Tiaducere din limba englezd.

de Radu $orop

id?8ts
p;m-
qm
'qVEEANT
cAtli 1N3gflPa1€'.
 Cuprins

PrefagI 77

Introducere 13

Capitolul 1. Adevdratele motive pentru care copiii

le seamini pirinfilor 25

Capitolul 2.De ce i-a seminat Peaches Geldof

atit de mult mamei ei? 54

Capitolul3. Nu genele tale sunt de vind 79

Capitolul 4.Maltratare 9i iubire (de ce sunt

atdt de diferi,ti fragii,partea intdi) 94

Capitolul5. Rolul t[u in tr^mafamiliei (de ce

sunt atit de diferigi fragii,partea a doua) r37

Capitolul6. De ce trisS.turile se perpetueazi

in familie 171

Capitolul 7. Adevilr*ele cauze ale abilitetii L97

Concluzie. Mediul e de vind, nitdrlule! 253

Anexa 1. Nu genele tale sunt de vini - a venit Prefati
timpul si acceptlm iPoteza nuld a
Proiectului Genomului Uman? 267

Anexa 2. Studiile asupra gemenilor - o metodi

discreditatd 283

Anexa 3. Hibele cruciale ale studiului din

Minnesota asupra gemeniior cresculi separat 290
Ultimele descoperiri ale Proiectului Genomului Uman atesti
Anexa 4. Pericolele geneticismului, avantaj ele fiptul ci nu genele sunt responsabile de perpeflrarea trisiturilor
de a crede intr-o psihologie flexibilI 295 lrsihologice intr-o familie. Existi trlsiflrri fizice care sunt trans-
rnise mai departe pe cale genetici, cum ar fi inillimea, inftgigarea
Note 303 generali 9i culoarea ochilor, dar pare astdzi evrdent ci varialiile
unor aspecte precum bolile mintale, inteligenfa sau timiditatea au
MulEumiri 323 pufin sau nimic de-a face cu sewenfele de ADN transmise de
pdrinte copilului.
Mai curdnd, e un fapt dovedit ci ceea ce ne face si fim asemi-
ntrtori plrinlilor 9i bunicilor nogtri este felul in care suntem
crescuti: ce se transferl de la o generafie la alta sunt felurile spe-
cifice in care polemizilm, ne amuzdm, facem glumile ironice,
preparim feluri de mdncare delicioase, apiiclm corecfii fnice,ne
imbriligim sau ne pierdem cumpitul mai iute sau mai greu.
Tu egti persoana care egti pentru cd ambii plringi s-au com-
portat cu tine in feluri foarte specifice, pozitive sau negative.
Cdnd vei avea copii, e probabil ca tu s[ te compoqi exact in acelagi
fel ori intr-unul relativ similar in multe privinge; sau, dacl nu,
atitudinea ta si fie o reacfe impotriva respectivului comportament.
Felul in care ai fost ingrijit, mai ales in primii ani de viald, a
fost esential" La rdndul lui, acest comportament a fost determinat
de felul in care au fost cresculi pnringii tii de c[tre bunici gi tot
aga. Cele mai multe dovezi indici faptul ci noui din zece copii
care au fost maltratagi dezxroltil la virsta adultd o boalX mintdi.
70o/o drrtre copiii maltrata$ devin ei ingigi plrinti care maltrateazl,.
 Capitolul l
Adeviratele motive pentnr care copiii
tle seamana
- Pafrfl rtilor
,

