;
b) procesele verbale úi actele de constatare încheiate cu ocazia verific rii prin încercri directe a calitii
elementelor din oel (menionate la pct. 3.1.) úi a materialelor metalice de montare (men ionate la pct. 3.2.), la
începerea lucrrilor de montare (menionate la pct. 4.1.). pe parcursul efectu rii lucrrilor (menionate la pct. 4.2.) úi
în încercrile directe la terminarea fazelor de lucrri (menionate la pct. 4.3.).
5.2. Comisia de recepie preliminar, prin membrii si de specialitate úi prin specialiútii din afara ei (conf. pct. 20 al
regulamentului de efectuare a recepiei obiectivelor de investiii) în cadrul verificrilor pe întregul obiect, va efectua
pentru construcia metalica :
a) verificarea existenei úi a coninutului documentaiilor prevzute la pct. 5.1., precum úi a realizrii frecvenei
încercrilor directe în conformitate cu prevederile proiectului, prescripiilor tehnice úi a prezentului normativ. n
cadrul lipsei totale sau pariale a documentaiilor menionate, sau când se va constata o frecven mai redus a
verificrilor, comisia de recep ie va stabili dac este necesar s fie fcute noi încercri, verificri, sau dac este
necesar expertizarea tehnic în scopul de a se confirma calitatea elementelor sau lucr rilor atestate prin
documentele lips ;
b) verificri directe prin sondaje, în num r suficient pentru a- úi putea forma convingerea asupra îndeplinirii calit ii
lucrrilor, în conformitate cu prevederile documenta iei prezentate. In cazul c o parte din aceste verificri dau
rezultate nesatisfctoare, se va proceda conform caiet I. pct. 2.5. din prezentul normativ.
În toate cazurile în care documentele necesare lipsesc, sunt insuficiente sau consemneaz rezultate
necorespunztoare, comisia va proceda conform prezentului normativ, caiet I, pct. 2.8.
ANEXA XIX-1
TEHNOLOGIA DE MONTARE
Documentele (proiectul) pentru tehnologia de montare, care trebuie s  fie întocmite de întreprinderea ce
efectueaz lucrrile de montare, vor cuprinde obligatoriu :
a) msuri privind depozitarea úi transportul pe úantier a elementelor de construcie din oel;
b) organizarea asamblrii în tronsoane, pe úantier, a elementelor din oel, cu indicarea mijloacelor de transport úi
de ridicat necesare ;
c) indicarea
impuse dimensiunilor
prin proiectul a cieror
de execu verificare
úi prin este
prescripiilenecesar
  
tehnice ; pentru asigurarea realiz rii toleran elor de montare
d) materialele de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul úi regimul de sudare, planul de
succesiune a executrii sudurilor de montaj, msurile ce trebuie luate pentru evitarea sau reducerea în limitele
admise a deformaiilor úi eforturilor remanente produse prin sudurile de montaj, prelucrarea ulterioara a
suprafeelor cordoanelor de sudur la elementele solicitate dinamic, etc.
Modificarea proiectelor de execuie, necesitat eventual de simplificarea procesului tehnologic de montare, se va

face numai cu acordul prealabil, in scris al proiectantului úi beneficiarului;
e) msuri pentru execuia îmbinrilor cu úuruburi pretensionate ;
g) verificarea cotelor úi nivelelor indicate în proiect pentru elementele montate ;
g) marcarea elementelor úi ordinea fazelor opera iei de montaj

h) asigurarea stabilitii elementelor din oel In fazele operaiei
i) planul operaiilor de control în conformitate cu prevederile proiectului de execu ie, a prescripiilor tehnice i a
prezentului normativ ;
j) metodele úi frecvenele verificrilor ce trebuie efectuate pe parcursul úi la terminarea fazelor de lucrri de montaj.
ANEXA XIX-2
LISTA PRESCRIPIILOR CONEXE STANDARDE GENERALE
1. STAS 735—79 — Desene tehnice. Reprezentarea úi notarea îmbinrilor sudate
2. STAS 767/0—77 — Construc ii civile, industriale úi agricole. Construcii din oel. Condiii tehnice generale de
calitate.
3. STAS 1336—80 — Construc ii. Încercarea in situ a construciilor prin încrcri statice.
4. STAS 5500—74 Reconf. 1980— Metalografie. Defecte. Terminologie.
5. STAS 5555/1—81 — Sudarea metalelor. Terminologie general .
6. STAS 5555/2—80 — Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Clasificare úi terminologie.
7. STAS 5730/1—75 — Starea suprafeelor. Noiuni generale.
8. STAS 5942—73 — Protecia împotriva radiaiilor nucleare. Doze maxime admise.
9. STAS 6914—75 — Defectoscopie ultrasonic. Terminologie.
10. STAS 7009—79 — Construc ii civile, industriale úi agrozootehnice. Tolerane úi asamblri in construcii.
Terminologie.
11. STAS 7365—74 Reconf. 1980 — Sudarea metalelor. Poziii principale de sudare.
12. STAS R8542—79 —Alegerea o elurilor pentru construcii metalice.
13. STAS 8600—79 — Construcii civile, industriale úi agrozootehnice. Tolerane úi asamblri în construcii. Sistem
de tolerane.
14. STAS 10041—75 — Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie.
15. STAS 10043—75 — Defectoscopie cu radiaii penetrante. Terminologie.

16. STAS 10101/2 A2-76— Ac iuni în construcii. Aciuni datorate procesului de exploatare. Încercri datorate
podurilor rulante.
17 STAS 10108/0—78 — Construcii civile, industriale úi agricole. Calculul elementelor din oel.
18. STAS 11613—81 — Tierea termic a metalelor. Clasificare úi
CALITATEA OELURILOR
1. STAS 395—80 — Oel laminat la cald — Oel lat.
2. STAS 404/1—80 — evi din oel, fr sudur, laminate la cald pentru construc ii cu destinaie comercial.
3. STAS 404/2—80 — evi din oel, fr sudura, laminate la cald pentru construc ii.

4. STAS 424—80 — Oel laminat la cald. Oel cornier cu aripi egale.
5. STAS 423—80 — Oel laminat la cald. Oel cornier cu aripi neegale.
6. STAS 500/1—78 — Oeluri de uz general pentru construcii. Condiii tehnice generale de calitate.
7. STAS 500/2—80 — Oeluri de uz general pentru construcii. Mrci.
8. STAS 500/3—80 — Oeluri de uz general pentru construcii rezistente la coroziune atmosferic. Mrci.
9. STAS 505—78 — Oel laminat la cald. Table groase. Condiii tehnice de calitate.
10. STAS 530/1—80 — evi din oel, fr sudur, trase sau laminate la rece, pentru construc ii cu destinaie
comercial.
11. STAS 530/2—80 —evi din oel, fr sudur, trase sau laminate la rece, pentru construcii.
12. STAS 564—80 — Oel laminat la cald. Oel U.
13. STAS 565—80 — Oel laminat la cald. Oel I.
14. STAS 3480—80 — Oel laminat Ia cald. Tabl striat.
15. STAS 8183—80 — Oeluri pentru evi fr sudur de uz general. Mrci úi condiii tehnice.
16. STAS 9021—80 — Table de o el pentru construcii sudate din oel cu granulaie in. Condiii tehnice de
calitate.
ÎNCERCRILE OELURILOR
1. STAS 200—75 Reconfirmat 1981 — Încercrile metalelor. Încercarea la traciune.

2. STAS 777—80 — Încercrile metalelor. Încercarea la îndoire.
3. STAS 1111—79 — Încercri tehnologice ale evilor din oel.
4. STAS 1400—75 Reconfirmat 1981 — Încercrile metalelor. Încercarea la încovoiere prin úoc pe epruvete cu
cresttura în U.
5. STAS 6638—79 — Încercrile metalelor. Determinarea limitei de curgere a o elurilor la temperaturi ridicate.
6. STAS 6718—76 — Încercrile metalelor. încercarea la traciune a evilor.
7. STAS 6774—79 — Încercarea de încovoiere prin soc dup  îmbtrânire artificial.
8. STAS 6833—79 — Încercrile metalelor. Încercarea de încovoiere prin úoc la temperaturi sczute.
9. STAS 7324—75 — Încercrile metalelor. Luarea probelor din o el, pentru încercrile mecanice.
10. STAS 7511—81 — Încercrile metalelor. Încercarea de încovoiere prin soc pe epruvete cu crest tur în V.
11. STAS 7925—67 Reconfirmat 1976— Încercrile metalelor. Aúezarea probelor Ia încerc rile de duritate.
12. STAS 8027—78 — Încercrile metalelor. Încercarea la oboseal cu sarcini axiale.
13. STAS 8394—69 Reconfirmat 1976 — Luarea probelor din metale úi aliaje neferoase pentru încercarea la
traciune.

14. STAS 8525—70 Reconfirmat 1976 — Încercrile metalelor. Încercarea de duritate superficial ROCKWELL
(scrile N úi T).
15. STAS 8894/1—80 — Încercrile metalelor. Încercarea de rupere prin fluaj a o elului, la temperaturi ridicate.
Elemente úi condiii tehnice de execuie a încercrii.
16. STAS 10251—80 — Încercrile metalelor. Încercarea de duritate prin zgâriere.
17. STAS 10290—75 Reconfirmat 19-82 — Încercrile metalelor. Încercarea Ia traciune. Determinarea
caracteristicilor elastice.
18. STAS 10703—76 — Încercrile metalelor. Încercarea de duritate ROCKWELL (scrile B, F, G).
19. STAS 11399—80 — Încercrile metalelor. Încercarea la oboseal prin rsucire.
20. STAS 11417—80— Încercrile metalelor. Încercarea la traciune pe direcia grosimii.
ÎNCERCRILE ÎMBINRILOR SUDATE
1. STAS 5540/1—77 — Încercrile ale îmbinrilor sudate cap la cap. Probe úi epruvete.
2. STAS 5540/2—83 — Încercri ale îmbinrilor sudate cap la cap. Încercarea la traciune.
3. STAS 5540/3—81 — Încercri ale îmbinrilor sudate cap la cap. Încercarea ia îndoire.
4. STAS 5540/4—77 — Încercri ale îmbinrilor sudate cap la cap. Încercarea la încovoiere prin úoc.
5. STAS 5540/3—77 — Încercri ale îmbinrilor sudate cap la cap. Încercarea de duritate.
6, STAS 5540/6—77 — Încercri ale îmbinrilor sudate cap la cap. Încercarea de aplatizare.
7. STAS 3976/1—82 — Încercri mecanice ale îmbinrilor sudate în col.
8. STAS 7356/1—80 — Încercrile mecanice ale metalului depus prin sudare manuala cu arc electric, cu electrozi
învelii.
9. STAS 7356/2—80 — Încercrile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric sub strat de flux.
10. STAS 7356/3—80 — Încercrile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric in mediu de gaz
protector.
11. STAS 7356/4—80 — Încercrile mecanice ale metalului depus prin sudare electric  în baie de zgur.
12. STAS 7748-74 Reconfirmat 1981 - Încerc rile metalelor. încercarea la îndoire a epruvetelor înc rcate cu
sudur longitudinal.
13. STAS 9261-73 Reconfirmat 1982 - Încerc rile metalelor. Încercarea de încovoiere prin úoc pe epruvete
încrcate cu sudur.
14. STAS 9759—74 Reconfirmat 1982 — Încercrile metalelor. Determinarea încercrii la sudarea cu arc electric.
15. STAS 10014—81 — Sudarea metalelor. Determinarea caracteristicilor de depunere ale electrozilor înveli i.
16. STAS 10047/1—81 — Sudarea metalelor. Determinarea con inutului, de hidrogen difuzibil din metalul depus cu
electrozi învelii prin metoda extragerii în vid.
17. STAS 10221—75 Reconfirmat 1981 — Încercrile metalelor. Încercarea la fisurare la cald a metalului depus
prin sudare.

18. STAS 108822—77 — Încerc rile metalelor. Încercarea de fisurare la rece a îmbinrilor din oel sudate cu arc
electric.
19. STAS 10952/1—77 Reconfirmat 19E2 — Sudarea metalelor. Analiza metalografic  a îmbinrilor sudate prin
topire,
20. STAS 10933—77 Reconfirmat 1982 — Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru determinarea compozi iei
chimice a metalului depus.
21. STAS 11281/1—79 — Încercrile metalelor. Determinarea compatibilitii materialelor de sudare cu metalul de
baz la sudarea prin topire. Sudare cu electrozi înveli i.
22. STAS 11281/2—79 — Încercrile metalelor. Determinarea compatibilitii materialelor de sudare cu metalul de
baz la sudarea prin topire. Sudarea cu arc-electric sub flux.
SUDAREA OTELURILOR
1. STAS 1125/1—31 — Sudarea metalelor. Electrozi înveli i pentru sudarea oelurilor. Condiii tehnice generale de
calitate.
2. STAS 1125/2—81 — Sudarea metalelor. Electrozi înveli i pentru sudarea oelurilor carbon úi slab aliate. Tipuri úi
condiii tehnice de calitate.
3. STAS 1125/3—82 — Sudarea metalelor. Electrozi învelii pentru sudarea oelurilor cu granulaie fin úi a
oelurilor utilizate la temperaturi sczute. Tipuri úi condiii tehnice de calitate.
4. STAS 1125/4—82 — Sudarea metalelor. Electrozi învelii pentru sudarea oelurilor termorezistente. Tipuri si
condiii tehnice de calitate.
5. STAS 1125/5—83 — Sudarea metalelor. Electrozi învelii pentru sudarea oelurilor inoxidabile úi refractare.
Tipuri úi condiii tehnice de calitate.
6. STAS 1125/6—82 — Sudarea metalelor. Electrozi învelii pentru încrcare prin sudare. Tipuri úi condiii tehnice
de calitate.
7. STAS 1126—80 — Sudarea metalelor. Sârm din oel pentru sudare.
8. STAS 6662—81 — Îmbinri sudate. Formele úi dimensiunile rosturilor la sudarea manual  cu arc electric úi cu
gaze.
9. STAS 6729-75 Reconfirmat 1981 — Îmbin ri sudate. Formele úi dimensiunile rosturilor la sudarea o elurilor cu
arc electric acoperit.
10. STAS 7194—79 — Sudabilitatea oelurilor. Elemente de baz.

