Drept International Program Admitere Doctorat

INSTITUTUL DE ISTORIE, STAT ŞI DREPT
AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI
PAŞAPORTUL
SPECIALITĂŢII
552.08 - Drept internațional și european public
553.06 - Drept internațional și european privat
Recomandată spre publicare de către Consiliul Ştiinţific al
Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a
Moldovei
Autor:
Alexandru BURIAN, doctor habilitat în drept, profesor
universitar
Recenzenţi:
Catedra de Drept internaţional şi Dreptul relaţiilor economice
externe a Universităţii de Stat din Moldova, şef catedră Violeta
COJOCARU, doctor habilitat în drept, conferenţiar universitar
Dumitra POPESCU, doctor în drept, profesor universitar
(România)
Anatolii KAPUSTIN, doctor habilitat în drept, profesor
universitar (Rusia)
Leonid TIMCENCO, doctor habilitat în drept, profesor
universitar (Ucraina)
2
12.00.10 – Drept internaţional public
Paşaportul specialităţii:
Domeniul ştiinţific în care se conferă gradul ştiinţific

Drept
Formula specialităţii
Dreptul internaţional public este acea ramură a dreptului care
se ocupă de cercetarea normelor juridice, scrise sau nescrise, create
de către state şi alte subiecte de drept internaţional, avînd ca scop
reglementarea relaţiilor internaţionale şi a raporturilor care se
stabilesc în cadrul societăţii internaţionale şi totodată se ocupă şi de
elaborarea acestor norme juridice.
Direcţii de cercetare
 Geneza şi evoluţia societăţii internaţionale şi a dreptului
internaţional;
 Raportul dintre dreptul internaţional public şi dreptul intern;
 Raportul dintre dreptul internaţional public şi politica externă
a statelor;
 Raportul dintre dreptul internaţional public şi morala
internaţională;
 Raportul dintre dreptul internaţional public şi dreptul
internaţional privat;
 Izvoarele dreptului internaţional. Codificarea dreptului
internaţional;
 Principiile dreptului internaţional contemporan;
 Subiectele dreptului internaţional. Alţi participanţi la
raporturile juridice internaţionale;
 Succesiunea statelor în dreptul internaţional;
 Dreptul tratatelor internaţionale;
 Dreptul organizaţiilor internaţionale;
 Dreptul diplomatic şi consular;
 Probleme privind populaţia în dreptul internaţional;
 Protecţia internaţională a drepturilor omului;
 Teritoriul de stat şi regimurile internaţionale ale unor spaţii în
dreptul internaţional contemporan;
3
 Fliviile internaţionale. Canalele internaţionale. Strîmtorile
internaţionale. Zona internaţională a teritoriilor submarine;
 Zonele demilitarizate. Zonele neutralizate. Zonele
denuclearizate.
 Regimul juridic al Arcticii şi Antarcticii;
 Dreptul mării;
 Dreptul internaţional aerian;
 Dreptul internaţional cosmic (spaţial);
 Protecţia mediului înconjurător în dreptul internaţional
contemporan;
 Răspunderea internaţională a statelor;
 Dreptul relaţiilor economice internaţionale;
 Reglementarea juridică a cooperării tehnico-ştiinţifice
internaţionale;
 Dreptul internaţional informaţional;
 Soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale;
 Răspunderea internaţională a individului;
 Dreptul internaţional penal;
 Dreptul internaţional umanitar;
 Folosirea legală a forţei potrivit dreptului internaţional;
 Combaterea internaţională a terorismului şi crimei
organizate.
Specialităţi adiacente:
 12.00.01 - Teoria generală a dreptului; istoria statului şi
dreptului; istoria doctrinelor politice şi de drept
 12.00.02 - Drept public(cu specificarea: constituţional,
administrativ, poliţienesc, militar, financiar, vamal, informaţional,
ecologic); organizarea şi funcţionarea instituţiilor de drept
 12.00.03 - Drept privat(cu specificarea: civil, familial,
procesual civil, notarial, al afacerilor, informaţional, internaţional
privat, dreptul muncii; dreptul protecţiei sociale)
 12.00.08 - Drept penal (cu specificarea: drept penal;
criminologie; drept procesual penal; criminalistică; expertiză
judiciară; drept execuţional; teoria activităţii investigativ-operative)
 23.00.04 - Teoria şi istoria relaţiilor internaţionale şi
dezvoltării globale
4
Specialităţi complementare:
 08.00.14 - Economie mondială; relaţii economice
internaţionale
 11.00.11 - Protecţia mediului ambiant şi folosirea raţională a
resurselor naturale
 20.00.01 - Bazele ştiinţelor militare
 20.00.07 - Securitate tehnologică şi informaţională
 23.00.03 - Cultură politică şi ideologie; etnopolitologie,
tehnologii politice
Delimitările de specialităţile adiacente
Soluţionarea obiectivelor trasate în investigaţiile ştiinţifice la
specialitatea 12.00.10 – drept internaţional public necesită utilizarea
metodelor specifice unor discipline adiacente: 12.00.01 - Teoria
statului şi dreptului; istoria statului şi dreptului; istoria doctrinelor
politice şi de drept; 12.00.02 - Drept public (constituţional,
administrativ, poliţienesc, financiar, ecologic, etc.); organizarea şi
funcţionarea instituţiilor de drept; administraţia de stat; 12.00.03 -
Drept privat (civil, familial, procesual civil, notarial, internaţional
privat etc.); 12.00.08 - Drept penal şi criminologie; drept procesual
penal şi criminalistică; drept penitenciar; 23.00.04 - Teoria şi isstoria
relaţiilor internaţionale şi dezvoltării globale, precum şi celor
complementare: 08.00.14 - Economia mondială; relaţii economice
internaţionale; 11.00.11 - Protecţia mediului ambiant şi folosirea
raţională a resurselor naturale; 20.00.06 - Bazele securităţii naţionale;
20.00.07 - Securitate tehnologică şi informaţională; 23.00.03 -
Cultură politică şi ideologie; etnopolitologie, tehnologii politice.
Totuşi pentru dreptul internaţional public nu sunt atît de
importante metodele disciplinelor enumerate, cît eficienţa utilizării
lor, caracteristica aplicării normelor de drept atît în ordinea
internaţională, cît şi în ordinea internă a statelor.
În ordinea juridică internaţională nu există, în general,
autorităţi ale administraţiei publice (guvern, ministere, poliţie, armată
etc.) care să aplice normele de drept şi să urmărească executarea lor,
aşa cum există în cadrul statelor.
Dreptul internaţional public şi dreptul intern al statelor (public,
privat, penal etc) sînt două sisteme de norme şi două tipuri de drept
distincte, cu obiect de reglementare, izvoare şi metode diferite.
5
Dreptul internaţional are drept obiect de reglementare relaţiile
internaţionale care apar în procesul coexistenţei, al conlucrării şi
cooperării dintre state în vederea realizării unor scopuri comune.
Dreptul intern reglementează relaţiile sociale ce se stabilesc în
interiorul graniţelor unui stat între persoanele fizice, cetăţeni ai
statului respectiv sau ai altor state, şi persoanele juridice înregistrate
în statul respectiv, vizînd asigurarea ordinii constituţionale,
funcţionarea organismelor şi instituţiilor statului respectiv, garantarea
drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
În dreptul intern elaborarea normelor juridice, a legilor şi altor
acte normative se face de către organisme ce dispun de autoritate de
stat şi de atribuţii stricte în domeniul legislativ.
Normele de drept internaţional sînt create de către state, de
regulă ca urmare a unui proces de negociere ce se duce în cadrul
multilateral al unor conferinţe internaţionale sau în cadrul bilateral, şi
tot ele sînt şi destinatarele acestor norme.
Dreptul internaţional apare, de aceea, ca avînd un caracter de
coordonare între state suverane, iar dreptul intern este considerat un
drept de subordonare, în care statul se manifestă ca autoritate politică
supremă ce prescrie o anumită conduită persoanelor ce-i sînt
subordonate.
În dreptul internaţional subiectele de drept sînt în primul rînd
statele suverane şi egale, dar şi organizaţiile internaţionale şi
mişcările de eliberare naţională recunoscute de către state. Acestea
sînd entităţile care îşi asumă drepturi şi obligaţii în plan internaţional
şi care trebuie să-şi regleze întreaga conduită în raport cu normele
edictate sau acceptate de ele însăşi.
În dreptul intern subiectele raportului juridic, deci entităţile
cărora le sînt adresate normele juridice, sînt persoanele fizice şi
persoanele juridice.
Specialitatea „Drept internaţional public” spre deosebire de
specialitatea „Drept internaţional privat” nu examinează raporturile
dintre persoanele fizice sau juridice conţinînd elemente de
extranietate, ci studiază raporturile dintre state şi alte subiecte de
drept internaţional public.
Specialitatea „Drept internaţional public”, spre deosebire de
specialitatea „Probleme politice ale relaţiilor internaţionale si ale
6
dezvoltării globale”, studiază problemele legate de aspectul juridic al
relaţiilor internaţionale şi ale dezvoltării globale.
Dreptul internaţional public acţionează ca un factor de
influienţare şi orientare a politicii externe a statelor în direcţia
realizării unor obiective şi valori stabilite în comun de acestea prin
principiile şi normele de drept internaţional.
Politica externă trebuie să fie formulată şi realizată în deplină
concordanţă cu principiile şi normele dreptului internaţional, care
exercită un rol de limitare a acţiunii în plan extern a statelor, prin
aceasta politica externă încetînd să mai fie la discreţia guvernelor,
care nu mai pot face abstracţie de normele dreptului internaţional.
Dezvoltarea politică, economică şi socială a societăţii umane,
constituirea de state centralizate au pus la bază problema existenţei
unor reguli care să guverneze relaţiile dintre state, să stabilească
bazele politice şi juridice ale relaţiilor dintre ele în diverse domenii şi
limitele în care acestea pot acţiona în raporturile reciproce.
Tezele de doctorat elaborate la interferenţa specialităţii „Drept
internaţional public” cu specialităţile adiacente enumerate mai sus,
pot fi prezentate spre susţinere la două specialităţi cu condiţia
includerii în componenţa consiliului specializat a specialiştilor
respectivi.
Planul tematic pentru examenul de admitere la doctorat:
7
1.Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale dreptului
internaţional public.
2.Izvoarele dreptului internaţional public.
3.Subiectele dreptului internaţional.
4.Principule fundamentale ale dreptului internaţional.
5.Tratatul internaţional.
6.Teritoriul în dreptul internaţional.
7.Populaţia în dreptul internaţional.
8.Drepturile fundamentale ale omului.
9.Dreptul diplomatic.
10. Dreptul consular.
11. Zone cu regimuri juridice internaţuionale speciale.
12. Dreptul spaţial.
13. Dreptul aerian.
14. Dreptul mării.
15. Protecţia mediului înconjurător.
16. Reglementarea diferendelor internaţionale prin mijloace
paşnice.
17. Organizatiile internaţionale.
18. Răspunderea statelor în dreptul internaţional.
Tema 1. Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale dreptului