Dintre toate speciile, fiin1ele umane au cea mai lungi perioadi

de dependenp fap de pdrin$i lor pentru a reugi si supravieEuiasci.l
DacI majoritatea mamiferelor sunt independente dupl cdteva
siptlmini sau luni de via1i, oamenii au nevoie de cinci ani. Din
acest motiv, atunci cdnd facem primii pagi in viafi, suntem fin
acordagi cu principalele persoane care au grijn de noi, in speranta
ci vom atrage de parte noastr[ resursele 1or afective 9i materiale.
Daci nu reusim, am putea muri literalmente, dar 9i din punct de
vedere afectiv.
Degi are o rezonanld mai degrab[ negativd gi reprezinti doar
unul dintre multele aspecte ale relagiei pirinte-copil, eu descriu
drept Sindromul Stockbolm al odraslei.aceasti tendinli normah a
copilului de a atrage de partea sa resursele parentale gi, mai tirziu
q inviagh,de aapdxafelul in care a fost crescut de acegtia.
t
Sindromul Stockholm a fost prima oari identificat atunci
cAnd s-a descoperit ci ostaticii din timpul unui jaf armat asupra
I
I unei binci din Stockholm au dezvoltat empatie peltru agresorii
l lor gi au adoptat multe dintre opiniile acestora. In asemenea
I circumstanfe, e vorba despre o strategie de supravieguire ra,tionali.
i
E mai pulin probabil ca agresorii si te ucidi daci se atageazi 9i
i

I empatizeazd cu tine ca fiingi umanI, un om cum gi ei sunt oa-

iI meni. Unul dintre cele mai faimoase exemple este cazul lui Patti
I Hearst, mos,tenitoarea americanci a unui imperiu mediatic care
I