11. STAS 7502—75 — Îmbinri sudate. Formele úi dimensiunile rosturilor la sudarea o elurilor prin procedeele MIG
úi MAG.
12. STAS 8958—80 — Îmbin ri sudate. Formele úi dimensiunile rosturilor la sudare prin procedeul WIG.
13. STAS 9477/1—79 — Fluxuri topite pentru sudarea oelurilor. Mrci úi condiii tehnice de calitate.
14. STAS 9532/1—74 Reconfirmat 1979 — Examinarea úi autorizarea sudorilor. Prescripii generale.
15. STAS 9532/2—74 Reconfirmat 1980 — Examinarea úi autorizarea sudorilor. Examenul practic al sudorilor
pentru oel.
16. STAS 9559—82 — Îmbin ri sudate. Formele úi dimensiunile rosturilor la sudare electric in baie de zgur.

17. STAS 11400—80 — Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a o elurilor.
CONTROLUL ÎMBINRILOR SUDATE
1. STAS 730/2—75 — Starea suprafeelor. Prescrierea rugozitii úi a ondulaiei suprafeei.
2. STAS 6606—75 Reconfirmat 1981 — Defectoscopie cu radia ii penetrante. ControIul îmbinrilor sudate prin
topire.
3 STAS 6656—80 — Defectele produselor laminate, extrudate úi trase din oel. Clasificare úi terminologie.
4. STAS 7884/1—81 — Defectele îmbin rilor sudate prin topire. Clasificare si terminologie.
5. STAS 7802/1—79 — Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea detectoscoapelor. Condi ii tehnice
generale de calitate.

6. STAS 7302/2—79 — Blocuri de calibrare pentru verificarea úi reglarea defectoseoapelor. Bloc de calibrare A1

7. STAS 7802/3-79 - Blocuri de calibrare pentru verificarea úi reglarea defectoseoapelor. Bloc de calibrare A2

8. STAS 7802/4—79 — Blocuri de calibrare pentru verificarea úi reglarea defectoseoapelor. Bloc de calibrare A3

9. STAS 7802/5—79 - Blocuri de calibrare pentru verificarea úi reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A .
4
10. STAS 8299—78 — Clasificarea úi simbolizarea defectelor îmbinrilor sudate prin topire pe baza radiografiilor.
11. STAS 8539—78 — Defectoscopie cu pulberi magnetice.
12. STAS 8866—82 — Controlul ultrasonic al laminatelor din o el.


13. STAS 9101—77 — Îmbin ri sudate, Abateri limit la dimensiuni fr indicaii de tolerane.
14. STAS 9552—74 Reconfirmat 1981 - Controlul ultrasonic al îmbinrilor sudate cap la cap prin topire.
15. STAS 10137—78 — Defectoscopie cu radiaii penetrante. Indicatori pentru stabilirea calitii imaginii.
16. STAS 10138—75 Reconfirmat 1982 — Defectoscopie cu radiaii penetrante. Condiii de observare.
17. STAS 10214—75 Reconfirmat 1982 — Defectoscopie nedistructiv. Control cu lichide penetrante.
18. STAS 10354—31 — Defecte ale suprafeelor tiate termic. Clasificare si terminologie.
19. STAS 10564/1—81 — Tierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale tieturilor.
20. STAS 10564/2—81 — Tierea cu plasm a metalelor. Clase de calitate ale tieturilor.
NORMATIVE, PRESCRIPII
1. I 27—82- „Instruciuni tehnice privind stabilirea úi verificarea clasei de calitate a îmbinrilor sudate la conducte
tehnologice".
2. C.36—78 ISCIR - „Prescrip ii tehnice privind examinarea cu ultrasunete a tablelor folosite în construirea úi
repararea instalaiilor mecanice sub presiune
3. CR 4—81 ISCIR — „Prescrip ii tehnice pentru examinarea cu ultrasunete a îmbinrilor sudate cap la cap prin
topire, realizate cu material de adaos

4. CR 6—78 ISCIR — „Prescrip ii tehnice pentru examinarea cu lichide penetrante a îmbin rilor sudate ale
elementelor instalaiilor mecanice sub presiune úi de ridicat".
5. CR 8—79 ISCIR — „Prescripii tehnice privind examinarea cu pulberi magnetice a îmbin rilor sudate ale
elementelor instalaiilor mecanice sub presiune
6. CR H—82 — „Prescrip ii tehnice pentru autorizarea personalului care execut examinri nedistructive la
instalaiile mecanice sub presiune úi instalaiile de ridicat".
7. CR 20—80 ISCIR — „Prescripii tehnice pentru examinarea cu radia ii penetrante a îmbinrilor sudate cap la cap
ale instalaiilor mecanice sub presiune úi de ridicat".
8. * * * — Sistemul de eviden In activitatea de control tehnic al calitii construciilor.
9. C 150—84 — Normativ privind calitatea îmbinrilor sudate.
10. C 133—82 — Instruciuni tehnice privind îmbinarea elementelor de construcii cu úuruburi de înalt rezisten
pretensionate.
[top]
CAIETUL XX PROTECIA CONTRA AGENILOR AGRESIVI

1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer  la metodele úi prevederile practice de verificare a calit ii
suprafeelor suport úi proteciilor anticorosive pentru elementele de construcii din beton simplu, beton armat úi
beton precomprimat, precum úi pentru elementele supraterane de construcii metalice, atât pe parcursul execu iei
cât úi la încheierea unor faze de lucrri úi la recepia preliminar a obiectivelor executate.
1.2. Pentru protecia construciilor sau prilor de construcii din beton simplu, beton armat, beton precomprimat
sau metalice, pentru care nu exist  pân în prezent acte normative, verificarea calit ii execuiei se va face în
conformitate cu prevederile condiiilor tehnice speciale întocmite anume pentru fiecare din aceste obiective úi
ataúate proiectelor respective, precum úi a altor dispoziii ulterioare date de proiectant pe parcursul execu iei.
2.1. Toate materialele, de orice fel, vor fi introduse în lucrare numai dac  în prealabil conductorul tehnic al lucr rii
a verificat:
- existena úi coninutul certificatelor de calitate cu care au fost livrate ;
- rezultatele încercrilor de laborator prevzute în prescripiile tehnice specifice.
Se precizeaz c tipurile úi sortimentele de materiale prevzute în proiect nu pot fi schimbate decât cu avizul scris
al proiectantului.
3.1. Verificarea condiiilor specifice pentru betoanele supuse mediilor agresive.
a) Gradul de impermeabilitate a betonului, prevzut in proiect, se va verifica în timpul execu iei lucrrilor de ctre
úeful de lot, împreun cu delegatul beneficiarului sau un reprezentant al compartimentului CTC, prin analize de
laborator.
Gradul de permeabilitate a betonului se va determina conform normativului C 140—79. Condi ia de ptrundere a
apei la treapta maxim  de presiune, conform STAS 3519—75 se consider  limitativ. Probele pentru verificarea

gradului de impermeabilitate se vor lua numai de la locul de punere în lucrare a betonului, iar frecven a minim a
determinrilor trebuie s corespund prevederilor din tabelul 1.
Tabelul 1
Cantitatea de beton (în m 3) la care se
Denumirea minim a în funcieo de

efectueaz determinare
gradul de de impermeabilitate,
impermeabilitate
elementului (m) prescris
P4 P8
Sub 0,5 100 50
Intre 0,5 úi 1,5 300 100
Peste 1,5 500 200
c) Calitatea suprafeei elementelor de beton se va verifica, dup  decofrare, conform caietului IV al prezentului
normativ úi instruciunilor pentru verificarea úi recepia lucrrilor ascunse. Suprafaa elementelor de beton trebuie
s fie lipsit de fisuri, crpturi, segregri, goluri sau rosturi de întrerupere a beton rii.
Defectele admisibile, prevzute în anexa IV-1 a caietului IV din prezentul normativ nu sunt admise la elementele
suport pentru protecii anticorosive, decât dac prin remedieri elementele pot fi aduse în aceast  situaie. Dac se
constat defecte ale betonului, se vor lua m suri de remediere corespunztoare de ctre úeful de lot sau, în caz de
necesitate, de ctre proiectant.
Pentru cazurile in care pe elementele de beton urmeaz  s se aplice protecii suplimentare, operaia respectiv nu
poate începe decât daca, în prealabil, suportul a fost verificat úi recepionat conform cap. III al prezentului normativ.
In plus, este necesar ca suprafaa betonului s nu fie friabil úi s aib sunet metalic la ciocnire. Dac aceste
condiii nu sunt respectate, stratul friabil se va îndeprta pân la suport sntos, iar suprafaa se va recondiiona în
mod corespunztor. Verificarea calitii suportului pentru protecii anticorozive se va face înainte de aplicarea
acestora úi se va consemna într-un proces verbal de lucrri ascunse, conform reglementrii respective,
d) La recipienii de beton armat si beton precomprimat pentru lichide agresive, înainte de aplicarea protec iilor
anticorosive, suplimentare, se va efectua verificarea etanúeitii recipienilor prin proba de umplere cu ap conform
STAS 4165-74 úi a precizrilor din instruciunile tehnice P. 73-78 pentru proiectarea úi executarea recipienilor din
beton armat úi beton precomprimat pentru lichide.
Proba se va face înainte de aplicarea tencuielilor úi úapelor úi este obligatorie, independent de natura lichidului
înmagazinat. Verificarea final a etanúeitii se va face dup  aplicarea tencuielii interioare sau straturilor de
protecie. Se poate renuna la aceast verificare dac proba prevzut anterior a dat rezultate satisf ctoare
(pierderea maxim 0,250 l/zi úi m2 de suprafa udat) úi nu se constat pete de umezeal,
e) Verificarea de etanúeitate a recipienilbr se va înscrie într-un proces verbal de lucrri ascunse.
f) în cazul în care, înainte de aplicarea straturilor de protec ie anticorosiv, la orice fel de elemente de construc ie,
acesta se acoper  cu straturi de tencuial, se va verifica în plus aderen a lor pe stratul suport. Por iunile
neaderente se vor îndeprta úi se vor reface. Aceast  verificare se va înscrie în registrul de procese-verbale al
lucrrilor ce devin ascunse (formular 9—13—107).
g) Umiditatea suprafeelor se va verifica cu umidometrul în cel puin 2 punct la fiecare 10 m.p. úi cel puin câte 1
punct pe fiecare fa a elementelor —- suport. Nu se admite aplicarea straturilor de protec ie anticorosiv pe
suprafee cu umiditate mai mare decât cea indicat  de furnizorul materialului respectiv ; suprafeele cu umiditi
mai mari vor fi supuse unei uscri prealabile lente.
3.2. Verificarea sistemului de protecie în timpul execuiei lucrrilor.
a) Verificarea calitii materialelor de protec ie úi auxiliare (amorse, mortare úi chituri anticorosive aditivi, diluani,

folii de hidroizolaie, straturi de armare, emailuri, lacuri, placaje anticorosive), se va face vizual úi prin examinarea
certificatelor de calitate. În caz de dubiu, materialul va fi supus unor încerc ri efectuate la furnizor sau la un alt
laborator de specialitate.
b) Verificarea calitii fiecrui strat se va face vizual, urm rindu-se obinerea unor straturi uniforme, continue úi
aderente. Verificarea se va face de conduc torul tehnic al lucrrii úi de un delegat al compartimentului CTC al
executantului. Aceste verificri fac obiectul unor procese verbale de lucrri ascunse (formular 9—13—107).
c) Verificarea aderenei foliilor hidroizolatoare se va face prin ciocnire cu ciocan de lemn pe întreaga suprafa ,
insistându-se la margini úi îmbinri. În cazul în care se constat  defecte de lipire ce depúesc abaterile limit din
anex, se va proceda la înlturarea úi refacerea poriunilor defecte.
n cazul placajelor anticorosive se va proceda la cioc nirea tuturor plcilor la 24 ore de la pozare, înainte de
începerea operaiei de rostuire. In cazul dep úirii abaterilor limit din anex, se va proceda la înlocuirea pl cilor
sau crmizilor neaderente. In timpul pozrii se va verifica Ia terminarea fiecrei suprafee de 100 m.p.,
respectarea dimensiunilor rosturilor úi adâncimii de îngropare a placajului în materialul de pozare, conform
proiectului. Verificarea se va face prin m surtori directe. In cazul unor abateri mai mari decât cele admisibile se va
proceda la îndeprtarea placajului anticorosiv din zonele cu defecte.
3.3. Verificarea pe faze de lucrri.
Aceasta se va face conform reglementrii in vigoare úi const din :
a) Verificarea vizual a aspectului sistemului de protecie,