internaţional public
Fundarnentul dreptului internaţional. Obiectul şi izvoarele
dreptului internaţional. Deosebirile dintre dreptul internaţonal şi
dreptul intern: privind obiectul de reglementare, modul de elaborare a
normelor, subiectele de drept, sistemul de aplicare şi sancţionare a
normelor. Raportul dintre dreptul internaţional şi dreptul intern.
Tema 2. Izvoarele dreptului internaţional
Conceptul de izvor al dreptului internaţional. Izvoarele
materiale şi izvoarele formale. Cutuma ca prim izvor al dreptului
internaţional. Tratatul - izvorul principal al dreptului internaţional.
Principiile generale de drept, hotărîrile instanţelor judiciare şi
arbitrare internaţionale, actele unilaterale ale statelor, actele de
constituire a unor organizaţii internaţionale, doctrina celor mai
calificaţi specialişti de drept internaţional, legislaţia naţională a
statelor ca izvoare a dreptului internaţional.
8
Tema 3. Subiectele dreptului internaţional.
Noţiune şi categorii: statul - subiect principal al dreptului
internaţional, naţiunile care luptă pentru eliberare, organizaţiile
internaţionale, Vaticanul, statutul individului în dreptul internaţional.
Recunoaşterea statelor. Recunoaşterea guvernelor. Succesiunea
statelor.
Tema 4. Principiie fundamentale ale dreptului internaţional
Evoluţia şi îsemnătatea lor: principiul suveranităţii; principiul
egalităţii în drepturi a popoarelor şi al dreptului de a dispune de ele
însele; nearnestecului în treburile interne; nerecurgerii la forţă şi la
ameninţarea cu forţa; soluţionării paşnice a diferendelor
internaţionale.
Tema 5. Tratatul internaţional
Noţiune de tratat. Convenţia de la Viena cu privire la dreptul
tratatelor din 1969. Denumirea tratatelor. Clasificarea tratatelor în
funcţie de anumite criterii. Elementele tratatului internaţional.
Încheierea tratatelor. Fazele încheierii tratatelor. Rezervele la tratate.
Aplicarea tratatelor. Aplicarea teritorială a tratatelor. Forţa obligatorie
a tratatelor în dreptul intern. Aplicarea tratatelor în timp.
Neretroactivitatea tratatelor. Încetarea tratatelor. Nulitatea tratatelor.
Tema 6. Teritoriul în dreptul internaţional.
Natura juridică, elementele componente ale teritoriului de stat.
Frontiera de stat. Apele interioare. Apele teritoriale. Problema
modificărilor teritoriale. Transferul de teritoriu. Fuziunea sau
dezmembrarea unor state. Cucerirea sau anexiunea de teritorii.
Regimul juridic al fluviilor internaţionale. Fluvii succesive şi fluvii
contigue. Principiul libertăţii de navigaţie pe fluviile internaţionale.
Utilizarea fluviilor internaţionale în alte scopuri decît navigaţia.
Tema 7. Populaţia în dreptul internaţional
Cetăţenia - aspecte de drept internaţional. Dubla cetăţenie.
Apatridia. Refugiaţii şi persoanele strămutate. Cetăţenia Republicii
Moldova. Regimul juridic al străinilor. Dreptul de azil.
Tema 8. Drepturile fundamentale ale omului
Reglementări privind drepturile fundamentale ale omului.
Orientări de bază. Drepturile persoanelor care fac parte din
minorităţi. Constituţia Republicii Moldova şi drepturile omului.
9
Tema 9. Dreptul diplomatic
Definiţie şi categorii. Caracteristicile diplomaţiei. Organele
statului pentru relaţiile internaţionale. Organele statale interne cu
activitate diplomatică a Republicii Moldova. Organele externe pentru
relaţiile internaţionale. Misiunile diplomatice ale Republicii
Moldova. Funcţiile misiunii diplomatice. Imunităţile şi privilegiile
diplomatice. Noţiunea şi natura imunităţilor şi privilegiilor
diplomatice.
Tema 10. Dreptul consular
Definiţie şi categorii. Posturile consulare. Funcţiile consulare.
Patenta consulară. Execuaturul. Imunităţi, inviolabilităţi, privilegii şi
facilităţi consulare.
Tema 11. Zone cu regimuri juridice internaţionale speciale
Zone demilitarizate. Zone neutralizate. Zone denuclearizate.
Zone polare. Regimul juridic al Arcticii. Regimul juridic al
Antarcticii. Regimul juridic al mării teritoriale. Platoul continental.
Zona contiguă. Zona economică exclusivă. Marea liberă. Zone
maritime cu regim special. Mări, strîmtori şi canale. Strîmtorile Mării
Negre. Canalurile internaţionale. Fluvule internaţionale. Regimul
navigaţiei pe Dunăre.
Tema 12. Dreptul spaţial
Definiţia, subiectele şi izvoarele dreptului internaţional cosmic.
Principiile de bază ale dreptului internaţional cosmic. Statutul
astronauţilor, salvarea şi reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor
lansate în spaţiul cosmic. Răspunderea internaţională pentru daune
cauzate de obiecte lansate în spaţiul cosmic. Regimul juridic al
corpurilor cereşti. Principiile privind teledetecţia prin sateliţi.
Organizaţiile internaţionale şi dreptul internaţional cosmic. Dreptul
naţional privind spaţiul cosmic.
Tema 13. Dreptul aerian
Definiţia, subiectele şi izvoarele dreptului internaţional aerian.
Principiile dreptului internaţional aerian. Naţionalitatea aeronavelor
şi înmatricularea lor. Reprimarea actelor ilicite îndreptate contra
securităţi aviaţei civile. Organizaţiile internaţionale în domeniul
aviaţiei civile.
Tema 14. Dreptul mării
Formarea principiilor şi concepţiilor dreptului mării. Regimul
juridic al mării teritoriale. Zone maritime asupra cărora statele au
10
drepturi suverane. Zone maritimenesupuse suveranităţi sau
drepturilor suverane ale statelor. Regimul de navigaţie în strîmtorile
internaţionale şi canalele matitime internaţionale .
Tema 15. Protecţia mediului înconjurător
Obiectul dreptului internaţional al mediului. Izvoarele dreptului
internaţional al mediului. Principiile dreptului internaţional al
mediului. Răspunderea internaţională pentru daunele aduse mediului.
Regimul juridic privind transportul deşeurilor. Regimul juridic al
poluării transfrontaliere. Protecţia mediului în activitatea de
exploatare a atmosferei şi cosmosului. Cooperarea internaţională în
domeniul protecţiei mediului.
Tema 16. Reglementarea diferendelor internaţionale prin
mijloace paşnice
Aspecte generale. Categorii de mijloace paşnice: negocierea;
bunele oficii; medierea; ancheta; concilierea; arbitrajul; jurisdicţia
internaţională. Rezolvarea diferendelor în cadrul organizaţiilor
internaţionale.
Tema 17. Organizaţile internaţionale
Evoluţie istorică şi trăsături fundamentale. Definiţie. O.N.U. -
organizaţie cu vocaţie universală. Instituţiile specializate. Organizaţii
regionale. Organizaţii economice. Organizaţia internatională a
Poliţiei Criminale.
Tema 18. Răspunderea statelor în dreptul internaţional
Răspunderea internaţională a statelor. Răspunderea
internaţională a persoanelor. Crime contra păcii şi securităţii omenirii
şi crimele de război. Fapte ilicite pedepsite penal potrivit normelor
dreptului internaţional.
Bibliografia selectivă:
1. Andronovici, Constantin, Drept internaţional public, ed.
«Graphix», Iaşi, 1993.
2. Anghel, Ion, M., Dreptul diplomatic şi consular, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 1996.
3. Anghel, lon M.; Anghel, Viorel I., Răspunderea în Dreptul
Internaţiona, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 1998.
4. Arhiliuc, Victoria, Diplomaţia preventivă şi securitatea colectivă a
stetelor, Tipografia “Reclama”, Chişinău, 1999.
5. Balan, Oleg; Serbenco, Eduard, Drept internaţional public, Vol. I,
Chişinău, Tipografia „Reclama”, 2001.
11
6. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol. II,
Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
7. Benadava, Santiago, Derecho Internacional Publico, 6-a edicion,
Editorial Juridica ConoSur, Santiago de Chile, 1999.
8. Beniuc, V., Rusnac, Gh., Conceptele şi noţiunile de bază ale
diplomaţiei, Firma editorial-poligrafică “Tipografia Centrală”, Chişinău,
1998.
9. Bonciog, Aurel, Drept diplomatic, Editura "Paideia", Bucureşti,
1997.
10. Bonciog, Aurel, Drept consular, Editura "România de Mâine",
Bucureşti, 2000.
11. Burian, Alexandru, Introducere în practica diplomatică şi
procedura internaţională, Editura “Cartier”, Chişinău, 2000.
12. Burian, Alexandru, Drept diplomatic şi consular, Editura ARC,
Chişinău, 2001,
13. Burian, Alexandru, Drept diplomatic şi consular, Ediţia a II-a,
revăzută şi adăugită, Editura Cuant, Chişinău, 2003.
14. Burian, Alexandru, Subiectele relaţiilor internaţionale
contemporane, – în “Administrarea Publică”, nr.1, 2000, p. 111-128.
15. Burian, Alexandru, Sistemul relaţiilor internaţionale
contemporane, -în „Administrarea Publică”, nr. 3-4, 2000, p. 149-164.
16. Burian, Alexandru, Reglementarea juridică a relaţiilor
diplomatice //”Administrarea Publică”, nr. 3, 2001.
17. Burian, Alexandru, Regimul de drept al spaţiului
cosmic //”Revista Naţională de Drept”, nr. 3, 2002.
18. Burian, Alexandru, Regimul de drept al spaţiului cosmic şi
reglementarea activităţilor spaţiale //”Revista Naţională de Drept”, nr. 6,
2002.
19. Burian, Alexandru, Regimul de drept al spaţiului aerian //
„Revista Naţională de Drept”, nr. 12, 2002, p. 22-26.
20. Closcă, Ionel, Dreptul umanitar şi noua ordine internaţională,
Bucureşti, Editura militară, 1978.
21. Concepţia politicii externe a Republicii Moldova (8 februarie
1995), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995.
22. Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova (5 mai
23. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, în
vigoare din 27 august 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994,
nr.1).
24. Cojocaru, Gheorghe E., Politica Externă a Republicii Moldova,
Studii, Editura „Civitas”, Chişinău, 1999.
12
25. Cuellar, Javier, Perez de, Manual de derecho diplomatico,
Ediciones Peruanas, Lima, 1964..
26. Datcu, Ion, Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei,
Bucureşti, 1991.
27. Diaconu, Ion, Drept internaţional public, Ediţia a II-a revăzută şi
adăugită, Casa de Editură şi Presă "Şansa" SRL, Bucureşti, 1995.
28. Dicţionar de drept internaţional public, ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
29. Dicţionar diplomatic, Editura Politică, Bucureşti, 1979.
30. Dicţionar politic, Editura Politică, Bucureşti, 1975.
31. Dictionnaire de la terminologie du droit international, Sirey,
Paris, 1960.
32. Doctrina militară a Republicii Moldova (6 iunie 1995),
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995.
33. Drept Internaţional public, Ed. a 3-a (rev. şi adăug.). Red.-
coord.: A. BURIAN. - Ch.: S. n., 2009 (Tipogr. “Elena-V.I.” SRL). – 650 p.
35. Duculescu, Victor; Ecobescu, Nicolae, Drept internaţional public,
ed. «Hiperion», Bucureşti, 1993.
36. Feltham, R.G., Introducere în dreptul şi practica diplomaţiei,
Editura ALL, Bucureşti, 1996.
37. Geamanu, Grigore, Drept Internaţional comtemporan, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1965.
38. Geamanu, Grigore, Drept Internaţional public, Vol. 1, Editura
40. Glaser, Edwin, Rezervele la tratatele internaţionale, ed.
Academiei, Bucureşti, 1971.
41. Grigoraş, N., Din istoria diplomaţiei moldoveneşti, Publicaţiile
Institutului de istorie naţională "A. D. Xenopol", Iaşi, 1948.
42. Jose, Luis, Leon, El nuevo sistema internacional. Una vision de
Mexico. Secretaria de Relaciones Exteriores, Ricardo Flores Magon,
Mexico, 1999.
43. Kissinger, Henry, Diplomaţia, traducere din limba engleză:
Mircea Ştefancu, Radu Paraschivescu, Editura ALL, Bucureşti, 1998.
44. Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova //
Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr.12 din 3 noiembrie 1994.
45. Legea cu privire la ieşirea şi întrarea în Republica Moldova //
Monitorul oficial al RepubliciiMoldova, Nr.6. din 26 ianuarie 1995.
13
46. Legea cu privire la cetăţenia Republicii Moldova, adoptată la 5
iunie 1991.
47. Legea cu privire la Curtea Constituţională a Republicii Moldova,
317-XIII din 13.12.1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 8 din
7 februarie 1995.
48. Legea cu privire la serviciul diplomatic al Republicii Moldova,
nr. 761-XV din 27 decembrie 2001, Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr. 20 (905) din 2 februarie 2002.
49. Mazilu, Dumitru, Dreptul mării, ed. Academiei Române,
Bucureşti, 1980.
50. Miga-Beşteliu, Raluca, Drept internaţional. Introducere în drept
internaţional public, ed. «ALL Educaţional», Bucureşti, 1997.
51. Moca, Gheorghe, Drept internaţional public, vol.1, Bucureşti,
1989.
52. Moldova în contextul relaţiilor politice internaţionale. 1387-
1858, Tratate, Chişinău, 1992.
53. Niciu, Marţian, I., Organizaţii internaţionale, ed. «Chemarea»,
Iaşi, 1992.
54. Niciu, Marţian, I., Drept internaţional public, Două volume,
Ediţia a II-a (revizuită şi completată), Editura Fundaţiei "Chemarea",Iaşi,
1995-1996.
55. Ortiz, Eduardo, El estudio de las Relaciones Internacionales,
Fondo de Cultura Economica, Santiago de Chile, 2000.
56. Popescu, Dumitra; Coman, Florian, Drept internaţional public,
ed. «Ministerului de Interne», Bucureşti, 1993.
57. Popescu, Dumitra; Năstase, Adrian, Drept internaţional public,
Ediţie revăzută şi adăugită, Casa de Editură şi Presă "Şansa" SRL,
Bucureşti, 1997.
58. Roman, Alexandru, Istoria diplomaţiei antice, Curs de lecţii,
Chişinău, 1997.
59. Rousseau, Charles, Droit international public, Onzieme edition,
Dalloz, Paris, 1987.
60. Statutul consular al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului Republicii Moldova nr. 368 din 28 martie 2002, Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 50-52, 11 aprilie 2002.
61. Tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte
(1990-1998). 23 de volume, Ediţie oficială, Moldpres, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, Chişinău, 1998-1999.
62. Tredinnick, Felipe, Derecho internacional publico y relaciones
internacionales, Tercera edicion, Editorial "Los amigos del libro", La Paz -
Cochabamba, Bolivia, 1997.
14
63. Блищенко И.П., Дурденевский В.Н., Дипломатическое и
консульское право, Издательство “Международные отношения”,
Москва, 1962.
64. Блищенко И.П., Дипломатическое право, Издание 2-е,
переработанное и дополненное, Москва, 1990.
65. Блищенко И.П., Прецеденты в международном праве,
Москва, 1977.
66. Бланке У., Заграничная служба США, Москва, 1974.
67. Броунли Я., Международное право, (В двух книгах),
Издательство “Прогресс”, Москва, 1977.
68. Буриан А.Д., Введение в дипломатическую практику,
Кишинев, „ARC”, 2001.
69. Буриан А.Д., Теория международных отношений. Курс
лекций, В 2-х т., Кишинев, Изд. Центр Гос. Ун-та, 2003.
70. Виноградов С.В., Международное право и охрана
атмосферы, "Наука". Москва, 1987.
71. Зорин В.А., Основы дипломатической службы, Москва,
1977.
72. Сатоу Э., Руководство по дипломатической практике,
Издательство Института Международных Отношений, Москва, 1961.
73. Хименес де Аречага, Эдуардо, Современное международное
право, Издательство “Прогресс”, Москва, 1983.
74. Действующее международное право, В 3-х томах, Москва,
1996-1997.
75. Дипломатический словарь, В трех томах, Москва, 1984-1986.
76. История дипломатии, В 5 т., Москва, 1959-1979.
77. Курс международного права, В шести томах, Москва, 1967-
1973.
78. Курс международного права, В семи томах, Москва, 1989-
1992.
79. Международное право. Словарь-справочник, Москва,1997.
80. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов,
Москва,1998.
81. Международное космическое право, Москва, 1985.
82. Международное морское право, Москва, 1988.
83. Международное право в документах, Москва, 1982.
Planul tematic pentru examenul de doctorat:
15
1.Dreptul internaţional public şi dezvoltarea sa istorică
1. Consideraţii generale.
2. Apariţia şi evoluţia istorică a dreptului internaţional.
3. Dreptul internaţional public şi societatea internaţională.
4. Republica Moldova în cadrul relaţiilor internaţionale.
2.Noţiunea, trăsăturile, obiectul şi izvoarele dreptului
1. Noţinea de drept internaţional public.
2. Trăsăturile dreptul internaţional public.
3. Obiectul dreptul internaţional public .
4. Deosebirile dintre dreptul internaţional şi dreptul intern.
5. Izvoarele dreptului internaţional.
3.Principiile fundamentale ale dreptului internaţional
public
1. Consideraţii generale.
2. Principiul suveranităţii şi independenţei statelor.
3. Principiul egalităţii în drepturi ale statelor.
4. Dreptul popoarelor de a-şi hotărî singure soarta.
5. Principiul neagrsiunii.
6. Principiul rezolvarii prin mijloace paşniice a diferendelor
internaţionale.
7. Alte principii fundamentale ale dreptul internaţional .
4.Subiectele dreptului internaţional public
1. Noţiune şi categorii.
2. Statul – subiact princial al dreptului internaţional.
3. Drepturile şi obligaţiilefundamentale ale statelor.
4. Neutraliatea statelor şi calitatea lor de subiect al D.I.P.
5. Recunoaşterea statelor şi a guvernelor.
6. Succesiunea .
7. Alte subiacte ale dreptul internaţional
5.Teritoriul de stat în dreptul internaţionalpublic
1. Teritoriul de stat natura juridică şi componenţa.
2. Frontierele de stat şi rtegimul de frontieră.
3. Problema modificărilor teritoriale.
4. Regimul juridic ale fluviilor internaţionale.
5. Regimul juridic al Dunării.
6. Regimul juridic a spaţiului aerian al statelor.
16
6.Probleme privind populaţia în dreptul internaţional
1. Probleme privind populaţia în dreptul internaţional.
Noţiune de
2. populaţie.
3. Cetăţenia – aspecte de drept internaţionale.
4. Apatridia şi bipatridia în dreptul internaţional.
5. Refugiaţii şi persoanele strămutate. Dreptul de azil.
6. Dreptul de protecţie diplomatică a statelor.
7.Zone cu regimuri juridice internaţionale speciale
1. Zone teritoriale cu regimuri speciale,
2. Zone polare.
3. Platoul continental. Zona contiguă. Zona economică
exclusivă.
4. Fluvule internaţionale.
8.Dreptul internaţional cosmic (spaţial)
1. Principiile de bază ale dreptului internaţional cosmic.
2. Statutul astronauţilor, salvarea şi reîntoarcerea lor şi
restituirea obiectelor
3. lansate în spaţiul cosmic.
4. Regimul juridic al corpurilor cereşti. Principiile privind
teledetecţia prin sateliţi.
5. Organizaţiile internaţionale şi dreptul internaţional cosmic.
6. Răspunderea internaţională pentru daune cauzate de
obiecte lansate în spaţiul cosmic.
9.Dreptul internaţional aerian
1. Definiţia, subiectele şi izvoarele dreptului internaţional
aerian.
2. Principiile dreptului internaţional aerian.
3. Naţionalitatea aeronavelor şi înmatricularea lor.
4. Reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţi
aviaţei civile.
5. Organizaţiile internaţionale în domeniul aviaţiei civile.
10. Dreptul internaţional al mării
1. Formarea principiilor şi concepţiilor dreptului mării.
2. Regimul juridic al mării teritoriale.
3. Zone maritime asupra cărora statele au drepturi suverane.
4. Zone maritimenesupuse suveranităţi sau drepturilor
suverane ale statelor.
17
5. Strîmtorile internaţionale şi canalele matitime
internaţionale.
11. Dreptul internaţional al mediului
1. Obiectul şi izvoarele dreptului internaţional al mediului.
2. Principiile dreptului internaţional al mediului.
3. Răspunderea internaţională pentru daunele aduse mediului.
4. Regimul juridic privind transportul deşeurilor.
5. Regimul juridic al poluării transfrontaliere.
6. Protecţia mediului în activitatea de exploatare a atmosferei
şi cosmosului.
7. Cooperarea internaţională în domeniul protecţiei mediului.
12. Dreptul diplomatic
1. Diplomaţia în dreptul diplomaic.
2. Organele statului pentru relaţiile internaţionale .
3. Organele externe ale statului pentru relaţiile internaţionale.
4. Privilegiile şi imunităţile diplomatice.
5. Reprezentarea statelor pe lîngă organizaţile cu caracter
universal.
13. Dreptul consular
1. Definiţie şi categorii ale dreptului consular.
2. Posturile consulare.
3. Funcţiile consulare.
4. Patenta consulară şi Execuaturul consular.
5. Imunităţi, inviolabilităţi, privilegii şi facilităţi consulare.
14. Dreptul internaţional al tratatelor
1. Noţiunea, denumirea tratatelor internaţionale
2. Încheierea tratatelor.
3. Rezervele tratatelor.
4. Aplicarea tratatelor.
5. Încetarea tratatelor.
15. Dreptul organizaţiilor internaţionale
1. Evoluţia istorică, trăsăturile fundamentale şi definiţie.
2. Organizaţia Naţiunilor Unite.
3. Organele principale ale ONU.
4. Instituţiile specializate ale ONU.
5. Organizaţiile internaţionale regionale cu competenţe în
diferite domenii.
16. Dreptul internaţional umanitar
18
1. Evoluţia istorică a dreptului internaţional umanitar.
2. Beligeranţa.
3. Protecţia drepturilor omului în sistemul ONU
4. Sisteme regionale de protecţie a drepturilor omului
17. Dreptul internaţional penal
1. Definiţia şi obiectul de reglementare a dreptului
internaţional penal.
2. Principiile dreptului internaţional penal.
3. Răspunderea penală în contextul răspunderii internaţionale.
4. Crimele contra păcii şi omenirii şi crimele de război.
5. Infracţiuni internaţionale comise de persoane particulare.
6. Jurisdicţia penală internaţională.
18. Dreptul internaţional economic
1. Noţiunea de drept internaţional economic.
2. Sursele dreptului internaţional economic.
3. Ordinea economică internaţională.
4. Acordul general pentru tarife şi comerţ (GATT).
5. Soluţionarea litigiilor şi dreptul procesual internaţional.
19. Soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale
1. Principiul nerecurgerii la ameninţarea cu forţa şi principiul
reglementării paşnice a diferendelor.
2. Mijloacele diplomatice.
3. Mijloacele jurisdicţionale.
4. Soluţionarea paşnică a diferendelor în cadrul organizaţiilor
5. internaţionale.
20. Răspunderea internaţională
1. Fundamentul răspunderii internaţionale.
2. Conduita ilicită – element al răspunderii internaţionale a
statelor.
3. Prejudiciul – element al răspunderii internaţionale.
Tema I. Dreptul internaţional public şi dezvoltarea sa