L
26 OrrvenJauns
s-a aliturat gruplrii teroriste care o ripise.2 Susgindndu-le cauza,
a reugit sd supraviefuiasci. In caz'tI eirnu era vorba doar despre
un truc inteligent, ci ea chiar se identifica in acele momente cu
agresorii, exact cum o fac gi copiii cu plrinlii 1or.
Din moment ce copiii mici sunt complet dependengi de
pirinfi, e logic ca ei si facdtot ce le sti in putingl pentru a le intra
acestora in gragii. Exact ca nigte ostatici, ei adopti opiniile,,tem-
nicerilor" 1or, fiindci, degi noi putem preferu si nu ne gindim la
asta, copiii preuntd. riscul autentic de a muri din cauzapiringilor.
Majoritatea pdringilor sunt disperafi sn facn tot ce gine de ei
pentru binele copiilor, iar asta ?i face sI fie gata si se puni pe
planul secund sau, cel pufin, si simtl c[ intre ei se duce o lupti
intre a-gi satisface propriile nevoi sau pe ale copiilor.3 Dar copiii
mici sunt o povari incredibili. Dependenga lor totali atunci cdnd
sunt bebelugi (incapacitatea de a se misca, hrlni sau consola sin-
guri) este atat de extremi incdt creeazil un puternic sentiment de
vini gi de necesitate urgenti. IJneori, situagia poate deveni into-
lerabili 9i insuportabill pentru majoritatea mamelor (aproape
intotdeauna mama este cea care are in mare parte griji de bebelus
in primele luni de wa,t6).a Dati fiind presiunea lacarc sunt supuse,
nu e de mirare ci efectivjumitate dintre marnele de bebelugi mai
mici de un an spun ci. si-au imaginat cu toati seriozitatea ci i9i
ucid copilul la un moment dats (de fapt, adevlrul este ci aproape
tofi pirinfii am avut asemenea gdnduri, oricdt de trecitoare).
Pentru majoritatea mamelor, orarul obligatoriu de 24 de ore este
atdt de intens incAt se intimpld s[ se giseasci intr-o situagie in
care se gdndesc:,,{Jnul dintre noi trebuie si rnoari, nu mai putem
continua astfel."
Oricine a avut griji de un copil mic gtie ce sarcini epuizantd,
fizic qi emogional poate fi, din cauza priv[rii de somn, pierderii
autonomiei 9i sentimentrilui ci egti rupt de timp 9i de lumea ci-
vllizatl..In societatea noastri atomizatd, in care atdt de multe
mame sunt izolate pentru aproape tot timpul zileiin loc ca ele si
simti ci fac parte dintr-o comunitate, nu e de mirare c[ ele suferi
atit de frecvent de depresie 9i nervozitate extremi,6 un amestec
Nu li-e scris in gene 27
de disperare gi iritabilitate mocniti care conduce periodic Ia crize
de anxietate severi, la pierderea firii sau, in cazwTle extreme, la
incoerenfl psihotici. intr-adevir, ar trebui si ne mirdm ci in
Anglia 9i in Jara Galilor aproximativ doi bebelugi pe siptimini
sunt ucigi de persoanele care au grijl de ei sau cd grupul de vdrsti
cel mai predispus si cadl victimi omuciderii e reprezentat de
copiii mai mici de un an?7
Ar putea pirea o sugestie incredibili 9i lugubri, dar explicagia
principaii pentru care copiii ajung si le semene plringilor este
rcalitatea combinati a totalei dependenle a copiilor mici 9i a
amenin!5rii pe care acest lucru il reprezinti pentru supravieguirea
emolionali a persoanei care ii ingrijegte, ameninlare care stirnegte
in mod ocazional porniri criminale. Copiii trebuie sd glseasci o
cale de a atrage resursele parentale 9i de a le intra acestora in
gralii, altfel ar putea muri.8 Cea mai usoar[ modalitate pentru un
copil de a-9i adjudeca simpatia piringilor este de a-i copia.
invigarea, modelarea ;i identificarea ca mecanisme
prin care copiii ajung sile semene pnrinflor
iNvAr-enea
Plringii igi instruiesc in mod implicit qi explicit copiii in
privinla ciilor,,bune de urmat".e La inceput, toate lucrurile care
li se intdmpl[ bebelugilor sunt la cheremul celor care ii ingrijesc.