urrnrindu-se realizarea unei protec ii continue úi uniforme ;
b) Determinarea aderen ei se va face prin minimum 3 msurtori pe fiecare fa  de element protejat, indiferent de
mrime, dar nu mai puin de 3 msurtori la 100 m.p. de protecie. La mase de úpaclu úi placaje anticorosive
determinarea se va face prin ciocnire pe fiecare element sau suprafa  în parte.
La vopsitorii anticorosive se va folosi metoda de determinare a aderen ei prin tiere echidistant în form de gril
(STAS 3661—65), cu precizrile de la punctul 4.3. b de mai jos. în cazul constat rii unor zone cu defec iuni se va
protecie. la îndeprtarea sistemului neaderent de pe zonele necorespunz toare úi la refacerea lucrrilor de
proceda
c) Determinarea grosimii se va face prin minimum 3 m surtori pe fiecare fa  de element protejat, indiferent de
mrime, dar nu mai puin de 3 m surtori la 100 m.p. de protec ie. Grosimea se va stabili micrometric. în cazul
constatrii unor abateri mai mari ca cele admisibile, se va suplimenta protec ia pentru remedierea defectelor.
d) Verificarea întririi úi continuitii sistemelor de mase de úpaclu úi a materialelor din rosturile placajelor
anticorosive se va face prin minimum 3 m surtori la 10 m.p. de sistem de mas de úpaclu sau la 5 m.p. de placaj
prin zgâriere cu un cui de oel. Dac se constat ptrunderea cuiului în masa de úpaclu sau în materialul din rost
se va proceda la înlocuirea materialului folosit.
4. Verificarea
agresive, inclusiv
condi
pentru
iilor elemente
specificedepentru
întindere
elementele de construc ii metalice din oel supuse mediilor
4.1. Pregtirea suprafeelor.
Verificarea pregtirii suprafeelor elementelor de construcii din oel se va face la primirea lor pe úantier de ctre
comisia de recepie numit de unitatea care efectueaz montajul.
În cazul tablelor a c ror suprafa se poate pregti úi proteja pe úantier, verificarea pregtirii, suprafeelor se va
face înainte de aplicarea primului strat de protec ie.
a) Verificarea pregtirii suprafeei se va face conform STAS 10.166—76 Ia fiecare din tipurile diferite de elemente
care alctuiesc construcia úi anume la 5% din numrul elementelor contractate. La fiecare element care trebuie s 
fie verificat se va îndep rta grundul prin metoda de la punctul 5.5. din standardul respectiv, la 2% din numrul
pieselor care-l compun úi se compar aspectul suprafeei piesei cu etalonul fotografic (fig. 5...20 — STAS 10.166—
76), corespunztor gradului úi tipului minim de cur ire prevzute în proiect.

Mrimea suprafeei de pe care se înl tur grundul în vederea verific rii se va stabili de comisia de recep ie, în
funcie de dimensiunile piesei úi astfel ca s poat fi corect apreciat aspectul suprafe ei de oel. La elementele de
acelaúi tip, piesele care se verific trebuie s difere de Ia un element la altul.
Imediat dup verificare, suprafeele pieselor de pe care a fost îndep rtat grundul trebuie reacoperite cu stratul de
protecie temporar.
b) Dacprev
minim zut în proiect,
se constat c aspectul repeta ei
se vasuprafe unei piese
verificarea peeste
aceea úi piesedac
corespunz tor unui
 se grad úi tip
constat de curlaoiresingur
 chiar inferior celui
 pies
aspectul suprafeei necorespunztoare proiectului, toate elementele din tipul verificat se refuz  la recepie.
4.2. Aplicarea stratului de protecie temporar.
Verificarea aplicrii stratului de protecie temporar (grund), se va face la primirea pe úantier a elementelor de o el,
de ctre comisia de recepie numit de unitatea care efectueaz montajul.
a) Verificarea aplicrii stratului de protecie temporar (grund) se va face vizual la toate elementele construciei.
Stratul de grund trebuie s fie uniform úi s acopere întreaga suprafa a pieselor care alctuiesc elementele.
In cazulcând
suprafa se aplica
, se va constatpe úcantier
 stratul
un de strat de
nouprotec proteciecuaplicat
ie temporar uzin nucaeste
acelaúîni material uniform
úi stratul deúprotec ie iniial.
i nu acoper întreaga
Verificarea pregtirii suprafeelor úi a stratului de protec ie temporar face obiectul unor procese verbale de lucr ri
ascunse.
b) Dac elementele de construcii se livreaz zincate prin cufundare la cald (de ex. tabla pentru acoperi úuri sau
pentru elemente de închidere, profilele cu pere i subiri laminate la rece), se va executa verificarea grosimii stratului
de zinc prin msurare cu edometru conform pct. 4.3. a.
Verificarea grosimii stratului de zinc se va face la acela úi numr de elemente ca la pct. 4.1. a. în caz c  la verificare
se constat grosimi mai mici decât cele minime prevzute în proiect, toate elementele din tipul verificat se refuz la
recepie.
Aceast verificare se va consemna în registru] de procese-verbale de lucr ri ascunse.
4.3. Verificarea în timpul execuiei se va face conform reglementrii în vigoare úi const din :
- examinarea proceselor verbale anterioare privind preg tirea suprafeei úi aplicarea stratului sau straturilor de
protecie temporar executate în uzin ;
- verificarea calitii fiecrui strat ; aceast verificare se va face vizual, urm rindu-se obinerea unor straturi
continue, uniforme, lipsite de búici úi încreituri úi de nuane distincte pentru fiecare strat în parte.
Dac un strat nu este continuu úi uniform, se va aplica peste înc un strat, care nu va conta la numrul total de
straturi.
Dac un strat prezint búici sau încreituri, se vor cura poriunile cu defecte úi se vor acoperi cu un nou strat din
acelaúi material,
a) Verificarea úi recepia pe faze de lucrri se vor face conform reglementrii în vigoare úi constau din :
- verificarea aspectului stratului de protec ie, urmrindu-se obinerea unui sistem de protecie continuu, uniform,
lipsit de búici úi încreituri, aceast verificare se va face vizual;
- verificarea aderenei sistemului de protecie pa suportul metalic se va face conform STAS 3661—65 ;
- verificarea grosimii sistemului de protecie se va face conform Instruciunilor tehnice C 139—83 ;
- verificarea aplicrii întregului numr de straturi prevzute în proiect se va face prin sondaj, prin t iere cu lama,

urmrindu-se existena tuturor straturilor cu nuane diferite
Dac aspectul sau grosimea total a sistemului de protecie nu sunt corespunztoare proiectului, proiectantul va
decide asupra msurilor ce trebuie luate.
b) Numrul de determinri de aderen úi grosime, precum úi zonele unde trebuie efectuate se vor stabili, conf. pct.
a de mai sus.
Determinarea aderenei Ia suport a peliculei se va face conform STAS 3661—65.
Rezultatele se exprim prin cifre arabe de la 1 Ia 4, conform tabelului urm tor.
Tabelul 1
Cifra de aderen Aspectul cadrilajelor
1 - marginea tieturilor este dreapt
- nici un p trat din cadrilaj nu este

(aderen foarte bun)  desprins
- marginile tieturilor sunt uúor zimate
2
- la punctele de întretiere a tieturilor se
(aderen bun) observ slabe desprinderi ale peliculei,
care nu depúesc 5% din suprafaa
cadrilajelor
3 - pelicula este desprins de-a lungul
tieturilor úi la punctele de intersecie
(aderen mediocr) pân la 5% din suprafaa cadrilajelor
4
- pelicula este desprins de-a lungul
tieturilor úi la punctele de intersecie
(aderen pân la 35% din suprafaa cadrilajelor
necorespunztoare)
Dac sistemul de protecie verificat are cifra de aderen  3 (aderen mediocr) sau 4 (aderen
necorespunztoare), protecia elementului sau piesei respective se va reface în întregime.
ANEXA XX-1
LISTA DE ABATERI ADMISIBILE
3.1.b. Grosimea minim a stratului de acoperire cu beton a arm turilor.
- la grosimea de 3...4 cm nu se admit abateri în minus ;
- la grosimea de 4,5…7 cm se admite o abatere In minus de 0,5 cm.
Abaterile în plus sunt admise.
3.1.d. Verificarea etanúeitii recipienilor de beton armat úi beton precomprimat:
- prima prob cu ap de beton ... pierdere maxima 0,5 l/zi úi m.p. suprafa udat ;
- proba final cu ap dup aplicarea proteciei ... pierdere maxim 0,25 l/zi úi m.p. suprafa udat.

3.1.f. Pregtirea suprafeei.
Se accept defecte de pregtire sau neaderena pe zone de max. 10 cm dar nu mai mult de 3 defecte la 10 m.p.
suprafa verificat.
3.2. si 3.3. Verificarea sistemului de protecie.
- defecte de lipire a foliilor hidroizolatoare, placajelor úi maselor de úpaclu nu se admit, cele existente se voi repara
obligatoriu; "
- defecte de umplere a rosturilor placajelor sau ne etan úeitii intre materialul din rost úi placaj nu sunt admise ;
- abateri admise la dimensiunile rosturilor -. l ime + 2 mm úi — 1 mm ;
- grosimea sistemului de mase de úpaclu úi vopsitorii; abateri in minus de max. 10%
4. Verificarea condiiilor specifice pentru elemente de construcii metalice din oel.
STRATUL DE PROTECIE
4.2.b. Pentru grosimea stratului de zincare se admit abateri în minus
4.3.a. Pentru grosimea stratului de protec ie final se admit abateri în minus de maximum 10%
ANEXA XX-2
1. STAS 3349—79 — Betoane de ciment Criterii pentru aprecie-rea agresivit ii apei.
2. STAS 767/2—70 — Construc ii civile úi industriale. Construcii metalice nituite. Prescripii de execuie.
3. STAS 768—66 — Construcii din oel sudate. Prescrip ii de execuie.
4. STAS 2925—74 - Construc ii civile, industriale úi agrozootehnice. Protecia lemnului contra putrezirii.
5. STAS 10128—75 — Protec ia contra coroziunii a construciilor supraterane din oel. Clasificarea mediului
agresiv
6. STAS 10166/3—77 — Pregtirea mecanic a suprafeelor.
7. STAS 10702/1—83 — Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Acoperiri protectoare.
Condiii tehnice generale.
8. STAS 10702/2—80 — Protecia contra coroziunii a construciilor supraterane din oel. Acoperiri protectoare
pentru construcii în medii rurale úi urbane.
9. C.139—83 - Instruciuni tehnice privind protecia anticorosiv a elementelor de construcii metalice (Bul.
10. I 1-1—76 — Normativ pentru protec ia contra coroziunii a instala iilor metalice îngropate (Bul. Constr. nr.
2/1976).
11. C.170—83 — Instruciuni tehnice pentru protecia elementelor din beton armat úi beton precomprimat
subterane în medii agresive naturale si industriale (Bul. Constr. nr. 12/63).
12. C.140—79 — Anexa VI.4. Msuri speciale de proiectare, execu ie úi întreinere a construciilor din zona
litoralului mrii negre (Bul. Constr. nr. 12/79).

[top]
CAIETUL XXI IMBRCAMINI RUTIERE
A. DOMENIUL DE APLICARE
1. Prevederile prezentului capitol se aplic la verificarea calitii tuturor lucrrilor de îmbrcmini rutiere, alctuite
din unul sau mai multe straturi úi executate pe drumuri, str zi úi platforme de orice clas úi destinaie — provizorii
sau definitive, pietonale sau carosabile, situate pe por iuni curente de drum sau apar inând lucrrilor de art
aferente acestuia etc. — si pentru a cror proiectare úi executare exist prescripii tehnice.
2. În cazul unor îmbrcmini de tip special sau care se realizeaz prin tehnologii de execuie necuprinse în
prescripiile tehnice în vigoare la data execuiei, prevederile prezentului capitol se completeaz cu cele din
condiiile speciale ataúate proiectului de execuie.
B. PREVEDERI COMUNE
1. Verificarea scriptic
1.1. Indiferent de felul îmbr cmintei ce se verific, personalul CTC de la úantier úi întreprindere, controlorii, de
calitate din unitile tutelare, comisiile de recep ie úi comisiile speciale de control vor trebui s  se asigure de
existena, úi s  examineze coninutul, tuturor documentelor obinute sau întocmite de úantier pe întreaga durat a
execuiei, úi prin care se atest  buna calitate a materialelor (agregate, lian i, aditivi, pietre fasonate, elemente
prefabricate sau preturnate, mixturi bituminoase, betoane de ciment etc), folosite la execu ie.
n aceast activitate se vor verifica a úadar : certificatele de calitate emise de produc tori, buletinele de analize úi
încercri ale materialelor, întocmite de laboratorul de úantier sau. dac a fost necesar, de un laborator de
specialitate din exterior, procesele-verbale asupra probelor speciale prelevate din îmbr cmintea executat úi
rezultatele comportrii acestor probe la verificrile prescrise oficial, precum úi orice alte acte utile în legtur cu
calitatea materialelor úi a lucr rilor executate.
1.2. O alt categorie de documente, a cror existen la úantier úi a cror verificare de c tre cei în drept sunt
obligatorii, este aceea prin care se consemneaz efectuarea unor verificri interne înainte de a se începe
executarea îmbrcmintei.
In aceste documente, care constituie procese verbale (formular 9-13-107) se va preciza c  executarea
îmbrcmintei nu a început decât numai dup  recepionarea fundaiei sau sistemului fundaie-straturi de baz,
inclusiv a lucrrilor de evacuare a apei din fundaie, precum úi dup retrasarea general a elementelor geometrice
úi verificarea suprafeei fundaiei — respectiv a stratului de baz  superior — pe por iunea ce se va acoperi cu
îmbrcminte.
Abaterile fa de proiect, constatate la opera iile de re-trasare úi de verificare a suprafeei fundaiei, respectiv a
stratului de baz superior trebuie s se încadreze în limitele admisibile date în anexa nr. 1.
1.3. Se vor analiza de asemenea documentele care consemneaz  rezultatele încercrilor fcute pentru verificarea
capacitii portante a complexului funda ie-pat; în cazul unor rezultate necorespunz toare, se vor examina úi alte
documente din care rezult c s-au stabilit de proiectant úi s-au pus în aplicare — cu bune rezultate — m surile
necesare de compensare a deficâtului de capacitate portant .
1.4. La examinarea proceselor-verbale úi buletinelor de analiz a probelor prelevate din materialele primite úi din
îmbrcmintea executat, se va verifica dac s-au respectat : mrimea loturilor, modul de prelevare a probelor,
precum úi felul úi frecvena încercrilor necesare, a cum sunt prescrise prin standardele materialelor úi
imbrcminilor respective.
2. Verificarea direct
Elementele care constituie principalii indicatori de calitate ai oric rei îmbrcmini rutiere úi trebuie s fie obligatoriu
supuse unor verificri directe — atât în timpul execuiei úi la terminarea unor faze de lucrri, cât úi la recepia