istorică
1.Consideraţii generale.
Apariţia primelor reguli de drept internaţional, folosirea expresiei
«drept internaţional» în decursul istoriei.
2.Apariţia şi evoluţia istorică a dreptului internaţional.
Dreptul Internaţional Public în perioada antică (China antică, India
19
antică, Egiptul antic, Grecia antică, Roma antică), dezvoltarea
dreptului internaţional în evul mediu (evul mediu timpuriu, perioada
destrămării feudalismului), epoca modernă şi epoca contemporană.
Izvoarele care atestă, din punct de vedere istoric, apariţia regulilor de
drept internaţional. Primele congrese şi conferinţe internaţionale.
Apariţia primelor organizaţii internaţionale.
3.Dreptul internaţional public şi societatea internaţională.
Statul, naţiunile care luptă pentru eliberare şi formarea statului său
propriu şi organizaţiile internaţionale ca elemente ale societăţii
internaţionale. Caracteristicile societăţii internaţionale. Interacţiunea
dintre dreptul internaţional şi societatea internaţională.
4.Republica Moldova în cadrul relaţiilor internaţionale.
Proclamarea independenţei şi suveranităţii Republicii. Republica
Moldova - membru a ONU şi OSCE. Recunoaşterea de către statele
lumii şi deschiderea ambasadelor în RMoldova. Republica Moldova -
membru a CSI.
Bibliografie selectivă:
1. Drept Internaţional public, Ed. a 3-a (rev. şi adăug.). Red.-coord.:
A. BURIAN. - Ch.: S. n., 2009 (Tipogr. “Elena-V.I.” SRL). – 650 p.
3. Dumitra Popescu, Florian Coman «Drept internaţional public», ed.
«Ministerului de Interne», Bucureşti, 1993, p.9, 10, 14, 16-19.
4. Prof. univ. dr. Marţian Niciu «Drept internaţional public», ed.
«Chemarea», Iaşi 1993, p. 5-9.
5. Dumitra Popescu, Adrian Năstase «Drept internaţional public», ed.
«Şansa», Bucureşti, 1997, p. 13-33.
6. Международное право, Отв. ред. Ю.М.Колосов, Москва,1998.
7. Курс международного права, В семи томах, Москва, 1989-1992.
Tema II: Noţiunea, trăsăturile, obiectul şi izvoarele

dreptului internaţional public
1.Noţiunea de drept internaţional public.
Divizarea dreptului internaţional în public şi privat. Primele definiţii
ale dreptului internaţional. Definiţia dreptului internaţional
contemporan. Precizarea elementelor esenţiale necesare în definirea
dreptului internaţional. Definirea şi clasificarea normelor dreptului
internaţional.
20
2.Trăsăturile dreptului internaţional public.
Crearea dreptului internaţional public pe baza acordului de voinţă a
statelor. Caracterul coordonator al dreptului internaţional, caracterul
consensual. Conţinutul relaţiilor ce le reglementează şi modul cum
sînt aduse la îndeplinire.
3.Obiectul dreptului internaţional.
Obiectul de studiu al disciplinei drept internaţional public. Relaţiile
dintre state ca obiect al dreptului internaţional. Relaţiile dintre state şi
alte subiecte ale dreptului internaţional ca obiect de studiu.
4.Deosebirile dintre dreptul internaţional şi dreptul intern.
Deosebiri privind obiectul de reglementare. Deosebiri privind modul
de elaborare a normelor, deosebiri privind subiectele de drept,
deosebiri privind sistemul de aplicare şi sancţionare a normelor.
Raporturile dintre dreptul internaţional şi dreptul intern.
5.Izvoarele dreptului internaţional. Conceptul de izvor al
dreptului internaţional. Izvoarele materiale şi izvoarele formale.
Cutuma ca prim izvor al dreptului internaţional. Tratatul - izvorul
principal al dreptului internaţional. Principiile generale de drept,
hotărîrile instanţelor judiciare şi arbitrare internaţionale, actele
unilaterale ale statelor, actele de constituire a unor organizaţii
internaţionale, doctrina celor mai calificaţi specialişti de drept
internaţional, legislaţia naţională a statelor ca izvoare a dreptului
internaţional.
3. Constantin Andronovici «Drept internaţional public», ed.
«Graphix», Iaşi, 1993, p. 37-45, 53-64.
4. Victor Duculescu, Nicolae Ecobescu «Drept internaţional public»,
ed. «Hiperion», Bucureşti, 1993, p. 11-15, 49-60.
5. Dr. Ion Diaconu «Curs de drept internaţional public», ed. «Şansa»,
Bucureşti 1993, p. 7-18, 45-60.
6. Prof. univ., dr. Marţian Niciu «Drept internaţional public», ed.
«Chemarea», Iaşi, 1993, p. 9-16, 21-56.
7. Prof. univ., dr. Dumitra Popescu, lect. univ. Florian Coman «Drept
internaţional public», ed. «Ministerului de Interne», Bucureşti, 1993, p.27-
33, 42-53.
21
9. Raluca Miga-Beşteliu «Drept internaţional, introducere în drept
internaţional public», ed. «ALL Educaţional», Bucureşti, 1997, p. 1-9, 17-
20, 43-53.
Москва,1998.
Tema III: Principiile fundamentale ale dreptului