De indati ce sunt suficient de mari incit sI inleleagi, copiilor li
se spune cum si cdnd trebuie si mindnce, sI defecheze, si urineze,
sd se joace 9i sd reacfioneze la ce fac sau spun adul,tii. Pe misurl
ce ei cresc, pnrinlii incurapazilputernic anumite activitlfi, descu-
rajdndu-le pe altele. Stiind ce le place gi ce le displace piringilor
1or, copiii igi ajusteazi comportamentui in mod adecvat. De
exemplu, in acest moment mi abgin si nu gip la progeniturile
mele si mI lase in pace si-mi continui munca la aceastl carte 9i,
astfel, le incwapzlatura ludici 9i creativi. in consecingi, ciutAnd
si obgini aprobarea piringiior, ei vor considera valoroase aceste
atribute (9i, sper eu, gi pentru cd le glsesc a fi agreabile). in acelagi
28 Ollvnn Jnrurrs
timp, atit eu, cit 9i sogia mea putem avea o latur[ competitivi, iar
astfel,frrd si ne-o dorim in mod deliberat, ii invitim implicit pe
copiii nogtri si fie competitivi. il incurajez 9i il supraveghez pe fiul
meu cdnd isi antreneazi sprintul, fiindcd ii face plicere si fie mai
bun la fotbal ca algi bnie,ti (9i, da, gi pentru ci imi doresc ca el si
ii intreac[). Legia expliciti este:,Fii mai bun decAt ceilal,ti copii!"
O anumiti proporlie din trisiturile pozitive 9i negative pe care
copiii le denolt^ decurge pur si simplu din asemenea invi;Iminte,
lucruri precum obiceiurile regulate, gindirea organizatd, gi atitu-
dinea optimisti in privinga vielii - sau exact invers.
MODELAREA
Lisind la o parte ceea ce sunt invlfa,ti in mod activ, copiii
studiazd, cu atenlie felurile in care piringii lor se comporti 9i le
copiazd, de la ovirstl fragedn. Cind fiica noastri avea injur de
gaseluni, m-a urm[rit cum ficeam yoga in fiecare dimineali; in
timpul acestor sesiuni se intdmpla si inspir gi si e4pir cu rapidi-
tate, destul de zgomotos. Spre mirarea 9i amuzamentul nostru, a
inceput si imite acest sunet pufbitor. Pe mlsurl ce copiii cresc,
adoptl alte asemenea detalii minore, ticuri verbale sau comporta-
mentale.In schimbul de replici dintre mine gi fiul meu de la in-
ceputul acestei cirf, el imi adreseazi un ,,Cum aga?", o intrebare
pe care o folosesc eu uneori. Mai copiazi, de la mine 9i alte tipare
de comportament mai pulin triviale, incepdnd cu punctualitatea
gi ajungind p6,nd,la stlri de agresivitate sau pasivitate.
Daci ii invl! pe copiii mei si-gi dezvolte latura ludici si crea-
tivi, nu inseamni ci nu le ofer drept model unele tipare mai pulin
fericite. De pildi, am fost intotdeauna un gofer care nu ia foarte
in serios regulile, fie ci nu-mi pun centura, conduc cu vitezi mai
mare decit cea permisi sau folosesc telefonul mobil la volan. Am
modelat acest comportament urmind exemplul tatS.lui meu: inci
am imaginea vie a scenei de la gapte ani cind magina noasti5 s-a
stricat pe un drum londonez privat pe care t^ta il folosea ilegal ca
scurtXturl pdnd,la gcoala noastrl Asemenea obiceiuri modelate se
Nu fi-e scris in gene 29
transmit mai departe de-a lungul generafiilor. $i,vai, mi-e teami
ci, atunci cind copiii mei vor deveni goferi, mi-ar putea imita
atitudinea fagd,de regulile de circulagie. E interesant insi ci, dupl
ce au fost martorii transgresiunilor mele, ar putea proceda intoc-
mai invers; ca parte a identitilii lor, si ar incerca din risputeri si
evite asemenea ilegalitili, printr-o posibiln alianfi, internl cu
atitudinea diametral opusl a sogiei mele: ea este un sofer care
respectl 9i ultima virguln din lege. Dupi cum vom vedea, dina-
micile familiale, adicl tiparele relagionale dintre toli membrii
familiei, inflien,teazil enorm care sunt comportamentele pe care
leimitim.