preliminar a lucrrilor terminate — sunt urmtoarele :
- cota roúie a profilului în lung ;
- elementele geometrice ale platformei;
- declivitile profilului în lung úi poziiile kilometrice ale punctelor de schimbare a lor ;
- bombamentui prii carosabile pe poriunile în aliniament úi pantele transversale ale profilelor situate în curb úi
ale acostamentelor úi trotuarelor ;
- regularitatea suprafeei îmbrcmintei ;
- poziiile kilometrice, tipul úi dimensiunile principale ale diverselor lucrri accesorii, aferente cii, ca : úanuri, rigole,
guri de scurgere, cmine de canalizare, indicatori hectometrici úi kilometrici, borne apr-roat, marcaje de
circulaie, semafoare úi alte mijloace de semnalizare rutier ;
- orice alte lucrri specifice aferente cii, prevzute în proiect.
Abaterile admisibile la execuie fa de prevederile proiectului a elementelor geometrice úi regularitii suprafeei
sunt date în Anexa nr. XXI.2. pentru fiecare tip de îmbr cminte în parte.
În cele ce urmeaz se dau unele indicaii de detaliu privind modul de efectuare a verific rilor.
2.1. Cota roúie a profilului în lung se verific la faa superioar a îmrbcmintei terminate iar în timpul execuiei se
verific la faa superioar a stratului suport úi a fundaiei, atât în axul prii carosabile cât úi la ambele margini ale
acesteia úi ale acostamentelor úi trotuarelor ; de asemenea, se verific  în câteva puncte de pe conturul locurilor de
parcare, refugiilor pentru pietoni, zonelor verzi ale prii carosabile, insulelor de dirijare a circula iei úi altor poriuni
speciale prevzute în proiectul de execuie.
De-a lungul traseului aceste verificri se fac în : — puncte obligate : la intr rile úi ieúirile din curbe, Ia mijlocul
curbelor,
nivel cu alte drumuririle
la schimb saude
cu declivit i, úlai, intr
ci ferate rileeles,
bineîn úi ieîn
úirile de pe poduri
aliniament sauele
la distan alteprev ri deînart
lucrzute , la intersec
subcap. iilejos,
C de mai de
la fiecare tip de îmbrcminte în parte ;
- punctele facultative, care se aleg suplimentar pe traseu de c tre verificatorii de calitate úi comisiile de recep ie
sau de control.
De asemenea, se va verifica cota ro úie îa legtura cu drumurile laterale úi la intrrile în curi, dac acestea sunt
prevzute în proiectul de execuie al drumului principal.
Verificrile cotelor roúii se vor face numai cu aparatul de nivelment iar cotele existente se vor determina fie prin
raport la cotele reperelor fixe de nivel prevzute în proiect úi realizate pe teren, fie — in caz de degradare sau
dispariie a acestora — prin raport la cotele altor repere fixe, alese de persoana sau comisia ce face verificarea.
Pentru determinarea cotelor de nivel ale straturilor aflate sub cel verificat, se vor face sondaje în diverse puncte ale
drumului sau str zii. Pe aceast cale se va putea stabili totodat  dac s-a respectat proiectul în ce prive úte
alctuirea sistemului fundaie-straturi de baz, ordinea de execuie a straturilor, grosimea úi aspectul în seciune a
fiecruia etc. Verificarea grosimilor se va face cu metrul, precizia de m surare mergînd pîn la 5 mm.
2.2. Elementele geometrice ale platformei se verific cu panglica gradat úi cu metrul. Se va verifica de asemenea
trasarea corect a curbelor, pe ambele pri ale drumului, precum úi supralrgirile din curbe.
Trasarea curbelor se verific la fiecare curb în parte, pe baza graficului respectiv de trasare, dat în proiect.
2.3. Declivitile profilului în lung se verific  numai cu aparatul de nivelment, înregistrându-se cotele de nivel ale
extremitilor fiecrui tronson prevzut în proiect cu o aceea úi declivitate, precum úi lungimea lui, m surat în axul
drumului, apoi stabilindu-se prin calcul dac declivitatea existent corespunde cu cea din proiect sau se înscrie în
limitele admise pentru tipul respectiv de îmbr cminte.

In ce priveúte punctele de schimbare a declivit ilor. se va verifica mai întâi dac  ele sunt amplasate corect la
poziiile kilometrice úi hectometrice din proiect, apoi se va controla cu úabloane adecvate sau cu aparatul de
nivelment dac s-a realizat la fiecare asemenea punct racordarea prevzut în proiect a celor dou decliviti
adiacente.
2.4. Bombamentele úi pantele transversale se verific  ele regul în aceleaúi profile ale traseului unde se fac úi
celelalte verificri dar ele pot fi verificate úi în alte profile suplimentare alese facultativ.
Verificarea bombamentelor se face cu úabloane rigide având curbura prevzut în proiect pentru faa superioar a
elementului verificat (fundaie, strat de rezisten, strat de uzur), precum úl cu mira úi aparatul de nivelment, în
cazul drumurilor sau strzilor de lime mare (autostrzi, bulevarde largi, piste de decolare úi ci de rulare a
avioanelor) úi al scuarurilor, pieelor publice, platformelor preuzinate, spaiilor de parcare auto etc.
Verificarea pantelor transversale se face în aliniamente úi în zonele de racordare cu curbele, folosind dreptare de
lungime cât jumtatea platformei iar în curbe, dreptare lungi cât toat  limea platformei; acestea se aúeaz în
poziie orizontal cu ajutorul unei nivele cu bul  de aer (boloboc) úi se verific cu metrul diferena de nivel dintre
punctele extreme ale lungimii respective.
2.5. Lucrrile accesorii se verific în ce priveúte poziionarea lor kilometric úi hectometric exact úi realizarea lor
conform cu prevederile proiectului în ce prive úte tipurile, dimensiunile, detaliile de execuie úi calitatea execuiei.
Gurile de scurgere se verifica atât în ce prive úte respectarea amplasamentelor date în proiect cât úi a cotelor de
montare, pentru a asigura buna scurgere a apelor de pe suprafaa cii. În acest scop se va controla, la fiecare gur 
de scurgere, dac  faa grtarului se afl sub nivelul feei superioare a stratului de circula ie úi totodat se va
verifica dac îmbrcmintea este realizat cu pante suficiente în zona gurii de scurgere, pentru a accelera dirijarea
apelor spre aceasta.
Celelalte lucrri accesorii se verific mai întîi vizual apoi, de la caz la caz, cu úabloane adecvate, panglic gradat,
metru, mir úi aparatul de nivelment.
2.6. In afara verificrilor menionate la pct. 2.1—2.5, se verific dac exist poriuni pe care îmbrcmintea prezint
fenomenul de „burduúire" (cauzat de folosirea în acele poriuni a unor materiale sensibile la înghe-dezghe), de
„v lurire" (la
cilindrate, cu îmbrcâmin
exces i bituminoase
de bitum, cu mixturi preparate sau aplicate
arse, cu funda defectuos),
ii necompactate corect ga úuri" (la îmbrcmini insuficient
de „fetc.)
2.7. O atenie deosebit — atât la execuie cât úi la verificare — se va acorda sectoarelor de drumuri existente care
se lrgesc prin adugarea unor benzi laterale. La acestea se va examina comportarea îmbr cmintei úi a întregului
sistem în zona de contact a benzilor de l rgire cu sistemul rutier existent, identificându-se eventualele defecte
(tasri, fisuri etc.) ce au aprut de la data execuiei pân în ziua verificrii, spre a se putea stabili msurile de
remediere care s evite transmiterea acestor defecte la nivelul îmbrcmintei.
C. PREVEDERI SPECIALE
1, Îmbrcmini bituminoase cilindrate, executate Ia cald (STAS 174—83)
1.1. Verificri la pregtirea stratului suport La pregtirea stratului suport se vor verifica :
- curirea temeinic úi uscarea suprafeei; la straturile suport constituite din macadam, curirea va merge pân la
apariia aspectului de mozaic al împietruirii, dup  care gropile úi denivelrile se vor umple cu binder sau cu
anrobate bituminoase compacte ;
- în sectoarele de drum cu trafic foarte intens, intens úi mijlociu, la care fundaiile au profil transversal diferit de cel
al îmbrcmintei sau denivelri în lung mai mari de 2 cm sub lata de 3 m : executarea unei egalizri cu anrobate
bituminoase ;
- la îmbrcminile alctuite din covoare bituminoase într-un singur strat : executarea unui amorsa] cu bitum t iat,
emulsie sau suspensie de bitum, aplicat pe stratul suport preg tit în prealabil, cu dozajul de 0,3...0,5 kg bitum
pur/m.p. ;
- la îmbrcminile în grosime total  sub 15 cm, aplicate pe straturi suport din bitum de ciment sau macadam
cimentat : executarea la rosturi, a unei spoiri cu past  de var pe 0,60 m lime, sau acoperirea rosturilor cu carton

bitumat sau alte materiale similare.
1.2. Verificarea calitii mixturilor asfaltice
Verificarea calitii mixturilor asfaltice, pentru constatarea modului de respectare a proiectului úi reetelor stabilite în
laborator pe baza prevederilor STAS 174-83, se va face prin :
- verificarea condiiilor de fabricaie úi aúternere a mixturii;

- prelevarea úi încercarea probelor de mixtur.
a) La verificarea condiiilor de fabricaie úi aúternere a mixturii se vor avea în vedere :
- Ia liant: dozarea în mas sau în volum, cu abatere de ± 0,4% fa  de reete (± 0,2% la betoanele asfaltice cu
agregat mrunt úi rugos); temperatura, la ie úirea din topitor : 150 0...1700C. În cazul în care aceeaúi cantitate de
liant a fost topit úi înclzit de mai multe ori, se va verifica punctul de înmuiere cu metoda inel-bil  ;
- Ia agregate : dozarea Prin dispozitive de cânt rire cu precizie de 3%, temperatura la ie úirea din usctor
165°...190°C. Dup trecerea în malaxor úi amestecarea cu filerul rece, dozat gravimetric separat, temperatura
amestecului agregate filer trebuie s  fie de 150°...180°C ;
- temperatura mixturii, la ieúirea din malaxor: 140°...170°C (155°...170°C la betonul asfaltic rugos), in func ie de
temperatura atmosferic, de distana de transport úi de grosimea stratului de îmbrcminte ;
- temperatura mixturii la punctul de lucru, înaintea a úternerii: minimum 130°C 145°C pentru mixturi rugoase).
b) Rezultatele încercrii epruvetelor de mixtur , prelevate la malaxor sau la locul de a úternere (câte 2 probe de 10
kg pentru fiecare 200...400 tone de mixtur , în funcie de productivitatea instalaiilor de fabricat mixturi), trebuie s 
se înscrie în :
-prevederile reetelor — ca dozare a liantului úi granulozitate a amestecului mineral — cu abaterile men ionate la
pct. a de mai sus ;
- valorile admisibile ale caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturii, cuprinse în STAS 174—83' tabelele 7 úi 8.
1.3. Verificarea calitii îmbrcmintei executate
a) Verificarea elementelor geometrice úi a regularitii suprafeei îmbrcmintei se va efectua în modul úi cu

abaterile admisibile prevzute în anexa XXI-2.
b) Calitatea îmbrcmintei gata executate (grosime, aderen între straturi, dozare în liani úi agregate,
caracteristici fizico-mecanice), se verific prin încercarea probelor extrase din îmbr cminte (2 plci de 40x40 cm
pentru fiecare 7000 m de suprafa , extrase la 20 zile dup darea în circulaie..
c) Din efectuarea unei prime examin ri a probelor extrase din îmbr cminte se vor putea stabili aprecieri
preliminare asupra calitii îmbrcmintei, servind ca indicaii pentru exigena úi interpretarea celorlalte încercri.
Astfel se vor putea face constatri în leg tur cu :
- uniformizarea de structur a mixturii, considerat pe fiecare strat în parte : repartizarea uniform  a agregatelor úi
liantului, anrobarea filerului, gradul de compactare etc. ;
- aderena dintre straturile îmbr cmintei úi dintre îmbrcminte úi stratul suport (continuitatea zonelor de aderen ,
eficiena amorsrii etc).
d) Verificarea grosimii îmbrcmintei în total úi pe straturi componente, se face pe baza msurtorilor de grosime
fcute îno laborator
prezint asupra
abatere limit localprobelor extrase—-din
 de maximum 10% la grosimea
îmbr cminte. prev
Grosimile
zut înseproiect
consider  corespunz
pentru toare
fiecare strat dac
în parte.
La recepia preliminar comisia poate aprecia úi hotrî ca msurarea grosimilor s fie completat cu sondaje