1.Consideraţii generale.
Evoluţia şi însemnătatea principiilor. Încercarea de codificare a
principiilor. Trăsăturile caracteristice ale principiilor. Interdependenţa
dintre principiile fundamentale. Actele internaţionale prin care au fost
dezvoltate şi completate principiile fundamentale.
2.Principiul suveranităţii şi independenţei statelor.
Suveranitatea - atribut esenţial al statului. Trăsăturile suveranităţii,
exclusivitatea, caracter original şi plenar, indivizibilitate şi
inalienabilitate. Respectarea integrităţii teritoriale a statelor ca drept
ce decurge din acest principiu. Obligaţiile ce decurg din principiul
respectiv.
3.Principiul egalităţii în drepturi al statelor.
Egalitatea de capacitate juridică a statelor de a dobîndi drepturi şi de
a-şi asuma obligaţii internaţionale, egalitatea statelor în ce priveşte
statutul lor juridic în relaţiile internaţionale, participarea statelor în
condiţii de egalitate la crearea dreptului internaţional, la conferinţe
internaţionale şi la organizaţiile internaţionale, participarea în condiţii
de egalitate la soluţionarea problemelor internaţionale.
4.Dreptul popoarelor de a-şi hotărî singure soarta.
Dreptul la autodeterminare şi consacrarea acestuia de carta ONU.
Subiectele dreptului la autodeterminare. Drepturile care le implică
acest principiu (dreptul popoarelor asuprite de a se constitui în stat
propriu şi independent, dreptul popoarelor asuprite de a lupta
împotriva dominaţiei străine, dreptul de a stabili relaţii oficiale cu
statele şi organizaţiile internaţionale, dreptul de a-şi alege în mod
liber sistemul lor politic, economic şi social, dreptul popoarelor la
libera exploatare a bogăţiilor şi resurselor naturale proprii).
5.Principiul neagresiunii
Pactul Briand-Kellogg din 1928, care obligă statele să renunţe la
22
război ca instrument de politică naţională în relaţiile lor reciproce.
Conţinutul juridic al acestui principiu. Cazurile de folosire legitimă a
forţei în relaţiile internaţionale (dreptul statelor la autoapărare,
dreptul Consiliului de Securitate a ONU de a aplica măsuri de
constrîngere împotriva unui stat vinovat, folosirea forţei de către
popoarele care luptă împotriva dominaţiei străine).
6.Principiul rezolvării prin mijloace paşnice a diferendelor
internaţionale.
Interdependenţa dintre acest principiu şi principiul neagresiunii.
Consacrarea acestui principiu în Carta ONU şi Actul final de la
Helsinkhi. Dreptul statelor de a-şi alege liber mijloacele de rezolvare
a diferendelor internaţionale. Importanţa soluţionării paşnice a
diferendelor internaţionale.
7.Alte principii fundamentale ale dreptului internaţional.
Principiul neintervenţiei, regulile de aplicare a acestui principiu,
restricţiile pentru statele terţe, importanţa acestui principiu. Principiul
cooperării internaţionale, principiul îndeplinirii cu bună credinţă a
obligaţiilor internaţionale (pacta sunt servanda), principiul bunei
vecinătăţi, principiul dezarmării.
3. Dr. Ion Diaconu «Curs de drept internaţional public», ed. «Şansa»,
Bucureşti 1993, p. 273-283.
4. Victor Duculescu, Nicolae Ecobescu «Drept internaţional public»,
ed. «Hiperion», Bucureşti, 1993, p. 143-172.
5. Constantin Andronovici «Drept internaţional public», ed.
«Graphix», Iaşi, 1993, p. 71-108.
6. Prof. univ. dr. Marţian Niciu «Drept internaţional public», ed.
«Chemarea», Iaşi, 1993, p. 62-84.
8. Carta Naţiunilor Unite, art. 33-38.
23
Tema IV: Subiectele dreptului internaţional public
1.Noţiune şi categorii.
Noţiunea de subiect de drept internaţional. Concepţiile cu privire la
subiectele dreptului internaţional. Condiţiile care trebuie să le
întrunească o entitate, pentru a deveni subiect de drept internaţional.
Enumerarea categoriilor subiectelor de drept internaţional.
2.Statul - subiect principal al dreptului internaţional.
Personalitatea internaţională a statului. Statul - subiect universal.
Definiţia statului. Suveranitatea de stat şi independenţa. Elementele
constitutive ale statului. Diversele tipuri de stat şi formele de asociere
statală.
3.Drepturile şi obligaţiile fundamentale ale statelor.
Apariţia şi evoluţia conceptului. Documentele internaţionale care
definesc drepturile şi îndatoririle fundamentale ale statelor.
Conţinutul drepturilor şi îndatoririlor fundamentale ale statelor.
Dreptul la existenţă, dreptul la suveranitate şi independenţă, dreptul
la pace şi securitate, dreptul la dezvoltare, dreptul la integritate
teritorială şi la autoapărare, dreptul la resursele naturale, etc.
Obligaţia respectării personalităţii statelor, respectarea suveranităţii şi
independenţei, nerecurgerea la forţă sau ameninţarea cu forţa,
reglementarea paşnică a diferendelor, respectarea integrităţii
teritoriale, neamestecul în treburile interne etc.
4.Neutralitatea statelor şi calitatea lor de subiect al DIP.
Evoluţia noţiunii de neutralitate. Neutralitatea temporară şi
permanentă. Căile de instituire a regimului de neutralitate. Obligaţiile
statului permanent neutru. Drepturile statului permanent neutru.
Statele cu statut de neutralitate permanenţă.
5.Recunoaşterea statelor şi a guvernelor.
Consideraţii generale. Evenimentele în urma cărora apare necesitatea
recunoaşterii noilor state. Recunoaşterea de jure şi recunoaşterea
colectivă.
6.Succesiunea statelor în DIP.
Consideraţii introductive. Noţiunea de succesiune. Reguli aplicabile
succesiunii statelor. Obiectul succesiunii. Succesiunea la tratate,
succesiunea la organizaţiile internaţionale, succesiunea la
răspunderea internaţională. Raporturile dintre statul succesor şi statul
predecesor. Succesiunea la bunurile de stat şi la datorii.
7.Alte subiecte ale dreptului internaţional.
24
a. Organizaţiile internaţionale ca subiect al dreptului
internaţional. Definiţia, elementele constitutive. Dobîndirea calităţii
de membru al organizaţiei internaţionale.
b. Popoarele şi mişcările de eliberare naţională. Statutul
mişcărilor de eliberare naţională.
c. Vaticanul - subiect de drept internaţional.
d. Problema individului în dreptul internaţional.
3. Dr. Ion Diaconu, «Curs de drept internaţional public», ed.
«Şansa»», Bucureşti, 1993, p.72-102.
4. Constantin Andronovici, «Drept internaţional public», ed.
«Graphix», Iaşi, 1993, p.112-141.
5. Prof. univ. dr. Marţian Niciu, «Drept internaţional public», vol.1,
ed. «Chemarea», Iaşi, 1993, p.86-114.
6. Dumitra Popescu, Andrian Năstase, «Drept internaţional public»,
Bucureşti, 1993, p.27-33, 42-53.
7. Raluca Miga-Besteliu, «Drept internaţional, introducere în dreptul
internaţional public», ed. «ALL», Bucureşti, 1997, p.83-141.
8. Prof. univ., dr. Marţian I.Niciu, «Organizaţii internaţionale», ed.
«Chemarea», Iaşi, 1992.
enciclopedică, Bucureşti, 1982.
Москва,1998.
Tema V. Teritoriul de stat în dreptul internaţional

1.Teritoriul de stat, natura juridică şi componenţa.
Noţiunea de teritoriu de stat şi caracteristicile moderne ale acestuia.
Teoriile formulate de-a lungul timpului cu privire la natura juridică a
teritoriului de stat. Spaţiul terestru, spaţiul acvatic şi spaţiul aerian ca
părţi componente ale teritoriului de stat.
2.Frontierele de stat şi regimul de frontieră.
Definiţia frontierei de stat. Evoluţia conceptului de frontieră.
Clasificarea frontierelor în naturale, geometrice şi astronomice.
Clasificarea frontierelor din punct de vedere al componentelor
25
teritoriului. Stabilirea frontierelor. Regimul juridic al frontierei de stat
al RMoldova.
3.Problema modificărilor teritoriale.
Istoricul problemei respective. Modalităţile de modificare a
teritoriului admise de dreptul internaţional. Transferul de teritoriu.
Fuziunea sau dezmembrarea unor state. Cucerirea sau anexiunea de
teritorii.
4.Regimul juridic al fluviilor internaţionale.
Definiţia fluviilor internaţionale. Fluvii succesive şi fluvii contigue.
Principiul libertăţii de navigaţie pe fluviile internaţionale. Utilizarea
fluviilor internaţionale în alte scopuri decît navigaţia.
5.Regimul juridic al Dunării.
Istoricul regimului de navigaţie pe Dunăre. Convenţia de la Belgrad
din 1948. Comisia Dunării cu sediul la Budapesta. Utilizarea apelor
Dunării în scopuri economice, altele decît navigaţia.
6.Regimul juridic al spaţiului aerian al statelor.
Teoriile referitoare la regimul juridic al spaţiului aerian. Convenţia
internaţională asupra navigaţiei aeriene, de la Paris din 1919. Dreptul
de survol al aeronavelor străine prin spaţiul aerian al statelor, dreptul
de escală, dreptul de a debarca pasagerii, dreptul de a îmbarca
pasageri, corespondenţă şi mărfuri, Convenţia de la Chicago din
1944.
3. Dumitra Popescu, Florian Coman, «Drept internaţional public»,
ed. MI, Bucureşti, 1993, p.95-109.
4. Nicolae Ecobescu, Victor Duculescu, «Drept internaţional
public», ed. «Hyperion», Bucureşti, 1993, p.214-221, 236-250.
5. Dr. Ion Diaconu, «Curs de drept internaţional public», ed.
«Şansa», Bucureşti, 1993, p.119-149.
«Graphix», Iaşi, 1993, p.197-207, 224-230.
7. Prof. univ. dr. Marţian Niciu, «Drept internaţional public», ed.
«Chemarea», Iaşi, 1993, p.93-106.
26
ed. «Şansa», Bucureşti, 1997.
9. Raluca Miga-Beşteliu, «Drept internaţional public. Introducere în
dreptul internaţional public», ed. «ALL», Bucureşti, 1997, p.205-220, 248-
252.
10. Dicţionar de drept internaţional public, coordonator: dr. Ionel
Cloşcă, ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982.
Москва,1998.
12. Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova. Monitorul
oficial al R.Moldova Nr.12 din 3 noiembrie 1994.
Tema VI. Probleme privind populaţia în dreptul

1.Probleme privind populaţia în dreptul internaţional.
Noţiune de populaţie. Populaţia ca element material al existenţei
statului. Reglementarea statutului juridic al populaţiei pe plan intern.
Necesitatea colaborării internaţionale în problema drepturilor omului.
2.Cetăţenia - aspecte de drept internaţional.
Cetăţenia exprimă apartenenţa unei persoane la un anumit stat.
Noţiunea de cetăţenie. Dobîndirea cetăţeniei prin naştere conform
celor două principii; jus sanguinis şi jus soli şi dobîndirea cetăţeniei
prin naturalizare. Pierderea cetăţeniei prin renunţare şi prin retragere.
3.Apatridia şi bipatridia în dreptul internaţional.
Ce este apatridia. Reglementările internaţionale în această problemă.
Cauzele apariţiei dublei cetăţenii. Noţiunea de dublă cetăţenie.
Regimurile juridice aplicabile celor două categorii de persoane.
4.Regimul juridic al străinilor. Noţiunea de străin. Formele de
tratament pentru străini. Regimul naţional. Regimul special. Regimul
clauzei naţiunii celei mai favorizate. Regimul mixt. Problema intrării
străinilor pe teritoriul R Moldova. Expulzarea şi extrădarea.
5.Refugiaţii şi persoanele strămutate. Dreptul de azil. Definirea
noţiunii de refugiat. Scurt istoric al apariţiei fenomenului. Statutul
juridic al refugiaţilor. Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi.
Dreptul de azil. Azilul teritorial. Azilul diplomatic, acceptarea
azilului diplomatic. Persoanele strămutate - noţiune.
6.Dreptul de protecţie diplomatică a statelor. Dreptul de
protecţie diplomatică a statelor - manifestarea de suveranitate care
27
are calitatea de cetăţean. Statul are dreptul, dar nu şi obligaţia de
protecţie. Protecţia diplomatică a persoanelor juridice.
3. Dumitra Popescu, Florian Coman, «Drept internaţional public», ed.
MI, Bucureşti, 1993, p.79-93.
4. Dr. Constantin Andronovici, «Drept internaţional public», ed.
«Graphix», Iaşi, 1993, p.163-173.
«Chemarea», Iaşi, 1993, p.5-29.
6. Dr. Ion Diaconu, «Curs de drept internaţional public», ed. «Şansa»,
Bucureşti, 1993, p.104-118.
7. Nicolae Ecobescu, Victor Duculescu, «Drept internaţional public»,
ed. «Hyperion», Bucureşti, 1993, p.196-206.
dreptul internaţional public», ed. «ALL. Educaţional», Bucureşti, 1997,
p.147-165.
ed. «Şansa», Bucureşti, 1997, p.110-148.
10. Dr. Florian Coman, «Clauza naţiunii cele mai favorizate», ed.
«Scorpio 78», Bucureşti, 1998.
Москва,1998.
12. Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova. Monitorul
oficial al R.Moldova Nr.12 din 3 noiembrie 1994.
13. Legea cu privirea la ieşirea şi întrarea în Republica Moldova.
Monitorul oficial al R.Moldova. Nr.6. din 26 ianuarie 1995.
14. Legea cu privirea la cetăţenia Republicii Moldova, adoptată la 5
iunie 1991.
Tema VII. Zone cu regimuri juridice internaţionale speciale

1.Zone teritoriale cu regimuri speciale.
a. Ce prezintă regimul de demilitarizare? Istoricul
demilitarizării. Exemple de demilitarizare a unor spaţii.
Demilitarizarea totală. Demilitarizarea limitată.
b. Zone neutralizate. Regimul de neutralizare. Neutralizarea
permanentă. Neutralizarea temporară. Istoricul apariţiei regimului de
28
neutralizare. Exemple de neutralizare. Obligaţia statelor din zonele
neutralizate.
c. Zone denuclearizate. Căile de instituire a unui astfel de
regim juridic. Principii privind zona denuclearizată. Principii
aplicabile statelor din zona denuclearizată. Principii aplicabile
statelor din afara zonei denuclearizate. Exemple de zone
denuclearizate.
2.Zone polare.
a. Regimul juridic al Arcticii. Teoria lui V.Lakhtin cu privire
la delimitarea zonelor polare.
b. Regimul juridic al Antarcticii. Tratatul de la Washington
asupra Antarcticii din 1959. Garantarea libertăţii cercetărilor
ştiinţifice. Denuclearizarea şi demilitarizarea Antarcticii. Protocolul
asupra protecţiei mediului de la Madrid din 1991.
3.Platoul continental. Zona contiguă. Zona economică
exclusivă.
a. Noţiune de platou continental. Regimul juridic al platoului
continental. Consacrarea platoului continental în convenţiile
internaţionale. Noţiunea platoului continental din punct de vedere
geologic. Noţiunea platoului continental din punct de vedere juridic.
Drepturile statului riveran asupra platoului continental. Regimul
insulelor.
b. Zona contiguă. Noţiune şi delimitare. Istoricul apariţiei
zonei contigue. Dreptul statului riveran în zona contiguă. Regimul
juridic al zonei contigue. Limitele zonei contigue.
c. Zona economică excusivă. Consacrarea acesteia pentru
prima dată de Convenţia din 1982. Noţiune şi delimitare. Regimul
juridic. Natura drepturilor statului riveran. Drepturile, jurisdicţia şi
obligaţiile statului riveran. Drepturile şi obligaţiile celorlalte state.
Conservarea resurselor biologice. Delimitarea zonei economice între
două state limitrofe sau situate faţă în faţă.
4.Fluvule internaţionale.
Navigaţia pe fluviile internaţionale. Regimul juridic al fluviilor
internaţionale. Evoluţia regimului juridic al Dunării.
29
MI, Bucureşti, 1993, p.111-123.
«Chemarea», vol.2, Iaşi, 1993, p.129-149.
5. Nicolae Ecobescu, Victor Duculescu, «Drept internaţional public»,
ed. «Hyperion», vol.1, Bucureşti, 1993, p.259-260.
6. Dr. Constantin Andronovici, «Drept internaţional public», ed.
«Graphix», Iaşi, 1993, p.236-243.
8. Raluca Miga-Beşteliu, «Drept internaţional public. Întroducere în
p.246, 253-259.
Tema VIII. Dreptul internaţional spaţial.