Ca pirin$, aproape intotdeauna existi unele nepotriviri intre
ceea ce ii invilim 9i felul in care ii modelim pe copiii nogtri:,,Fi
cum i1i spun, nu cum procedez eu.u De exemplu, majoritatea
plrinflor ii invafi pe copii ci a minli este un lucru riu 9i totugi,
atunci cind copilul nostru ridici receptorul telefonului, iar tra
capdtul firului este cineva cu care nu vrem si vorbim, ii facem
semne disperate si ii transmiti persoanei ci nu suntem acasi.
Observdndu-ne, copiii nogtri invali ci pot exista exceplii de la
reguli 9i ci nu credem chiar tot ceea ce spunem. Existi astfel
mesaje mixte.
In familiile unde existl ambii pirin,ti, apar inevitabil diferen,te
de viziune asupra anumitor chestiuni, cum ar fi ce inseamnd sd
mlndnci sinitos, cit timp poli petrece in f4a televizorului 9i, in
cazul familiei noastre, in ce misuri respecli regulile de circulape.
Pnringii ii modeleazl in chip diferit pe copii in privinga acestor
chestiuni, iar acqtia triazl. gi selecteazl tiparele de comportament
in funcEie de cele care ii vor apropia cel mai mult de resursele
parentale.
Atunci cind copiii imitd atdt de precis comportamentul
pirin,tilor, se presupune adeseori ci de vini este factorul genetic,
insl nimic nu poate fi mai departe de adevlr. Fiul meu nu a
mogtenit o gen[ care il face si spuni,,Cum asa?". Copilul moni-
tonzeazd cu atenfie stilul personal, caracterul 9i tiparele compor-
tamentale ale pirinfllor. Din postura de elevi congtiinciogi, sunt
30 Olrven.Janans
infricogitor de inteligenli. Mai mult decdt oricine, copiii mei
mI pot pune cdteodatd. in situagia de a nu avea cum s[-mi
ascund defectele.
IDENTIFICAREA
ir r..-. ce modelarea inseamni imitalie, identificarea in-
seamni ci respectilrrl copil experimenteazd.un aspect oarecare al
pirintelui ca fiind parte din el insu9i.10 Copilul preia felul in care
este plrintele, fhcdndu-l unul 9i acelagi lucru cu propriul sine.
Labazl,,identificarea intervine datoriti iubirii sau din cauza
fricii.li DacI este vorba despre iubire, copilul se comporti precum
plrintele pentru a-l face pe acesta si se simti bine sau din dorinla
de a nu-i produce un disconfort comportdndu-se diferit. De
exemplu, atunci cind fiul meu avea opt ani, m-a intrebat despre
o carte pe care o scrisesem despre jocurile de culise din companii'
Dupi ce i-am oferit cdteva explicagii, a inceput sd se joace cu re-
spectivele idei in viaga sa ;colari. De pildl, intrigat de tacticile de
aintrain grafiile cuiva, s-a folosit de ele in relagia cu un profesor,
complimentindu-i alegerea cravatei 9i obfnAnd rezultatele scon-
tate (deqi atunci cind mi-a povestit ce s-a intimplat l-am averti-
zat sil nu devini prea evident, din moment ce tacticile de intrare
in gra,tii se intorc violent impotriva ta atunci cdnd sunt demasca-
te). El se identifica aici cu interesul iubitului siu tati, aplicdndu-l
in propria existenfi si insugindu-9i-1. Fiindcn eu i-am demonstrat
dragostea mea, el mi iubegte gi vrea si fie precum cel pe care
il iubegte.
Cu riscul de a deveni siropos, cam acelagi lucru il pot spune 9i
despre relatiamea cu tata. Sentimentele tatei fagd de femei au fost
intotdeauna amestecate, iar el se simfea mai in largul lui in com-
pania birbagilor. Eu am fost singurul lui fiu, al treilea din patru
copii. Numai 9i numai din cauza organului reproducdtor cu care
m-am niscut, a investit o mare parte din afec,tiunea de care era
capabil in persoana mea,la fel ca 9i sperangele lui neimplinite,
ceea ce mi-a provocat unele dificultef, dupi cum mi-a adus gi
Nu /i-e scris tn gene 31
multe beneficii. M-a tratat foarte diferit de cum le-a tratat pe
surorile mele.
Am fost un biiat nervos 9i neascultitor, fiindcl mama era