(maximum 2 sondaje pe km), efectuate la 1 m de marginea îmbr cmintei.
e) Rezultatele încercrilor efectuate asupra epruvetelor (pl ci de 10X10 cm sau 12x12 cm), confecionate —
separat pentru fiecare strat — din probele extrase din îmbrcminte, precum úi asupra epruvetelor cubice
confecionate din mixtur  cuprins în aceleaúi probe, trebuie s satisfac prevederile pct. 1.2.b.
2. Imbrcmini bituminoase turnate, executate Ia cald (STAS 175—76).
2.1. Verificarea calitii mixturilor úi îmbrcmintei executate
Verificarea calitii mixturilor preparate pentru îmbr cmini asfaltice turnate, în vederea constat rii modului de
respectare a proiectului úi a reetelor, stabilite în laborator pe baza STAS 175—76, se va face prin
- verificarea condiiilor do fabricaie úi aúternere ;
- prelevarea úi încercarea probelor de asfalt turnat, gata executat.
Verificarea elementelor geometrice úi regularitatea suprafeei îmbrcmintei se vor efectua în modul úi cu abaterile
admisibile prevzute in anexa nr. XXI-2.
b) La fabricarea mixturii se va verifica încadrarea în urm torii parametri:
- temperatura mixturii la preparare :170°...190°C;
- abaterea admisibil la dozarea 0,4% din agregatul liantului total;
- punctul de înmuiere a mixturii: 83°C (inel-bil) ;

- temperatura mixturii, la locul de aúternare :150c...180°C.
c) În cazul
verifica aplic rii directe
executarea a asfaltului
rosturilor turnat pe straturi
în masa bituminoas bazcele
, exactdepeste din beton de ciment
ale stratului sau,macadam
de baz precum úicimentat, se va
colmatarea cu
mastic bituminos a acestor rosturi.
d) Rezultatele încercrii epruvetelor confecionate din probele de mixtur  prelevate ca la pct. 1.3.c. din
îmbrcmintea executat, trebuie s se înscrie în prevederile reetelor, cu tolerana la dozajul de liant menionat
la pct. a de mai sus, precum úi în condiiile de admisibilitate pentru caracteristicile fizico-mecanice cuprinse în
STAS 175—76 — tabelul 2.
e) Verificarea grosimei îmbrcmintei se va face ca la pct. 1.3.a, abaterea admisibil  fiind úi în acest caz de 10%
fa de grosimea prevzut în proiect.
3. Imbrcmini din beton de ciment (STAS 183—83)
3.1. Verificri de efectuat la prepararea úi transportul betonului
a) Verificarea calitii materialelor ce se folosesc la prepararea betonului se va face zilnic.
b) Verificarea stabilirii reetei betonului se va face inând seama de Instruciunile tehnice privind stabilirea
compoziiei betoanelor (C. 140—79), cu aplicarea prevederilor pct 2.2. STAS 183—83.
La staia de betoane :
- se va verifica cel puin o dat pe s ptmân funcionarea corect a mijloacelor de dozare (agregatele úi cimentul
gravimetric iar apa cu dozatorul);
- la probele de cântrire a componenilor betonului se admit urmtoarele abateri : ± 3% la agregate ; ± 2% la

ciment úi ap ;

- cantitatea de ap necesar pentru prepararea betonului se va verifica zilnic sau la fiecare modificare a umidit ii
agregatelor, urmrindu-se ca factorul s nu depúeasc 0,45;
- densitatea aparent a betonului marf, determinat conform STAS 1759-80, trebuie s fie de minimum 2450
kg/m3 pentru betonul folosit la stratul de uzur  úi de minimum 2400 kg/m 3 pentru betonul stratului de rezisten.
d) Calitatea betonului preparat va fi controlat  zilnic; încercrile se vor efectua conform STAS 1759—80.
e) Pentru verificarea mrcii betoanelor úi a rezistenelor la întindere, se vor preleva probe de control, cubice úi
prismatice (conform STAS 1275—81 sau anexa XIX la normativul C. 140-79), cu frecven a : câte 4 serii pentru
fiecare strat, dintr-un lot de 5 000 m.p., o serie cuprinzând 3 epruvete prismatice úi 3 cubice. Interpretarea
rezultatelor încercrilor probelor se va face potrivit anexei XX A la Normativul C. 140-79.
Dozarea úi utilizarea aditivului DISAN se va verifica conform normativului C. 140-79 úi STAS 8625-70.
g) La transportul betonului :
- starea tehnic a traseului utilizat pentru transportul betonului trebuie s  permit circulaia cu viteza medie de cel
puin 30 km or ;
- transportul cu autobasculant a betonului se va efectua pe distan e maxime de 10 km ; peste aceast  distan se

vor utiliza autobetoniere.
3.2. Verificri de efectuat Ia execuia îmbrcmintei
a) Se va urm ri ca executarea îmbrcâminilor din beton de ciment s fie limitat la perioada în care temperatura
de lucru nu scade sub +5° ; sub aceast  valoare úi numai pân la —5°C se pot executa beton ri de volum mic, cu
msuri speciale.
b) Producia staiei, debitul de transport úi organizarea punerii în oper  a betonului trebuie s asigure c timpul
care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezisten  úi pân la completa finisare a stratului de
uzur s nu depúeasc cu mai mult de o or începutul prizei.
c) La punerea in oper  a betonului se va verifica executarea lucr rilor preliminare în succesiunea urmtoare :
- montarea longrinelor metalice ;
- acoperirea fundaiei cu un strat de nisip úi compactarea acestuia, grosimea final fiind de 2 cm ;
- aúternerea stratului de hârtie sau a foliei de polietilen  ;
- amenajrile de la rosturi (montarea de ancore, scânduri sau înlocuitori ele.), conform STAS 183-83.
d) O atenie deosebit se va acorda verificrii msurilor de protecie a betonului, care trebuie executate astfel :
- cu acoperiúuri de inventar, pân la uscarea complet a suprafeei betonului ;
- în urmtoarele 10 zile cu folii de polietilen sau strat de nisip de 3 cm grosime men inut umed. Se mai pot utiliza
protecii cu pelicule de emulsie catodic  sau de parafin sau cu bitum tiat úi nisip.
e) La darea în circula ie a îmbrcâminilor de beton de ciment se va verifica dac  la încercarea epruvetelor au fost
realizate cel puin 80% din rezistenele betonului prescrise la 28 zile. Determinarea timpului în care este posibil 
realizarea acestor rezistene se poate face, indicativ, prin calculele date în STAS 1275-81 (anexa nr. 2).
f) La rosturi se vor verifica :
- amplasarea corect a rosturilor : pstrarea liniei drepte la rosturile longitudinale ; amplasarea rosturilor
transversale de dilataie la distane de cca 100 m úi a rosturilor transversale de construcie-încovoiere la distana
de 4...6 m etc.);

- executarea rosturilor de contact úi de dilataie (longitudinale úi. transversale) pe toat grosimea îmbrcmintei;
- executarea numai pe stratul de uzur , a rosturilor de contractie-încovoiere.
In ambele cazuri se va verifica respectarea m surilor (de izolare la. rosturile de contact; de montare a scândurilor
sau înlocuitorului de material lemnos la rosturile de dilata ie etc), prevzute de STAS 183—83 pct. 3.3. úi anexa.
3.3. Verificarea calitii lucrrilor executate

a) Verificarea elementelor geometrice úi ale suprafeei îmbrcmintei se va face în modul úi cu abaterile admisibile
prevzute în anexa nr. XXI-2.
b) Verificarea calitii betonului din punctul de vedere al compact rii úi aderenei între straturi se va face la recep ie,
prin examinarea carotelor extrase din îmbr cminte, câte 4 buc. la fiecare 10000 m2.
c) Verificarea grosimei îmbr cmintei se va face, pentru fiecare strat în parte, din msurarea efectuat la marginile
benzilor îmbrcmintei.
La recepie verificarea se va completa prin msurarea grosimii pe carotele extrase din îmbrcminte.
Grosimea medie a stratului de îmbr cminte rezult din media msurtorilor obinute pe lotul sau obiectul
prezentat recepiei.
Abaterea admisibil la grosime este de maximum ± 10mm úi se aplic separat stratului de rezisten úi stratului de
uzur.
d) În cazul în care rezultatele încercrii probelor de control sunt nesatisfctoare — rezistenele betonului fiind mai
mici de 0,85 din marc — sau dac, din prelucrarea úi interpretarea rezultatelor încercrilor fcute pe probele
extrase pe lotul sau obiectul prezentat recep iei, indicele de realizare a m rcii este nesatisfctor, se va proceda
conform pct. 9.9 úi 9.10 din normativul C. 140-79 (în primul caz efectuarea de încerc ri nedistructive sau extrageri
de carote úi convocarea proiectantului dac se menin rezultate necorespunztoare; în al doilea caz, expertizarea
lucrrii).
e) Evidena activitii de control a calit ii lucrrilor se consemneaz in : condica de betoane, dosarul de încerc ri,
registrul de procese-verbale pentru lucrri ascunse, registrul de ordine de úantier, prevzute la pct. 9.12 al
normativului C. 140-79.
In condica de betoane se vor face zilnic, not rile prevzute de pct. 9.6 al normativului C. 140-79 (lucr rile
executate, cu indicarea punctelor în care au fost utilizate betoanele preparate ; provenien a, pe staii, a betonului;
msurtorile .úi coreciile efectuate la dozarea apei; încercrile efectuate asupra betonului proaspt; epruvetele
confecionate ; condiiile de execuie etc).
4. Macadam (STAS 179-84).
4,1. Verificri pe parcursul executrii macadamului
a) Se va verifica dac grosimea de aúternere a pietrei, numrul optim de treceri cu cilindrul compresor úi cantitatea
de materiale necesar executrii în condiiile proiectului, au fost stabilite la începerea lucrrii prin încercri pe
sectoare de prob úi dac rezultatele acestor încercri sunt aplicate în execuia curent. Orientativ se dau
urmtoarele date, ca puncte de plecare pentru încerc rile ce se vor efectua pe sectoarele de prob :
- la grosimea de aúternere a stratului de piatr  spart : 1,25 X grosimea de realizat dup cilindrare ;
- la numrul optim de treceri cu cilindrul compresor, pentru macadam de 8 cm grosime dup  cilindrare :
60... 80 treceri pentru roci moi;
100...110 treceri pentru roci semidure ;

110...140 treceri pentru roci dure.
- pentru materiale (agregate úi ap) se vor utiliza, orientativ, datele din STAS 179-84 (tabelul 2).
b) Se va verifica executarea îmbrcmintei cu respectarea succesiunii normale a lucrrilor ;
- aúternere úi cilindrare la uscat, pân la fixare, concomitent cu verificri cu úablonul úi lata úi cu executarea
acostamentelor la macadamul folosit ca îmbrcminte ;
- împnarea cu úplit în minimum 2 reprize, concomitent cu stropiri úi cilindrare (2—3 treceri); în final splitul trebuie
s fie încleútat în piatra spart ;
- umplerea cu savura (sau nisip, dup  cum prevede proiectul) în 2 reprize, concomitent cu stropire úi cilindrare,
pân la fixarea definitiv, care se va verifica úi considera terminat atunci când roile unui rulou greu nu mai las 
urme pe suprafa, iar mai multe pietre de aceea úi mrime úi natur cu piatr spart din stratul aúternut sunt
sfrâmate de rulouri, fr înfundare.
Dup aceste operaii, suprafaa macadamului trebuie s  prezinte un aspect de mozaic, cu r spândire uniform a
materialelor utilizate ;
- aúternerea unui strat de protec ie, în grosime de 1 cm, alctuit din savura sau nisip grunos.
c) în cursul executrii lucrrilor se va efectua, cel pu in odat Ia 10 zile de lucru úi cel puin la fiecare 0,5 km de
drum, verificarea consumului efectiv de materiale, care se va compara cu datele privind consumul de materiale,
obinute la încercrile fcute pe sectoarele de prob, conform pct. 4.1.a.
Rezultatele verificrilor vor fi înscrise în registrul de procese-verbale de lucr ri ascunse.
d) În paralel, se vor efectua verific rile elementelor geometrice úi de regularitate a suprafe ei, în modul úi cu
abaterile din anexa nr. XXI-2.
e) Se va verifica
úi savura, dac
a denivel , desau
rilor la darea
degradînrilor apierute.
circula úi pân
La aceste
la recepie, se
repara execut repararea
ii materialul va fi întinscuúisplit
btut(8—16 úi 16—25)
cu maiul.
4.2. Verificri de efectuat la recepia lucrrilor
a) Verificarea calitii materialelor utilizate, conform pct. B. 1.1.
b) Verificarea consumului de materiale realizat se va face conform pct. 4.1.c.
c) Verificrile elementelor geometrice úi ale regularitii suprafeei se vor efectua în modul úi cu abaterile admisibile
din anexa XXI-2. Pentru macadamul folosit ca strat de baz , abaterile admisibile sunt cele ale îmbr cmintei
respective.
d) Grosimea îmbrcmintei se va verifica prin efectuarea de sondaje (cel puin 2 pe km de drum), utilizând pentru
formarea unei aprecieri juste în leg tur cu grosimea medie realizat , date în legtur cu consumul efectiv de
materiale conform pct. 4.1 b. Abaterea limit  local admis la grosimea îmbrcmintei fa de grosimea din
proiect : ± 10%
ANEXA XXI-1
MODUL DE EFECTUARE PRECUM ùI TOLERANELE ADMISIBILE LA VERIFICAREA ELEMENTELOR

GEOMETRICE ùI A REGULARITII SUPRAFEEI FUNDAIILOR, RESPECTIV
A STRATULUI DE BAZA SUPERIOR
1. Limea fundaiei, respectiv a stratului de baz
1.1. Abaterea admisibil la limea fundaiilor,respectiv a stratului de baz superior, este de 5 cm.