1.Definiţia, subiectele şi izvoarele dreptului internaţional
spaţial.
Apariţia şi dezvoltarea dreptului internaţional al spaţiului cosmic.
Definiţia dreptului internaţional spaţial. Subiectele dreptului
internaţional spaţial. Izvoarele dreptului internaţional spaţial. Tratatul
cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în materia
de exploatare şi utilizare a spaţiului cosmic, inclusiv al Lunei şi
celelaltor corpuri cereşti, din 27 ianuarie 1967.
2.Principiile de bază ale dreptului internaţional cosmic.
Principiul folosirii cosmosului (a spaţiului cosmic şi a corpurilor
cereşti) exclusiv în scopuri paşnice. Principiul explorării şi folosirii
cosmosului spre binele şi în interesul tuturor ţărilor, al întregii
omeniri. Principiul libertăţii de explorare şi folosire a cosmosului (a
spaţiului cosmic şi a corpurilor cereşti) de către toate statele
(principiul libertăţii cosmosului). Principiul neadmiterii apropriaţiunii
cosmosului. Principiul păstrării jurisdicţiei şi proprietăţii statului de
lansare asupra obiectelor cosmice şi a echipajelor lor. Principiul
cooperării internaţionale în activitatea cosmică,. Principiul
interzicerii contaminării cosmosului şi de a produce schimbări nocive
30
în mediul terestru. Principiul considerării astronauţilor ca trimişi ai
omenirii..
3.Statutul astronauţilor, salvarea şi reîntoarcerea lor şi
restituirea obiectelor lansate în spaţiul cosmic.
Acordul cu privire la salvarea astronauţilor din 1968. Oobligaţia de
informare a statului de lansare şi a Secretariatului general al O.N.U.
despre echipajul aflat în pericol. Salvarea astronauţilor şi
reîntoarcerea lor la statul de lansare.. Oobligaţia statelor de a asigura
reîntoarcerea astronauţilor la statul de lansare. Restituirea obiectelor
spaţiale.
4.Regimul juridic al corpurilor cereşti. Principiile privind
teledetecţia prin sateliţi.
Acordul cu privire la activitatea pe Lună şi celelalte corpuri cereşti
din 1979. Statutul de denuclearizare a Lumi şi a celorlalte corpuri
cereşti. Activitatea spaţială a statelor pe corpurile cereşti. Explorarea
şi folosirea resurselor naturale ale corpurilor cereşti. Principiile
privind teledetecţia, adoptate de Adunarea Generală a ONU, prin
Rezoluţia nr 14/65 din 11 decembrie 1986.
5.Organizaţiile internaţionale şi dreptul internaţional cosmic.
Organizaţia Internaţională de Telecomunicaţii prin Sateliţi
(INTELSAT). INTERSPUTNIK. Organizaţia Europeană pentru
Sateliţi de Telecomunicaţii (EUTELSAT). Organizaţia Internaţională
pentru Sateliţi Maritimi (INMARSAT). Organizaţia în domeniul
sateliţilor pentru statele arabe (ABABSAT). Agenţia Europeană
Spaţială (ESA). Organizaţia Europeană pentru Exploatarea Sateliţilor
Meteorologici (EUMETSAT),.
6.Răspunderea internaţională pentru daune cauzate de obiecte
lansate în spaţiul cosmic.
Răspunderea obiectivă absolută a statului de lansare pentru daunele
cauzate de obiectul său spaţial. Răspunderea pentru daune cauzate pe
teritoriul altui stat.
3. Alexandru Burian, Regimul de drept al spaţiului cosmic //
”Revista Naţională de Drept”, 2002, nr. 3, p. 30-37.
31
4. Alexandru Burian, Regimul de drept al spaţiului cosmic şi
reglementarea activităţilor spaţiale // ”Revista Naţională de Drept”, 2002, nr.
6, p. 41-47.
5. Alexandru Bolintineanu, Consideraţii asupra regimului juridic al
spaţiului cosmic în lumina principiilor generale ale dreptului internaţional //
„Studii juridice”, Bucureşti, 1959, p. 537-558.
6. Dumitra Popescu, Răspunderea internaţională în domeniul
dreptului extraatmosferic // „Studii de drept românesc”, nr. 3, 1996, p. 217-
224.
7. Marţian I. Niciu, Cucerirea cosmosului şi progresul omenirii,
Cluj-Napoca, Edit. „Dacia”, 1978.
8. Marţian I. Niciu, Introducere în dreptul internaţional spaţial,
Craiova, 1992.
9. Marţian I. Niciu, Drept cosmic, Iaşi, 1994.
10. Constantin Andronovici, Dreptul internaţional şi cosmosul, laşi,
Edit. “Junimea”, 1981.
11. Raluca Miga-Beşteliu, Drept internaţional. Introducere în dreptul
internaţional public, Bucureşti, ALL, 1997.
12. Zhukov G., Kolosov Y., International Space Law, Praeger Publ.,
New York, 1984.
13. Ferrer M.A., Derecho Espacial, Plus Ultra, Buenos Aires, 1976.
14. Международное космическое право. Учебник./Отв. ред. А.С.
Пирадов, Москва, «Международные отношения», 1985.
15. Международное космическое право. Учебник./Отв. ред. Г.П.
Жуков. - Москва, «Международные отношения», 1999.
16. Буриан А.Д., Международно-правовые аспекты борьбы
Советского Союза против гонки вооружений в космическом
пространстве // Автореферат дисс. канд. юрид. наук. - Москва, ИГПАН,
1987.
17. Буриан А., Барбу В., Правовой статус международной
космической станции // «Закон и жизнь», 2002, № 4.
18. Буриан А., Барбу В., Европейское космическое Агенство:
цели, функции, правовой статус // «Закон и жизнь», 2002, № 8.
Tema IX. Dreptul internaţional aerian

1.Definiţia, subiectele şi izvoarele dreptului internaţional
aerian.
Definiţia dreptului internaţional aerian. Subiectele dreptului
internaţional aerian. Izvoarele dreptului internaţional aerian.
2.Principiile dreptului internaţional aerian.
Principiul suveranităţii complete şi exclusive a statelor în spaţiul său
32
aerian. Principiul libertăţii zborurilor aeronavelor în spaţiul aerian
internaţional. Principiul asigurării securităţii zborurilor în aviaţia
civilă internaţională.
3.Naţionalitatea aeronavelor şi înmatricularea lor.
Cerinţele de bază privind înmatricularea aeronavelor. Aeronave civile
care nu efectuează un serviciu de transport pe baze comerciale.
Aeronave civile care efectuează servicii comeciale regulate.
Aeronave civile care efectuează servicii comerciale întâmplătoare.
Aeronave care efectuează servicii de cabotaj. Aeronave de stat.
4.Reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţi aviaţei
civile.
Noţiunea de „act ilicit de amestec în activităţile aviaţiei civile”.
Convenţia de la Tokio referitoare la infracţiuni şi alte acte săvîrşite la
bordul aeronavelor din 1963. Convenţia de la Haga pentru reprimarea
capturării ilicite a aeronavelor din 1970. Convenţia de la Monreal
pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securităţi aviaţei
civile din 1971.
5.Organizaţiile internaţionale în domeniul aviaţiei civile.
Organizaţia Aviaţiei Civile Intemaţionale (ICAO). Asociaţia
Internaţională a Transportatorilor Aerieni (IATA). Organizaţia
Internaţională a Aeroporturilor Civile (OIAC). Federaţia
Internaţională a Asociaţiilor Dispecerilor Navigaţiei Aeriene
(FIADNA). Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Piloţilor (FIAP).
Federaţia Internaţională a Astronauticii (FIA). Federaţia
Internaţională a Transportului Aerian Privat (FITAP).
3. Burian, Alexandru, Regimul de drept al spaţiului aerian // ”Revista
Naţională de Drept”, 2002, nr. 12, pag. 22-26.
4. Bolintineanu, Alexandru; Năstase, Adrian; Aurescu, Bogdan, Drept
internaţional contemporan, Bucureşti, Editura ALL BECK, 2000.
5. Cartou, Louis, Droit aeriene, Paris, Presse Universitaires de France,
1963.
adăugită, Casa de editură şi presă “Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1995.
33
Ediţie revăzută şi adăugită, Casa de editură şi presă “Şansa” S.R.L.,
Bucureşti, 1997.
9. Popescu, Dumitra, Forme şi instrumente juridice de cooperare în
aviaţia civilă internaţională, Bucureşti, Edit. Academiei, 1976.
Ediţia a II-a (revizuită şi completată), Editura Fundaţiei „Chemarea”,Iaşi,
1995-1996.
11. Бордунов В.Д., Котов А.И., Малеев Ю.Н., Правовое
регулирование международных полетов гражданских воздушных судов,
Москва, «Наука», 1988.
12. Верещагин А.Н., Международное воздушное право, Москва,
«Международные отношения», 1966.
13. Дежкин В.Н., Правовое регулирование международных
воздушных сообщений, Москва, «Юридическая литература», 1987.
14. Малеев Ю.Н., Международное воздушное право: Вопросы
теории и практики, Москва, «Международные отношения», 1986;
Словарь международного воздушного права, Москва, «Международные
отношения», 1988.
Tema X. Dreptul internaţional al mării

1.Formarea principiilor şi conceptelor dreptului mării.
Evoluţia istorică a normelor şi instituţiilor dreptului mării. Formarea
în decursul istoriei a principilor şi conceptelor dreptului mării.
Conferinţa asupra dreptului mării din 1958 de la Geneva. Apariţia
unor noi instituţii a dreptului mării. Convenţia Naţiunilor Unite
asupra dreptului mării din Jamaica, din 1982.
2.Regimul juridic al mării teritoriale.
a. Consideraţiuni introductive cu privire la regimul juridic al
mării teritoriale. Dreptul statului în marea teritorială. Regimul juridic
al spaţiului aerian de deasupra mării teritoriale, al solului şi
subsolului acestei mări. Lăţimea mării teritoriale, conform convenţiei
din 1958 şi conform convenţiei din 1982.
b. Dreptul de trecere inofensivă. Condiţii care trebuie
îndeplinite ca trecerea să fie inofensivă. Trecerea inofensivă a navelor
comerciale. Trecerea inofensivă a navelor militare prin marea
teritorială. Trecerea inofensivă a navelor cu propulsie nucleară.
34
c. Jurisdicţia statului riveran. Condiţiile de exercitare a
jurisdicţiei statului riveran asupra navelor comerciale în trecerea lor
inofensivă. Jurisdicţia civilă a statului riveran asupra unei persoane
care se află la bordul unei nave în trecere inofensivă.
3.Zone maritime nesupuse suveranităţii sau drepturilor
suverane ale statelor.
a. Marea liberă. Evoluţia istorică. Regimul juridic. Libertăţile
caracteristice mării libere. Gestiunea şi conservarea resurselor
biologice. Prevenirea şi reprimarea unor activităţi ilicite în marea
liberă. Dreptul de vizită şi de urmărire a navelor în marea liberă.
Dreptul de acces al statelor fără litoral la mare. Libertatea de tranzit.
b. Zona internaţională a teritoriilor submarine. Evoluţia
conceptuală. Instituirea unor drepturi preferenţiale. Definirea.
Limitele zonei. Activităţile desfăşurate în zonă.
4.Regimul de navigaţie în strîmtorile internaţionale şi canalele
maritime internaţionale.
Regulile generale referitoare la strîmtorile maritime. Regimul
internaţional al strîmtorilor Gibraltar, Magelan, Bosfor şi Dardanele.
Definiţia de canal maritim internaţional. Istoricul canalelor maritime
internaţionale. Canalul de Suez, Panama şi Kiel. Libertatea de
navigaţie prin canalele internaţionale.
3. Dumitru Mazilu, Dreptul mării, ed. Academiei Române, Bucureşti,
1980.
4. Grigore Geamănu, «Drept internaţional public», ed. Didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1981, p.427-451, 471-480.
«Graphix», Iaşi, 1993, p.221-226, 231-235.
6. Marţian Niciu, «Drept internaţional public», ed. «Chemarea», Iaşi,
1993, p.110-127.
7. Gheorghe Moca, «Drept internaţional public», vol.1, Bucureşti,
1989, p.283-321.
p.218-245.
35
9. Dumitra Popescu, Adrian Nastase, «Drept internaţional public», ed.
«Şansa», Bucureşti, 1997, p.193-216.
Москва,1998.
Tema XI. Dreptul internaţional al mediului