supraaglomeratd.,avind deja grijn de patru copii cu virste de pinl
in cinci ani cind s-a niscut mezina.Mama mi pocnea (citeodat[
peste cap) cdnd igi pierdea cumpitul gi putea fi extrem de iritabili
gi deprimati, degi, mai tdrziuin viafi, s-a dovedit gi sensibill, iar
eu am gtiut tot timpul cI mi iubegte. Pe wemea cind inci mer-
geam de-a bu;ilea, tata a ftcut tot ce i-a stat in putinfl pentru a
legiturl cu mine, iar odatd. ce a inceput iadul (cel pufin din
crea o
punctul meu de vedere) al educagiei formale, a demonstrat, im-
preuni cu mama, o diligengn lnudabiln in gestionarea reticenfei
mele de a coopera. Ambii dispreguiau profund capacitatea de
creativitate ciuntiti de care poate fi uneori responsabili educa,tia
formali. intr-adevir, dat fiind cit de lamentabili este organizarea
educagiei britanice, sunt inclinat si fiu de acord cu ei ci unul
dinffe obiectivele ei principale este pur gi simplu s[-i adlposteasci
pe copii in a9a fel incdt pdringii lor si poate merge la munci.
Cu toate acestea, t^ta avea sentimente amestecate in privinga
gcolii. Era un om erudit, care iubea cunoa?terea. Dar cel mai im-
portant in relafia cu mine a fost faptul cI una dintre ambiliile sale
neimplinite era absolvirea unui liceu de renume, aga ci i9i dorea
mult ca eu s[ fac asta. in anumite privinge, fusese transforrnat
intr-un snob de diferengele de clasi pe care le resimtise din cauza
trecutului gi educaliei sale (intdmplarca face ci St. Cyprian's,
gcoala unde a dus crucea educagiei sale timpurii, si fi fost descrisi
de George Orwefl in volumul siu de memorii, Such, Such WereTbe
foys,tatdl meu fiind inscris acolo doar cinci ani mai tdrziul cartea
creioneazd o institugie de un snobism umilitor 9i descurajant).
Tata mai avusese cinci fragi, iar tatdl lor fusese un doctor 9i un
dentist care se bucurase de un imens succes,12 dar gi un adevilrat
tiran, fiul proprietarului a doul aprczarc din Northampton, foarte
congtient de originile sale umile. Doi dintre fragii pXrintelui meu
au ficut tot studii de medicinl. To$ trei au fost admigi la
Magdalene College, din cadrul Cambridge Universitg dupi ce
32 Or,rvrnJaurs
terminaser[ cursurile unor licee de stat respectabile, dar nici pe
departe de bonton. Experienla universitari a tat[lui meu i-a ino-
culat ideea ci elevii liceelor cu renume avuseserl parte de cea mai
mare distracgie, bucurdndu-se de un stil de viagi i la Bertie
Wooster, de o veselie gi o agitaEie imbibate in alcool, cel pugin in
imagina$a lui. Toate acestea au contrastat puternic cu istovitorul
efort al tatdlui meu de a-si obflne diploma de medic. A ajuns la
concluzia cd, dacd urma si aibi weodati un fiu, el trebuia si ur-
meze cursurile unui liceu cu gtaif gi apoi ale colegiului slu din
Cambridge, fiindcl asta avea si-l transforme (pe fiul siu, dar, prin
analogie, 9i pe el, deoarece pnrinlii se identifici la rindul lor cu
copiii) intr-un membru al elitei care ave parte de cea mai mare
distrac,tie posibiln.
Din picate, mesajele amestecate pe care le-am primit din
partea pdringilor mei m-au impins cltre un traseu academic sinu-
os. Pe parcursul lungului gir de egecuri academice dezastruoase,
tata m-a sprijinit 9i m-a.incurajat indeaproape, in pofida multi-
plelor dovezi care pireau si ateste in mod irefutabil ci eram tare
de cap precum proverbialul lemn.
N-am inceput deloc bine. inci imi pot aminti prima mea zi
de gcoali, la virsta de patru ani, gi acel colg al locului de joaci
unde, in timpul recreafiei, i-am atacat la intimplare pe doi dintre
bniegii mai mari. Aces,tia, nu ftri temei, m-au apucat de p[r 9i au
inceput si trag{. Pnrinfii au incuviinfat si mai agtept un an pdni