1.2. Verificarea limii se va face la distanta de maximum 200 m.
2 Decliviti
2.1. Abaterile admisibile ale cotei funda iei, respectiv a stratului de baz  superior, fat de cotele profilului
longitudinal prevzute în proiect, sunt acelea úi cu acelea ale îmbrcminilor respective, prevzute în anexa XX1-
2, cu meniunea c pentru pavajele de piatr  brut úi bolovani, abaterea este de ± 5 cm fa de prevederile
proiectului.
Verificarea se face în axul drumului, în punctele prev zute în profilul în lung din proiect, cu aparatul de nivelment.
3 Regularitatea suprafeei
3.1. În profil longitudinal se admit denivelri locale, msurate cu pana sau dreptarul de 3 m úi anume:
- maximum 20 mm la fundaiile executate din balast, piatr spart úi materiale granulare stabilizate mecanic
- maximum 15 mm pentru funda úii executate cu materiale stabilizate cu ciment
- maximum 12 mm pentru straturile de baz  executate la cald cu mixturi bituminoase

a) Pentru fundaiile sau straturile de baz  executate din macadam, denivelrile admisibile locale în profil
longitudinal, msurate cu pan sub dreptarul de 3 m, sunt cele ale îmbr cmintei respective
- maximum 5 mm pentru îmbr cmini asfaltice cilindrate executate la cald cu agregat m runt si strat de legtur,
precum úi pentru îmbrcmini asfaltice turnate, executate la cald, ambele categorii cu aúternerea mecanizat ;
- maximum 7 mm pentru: îmbrâc mini asfaltice cilindrate executate la cald, aúternute manual sau îmbrac mini
asfaltice fr strat de legtur ; betoane asfaltice cu agregat mare executate la cald ; îmbr cmini astaltice
executate la rece ; executate prin penetrare ;
- maximum 20 mm pentru îmbr rcmini bituminoase executate prin penetrare

- maximum 4 mm pentru îmbrcmini din beton de ciment executate la autostrzi, piste de aerodromuri, drumuri úi
strzi de clasa tehnic I—IV úi drumuri industriale asimilate acestora ;
- maximum 5 mm pentru îmbr cmini din beton de ciment executate în drumuri úi strzi de clasa V, drumuri
industriale asimilate acestora, drumuri agricole úi platforme de parcare ;
- maximum 2 cm la pavaje din piatr brut sau bolovani ;
- maximum 5 mm la pavaje de calupuri calit. I, 12 mm la pavele normale calit. I úi de calupuri calit. II; 15 mm la
pavele normale calit. II úi la pavele abnorme.
b) Msurarea cu pana sub dreptarul de 3 m, a denivel rilor în profil longitudinal se va face :
- la 10 cm de ax úi la minimum 1 m de marginea îmbr cmintei, pe ambele pri, la fundaiiie sau straturile de
baz executate sub Imbrcmini asfaltice;
- în axa fiecrei fâúiî de beton la pistele de aterizare decolare, platforme de sta ionare úi locuri de parcare ;

- la 0,70...1,00 m de una din marginile fiecrei fâúii de beton, la drumuri din beton de ciment de orice categorie ;
- în ax, precum úi pe 2 generatoare situate de o parte úi de alta a axei, la minimum 1 m distan de margine, la
fundaii sub imbrcmini de macadam úi sub pavaje de piatr brut úi bolovani ;
- în ax, precum úi pe primul rând de pavele de lâng bordur sau rigol, la fundaii sub pavaje din piatr  natural,
pavele abnorme úi calupuri.

c) Dimensiunile úi modul de gradare a penei sunt date în anexa XXI-2 pct. 1.3a.
3.2. Msurarea pantelor úi a denivelrilor în profil transversal ale suprafe ei fundaiilor sau a ultimului strat de baz 
se face cu pana a úezat sub úabloane de lungime egal cu limea fundaiilor la poriunile cu profil în form de
acoperiú, sau sub dreptare de lungime egal  cu limea fundaiilor pentru poriunile cu pant transversal unic.
Dimensiunile úi modul de gradare a penei, dimensiunile supor ilor pe care se aúeaz úablonul, sunt date în anexa
XXI-2 pct. 1.3.b.
a) Abaterile admisibile la pantele în profil transversal ale suprafe ei fundaiei, respectiv ale stratului de baz 
superior, sunt aceleaúi cu cele ale îmbrcmintei respective, date în anexa nr. XXI-2.
b) Deosebit, denivelrile maxime locale în profil transversal ale fundaiilor, respectiv ale stratului de baz superior
msurate sub îmbrcmintea respectiv, indicate în anexa XXI-2 la pct. 4.3.b, 5.3.b, 6.3.b. 7.3.b.
c) Modul de verificare (distanele dintre profilele la care se fac verific ri de pante úi denivelri transversale, modul
de efectuare a câtirilor úi msurtorilor sub úablon) sunt date în anexa XXI-2 la îmbrcminile respective.
ANEXA XXI-2
MODUL DE EFECTUARE, PRECUM ùI TOLERANTELE ADMISIBILE LA VERIFICABEA ELEMENTELOR

GEOMETRICE ùI A REGULARITII SUPRAFEEI IMBRCMINILOR EXECUTATE
1. Îmbrcmini bituminoase cilindrate, executate la cald (STAS 174-81)
1.1. Profil longitudinal
a) La verificarea cotelor profilului longitudinal, în punctele din proiect (reperi hectometrici, schimb ri de pante,
racordri de decliviti, puncte caracteristice etc), se admite o abatere local de ± 3 cm, cu condi ia respectrii
pasului de proiectare adoptat. Verificarea se va efectua în ax  la drumuri, în ax úi la rigole la str zi Ia ambele
cazuri verificarea se va face cu un aparat de nivelment.
b) La recep ii se vor verifica : la drumuri, citiri în ax  pentru minimum 10% din lungimea traseului; la str zi, citiri în
ax pentru 20% din lungimea traseului precum úi verificri la rigole in toate punctele de schimbare a declivitilor.
c) Se va acorda o deosebit  atenie verificrii cotelor profilului în lung, la racordarea declivit ilor. ùi în acest caz se
va utiliza aparatul de nivelment. Compara ia se va face fa de datele proiectelor; dac acestea sunt distanate úi
nu permit materializarea unei trasri corespunztoare, verificarea se va face utilizând tabele de curbe sau calcule
efectuate de verificator.
1.2. Limea drumului
1.3. Regularitatea suprafeei
a) În lungul drumului, denivelrile se msoar cu dreptarul de 3 m úi cu pana. Dimensiunile penei sunt : lungime 20
cm ; lime maximum 30 mm ; înclinare 1/10. Faa înclinat a penei va fi gradat pentru a permite evaluarea
diferenelor de înlime de 1 mm. Citirile denivelrilor se fac la mijlocul dreptarului pe pana introdus  între
îmbrcminte úi faa inferioar a dreptarului.
Verificrile pentru Identificarea denivelrilor peste limita admisibil, se fac deplasând dreptarul pe toata lungimea
drumului, pe 4 generatoare : 2 situate la 10 cm de ax úi 2 Ia minimum 1 m de marginile îmbrcmintei. Denivelrile
admisibile în lungul drumului la diverse feluri de îmbr câmini, sunt :
- Beton asfaltic cu agregat mrunt sau beton asfaltic rugos, ambele cu strat de leg tur :
- cu aúternere mecanizat 5 mm
- cu aúternere manual 7 mm

- Idem, fr strat de legtur 7 mm
- Beton asfaltic cu agregat mare 7 mm
- La strzi, în zona rigolei, abaterile de mai sus se reduc cu 50%.
b) În sens transversal, denivel rile se msoar în profilele indicate in proiect, sau în orice alte puncte in care se
consider necesar, dar la maximum 50 m distan , cu úablonul având profilul din proiect úi lungimea egal cu
limea îmbrcmintei.
ùablonul se aúeaz pe doi supori pu úi pe marginile îmbrcmintei. Unul din supori are 4 cm înlime, iar cellalt
are înlimea amenajat in trepte, pentru a permite aúezarea în poziie orizontal a úablonului (a corzii care une úte
extremitile úablonului).
Msurarea denivelrilor se face în ax úi la 1 m úi 2 m de fiecare margine a îmbrcmintei, sub úablonul aúezat

orizontal, cu o pan  gradat, de 30 cm lungime maximum 3 cm lime úi înlime de 1,5 cm la un cap t, respectiv 9
cm la cellalt capt. Gradaiile penei vor corespunde diferenelor de înlime de 1 mm. Abaterea admisibil la
panta transversal a drumului, msurat în modul indicat mai sus, este de maximum ± 5 mm/m la lucr ri de
drumuri, atât pentru stratul de uzur cât úi pentru cel de leg tur. La strzi cu mai mult de 2 benzi unidirec ionale
abaterea admisibil este de ± 2,5 mm/m..

In profilele cu pant unic úablonul pentru profil in form de acoperiú se înlocuieúte cu uri dreptar.
2. Imbrcmini bituminoase turnate, executate la cald (STAS 175—76)
2.1. Profilul longitudinal
La verificarea cotelor profilului longitudinal în punctele din proiect (reperi hectometrici, schimb ri de pante,
racordri de decliviti, puncte caracteristice etc). se admite o abatere local de ± 5 cm, cu condiia respectrii
pasului de proiectare adoptat.
Celelalte condiii de efectuare a verificrii sunt identice cu prevederile pct. 1.1.

Abaterea admisibil si mod de verificare ca la pct. 1.2.
a) Abateri admisibile în lungul drumului, msurate cu dreptarul de 3 m : maximum 7 mm la imbr camini a úternute
manual ; maximum 5 mm la îmbrâcmini aúternute mecanizat.
Condiiile. de efectuare a verificrii sunt identice cu cele prevzute la pct. 1.3.a.
b) In sens transversal, in afara verific rilor si toleranelor menionate la pct 1.3.b, se va verifica în profilele indicate
in proiect, sau în punctele în care se consider  necesar, diferena de nivel între marginile îmbrcmintei, diferen
care trebuie s fie de maximum 25 mm.
3. Imbrcminti din beton de ciment (STAS 183-83)
3.1. Profilul longitudinal.
a) La verificarea cotelor profilului longitudinal în punctele din proiect (reperi hectometrici, schimb ri de pante,
racordri de decliviti, puncte caracteristice etc), abaterile limit, msurate in ax; sunt:
± 10 mm Ia autostrzi, piste de aerodromuri, drumuri úi strzi de clasa tehnic  I úi II ;

± 20 mm la drumuri úi strzi de clasa tehnic III úi IV, ci de rulare úi bretele ale aerodromurilor úi drumuri asimilate
claselor tehnice III úi IV ;

± 30 mm la drumuri úi strzi de clasa tehnic V, drumuri industriale asimilate acestei clase tehnice, drumuri
agricole, platforme de parcare.
Verificarea se va face cu un aparat de nivelment.
b) Pentru verificarea cotelor profilului în lung la racordarea declivit ilor, se va proceda conform pct. 1.1.c.

Abaterea limit la limea dalelor de beton : ± 15 mm.
Verificarea se va face la distane de maximum 200 m.
a) In lungul drumului denivelrile admisibile msurate cu dreptarul de 3 m pe toat  lungimea traseului úi pe fiecare
band de beton, sunt :
+4 mm la autostr zi, piste de aerodromuri, drumuri úi strzi de clasa tehnic I... IV si drumuri industriale asimilate
acestora ;
+5 mm la drumuri úi strzi de clasa V, drumuri industriale asimilate acestora, drumuri agricole úi platforme de
parcare.
Msurtorile se efectueaz : în ax la piste de aterizare-decolare, platforme de staionare, locuri de parcare, la

0,70... 1,00 m de marginile fâsiilor Ia autostr zi, drumuri de orice categorie administrativ  sau clas tehnic si
strzi. Modul de msurare ca la pct. 1.3 .a.
n plus, se vor verifica la rostul longitudinal denivelrile dintre 2 benzi adiacente, abaterea maxim  admis fiind de
2 mm.
b) In profil transversal, verificarea denivel rilor se va face cu un úablon rigid, în mod obligatoriu în dreptul profilelor
indicate în proiect; la recepie, comisia poate efectua verificri úi între aceste profile.
Modul de efectuare a verificrii cu úablonul, utilizând pana úi suporii, este cel indicat la pct. 1.3.b.
Abaterea limit fa de prevederile proiectului este de :
± 4 mm/m la panta profilului transversal, fie c  acesta are 2 pante sau pant  unic ; în acest din urm  caz abaterea
constatat, chiar dac e inferioar valorii limite mai trebuie s satisfac úi condiia de asigurare a scurgerii apelor.
De asemenea, în ambele cazuri, denivelarea local maxim admis, msurat sub úablon, este de ± 4 mm.
c) Se vor verifica în mod obligatoriu denivel rile rosturilor transversale dintre 2 benzi adiacente, pentru care se
admit urmtoarele
- zero mm la autostrzi, piste de aerodromuri, drumuri úi strzi de clasele tehnice I úi II;
- 2 mm la celelalte categorii úi clase tehnice.
4 Macadam (STAS 179—84)
4.1. Profilul longitudinal
a) La verificarea cotelor profilului longitudinal în punctele din proiect (reperi hectometrici, schimb ri de pante,
racordri de decliviti, puncte caracteristice, etc.) se admite o abatere de maximum ± 3 cm, cu condiia respectrii
pasului de proiectare adoptat;

b) Pentru verificarea cotelor profilului în lung la racordarea declivita ilor se va proceda conform pct. 1.1.c.
Modul de verificare úi abaterea admisibil ca la pct.1.2.
a) Abaterea se va face în ax úi pe 2 generatoare situate de parte úi de alta a axei, la minimum 1 m de marginile

îmbrcmintei.
Condiiile de efectuare a verificrii sunt identice cu cele prevzute la pct.1.3.a.
b) Abaterea admisibila la panta profilului transversal : maximum 6mm/m.
Verificrile în sens transversal se vor face la distana de 25 50 m. Modul de verificare ca la pct. 1.3.b.
n cazul profilelor curbe, verificarea pantei între dou  coturi alturate se va face prin pompare cu panta medie úi
sgeata maxim.
ANEXA XXI-3
Orice modificri ulterioare în cuprinsul prescripiilor din lista de mai jos ca úi orice noi prescripii aprute dup
In consecin, utilizatorii prezentei prescripii trebuie s menin la curent lista de mai jos, introducând treptat în ea
1. STAS 183—83 Lucrri de drumuri îmbrcmini din beton úi ciment.
2. STAS 174—83 Imbr cmini bituminoase cilindrate, executate la cald. Condiii generale de calitate.
3. STAS 729—64 Imbr cmini bituminoase cilindrate, executate la rece cu suspensie de bitum filerizat (subif.).
Condiii generale.
4. STAS 1338/2—84 Imbrâcmini bituminoase executate la cald. Metode de încercare.
5. STAS 1337—65 Imbrcmini bituminoase executate la rece cu suspensie de bitum filerizat. Metode de
încercare.
6. STAS 1120—82 Imbrcmini bituminoase executate prin penetrare. Macadam penetrat Condi ii generale.
7. STAS 175—76 Îmbr cmini bituminoase turnate executate la cald. Condiii generale.
8. STAS 1598—78 Lucrri de drumuri. Încadrarea îmbrcminilor.
9. STAS 179—84 Macadam. Condiii tehnice, prescripii generale de execuie úi condiii de recepie.
10. STAS 9095—717 Pavaje din piatr brut sau bolovani.
11. STAS 6978—77 Pavaje din piatr natural. Pavele normale, pavele abnorme úi calupuri.
12. STAS 8849—83 Rugozitatea îmbrcminilor rutiere. Metode de msurare úi valorile limit.