1.Obiectul şi izvoarele dreptului internaţional al mediului.
Obiectul dreptului internaţional al mediului. Izvoarele dreptului
internaţional al mediului. Convenţia privind răspunderea civilă pentru
daune rezultând din exercitarea de activităţi periculoase pentru mediu
(1993). Carta Mondială a Naturii, adoptată la 28 octombrie 1982 de
Adunarea Generală a ONU.
2.Principiile dreptului internaţional al mediului.
Principiul abţinerii statelor în relaţiile internaţionale de la
ameninţarea cu forţa şi folosirea ei împotriva integrităţii teritoriale şi
a independenţei politice a oricărui stat sau în orice alt mod
incompatibil cu scopurile Naţiunilor Unite. Principiul rezolvării pe
cale paşnică a diferendelor dintre state, în aşa fel încât pacea şi
securitatea internaţională, precum şi justiţia să nu fie primejduite.
Obligaţia de a nu interveni în problemele de competenţă internă a
fiecărui stat. Obligaţia statelor de a colabora între ele în conformitate
cu Carta. Pprincipiul egalităţii în drepturi şi dreptul popoarelor de a-
şi hotărî singure soarta. Principiul egalităţii suverane a statelor.
Principiul respectării cu bună-credinţă a obligaţiilor asumate prin
Cartă.
3.Răspunderea internaţională pentru daunele aduse mediului.
Baza juridică a responsabilităţii în dreptul internaţional al mediului.
Regimul juridic general al răspunderii internaţionale pentru daune
ecologice. Regimul juridic privind răspunderea internaţională pentru
daune nucleare. Convenţia asupra responsabilităţii civile în domeniul
energiei nucleare (Convenţiile de la Viena şi de la Paris).
4.Regimul juridic privind transportul deşeurilor.
Reglementări generale privind transportul deşeurilor. Regimul
internaţional al deşeurilor toxice.
5.Regimul juridic al poluării transfrontaliere.
Convenţia de la Geneva de la 13 noiembrie 1979 asupra poluării
36
transfrontiere pe distanţe lungi. Convenţia de la Viena de la 22 martie
1985 privind protecţia stratului de ozon.
6.Protecţia mediului în activitatea de exploatare a atmosferei şi
cosmosului.
Consecinţele activităţii de explorare şi exploatare a spaţiului
extraatmosferic asupra mediului. Reglementări juridice privind
protecţia mediului în activitatea de folosire a Cosmosului.
7.Cooperarea internaţională în domeniul protecţiei mediului.
Convenţia asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în
special ca habitat al păsărilor acvatice. Convenţia asupra comerţului
internaţional cu specii sălbatice ale faunei şi florei ameninţate cu
dispariţie (CITIS). Convenţia asupra conservării speciilor migratoare
aparţinând faunei sălbatice. Convenţia asupra diversităţii biologice.
Convenţii regionale la conservarea vieţii sălbatice şi mediului natural
al Europei.

3. Mircea Duţu, Dreptul internaţional şi comunitar al mediului,
Bucureşti, Editura Economică, 1995.
4. Mircea Duţu, Dreptul Mediului, Tratat, vol. 1-2, Bucureşti, Editura
Economică, 1998.
5. Grigore Geamanu, Drept Internaţional comtemporan, Editura
6. Niciu Marţian I., Drept internaţional public, Două volume, Ediţia a
II-a (revizuită şi completată), Editura Fundaţiei "Chemarea", Iaşi, 1995-
1996.
7. A. Bolintineanu, А. Năstase, В. Aurescu, Drept internaţional
contemporan, Bucureşti, 2000, р. 267-279.
8. Dumitra Popescu, Protecţia mediului înconjurător în dreptul
internaţional, “Studii de drept românesc”, 1992, nr. 2.
9. Dumitra Popescu, Mircea Popescu, Dreptul mediului, Tratate şi
Convenţii internaţionale, vol. I, II, III, Bucureşti, ARTPRINT, 2002.
10. Dumitra Popescu, Adrian Năstase, Drept internaţional public,
Ediţie revăzută şi adăugită, Casa de editură şi presă “Şansa” S.R.L.,
Bucureşti, 1997, р. 366-382.
37
11. Alexandru Burian, Cristina Negru, Carolina Pelipeţchi, Obiectul
Dreptului Internaţional al Mediului // „Funcţionarea Instituţiilor
Democratice în Statul de Drept: Materiale ale Conferinţei teoretico-
ştiinţifice internaţionale, 25-26 ianuarie 2003 (mun. Bălţi)”/ red.şt. Gh.
Costachi, Chişinău, „Tipografia Centrală”, 2003, pag. 384-386.
12. Alexander Kiss, Droit international de l'environment, Paris,
Pedone, 1989.
13. Колбасов О.С., Экология: Политика – право, Москва,
«Наука», 1976.
14. Александр Буриан, Каролина Пелипецкая, Космическая
деятельность и охрана окружающей среды // „Aspecte juridice ale
societăţii civile: realităţi şi perspective: Materiale ale conf. teoretico-
ştinţifice internaţionale, 26-27 februarie 2003” / red. şt. Gh. Costachi. –
Chişinău, F.E.-P. „Tipografia Centrală”, 2003, pag. 312-315.
15. Кристина Негру, К вопросу о международно-правовой
охране атмосферного воздуха // «Закон и жизнь», 2002, № 12, стр. 46-
48.
Tema XII. Dreptul diplomatic

1.Diplomaţia şi dreptul diplomatic.
Originea cuvîntului diplomaţie. Sensurile cuvîntului diplomaţie.
Caracteristicile diplomaţiei. Definirea diplomaţiei. Diplomaţia şi
evoluţia istorică. Dreptul diplomatic ca ramură a dreptului
internaţional. Izvoarele dreptului diplomatic.
2.Organele statului pentru relaţiile internaţionale.
Consideraţii generale. Organele interne ale statelor cu activitate
diplomatică. Şeful statului. Guvernul. Şeful Guvernului. Ministerul
afacerilor externe.
3.Organele externe ale statului pentru relaţiile internaţionale.
Misiunile diplomatice permanente. Misiunile cu caracter temporar.
Definiţia misiunii diplomatice. Clasificarea misiunilor permanente.
Structura misiunilor permanente. Clasificarea personalului misiunii
diplomatice. Funcţiile misiunii diplomatice permanente. Sarcinile
misiunii diplomatice temporare.
4.Privilegiile şi imunităţile diplomatice.
Noţiuni generale. Privilegiile şi imunităţile misiunii diplomatice.
Privilegiile şi imunităţile agenţilor diplomatici şi ale membrilor
familiilor acestora. Privilegiile şi imunităţile personalului tehnic-
administrativ şi de serviciu. Inviolabilitatea sediului misiunii
38
diplomatice. Inviolabilitatea arhivei şi corespondenţei diplomatice.
Durata imunităţilor şi privilegiilor diplomatice.
5.Reprezentarea statelor pe lîngă organizaţiile cu caracter
universal.
Convenţia asupra reprezentării statelor în relaţiile lor cu organizaţiile
internaţionale cu caracter universal, din 14 martie 1975. Obligaţiile
statului faţă de reprezentanţele statelor şi obligaţiile reprezentanţei
faţă de statul gazdă.
5. Dr. Ion M.Anghel, «Dreptul diplomatic şi consular», ed. «Lumina
Lex», Bucureşti, 1996.
6. Aurel Benciog, «Dreptul diplomatic», ed. «Paideia», Bucureşti,
1997.
pedagogică, vol.2, Bucureşti, 1981, p.3-61.
MI, Bucureşti, 1993, p.196-215.
9. Prof. univ. dr. Marţian Niciu, «Drept internaţional public», vol.2,
ed. «Chemarea», Iaşi, 1993, p.152-180.
10. Dumitra Popescu, Adrian Nastase, «Drept internaţional public»,
11. Dicţionar diplomatic, ed. politica, Bucureşti, 1979.
39
Tema XIII. Dreptul consular

1.Definiţie şi categorii ale dreptului consular.
Definiţia dreptului consular. Convenţia de la Havana din 1928 cu
privire la agenţii consulari. Convenţia de la Viena, cu privire la
relaţiile consulare din 1963. Stabilirea relaţiilor consulare şi
înfiinţarea oficiilor consulare. Rangurile consulare. Statutul consular
al Republicii Moldova.
2.Posturile consulare.
Noţiunea de post consular. Înfiinţarea postului consular. Rangul
postului consular. Numirea personalului consular. Funcţionari
consulari de carieră şi funcţionari consulari onorifici.
3.Funcţiile consulare.
Noţiunea de funcţie consulară. Exercitarea funcţiilor consulare.
Autentificarea actelor. Legalizarea semnăturilor. Certificarea datei de
prezentare a actelor de către părţi. Legalizarea de copii de pe
documente. Eliberarea de copii de pe actele notariale întocmite de
misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
4.Patenta consulară şi Execuaturul consular.
Noţiunea de patentă consulară. Eliberarea patentei consulare.
Noţiunea de execuatur consular. Eliberarea execuaturului şi
admiterea la post a funcţionarului consular.
5.Imunităţi, inviolabilităţi, privilegii şi facilităţi consulare.
Înlesniri, privilegii şi imunităţi privind postul consular. Facilităţi,
privilegii şi imunităţi privind funcţionarii consulari de carieră şi
ceilalţi membri ai postului consular. Facilităţile, privilegiile şi
imunităţile aplicabile funcţionarilor consulari onorifici şi posturilor
consulare conduse de ei. Imunitatea de jurisdicţie penală. Imunitatea
de jurisdicţie civilă. Imunitatea de jurisdicţie administrativă..
Imunitatea de depunere a mărturiei. Imunitatea de executare a
hotărîrilor civile. Aplicarea drepturilor, facilităţilor, imunităţilor şi
privilegiilor consulare.
40
3. Aurel Bonciog, Drept consular, Ediţia a II-a, Editura Fundaţiei
„România de Mâine”, Bucureşti, 1998.
4. Ion M. Anghel, Dreptul diplomatic şi consular, Bucureşti, Editura
Lumina LEX, 1995.
5. Alexandru Burian, Introducere în practica diplomatică şi procedura
internaţională, Editura “Cartier”, Chişinău, 2000.
6. Alexandru Burian, Drept diplomatic şi consular, Chişinău, Editura
ARC, 2001.
7. Alexandru Burian, Reglementarea juridică a relaţiilior consulare//
„Administrarea publică”, nr. 1, 2002.
8. Alexandru Burian, Privilegiile şi imunităţile
consulare//”Administrarea publică”, nr. 2, 2002.
9. Alexandru Burian, Acţiunea în spaţiu şi timp a privilegiilor şi
imunităţilor consulare //”Revista Naţională de Drept”, nr. 7, 2002.
10. Marţian I. Niciu, Drept internaţional public, Două volume, Ediţia
a II-a (revizuită şi completată), Editura Fundaţiei "Chemarea",Iaşi, 1995-
1996.
11. Dumitra Popescu şi Adrian Năstase, Drept internaţional public,
Bucureşti, 1997.
12. Буриан А., Введение в дипломатическую практику,
Издательство ARC, Кишинев, 2001.
13. Александр Буриан, Правовой режим консульских
учреждений// «Закон и жизнь», № 3, 2002.
14. Александр Буриан, Дипломатические и консульские
привилегии и иммунитеты// «Закон и жизнь», № 4, 2002.
15. Петренко Н.И., Основы консульского права, Издательство
Университета дружбы народов, Москва, 1986.
16. Бобылев Г.В., Зубков Н.Г., Основы консульской службы,
Издательство «Международные отношения», Москва, 1986.
17. Лукашук И.И. Международное право. Особенная часть.
Издательство БЕК, Москва, 1997.
Tema XIV: Dreptul internaţional al tratatelor

1.Noţiunea, denumirea tratatelor internaţionale.
Noţiune de tratat. Convenţia de la Viena cu privire la dreptul
41
tratatelor din 1969. Denumirea tratatelor. Clasificarea tratatelor în
funcţie de anumite criterii. Elementele tratatului internaţional. Viciile
de consimţămînt, care atrag după sine nulitatea tratatelor.
2.Încheierea tratatelor.
Noţiunea şi capacitatea de a încheia tratate. Autorităţile interne
competente să participe la încheierea tratatelor. Fazele încheierii
tratatelor. Negocierea şi semnarea tratatelor. Exprimarea
consimţămîntului unui stat de a deveni parte la tratat.
3.Rezervele la tratate.
Importanţa problemei rezervelor la tratate pentru cooperarea
internaţională. Definiţia dată de Convenţia din 1969 de la Viena.
Admisibilitatea rezervelor numai la tratatele multilaterale. Limitarea
prin rezervă a întinderii obligaţiilor decurgînd din tratat. Probleme
privind procedura rezervelor la tratate şi unele probleme de fond
legate de ele.
4.Aplicarea tratatelor.
Aplicarea teritorială a tratatelor. Forţa obligatorie a tratatelor în
dreptul intern. Aplicarea tratatelor în timp. Neretroactivitatea
tratatelor.
5.Încetarea tratatelor.
Consideraţii introductive. Încetarea tratatelor ca urmare a voinţei
părţilor. Încetarea tratatelor independent de voinţa părţilor. Nulitatea
tratatelor.
4. Edwin Glaser, «Rezervele la tratatele internaţionale», ed.
MI, Bucureşti, 1993, p.145-168.
6. Dr. Ion Diaconu, «Curs de drept internaţional public», ed. «Şansa»,
Bucureşti, 1993, p. 185-201.
42
dreptul internaţional public», ed. «ALL. Educaţional», Bucureşti, 1997, p.
261-294.
«Chemarea», vol.1 Iaşi, 1993, p.22-50.
Москва,1998.
11. Dicţionar politic. Editura politică, Bucureşti, 1975.
Tema XV. Dreptul organizaţiilor internaţionale