si merg la gcoall.
Pini la vdrsta de opt ani am urmat cursurile unor institu,tii
gcolare care au exercitat pu$ni presiune asupra mea, dupi care am
fost trimis la o gcoali stricti. Eram in l967,iar asta inseamnl ci
am fost in mod regulat betut de citre director cu o bdti de roun-
ders. pentru indisciplini gi tipsn de rivni. Nu fhceam mai nimic
gi eram in mod constant unul dintre ultimii la toate materiile
(calificativele erau citite in ordine in fiecare sipt[mdni, iar
*
Joc specific englezesc in care se folosesc bite 9i o minge, aseminitor oinei
(n. tr.).
Nu /i-e scris in gene 33
ultimele trei rcprezentau tot timpul o permutare oarecare intre
Arendt, Carpenter gi James). La zece ani ;i jumitate, directorul
i-a convocat pe pirinlii mei 9i i-a speriat spunindu-le ci sunt
,,subnormal, din punct de vedere mintal" gi ci trebuie si fiu retras
fiindcfl am nevoie de educa,tie speciali (mulgi ani mai tdrziuinsl',
mama a avut marea satisfaqie de a fi agezati.la o cinl ldngn di-
rector 9i de a-i putea rlspunde cu o anumitd dozil de incdntare
ironici la intrebarea,Ce s-a ales de Oliver?"). Am fost trimis la o
gcoal[ cu internat din Kent, unde mi-am continuat comporta-
mentul indisciplinat gi lipsa de congtiinciozitate academicl,
reu,sind si pic la examenul de admitere la liceu.
Am picat cu o noti atdt de slabi incdt am fost norocos si mi
se acorde o a doua gansi. Tata m-a dus cu masina la o gcoali
pregititoare, o tabiri de antrenament pentru t5;ntdldi, dupl ce ii
rugase pe cei de la liceu si imi permiti si dau examenul a doua
oard. A fost bldnd cu mine, dar m-a gi avertizat cd aceasta era
ultima mea speranfi. De weme ce ii pisa atat de mult daci intram
sau nu la acel liceu de renume, mi-a pisat gi mie. De-a lungul a
zece sipt[mdni,la ora 7 dimineafa, inainte de micul dejun, imi
incpeam ziua (inclusiv duminicile) cu un test de francezd 9i lati-
nI. In fiecare sdmbiti dimineala parcurgeam impreunl tot testul
de admitere, iar progresele noastre - sau, mai degrabl, absenla
lor - au fost fbri intdrziere demascate. Eram inclun tdn[r indis-
ciplinat, iar pedeapsa pentru actele mele de indisciplini consta
intr-o alergare. In decursul acelor zece siptdmdni trebuie si fi
alergat sute de kilomeffi, dar am fost o singurl datd bitut (pentru
ci aruncasem cu pietre in ragele de pe un lac). Pine la sfirgitul
acestei perioade imi dublasem scorul la test 9i am ffecut examenul
cu o notl decenti. Din nefericire, m-atn intors la vechile obiceiuri
odati ce am ajuns la liceu, astfel cI, la sfirginrl primului semestru,
n-am reugit sX iau examenul de trecere 9i am pierdut un an.
inci am scrisorile pe care mi le-a scris tata cit timp m-am
aflat acolo, cel pugin doud sau trei pe siptiminl, ln care incerca
cu delicatege si mi sfhtuiascd gi si mi conving[ si devin
conqtiincios !i sd mi port cum trebuie. La pugini vreme dupl ce
 34 Or.rvnn Je.nrrs
am dat examenul pentru ceea ce astlzi se numegte GCSE" gi
inainte ca rcntltatele si fie afigate, m-a scos la un pahar de Pimms
intr-un pub. Nu mi-a ftcut niciun reprog, a fost cald 9i drIgul, dar
mi-aprezentat calm trei opfiuni care, retrospectivprivindu-le, imi
apar ciudate. Puteam abandona gcoala pe loc sI merg sI lucrez
9i
la ciile ferate in Swindon (de ce igi imagina ci in acel oras erau
angajagi atat de multi lucritori feroviari nu am aflat niciodati),
puteam merge si lucrez ca agent de bursi in City sau puteam
rimine la gcoali 9i si merg la Cambridge.
Avind incredere absoluti in tatll meu, am considerat ci intre-
barea lui traseazd. singurele fXgage posibile pe care viata mea le
putea urma. Desi m[ atrdgea in mod real ideea de a lucra la ciile