13. STAS 7970—76 Straturi de baz executate la cald cu mixturi bituminoase.
14. STAS 8840—83 Straturi rutiere din pmânturi stabilizate mecanic.
15. STAS 599—83 Tratamente superficiale executate la cald.
16. STAS 2922—69 Mortare cu suspensie de bitum filerizat. Determinarea pe úantier a consistenei.
17. STAS 6400—84 Straturi de baz úi fundaie. Condiii tehnice generale.
18. C.140—79 Normativ pentru executarea lucr rilor de beton úi beton armat, (Bul. Constr. nr. 12/1979).
19. P 82-83 Instruciuni tehnice provizorii pentru proiectarea, executarea úi întreinerea drumurilor de úantier (Bul.
Constr. nr. 3/1984).
[top]
CAIETUL XXII CI FERATE. SUPRASTRUCTURA

CAPITOLUL 1. CI FERATE INDUSTRIALE
Prezentul capitol cuprinde principalele condi ii tehnice de calitate pe care trebuie sa le îndeplineasc  lucrrile de
suprastructur a cilor ferate industriale úi verificrile ce trebuie efectuate în scopul de a se constata realizarea
acestor condiii.
Capitolul se refer in special la liniile normale (ecartament 1435 mm), dar poate fi folosit, cu adaptrile specifice, úi
la liniile înguste (ecartament 760 mm úi 600 mm), ca úi la cele cu ecartament larg (1520 mm).
Nu este cuprins
industriale,  aici
aceast verificarea
 verificare fiindîndeplinirii condiiilor
tratat separat, tehnice „Terasamente”.
în capitolul rilor
de calitate a lucrdin de infrastructur
normativ.  a cilor ferate
1. Verificri de efectuat pe parcursul executrii lucrrilor
1.1. Înainte de începerea lucr rilor de suprastructur se va verifica dac au fost terminate úi recepionate lucrrile
de infrastructur a cii, inclusiv acelea pentru scurgerea apelor (drenuri, úanuri, rigole etc), precum úi a stratului de
repartiie în tronsonul în care urmeaz a se executa suprastructura cii.
1.2. Toate materialele — balast, traverse de lemn úi de beton precomprimat, úine, aparate de cale, etc. — care
intr, in compunerea suprastructurii cilor ferate industriale pot fi introduse în lucrare numai dac s-a verificat de
ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate sau buletin de analiz  úi c pân la
punerea lor in oper s-au pstrat condiiile de calitate normale.
1.3. La montarea c ii indiferent de metoda de lucru aleas  în executarea procesului de pozare (în lan , în ciclu), se
va verifica execuia corecta a tuturor opera iilor care intr în procesul de montare a caii. începând de la trasarea pe
platforma cii a poziiilor pancurilte asezarea traversele úi úinelor úi pân la strângerea úi completarea tirfoanelor úi
úuruburilor.
1.4. La executarea c ii ferate fr joante se va controla respectarea strict  a principiilor tehnice din Instrucia
341/1983 M.T.Tc. privind sudarea úi prelucrarea rosturilor. În acest scop se vor încheia zilnic, procese-verbale
pentru sudurile efectuate, consemnându-se datele cu privire la calitate (conform prevederilor proiectului), tronsonul
de linie în care s-a sudat úi temperatura zilei respective.
1.5. La balastarea liniei, dup  asigurarea calitii balastului — piatr spart, pietriú ciuruit sau neciuruit — care
trebuie s rezulteSTAS
STAS 2247-77, clar din buletine
662-82), sedevaanaliz  úiexecutarea
verifica de încercricorecta
emise de laboratorul
a tuturor operade specialitate
iilor care intr(STAS 2246-82.
în procesul de
balastare, începând cu introducerea balastului în cale burajele I. II. III si riparea liniei úi terminând cu profilarea
prismei de balast în forma úi dimensiunile regulamentare, inclusiv cur irea de piatr  spart a banchetelor cii si a

úanurilor.
1.6. Dup executarea ridicrii, nivelrii, burajului traverselor úi a riprii liniei, se va verifica cu minu iozitate
aducerea liniei la traseul úi cota definitiv din proiect. In curbe se va verifica, in plus corecta realizare a
supraînlrii úi supralrgirii liniei.
1.7. O atenie cu totul deosebit  se va da verificrii calitii materialelor úi desvârúitei executri în ceea ce prive úte
montareamai
întocmai aparatelor de cale
prevederile în staiiú:i ale
proiectului schimb toare
prescrip detehnice
iilor cale travers ri, traversri jonciuni, bretele, respectându-se
în vigoare.
Toleranele, normele úi abaterile limit admisibile sunt date în anexa XXII.1.
2. Verificri de efectuat la recepia preliminar a obiectului.
2.1. Conductorul tehnic al lucr rii, in colaborare cu delegatul beneficiarului, este obligat a pregti úi preda într-o
form organizat (úi însoite de un borderou), urm toarele :
- toate documentele încheiate pe parcursul execut rii lucrrilor, inclusiv certificatele de calitate, buletinele de
analiz úi încercri, dispoziiile de úantier, procesele-verbale de suduri, actele de control sau expertizare etc. ;
- interpretarea rezultatelor analizelor úi încercrilor ;
- la cererea preúedintelui comisiei, un referat sintetic cu concluzii privind calitatea lucr rilor în comparaie cu
prevederile proiectului úi ale prescripiilor tehnice úi dovedit cu actele prezentate.
2.2. Comisia de recepie preliminar a obiectului, prin membrii si de specialitate sau prin specialiúti din afara sa
(conform pct. 20 al Regulamentului de efectuare a recep iilor) procedeaz la verificarea scriptic úi verificarea
direct a lucrrii.
2.3. Verificrile scriptice constau din examinarea :
existenei tuturor certificatelor

-proceselor-verbale încheiate pedeúantier
calitate úi a buletinelor
privind de analizprecum
calitatea sudurilor, úi încerc
úi ari dispozi
privindiilor
calitatea
date materialelor,
de beneficiar,a
proiectant sau organele de control;
- coninutului úi rezultatelor înscrise în documentele respective.
2.4. Verificrile directe constau din examinarea vizual úi prin msurtori a tuturor elementelor care alc tuiesc
suprastructura cii.
La verificarea lucrrilor, comisia va urmri dac sunt respectate urmtoarele condiii :
a) Abaterile de ecartament, rosturi, poza traverselor etc, se încadreaz în toleranele úi abaterile stabilite prin
prescripúiile
proiect tehnice
i prescrip ii, în
totvigoare, iar abaterile lalanivel
traseul încadrându-se úi pozi„bun
categoria ia de" úplan (sge
i „foarte i)se
bun " laîncadreaz  în toleran
msurtoarea ce se face
ele din
cu
vagonul sau cruciorul de verificat calea.
La calea ferat fr joante verificarea sudurilor se va face cu linealul pentru plasteitatea suprafeelor, vizual úi cu
aparataj adecvat pentru structura intern  a materialelor.
b) Traversele sunt de bun calitate úi au fost burate uniform, fr a exista traverse neburate úi cu lsaturi oarbe;
c) Materialul mrunt de prindere, buloane la eclise etc, exist în condiiile prevzute úi este strâns corespunztor,
fiind respectate în totalitate prevederile privind modul de alc tuire a cii;
d) Sunt executate lucr rile de asigurare, semnalizare, plantarea indicatorilor, pasaje de nivel etc, respectiv toate
prevederile privind asigurarea circula iei trenurilor, lucrarea respectând prevederile din STAS-urile úi normele
tehnice în vigoare.

2.5. Comisia de recepie, care face verificarea lucrrii în vederea drii ei în exploatare, consemneaz  obligatoriu
rezultatele la toate condiiile artate mai sus, fcând úi alte verificri ce le consider  necesare.
Linia nu poate fi dat în exploatare decât dac  îndeplineúte toate condiiile tehnice de calitate prevzute în proiect
úi prescripiile tehnice în vigoare. Nu se admite depúirea nici unei abateri limit.
ANEXA XXII-1
FORME, TOLERANE ùI ABATERI LIMIT ADMISIBILE
Not: Valorile indicate mai jos sunt aplicabile în cazuri curente. În cazuri speciale când în proiect s-au prescris alte
valori, se vor lua în considerare prevederile din proiect.
A. LINII
I. Ecartamentul cii în linie curent , staii úi poduri
1. Ecartamentul normal: 1435 mm cu toleran a +3mm -1 mm
Ecartamentul larg: 1524 mm cu toleranúa +3mm – 1mm

Ecartamentul îngust: 1000, 760, 750, 600 cu toleran a +3mm -1 mm
2. În cazul liniilor în curbe cu raza pân la 400 mm inclusiv, ecartamentul va fi mrit astfel:
a) linii cu ecartament normal úi larg
pân la raza 200m -cu 25mm
între 201 úi 250m -cu 20mm
b) linii cu ecartament îngust: 1000 mm
c) linii cu ecartament îngust: 760, 750, 600m
Abaterile tolerate la ecartamentul real (inclusiv supralrgirea) nu trebuie s depúeasc valorile de la punctul 1.

3. În cazul folosirii materialului recuperat sau recondiionat pentru toate ecartamentele úi situaiile (aliniament,
curbe, poduri), baterile tolerate vor fi: +3 mm – 3mm.
4. Abaterile la ecartamentul prescris în limitele toleranelor de la punctele 1, 2 úi 3, trebuie s se întind uniform cu

variaia de cel mult 1mm/m.
5. Lrgimea jgheabului dintr úin úi contrashi la trecerile
în curbe 67 mm+supralrgirea curbei
în aliniament 67 mm
Abateri în aliniament úi curbe + 5 mm — 3 mm
Lrgimea jgheabului nu va trebui s depúeasc 100 mm.
6. Adâncimea jgheabului între úin úi contraúin la trecerile de nivel, nu trebuie s  fie mai mic de 38 mm pentru
liniile normale úi 33 mm pentru liniile înguste.
7. Pe poduri, la liniile ferate cu ecratament normal úi larg, distana între úin úi contraúin este 160 mm ; pe liniile
cu úine, tip 49 úi mai mare, aceast distan poate fi intre 200—250 mm pentru liniile cu ecartament îngust distana
este 140 mm, tolerana ± 5mm.
8. Contraúinile trebuie s fie aúezate la liniile cu ecartament normal úi larg cu 30 mm mai înalt decât úinele cu
tolerane 0 úi minus 50 mm, iar la liniile înguste cu 20 mm mai înalte decât úinele cu tolerana 0 úi minus 20 mm.
II. NIVELUL CII
9. Abaterile la nivelul prescris al unui fir fa de cellalt in aliniament úi curbe, va fi cel mult : 3 mm
10. Denivelarea în profil longitudinal pe fiecare km fire nu trebuie s  întreac : ± 3 mm
Denivelri încruciúate nu se admit.
III. MATERIAL REFOLOSIT
11 În cazul folosirii de úine recuperate (semi-bune) uzura vertical  a ciupercii úinei, nu trebuie s întreac:
la tipurile 60 úi 65 16 mm
la tipurile 49 úi 54 14 mm
la tipurile cuprinse între 49excl. úi 40 incl. 12 mm

la tipurile sub 30 6 mm
12. Uzura lateral a ciupercii sinii este func ie de uzura vertical úi nu va trebui s depúeasc valorile de mai jos :
Uzura
vertical 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 mm
Tip 49- 1 10 10 9 9 8 6 7 7 6 6 5 4 mm

65
49excl.
Tip 8 7 7 6 6 5 5 4 4 3 2 mm
40 incl.