1.Evoluţia istorică, trăsăturile fundamentale şi definiţie.
Apariţia primelor organizaţii internaţionale. Societatea naţiunilor -
organizaţie internaţională. Caracteristicile esenţiale care definesc
organizaţiile internaţionale. Clasificarea organizaţiilor internaţionale.
Dreptul organizaţiilor internaţionale.
2.Organizaţia Naţiunilor Unite.
Scopurile şi principiile ONU. Calitatea de membru a ONU. Membrii
originari. Membrii noi. Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a
putea fi membru al ONU. Organizarea ONU. Organele principale
create prin Carta ONU. Funcţionarea ONU.
3.Organele principale ale ONU.
Adunarea Generală a ONU. Funcţiile şi puterile Adunării Generale.
Funcţiile cu caracter special. Funcţii cu caracter general. Consiliul de
securitate. Structura. Procedura de votare. Funcţiile şi puterile
Consiliului de Securitate.
Consiliul Economic şi Social (ECOSOC). Funcţiile şi puterile
Consiliului Economic şi Social. Consiliul de Tutelă. Misiunea
Consiliului de Tutelă. Curtea Internaţională de Justiţie. Structura.
Procedura. Secretariatul ONU.
4.Instituţiile specializate ale ONU.
Noţiuni generale. Trăsăturile caracteristice. Instituţiile specializate în
domeniile cooperării industriale, agricole, tehnico-ştiinţifice şi ale
creaţiei intelectuale. Instituţiile specializate în domeniile relaţiilor
valutare şi financiare internaţionale. Instituţiile specializate în
domeniile comunicaţiilor şi transporturilor.
5.Organizaţii internaţionale regionale cu competenţe în diferite
domenii.
43
Organizaţia Statelor Americane. Organizaţia Unităţii Africane. Liga
Arabă. Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa. Uniunea
Europei Occidentale. Consiliul Europei. Tratatul privind Organizaţia
Atlanticului de Nord.
3. Ion Suceavă, Florian Coman, «Criminalitatea şi organizaţiile
internaţionale», ed. «Romcartexim», 1997.
4. George Elian, «Curtea internaţională de justiţie», ed. «Ştiinţifică»,
Bucureşti, 1970.
5. Carta Naţiunilor Unite şi Statutul Curţii internaţionale de Justiţie,
ed. «Ştiinţifică», Bucureşti, 1957.
MI, Bucureşti, 1993, p.171-195.
8. Ion Diaconu, «Curs de drept internaţional public», ed. «Şansa»,
Bucureşti, 1993, p. 215-235.
dreptul internaţional public», ed. «ALL. Educaţional», Bucureşti, 1997, p.
319-339.
Москва,1998.
12. Dicţionar politic. Editura politică, Bucureşti, 1975.
Tema XVI. Drept internaţional umanitar

1.Evoluţia istorică a dreptului internaţional umanitar.
Dezvoltarea dreptului internaţional umanitar în antichitate, evul
mediu şi epaca modernă. Constituirea Comitetului Internaţional al
Crucii Roşii (CICR). Izvoarele dreptului internaţional umanitar.
2.Beligeranţa.
Noţiunea de război. Războiul terestru. Începerea ostilităţilor şi
instituirea stării de război. Mijloace şi metode de război interzise.
44
Ocupaţia militară. Războiul naval. Războiul aerian şi cosmic.
Încetarea stării de beligeranţă şi restabilirea păcii.
3.Protecţia drepturilor omului în sistemul ONU
Declaraţia universală a drepturilor omului. Pactele dreptului omului.
Alte convenţii ONU privind protecţia internaţională a drepturilor
omului. Mecanisme şi proceduri pentru urmărirea aplicării
convenţiilor ONU în domeniul drepturilor omului.
4.Sisteme regionale de protecţie a drepturilor omului
Sistemul european de protecţie a drepturilor omului. Comisia
europeană a drepturilor omului. Curtea europeană a drepturilor
omului. Sistemul Helsinki. Protecţia persoanelor care aparţin
minorităţilor etnice, religioase şi lingvistice. Sistemul interamerican
de protecţie a drepturilor omului. Sistemul african de protecţie a
drepturilor omului.
Bibliorgafie selectivă:
3. Anghel M. Ion, Anghel I. Viorel. Răspunderea în dreptul
internaţional. Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1998.
4. Кальсховен Фриц. Ограничение методов и средств ведения
войны. Международный Комитет Красного Креста, Москва, 1994.
5. Cloşcă Ionel, Suceavă Ion. Tratat de drept internaţional umanitar,
Bucureşti, 2000.
6. Cloşcă Ionel. Suceavă Ion. Dreptul internaţional umanitar. Casa de
editură şi presă „Şansa” – S.R.L. Bucureşti, 1992.
7. Creţu Vasile. dr. Drept Internaţional Penal. Ed. „Tempus România”,
Bucureşti, 1996.
8. Давид Эрик. Принципы права вооруженных конфликтов. Курс
лекций юридического факультета открытого Брюссельского
университета. Перевод с французcкого. Международный Комитет
Красного Креста. Москва, 2000.
9. Фредерик де Мулинен. Право войны. Руководство для
вооруженных сил. Издание второе, исправленное. Международный
Комитет Красного Креста, Москва, 1993.
10. Гассер Ханс-Петер. Международное гуманитарное право.
Введение. Международный Комитет Красного Креста. Москва, 1995.
45
11. Geamănu Grigore. Drept internaţional public. Vol. II. Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
12. Нахлик Е. Станислав. Краткий очерк международного
гуманитарного права. Опубликовано в Международном Журнале
Красного Креста. Июль – Август 1984.
13. Пикте Жан. Развитие и принципы Международного
Гуманитарного Права. Курс, прочитанный в июле 1982 г. Жаном Пикте
в Страсбургском университете в рамках информационной сессии,
организованной Международным институтом прав человека.
Международный Комитет Красного Креста.
14. Pillet V. Le droit de la guerre, Thème 1, Paris, 1892.
Tema XVII. Dreptul internaţional penal

1.Definiţia şi obiectul de reglementare a dreptului internaţional
penal.
Definiţia dreptului internaţional penal. Obiectul de reglementare a
dreptului internaţional penal. Diferenţa dintre dreptul internaţional
penal şi dreptul penal internaţional. Dreptul internaţional penal şi
dreptul penal intern al statelor.
2.Principiile dreptului internaţional penal.
Principiul represiunii universale. Principiul legalizării incriminării şi
al legalităţii pedepsei. Principiul răspunderii penale individuale.
Principiul imunităţii de jurisdicţie. Principiul legitimei apărări.
Ordinul superiorului ierarhic şi răspunderea penală.
3.Răspunderea penală în contextul răspunderii internaţionale.
Fundamente a răspunderii internaţionale a statelor şi a persoanei.
Formele răspunderii internaţionale. Răspunderea persoanelor fizice în
calitate de organe ale statului pentru infracţiuni internaţionale.
Răspunderea statului pentru actele ilicite ale unei persoane
particulare.
4.Crimele contra păcii şi omenirii şi crimele de război.
Definirea crimei de agresiune armată. Propaganda în favoarea
războiului. Statutul juridic al combatanţilor în conflictele armate
contemporane. Regimul spionilor şi mercenarilor. Tratamentul juridic
al prizonierilor de război. Protecţia juridică a răniţilor, bolnavilor şi
naufragiaţilor. Protecţia juridică a populaţiei civile şi a persoanelor
civile. Mijloace şimetode de război interzise. Arme interzise prin
convenţii speciale. Crimele de război şi conflictele armate interne.
46
5.Infracţiuni internaţionale comise de persoane particulare.
Terorismul internaţional. Infracţiunile contra persoanelor care se
bucură de protecţie internaţională. Capturarea sau deturnarea de
aeronave. Pirateria maritimă. Traficul ilicit de stupefiante. Circulaţia
şi traficul publicaţiilor obscene. Falsificarea de monedă. Traficul de
femei şi de copii. Sclavia şi traficul de scalvi.
6.Jurisdicţia penală internaţională.
Necesitatea unei jurisdicţii penale internaţionale. Tribunalele militare
de la Nurenberg şi Tokio. Tribunalul internaţional pentru fosta
Iugoslavie. Tribunalul internaţional pentru Ruanda. Curtea Penală
Internaţională.
3. Andronovici Constantin. Drept internaţional public. Ed. Graphix.
Iaşi, 1993.
4. Арцибасов И.Н., Егоров С.А. Вооруженный конфликт: право,
политика, дипломатия. Москва, 1989.
5. Balan O., Terorismul - flagel internaţional. Revista “Legea şi viaţa”
Nr. 8 din 1997.
6. Balan Oleg. Terorismul – crimă internaţională. Chişinău, 1998.
7. Balan Oleg conf. univ. dr., Beşleagă Gr drd. Terorism şi
antiterorism. Ed. Academiei „Ştefan cel mare”, Chişinău, 2002.
8. Creţu Vasile. Drept internaţional public. Ediţie revăzută şi adăugită.
Ed. Fundaţiei România de mâine. Bucureşti, 2002.
9. Creţu Vasile dr., Drept Internaţional Penal. Ed. „Tempus România”,
Bucureşti, 1996.
10. David Eric. Principes de droit des conflits armés. Bruylant,
Bruxelles, 1994.
11. Grigore Geamănu. Drept internaţional penal şi infracţiunile
internaţionale. Editura Academiei. Bucureşti, 1977.
12. Лукашук И.И. Наумов А.В. Международное уголовное
право. Из. Спарк, Москва, 1999.
13. Pivniceru Mona Maria. Răspunderea penală în dreptul
internaţional. Ed. Polirom, Iaşi, 1990.
14. Панов В.П. Международное уголовное право. Из. Инфра•М,
Москва, 1997.
47
15. Ponta Victor. Scurt istoric al justiţiei penale internaţionale. Ed.
Regia autonomă „Monitorul Oficial”, Bucureşti, 2001.
16. Роберж Мари-Колод. Юрисдикция специальных Трибуналов
для бывшей Югославии и для Руанды в отношении преступлений
против человечности и геноцида. Международный Журнал Красного
Креста. № 19, ноябрь-декабрь 1997.
17. Stelian Scăunaş. Răspunderea internaţională pentru violarea
dreptului umanitar. Ed. ALLBECK. Bucureşti, 2002.
18. Codului Penal al Republicii Moldova.
19. Convenţia internaţională împotriva luării de ostatici din 17
decembrie 1979.
20. Convenţia Europeană pentru reprimarea terorismului, semnată la
Strasbourg, la 27 ianuarie 1977.
21. Convenţia privind prevenirea şi reprimarea actelor teroriste
semnată la Washington la 2 februarie 1971.
22. Convenţia pentru instituirea unei Curţi penale internaţionale,
semnată la Geneva la 16 noiembrie 1937.
23. Convenţia referitoare la sclavie, adoptată de Adunarea Generală a
Societăţii Naţiunilor în 1926.
24. Convenţia de la Geneva pentru ameliorare soartei militarilor
răniţi în armatele în campanie, semnată la 22 august 1864.
Tema XVIII. Dreptul internaţional economic

1.Noţiunea de drept internaţional economic.
Noţiunea şi importanţa dreptului internaţional economic. Noţiunea şi
denumirea. Importanţa
2.Sursele de drept ale dreptului internaţional economic
Dreptul internaţional în calitate de ordine a relaţiilor economice
interstatale: Generalităţi cu privire la dreptul internaţional; Uzanţele
internaţionale; Acorduri cu privire la circuitul economic interstatal;
Principiile generale de drept.
Acordurile interstatale cu privire la circuitul economic privat. Dreptul
ransnaţional şi lex mercatoria. Dreptul european. Dreptul economic
naţional şi aplicarea lui extrateritorială. Legislaţia cu privire la
activitatea economică externă. Generalităţi cu privire la normele
conflictuale cu caracter economic. Aplicarea dreptului naţional
asupra raporturilor cu element de extraneitate. Luarea în consideraţie
a dreptului economic străin.
3.Ordinea economică internaţională
Principiile fundamentale ale ordinii economice internaţionale.
48
Subiectele dreptului internaţional economic.Integrarea economică
mondială şi ordinea constituţională Drepturile omului şi importanţa
lor pentru ordinea economică internaţională Discuţii cu privire la o
nouă ordine economică mondială. Specificul Republicii Moldova în
calitate de subiect al dreptului intenţional economic
4.Acordul general pentru tarife şi comerţ (GATT)
Trecutul şi dezvoltarea GATT: dezvoltarea de pînă la runda Uruguay;
reforma în cadrul rundei Uruguay; Noua Organizaţie Mondială a
Comerţului (OMC). Domeniul de aplicare a Acordului. Principiile de
bază şi excepţiile din cadrul lor. Aplicabilitatea în cadrul statului.
Soluţionarea litigiilor.
5.Soluţionarea litigiilor şi dreptul procesual internaţional
Mecanismele de drept internaţional şi soluţionarea litigiilor.
Arbitrajul internaţional privat Competenţa internaţională a
judecătoriilor naţionale. Antrenarea mijloacelor de dovadă în
străinătate. Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti
străine.
3. Drept internaţional economic, Adrian Năstase, Bucureşti, 1996.
4. Mejdunarodnoe Economicescoe Pravo, V.M. Sumilor, 2001.
5. Asif H. Qureshi, International Economic Law, Sweet & Maxwell,
London, 1999.
6. John Jackson, William Davey, Alan Skes, Jr., Legal problems of
International Economic Relations, West Publishin Co., St. Paul,
Minnessotta, 1995.
7. International Business Transactions, West Bublishing Co., St.
Paul, Minnessotta, 1995.
8. D. Carreau; B.Julliard; T.Flory, Droit international economique,
Paris, L.G.D.J., ed.4, 1998.
9. P.Picone; G.Sacerdoti, Diritto Internazionale dell”Economia,
1982.
10. I.Seidl-Hohenveldern, International Economic Law, ed. 2, 1992.
11. Богуславский М.М., Международное экономическое право,
Москва, 1990.
49
12. Шатров В.П., Международное экономическое право, Москва,
1986.
Tema XIX. Soluţionarea paşnică a diferendelor