terate,nu eram deloc entuziasmat de perspectiva muncii manuale
neintrerupte. in cultura noastri famiiiale, a lucra in serviciile fi-
nanciare era aseminltor cu a te inrola in SS, iar un agent de bursl
era echivalentul unui gardian din laglrul de concentrare Belsen,
a9a cL nu am luat in serios aceasti alternativi. imi riminea doar
s[ merg la Cambridge. Supundndu-mi unui proces de identificare
intr-o mlsuri atdt de totali cu tati.l meu, nu mi-a trecut prin cap
si il chestionez in privinfa posibilitigii inscrierii la o universitate
mai putin prestigioasi. Tata m-a avertizat cd avea si fie nevoie si.
muncesc din greu pentru a atinge acest obiectiv, din moment ce,
in cel mai bun caz, urma si strAng doar note de trecere (intr-ade-
vilr,am avut calificative proaste). Cu toate acestea, m-am inhimat
la acest proiect 9i am trudit ca un supertocilar doi ani intregi, cu
scurte perioade de lin rdgaz, anesteziat de marijuana purtat pe
9i
mwuca celor de la Pink Floyd.
E posibil ca cititorul sn fi ghicit pdni acum ci, in momentul
in care mi-au parvenit reztitatele, ele nu erau bune (cite un cali-
ficativ de B, D gi E, degi totdeauna le spun copiilor mei ci ex(arne-
nele erau examene serioase, iat notarca era mai riguroasi pe we-
mea aceea, nu aiurelile de sisteme de notare umflate din ziua de
* General Certificate of Secondary Education; echivalentul diplomei de
bacalaureat de la noi (n. tr.).
Nu ti-e scris in gene 35
azi).Din fericire pentru mine, mi s-a permis si dau examenul
pentru Cambridge. Intr-un final, am reugit si imi dau seama su-
ficient de bine de maniera in care trebuia sI imi formulez eseurile
in funcpe de intrebiri 9i am luat examenul de intrare cu o not[
chiar buni; fiind astfel acceptat la vechea facultate a tatilui meu.
E interesant insi cX, odatl ce m-am trezitla universitate, nu
i-am indeplinit tatilui meu visul de a deveni Bertie Wooster. in
primul rind, eram in 1973riar genul acesta de comportament nu
mai era la modi (de9i, la nici zece ani mai tdrziu, revenise in vogi,
epoca doamnei Thatcher coincizdnd perfect cu o adaptare TV
superb realizatd, a romanului Bridesbead revizitat, de Evelyn
Waugh). Dar, la un nivel mai profund 9i spre marea disperare a
tatilui meu, am avut o reacgie puternici impotriva ideii de a fi
genul acela de student gi o alti identificare, cu mama mear'a
ap[rut la orizont.
Degi provenea dintr-o familie bogatl, ea fusese in principal
crescuti de o didaci analfabetd dinTasmania,avdnd astfel mare
incredere in ceea ce numea,,integritatea claselor muncitoare".
Raliindu-mi acestei vtziuni, mi-am organizat planul de vacangi
pentru anul liber dintre liceu si universitate pe un domeniu de
locuit de la marginea Manchesterului (acesta se numea Hattersley
gi acolo s-au produs,,crimele din mlagtini" de tristi amintire, cinci
ani mai td'rziu). Colegiul meu de la Cambridge fiind foarte sic, am
rcfuzat s[ mi indop cu vin de Porto 9i si trag cu pugca in toiul
nopfii, activitiF cu care erau obis,nuiti unii dintre contemporanii
mei pasionafi de vinitoare, tir gi pescuit (colegiul avea propria
hait[ de cdini beagle). in schimb, mi-am lisat pirul sd ireasci
lung 9i petreceam multl weme citind gi $nAnd lungi discursuri
docte. Rela,tia cu tatil meu nu 9i-a revenit cu adevirat niciodati
dupi aceastl tridare a ambigiilor sale eguate, degi am continuat
si impirtigim dragostea pentru erudigie pe care mi-o indusese
prin modelare.
Ceea ce voiam si eviden;iez cu aceasti lungi digresiune este
faptul c[ tata nu a renunfat niciodat[ la mine 9i ci numai datoritl
afeqiunii noastre reciproce am continuat sL rispund a6rmativ la