Tip
40excl. 7 6 6 5 5 4 4 3 3 mm
30 incl.
Tip sub 6 5 5 4 4 3 mm
30
13. Adâncimea gropilor la úine patinate maxim 2 mm
14.Nu se admite introducerea în linie a úinelor cu talp concav.
15. Nu se admite tierea sau gurirea úinelor cu flacr oxiacetilenic. '
16. Nu se admite gurirea úinei sau gurile ecliselor nu se potrivesc cu gurile úinelor.
In acest caz se va guri numai eclisa.
17 Distana de la prima gaur la captul úinei va fi de min. 30mm.
IV. TRAVERSE
18. Distana între 2 traverse consecutive msurate din ax în ax, ca úi conicitatea în aliniament fa de echer, nu
trebuie s depúeasc :
- la primele 3 traverse de la cap tul panoului 1 cm,
- la restul panoului 3 cm.
19. Fugirea joantelor în aliniament úi curb pân la 10 mm fa de poziia normal admis.
20. Grosimea traversei de lemn în dreptul úinei în urma sabotrii nu trebuie s fie mai mic de 10 cm.
21. Traversele de lemn folosite vor trebui s  îndeplineasc condiiile de calitate úi dimensiuni prevederile in STAS
330/1—72 úi 330/2,3,4,5—80 cu abaterile menionate în standardele respective, iar cele de beton, condi iile din
STAS 8116—80.
V. Prisme de balastare
22. Prismele de balastare sunt cele din STAS 4067—84, cu abaterile men ionate în standardul respectiv.
VI. Gabarite
22.
STASDistan ele intre linii precum úi distanele între linii úi construciile úi instalaiile învecinate vor fi cele prev zute în
4392—75 pentru linii ferate normale úi largi si STAS 1593—78 pentru linii ferate înguste.
B. APARATE DE CALE
24. Fa de dimensiunile in plan prescrise prin planul de poz  al aparatelor de cale, se admit urm toarele abateri:
- la vârf, clcâi, curbe (de úinele de legtur)+3 mm úi —1 mm
- la inim — unde ecartamentul este cu 1 mm mai mare decât ecartamentul normal, abaterea este +1 mm
25. La nivel — se admite abateri de + 3 mm, cu urm toarele excepii:
- nu se admite denivelarea contraacului fa  de ac ;

- nu se admite denivelarea inimii de încruciúare.
26. Distane între suprafaa lateral de contact a vârfului inimii de încru iúare úi suprafaalateral dinspre úin a
contraúinii nu trebuie s fie mai mic de:
1393 mm la liniile cu ecartament normal
1482 mm la liniile cu ecartament larg

964 mm la liniile înguste cu ecartament 1030 mm
27. Distana între faa lateral exterioar a acului la vârf în pozi ia deschis úi faa interioar a ciupercii contraacului
nu trebuie s fie mai mic decât:
125 mm la liniile cu ecartament normal úi larg
90 mm la liniile înguste
28. Întredeschiderea vârfului acului fa  de contaac, mâsurat pe orizontal  nu trebuie s fie mai mare de;
2 mm la liniile cu ecartament normal úi larg
3 mm la liniile înguste
29. Nu se admite dezlipirea între pro ap úi inima acului.
30. În cazul folosirii aparatelor de cale recuperate, uzurile nu trebuie s  depúeasc;

- la inimi de încruiúare – 6 mm pentru ecartament normal úi lar úi 4 mm pentru – ecartament îngust.
C. PLATFORMA CII
31. La platforma cii executate conf. STAS 7582-81 se admit urmtoarele abateri limit:
- la cotele platformei fa de axul traseului proiectat +5 cm
- la cotele platformei fa de nivel al proiectului dac au caracter local +3 cm
- denivelarea local la faa superioar a terasamentelor -3 cm

32. Grosimea stratului de repartiie (nisip 0,03…7 mm) dup compactare, în dreptul úinei trebuie s fi la:
- ci ferate cu ecartament normal 15 cm
- ci ferate cu ecartament îngust 10 cm
D. DIVERSE
33. Nu se admit în liniile sau între aparatele de cale ferat  cupoane de úine care au lungimea mai mic de:
- 6,00 m pe liniile ci vitez peste 50 km/or
- 4,50 m pe liniile cu viteza sub 50 km/or

- 3,00 m – izolat úi în cazuri cu totul speciale
34. Tolerane fa de înclinarea normal (1/20) a úinelor 1/15-1/30.
35. Distana între faa trifonului sau cramponului úi talpa úinei pe care o prinde, nu trebuie s depúeasc 1 cm
36. Poziia liniei în plan în aliniament trebuie s fie fr coturi úi fr úerpuiri.
37. În curbe msurate cu coarda de 20 m din 10 în 10 m, toleran ele la sgeat vor fi:
Tolerana între
Raza în m
Sgei vecine Sgeata maxim úi minim
251-300 15 mm 22 mm
351-550 12 mm 18 mm
peste 551 10 mm 15 mm

38. În curbe msurate cu coarda de 10 m din 5 în 5 m, toleran ele la sgeat vor fi:
Tolerana între
Raza în m
Sgei vecine Sgeata maxim úi minim
Sub 250 2 12
[top]
CAPITOLUL 2 TRECERI DE NIVEL

1.1. Prezentul capitol se refer la condiiile pe care trebuie s le îndeplineasc trecerile la nivel pentru a satisface
în condiii optime atât circulaia feroviar cât úi cea rutier.
2. Treceri la nivel din afara incintelor întreprinderilor industriale
2.1. Pentru trecerile la nivel din afara incintelor întreprinderilor industriale se vor respecta dup caz prevederile din
STAS 12444/2—79, STAS 1244/3—73 úi STAS 1244/1—84.
2.2. Alctuirea cii se poate face cu :
- Contrasine din úine úi împietruirea dintre contrasine în cazul când linia CF este pe traverse de lemn.
- Dale prefabricate din beton — când linia CF este pe traverse de lemn sau beton.
2.3. De o parte úi de alta a liniei drumul se paveaz pe o lungime de 10 m.
2.4. În cazul trecerilor de nivel pzite, acestea vor trebui dotate cu

- bariere sau semibariere, cu instala ii automate sau neautomate de semnalizare — conf. STAS 1244/—-79 úi
1244/3—73.

- Parapete de dirijare — conf. STAS 1943—77.
- Indicatoare de avertizare — conf. STAS 1948—77.
- Stâlpi de fluier — conf. STAS 1848/1—71
2.5. In cazul trecerilor de nivel nepzite, acestea vor trebui dotate cu :- Parapete de dirijare conf. STAS 1348—77.
- Indicatoare de avertizare conf. STAS 1843/1—71.
- Stâlpi de fluier conf. STAS 1748/1—71.
3. Treceri la nivel în incinta întreprinderilor
3.1. Alctuirea cii este identic cu cea de la pct. 2.2.
3.2. În incinta trecerilor de nivel de regul nu se semnalizeaz.
3.3. Se pot monta la nevoie o parte din indicatoarele de la pct. 2.5. dup caz — i care în general vor fi prev zute
în proiect.  ú 
4. Prevederi comune
4.1. Toate lucrrile de realizare a unei treceri de nivel se vor executa úi monta în conformitate cu Standardele
menionate.
4.2. La recepia lucrrilor se va verifica daca au fost executate conform prevederilor, normelor, standardelor, fa 
de care nu se admite nici o abatere.
[top]
CAPITOLUL 3. LUCRRI ANEXE (INDICATOARE, BORNE, ETC)

1.1. Prezentul capitol se refer la lucrrile anexe ale unei ci ferate, al cror scop este de a permite ca exploatarea
liniei respective s se poate face în cât mai bune condiii.
2. Prevederi comune
2.1. Toate lucrrile anexe se vor executa úi monta în conformitate cu STAS-urile sau NlD-urile în vigoare.
2.2. Se va da o aten ie deosebit vopsirii corespunztoare a indicatoarelor úi semnalizatoarelor si asigur rii
viabilitii de ctre personalul de exploatare.
2.3. La recepia lucrrilor se va verifica dac  au fost executate úi amplasate în conformitate cu proiectele, normele
úi standardele care le reglementeaz , fa de care nu se admite nici o abatere.
LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE
A) Indicatoare de cale
1. Indicatoare kilometrice STAS 3236—79

2. Indicatoare hectometrice STAS 3236—79

3. Indicatoare de declivitate NID 251—61 MTTc
4. Indicatoare de vitez NID 256—64 MTTc
5. Indicatoare de frânare NID 256—64 MTTc
6. Indicatoare pentru plugul de zpad NID 253—64 MTTc
7. Indicatoare de manevr NID 249—64 MTTc
8. Mrci de siguran la aparatele de caleNID 258—73 MTTc
9. Indicatoare reper de curbe úi de aliniamente pentru ci ferate NID 255—64 MTTc
B) Semnalizatoare
1. Indicatoare de semnalizare a trecerilor la nivel (vor fi descrise la capitolul 22)
C) Opritoare de cale ferat

1. Opritoare din pmânt úi balast STAS 4318-80
2. Opritoare metalice STAS 4318-80
[top]

C56-85 Verificarea-Calitatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C56-85 Verificarea-Calitatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/11/2018 C56-85 Nor ma tiv Ve r iﬁc a re a Ca lita tii - slide pdf.c om

NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALITII ùI RECEPIA LUCRRILOR DE

Caietul I. PREVEDERI GENERALE

Separat de acestea, se efectueaz verificri :

b) la terminarea unei faze de lucru ;

c) Ia recepia preliminar a obiectivelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investiii.

Verificrile de la poz. a úi b se efectueaz conform „Instruciunilor pentru verificarea calitii úi recepionarea

5/11/2018 C56-85 Nor ma tiv Ve r iﬁc a re a Ca lita tii - slide pdf.c om

lipsa acestora — de condiii tehnice speciale, predate odat cu proiectul.

5/11/2018 C56-85 Nor ma tiv Ve r iﬁc a re a Ca lita tii - slide pdf.c om

b) Existena documentelor de atestare a calit ii materialelor semiprefabricatelor, prefabricatelor úi aparatelor

c) Efectuarea încercrilor úi probelor impuse de proiecte úi prescripiile tehnice úi întocmirea documentelor cu

5/11/2018 C56-85 Nor ma tiv Ve r iﬁc a re a Ca lita tii - slide pdf.c om

III: Consolidri úi îmbuntiri ale terenurilor.

V: Beton simplu, beton armat úi beton precomprimat.

VI : Lucr ri hidrotehnice, hidroenergetice, navigaii portuare, metrou.

VII : Cintre, sprijiniri úi cofraje.

VIII : Zid rii úi perei.

XI : Zugrveli, vopsitorii, tapete.

XIII: Scri, balcoane úi parapete

XV: Tâmplrie úi dulgherie

XVII: Învelitori úi tinichigerii

XVIII: Sobe, coúuri úi ventilaii naturale

XX: Protecie contra agenilor agresivi.

XXI; Imbrcâmini rutiere.

XXII: Ci ferate suprastructur.

XXIII: Instalaii electrice.

XXIV: Instalaii de centralizri, electrodinamic úi electromecanic, mecanizare úi automatizare a triajelor, bloc de

XXV : Instalaii, echipamente úi reele exterioare de telecomunicaii.

XXVI : Instalaii sanitare.

XXVII: Instalaii de înclzire.

XXVIII : Instalaii de ventilare, climatizare úi înclzire cu aer cald.

XXIX : Instalaii de gaze.

XXX : Conducte magistrale de transport lichide.

5/11/2018 C56-85 Nor ma tiv Ve r iﬁc a re a Ca lita tii - slide pdf.c om

CAPITOLUL I. CONSTRUCII, LOCUINE,SOCIAL-CULTURALE INDUSTRIALE ùI

5/11/2018 C56-85 Nor ma tiv Ve r iﬁc a re a Ca lita tii - slide pdf.c om

1.3. Înainte de constructor

- respectarea tehnologiei de compactare prev zut în proiect;

- îndeprtarea pmântului vegetal úi a altor straturi indicate în proiect;

- corespondena cu proiectul a naturii pmântului utilizat úi a tehnologiei de compactare ;

Abaterile admisibile fa de gradul de compactare prev zut în proiect sunt :

- pentru sistematizri verticale : mediu - 10% ; minimum -15%

- jurul fundaiilor úi subsolurilor úi sub pardoseli; mediu – 5% ; minim - 8% ;

- la úanuri de conducte : mediu - 5% ; minim – 8%

Rezultatele acestor verificri se vor înscrie în procesele-verbale de lucrri ascunse.

5/11/2018 C56-85 Nor ma tiv Ve r iﬁc a re a Ca lita tii - slide pdf.c om

CAPITOLUL 2 TEBASAMENTE PENTRU INFRASTRUCTURA CAILOR FERATE ùI

Abaterile admisibile la dimensiunile respective sunt date în anexa II.2.1.

2.2.În lucrri de spturi, se vor verifica :

- corespondena dintre natura straturilor întâlnite úi prevederile proiectului.

- dimensiunile úi poziiile debleelor úi taluzelor în comparaie cu proiectul úi cu abaterile admisibile ;

Lista abaterilor admisibile este dat în anexa II.2.2.

5/11/2018 C56-85 Nor ma tiv Ve r iﬁc a re a Ca lita tii - slide pdf.c om

2.3. La lucrri de umpluturi de pmânt (ramblee) se vor verifica pe parcurs :

- eliminarea stratului vegetal pe grosimea prescris ;

TOLERANELE ùI ERORILE ADMISIBILE la msurarea distanelor, unghiurilor úi închiderilor de drumuire, pentru

1. Msurri directe a distanelor în teren, cu panta „p"

în care: Td este tolerana, în m

2. Msurarea unghiurilor orizontale, în tur de orizont, serie complet .

în care T este tolerana la msurarea unghiurilor, în s

6∞ úi 50∞ - eroarea de punctare a aparatului respectiv ;

5/11/2018 C56-85 Nor ma tiv Ve r iﬁc a re a Ca lita tii - slide pdf.c om