internaţionale
1.Principiul nerecurgerii la ameninţarea cu forţa şi principiul
reglementării paşnice a diferendelor.
Scoaterea războiului în afara legii. Principiul nerecurgerii la
ameninţarea cu forţa sau folosirea forţei. Principiul soluţionării
paşnice a diferendelor. Noţiunile de diferend şi situaţie. Mijloacele de
reglementare paşnică.
2.Mijloacele diplomatice.
Negocierile. Bunele oficii. Medierea. Ancheta internaţională.
Concilierea internaţională.
3.Mijloacele jurisdicţionale.
Arbitrajul internaţional. Curtea Internaţională de Justiţie. Competenţa
contencioasă a C.I.J. Jurisdicţia C.I.J. Competenţa consultativă a
C.I.J.
Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării. Curtea de Justiţie a
Comunităţilor Europene. Jurisdicţii administrative în sistemul
Naţiunilor Unite.
4.Soluţionarea paşnică a diferendelor în cadrul organizaţiilor
internaţionale.
Competenţa ONU în reglementare diferendelor. Consiliul de
Securitate al ONU. Adunarea Generală a ONU.
Organizaţia Unităţii Africane.Organizaţia Statelor Americane. Liga
Statelor Arabe.
Soluţionarea paşnică a diferendelor în cadrul OSCE.
internaţional. Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998.
4. Grigore Geamanu, Drept internaţional public, vol.1, Ed. didactică
şi pedagogică, Bucureşti, 1981.
5. Gheorghe Moca, Drept internaţional public, vol.1, Bucureşti, 1988.
50
6. Constantin Andronovici, Drept internaţional public, Ed. «Graphix»,
Iaşi, 1993.
7. Dumitra Popescu, Florian Coman, Drept internaţional public, Ed.
Ministerului de Interne, Bucureşti, 1993.
8. Nicolae Ecobescu, Victor Duculescu, Drept internaţional public,
vol.1, Ed. «Hiperion», Bucureşti, 1993.
9. Marţian Niciu, Drept internaţional public, Ed. «Chemarea», Iaşi
1993.
10. Dumitra Popescu, Adrian Năstase, Drept internaţional public, Ed.
«Şansa», Bucureşti, 1997.
Москва,1998.
1992.
Tema XX. Răspunderea internaţională

1.Fundamentul răspunderii internaţionale.
Elemente constitutive ale răspunderii internaţionale a statelor.
Evoluţia concepţiilor. Răspunderea organizaţiilor internaţionale.
2.Conduita ilicită – element al răspunderii internaţionale a
statelor.
Originea convenţională sau cutumiară a normei încălcate. Acţiune
sau omisiune. Faptul ilicit şi gradul de iliceitate. Distincţia dintre
crime şi delicte internaţionale.
3.Prejudiciul – element al răspunderii internaţionale.
Declanşarea răspunderii internaţionale. Prejudiciul material.
Prejudiciul moral. Prejudiciul direct. Prejudiciul mediat. Protecţia
diplomatică. Formele de reparare a prejudiciului.
Răspunderea statelor pentru consecinţele prejudiciabile rezultînd din
activităţi neinterzise de dreptul internaţional.
internaţional. Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998.
4. Grigore Geamanu, Drept internaţional public, vol.1, Ed. didactică
şi pedagogică, Bucureşti, 1981.
51
5. Gheorghe Moca, Drept internaţional public, vol.1, Bucureşti, 1988.
6. Constantin Andronovici, Drept internaţional public, Ed. «Graphix»,
Iaşi, 1993.
7. Dumitra Popescu, Florian Coman, Drept internaţional public, Ed.
Ministerului de Interne, Bucureşti, 1993.
8. Nicolae Ecobescu, Victor Duculescu, Drept internaţional public,
vol.1, Ed. «Hiperion», Bucureşti, 1993.
9. Marţian Niciu, Drept internaţional public, Ed. «Chemarea», Iaşi
1993.
10. Dumitra Popescu, Adrian Năstase, Drept internaţional public, Ed.
«Şansa», Bucureşti, 1997.
Москва,1998.
1992.
Bibliografia:
1. Andronovici, Constantin, Drept internaţional public, ed.

«Graphix», Iaşi, 1993.
2. Anghel, Ion, M., Dreptul diplomatic şi consular, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 1996.
3. Anghel, lon M.; Anghel, Viorel I., Răspunderea în Dreptul
Internaţiona, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 1998.
4. Arhiliuc, Victoria, Diplomaţia preventivă şi securitatea colectivă a
stetelor, Tipografia “Reclama”, Chişinău, 1999.
5. Balan, Oleg; Serbenco, Eduard, Drept internaţional public, Vol. I,
Chişinău, Tipografia „Reclama”, 2001.
6. Balan, Oleg; Burian, Alexandru, Drept internaţional public, Vol.
II, Chişinău, F.E.-P. “Tipografia Centrală”, 2003.
7. Benadava, Santiago, Derecho Internacional Publico, 6-a edicion,
Editorial Juridica ConoSur, Santiago de Chile, 1999.
8. Beniuc, V., Rusnac, Gh., Conceptele şi noţiunile de bază ale
diplomaţiei, Firma editorial-poligrafică “Tipografia Centrală”, Chişinău,
1998.
9. Bonciog, Aurel, Drept diplomatic, Editura "Paideia", Bucureşti,
1997.
10. Bonciog, Aurel, Drept consular, Editura "România de Mâine",
Bucureşti, 2000.
11. Burian, Alexandru, Introducere în practica diplomatică şi
procedura internaţională, Editura “Cartier”, Chişinău, 2000.
52
12. Burian, Alexandru, Drept diplomatic şi consular, Editura ARC,
Chişinău, 2001,
14. Burian, Alexandru, Subiectele relaţiilor internaţionale
contemporane, – în “Administrarea Publică”, nr.1, 2000, p. 111-128.
15. Burian, Alexandru, Sistemul relaţiilor internaţionale
contemporane, -în „Administrarea Publică”, nr. 3-4, 2000, p. 149-164.
17. Burian, Alexandru, Regimul de drept al spaţiului
cosmic //”Revista Naţională de Drept”, nr. 3, 2002.
18. Burian, Alexandru, Regimul de drept al spaţiului cosmic şi
reglementarea activităţilor spaţiale //”Revista Naţională de Drept”, nr. 6,
2002.
19. Burian, Alexandru, Regimul de drept al spaţiului aerian //„Revista
Naţională de Drept”, nr. 12, 2002, p. 22-26.
20. Closcă, Ionel, Dreptul umanitar şi noua ordine internaţională,
Bucureşti, Editura militară, 1978.
21. Concepţia politicii externe a Republicii Moldova (8 februarie
22. Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova (5 mai
23. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, în
vigoare din 27 august 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994,
nr.1).
24. Cojocaru, Gheorghe E., Politica Externă a Republicii Moldova,
Studii, Editura „Civitas”, Chişinău, 1999.
25. Cuellar, Javier, Perez de, Manual de derecho diplomatico,
Ediciones Peruanas, Lima, 1964..
26. Datcu, Ion, Istoria relaţiilor internaţionale şi a diplomaţiei,
Bucureşti, 1991.
adăugită, Casa de Editură şi Presă "Şansa" SRL, Bucureşti, 1995.
Enciclopedică, Bucureşti, 1982.
29. Dicţionar diplomatic, Editura Politică, Bucureşti, 1979.
30. Dicţionar politic, Editura Politică, Bucureşti, 1975.
31. Dictionnaire de la terminologie du droit international, Sirey,
Paris, 1960.
32. Doctrina militară a Republicii Moldova (6 iunie 1995), Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 1995.
53
35. Duculescu, Victor; Ecobescu, Nicolae, Drept internaţional public,
ed. «Hiperion», Bucureşti, 1993.
40. Glaser, Edwin, Rezervele la tratatele internaţionale, ed.
41. Grigoraş, N., Din istoria diplomaţiei moldoveneşti, Publicaţiile
Institutului de istorie naţională "A. D. Xenopol", Iaşi, 1948.
42. Jose, Luis, Leon, El nuevo sistema internacional. Una vision de
Mexico. Secretaria de Relaciones Exteriores, Ricardo Flores Magon,
Mexico, 1999.
43. Kissinger, Henry, Diplomaţia, traducere din limba engleză:
Mircea Ştefancu, Radu Paraschivescu, Editura ALL, Bucureşti, 1998.
44. Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova //
Monitorul oficial al Republicii Moldova, Nr.12 din 3 noiembrie 1994.
45. Legea cu privire la ieşirea şi întrarea în Republica Moldova //
Monitorul oficial al RepubliciiMoldova, Nr.6. din 26 ianuarie 1995.
46. Legea cu privire la cetăţenia Republicii Moldova, adoptată la 5
iunie 1991.
47. Legea cu privire la Curtea Constituţională a Republicii Moldova,
317-XIII din 13.12.1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 8 din
7 februarie 1995.
49. Mazilu, Dumitru, Dreptul mării, ed. Academiei Române,
Bucureşti, 1980.
50. Miga-Beşteliu, Raluca, Drept internaţional. Introducere în drept
internaţional public, ed. «ALL Educaţional», Bucureşti, 1997.
51. Moca, Gheorghe, Drept internaţional public, vol.1, Bucureşti,
1989.
54
52. Moldova în contextul relaţiilor politice internaţionale. 1387-1858,
Tratate, Chişinău, 1992.
53. Niciu, Marţian, I., Organizaţii internaţionale, ed. «Chemarea»,
Iaşi, 1992.
Ediţia a II-a (revizuită şi completată), Editura Fundaţiei "Chemarea",Iaşi,
1995-1996.
55. Ortiz, Eduardo, El estudio de las Relaciones Internacionales,
Fondo de Cultura Economica, Santiago de Chile, 2000.
56. Popescu, Dumitra; Coman, Florian, Drept internaţional public, ed.
«Ministerului de Interne», Bucureşti, 1993.
Bucureşti, 1997.
58. Roman, Alexandru, Istoria diplomaţiei antice, Curs de lecţii,
Chişinău, 1997.
59. Rousseau, Charles, Droit international public, Onzieme edition,
Dalloz, Paris, 1987.
61. Tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte
(1990-1998). 23 de volume, Ediţie oficială, Moldpres, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, Chişinău, 1998-1999.
62. Tredinnick, Felipe, Derecho internacional publico y relaciones
internacionales, Tercera edicion, Editorial "Los amigos del libro", La Paz -
Cochabamba, Bolivia, 1997.
63. Блищенко И.П., Дурденевский В.Н., Дипломатическое и
консульское право, Издательство “Международные отношения”,
Москва, 1962.
65. Блищенко И.П., Прецеденты в международном праве,
Москва, 1977.
66. Бланке У., Заграничная служба США, Москва, 1974.
67. Броунли Я., Международное право, (В двух книгах),
Издательство “Прогресс”, Москва, 1977.
55
70. Виноградов С.В., Международное право и охрана атмосферы,
"Наука". Москва, 1987.
71. Зорин В.А., Основы дипломатической службы, Москва, 1977.
72. Сатоу Э., Руководство по дипломатической практике,
Издательство Института Международных Отношений, Москва, 1961.
73. Хименес де Аречага, Эдуардо, Современное международное
право, Издательство “Прогресс”, Москва, 1983.
74. Действующее международное право, В 3-х томах, Москва,
1996-1997.
75. Дипломатический словарь, В трех томах, Москва, 1984-1986.
76. История дипломатии, В 5 т., Москва, 1959-1979.
77. Курс международного права, В шести томах, Москва, 1967-
1973.
1992.
79. Международное право. Словарь-справочник, Москва,1997.
81. Международное космическое право, Москва, 1985.
82. Международное морское право, Москва, 1988.
83. Международное право в документах, Москва, 1982.
56

Drept International Program Admitere Doctorat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept International Program Admitere Doctorat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL DE ISTORIE, STAT ŞI DREPT

AL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

Domeniul ştiinţific în care se conferă gradul ştiinţific

Planul tematic pentru examenul de admitere la doctorat:

Tema 1. Noţiunea şi trăsăturile caracteristice ale dreptului

Planul tematic pentru examenul de doctorat:

Tema I. Dreptul internaţional public şi dezvoltarea sa

Tema II: Noţiunea, trăsăturile, obiectul şi izvoarele

Tema III: Principiile fundamentale ale dreptului

Tema V. Teritoriul de stat în dreptul internaţional

Tema VI. Probleme privind populaţia în dreptul

Tema VII. Zone cu regimuri juridice internaţionale speciale

Tema VIII. Dreptul internaţional spaţial.

Tema IX. Dreptul internaţional aerian

Tema X. Dreptul internaţional al mării

Tema XI. Dreptul internaţional al mediului

1. Drept Internaţional public, Ed. a 3-a (rev. şi adăug.). Red.-coord.:

Tema XII. Dreptul diplomatic

Tema XIII. Dreptul consular

Tema XIV: Dreptul internaţional al tratatelor

Tema XV. Dreptul organizaţiilor internaţionale

Tema XVI. Drept internaţional umanitar

Tema XVII. Dreptul internaţional penal

Tema XVIII. Dreptul internaţional economic

Tema XIX. Soluţionarea paşnică a diferendelor

Tema XX. Răspunderea internaţională

1. Andronovici, Constantin, Drept internaţional public, ed.

S-ar putea să vă placă și