TERAPIA RAŢIONAL -EMOTIVĂ ŞI

COMPORTAMENTALĂ REBT

PĂRINTELE REBT :
ALBERT ELLIS

- Psiholog clinician cu formare în psihanaliză

- La mijlocul anilor 50 este deziluzionat de progresele obţinute de clienţii săi şi
observă că aceştia ajung să fie bine atunci când îşi schimbă modul de a gândi cu
privire la sine, alţii, lume sau problemele lor.
- REBT – nu reprezintă un set unitar de tehnici ci o teorie comprehensivă cu privire
la comportamentul uman.
- Nu conduce la şi nu promovează gândirea pozitivă ci una raţională
- Se bazează pe conceptualizarea pură şi eclectismul de tehnici
- Este educativă şi colaborativă – scopul a deveni propriul tău terapeut; toate
procedurile şi modelul sunt explicate clienţilor; se recurge la biblioterapie;
- Relaţia terapeutică e caracterizată de empatie, acceptare, înţelegere.
- Este activ- directivă
- Nu se acordă o importanţă deosebită trecutului
- Este de scurtă durată, limitată în timp (5- 20 de şedinţe)
- Este non-moralizatoare şi ştiinţifică
- Descurajează gândirea magică.
EPISTEMOLOGIA REBT
Răspunde la întrebarea: “ Cum se realizează cunoaşterea?”
Cea mai bună cale de a obţine informaţii este gândirea ştiinţifică şi validarea empirică
a cunoştinţelor, prin confruntarea lor cu realitatea.
REBT învaţă oamenii să se comporte asemenea unor oameni de ştiinţă:
- Să formuleze întrebări şi ipoteze
- Să caute confirmarea sau infirmarea lor
- Să construiască teorii coerente asupra realităţii
- Să rămână deschişi la noi teorii şi experienţe.
DIALECTICA REBT
- Urmăreşte formarea gândirii critice pentru că oamenii sunt predispuşi genetic şi
învaţă să gândească iraţional.
VALORILE REBT
- Supravieţuirea
- Plăcerea
SCOPUL REBT: a-i ajuta pe clienţi să aibă o viaţă mai lungă şi mai fericită.

VALORILE REBT:
1. Interes manifest faţă de sine
2. Interes social
3. Auto-direcţionare
4. Toleranţă
5. Flexibilitate
6. Acceptarea incertitudinii
 7. Angajamentul.
SCOP FINAL: ATINGEREA HEDONISMULUI RESPONSABIL
Hedonism – căutarea plăcerii şi evitarea durerii
Responsabil – urmărirea acestora pe termen lung nu scurt
ETICI REBT
– nu există un bine şi un rău absolut – impunerea acestor categorii conduce la
sentimente de vină, anxietate, ruşine, depresie.
- Ceea ce este etic este specific fiecărei situaţii
- O gândire matură recurge la etici situaţionale
Teoria schimbării în REBT – susţine că schimbarea se poate produce la mai multe
nivele.
a) A te simţi mai bine – feeling better
b) A fi mai bine – getting better.
Exemplu:
Colegii de clasă mă resping.
a) Mă simt mai bine dacă: îi evit, schimb clasa, te prefaci pentru a le fi pe plac.
b) Mă fac mai bine dacă – accept că e posibil ca unii oameni să mă respingă şi nu
cred că trebuie să fiu plăcut sau aprobat de toată lumea.
PRINCIPIILE REBT
Emoţiile şi comportamentele umane sunt rezultatul modului în care persoanele gândesc
cu privire la sine, alţii şi lume.
SIMŢIM CEEA CE GÂNDIM!
1. Cogniţia este cel mai important determinant al emoţiei umane; nu evenimentele
sau celelalte persoane ne induc emoţiile şi comportamentele aferente;
2. Gândirea disfuncţională este determinantul major al distresului emoţional.
3. Cel mai bun mod de a depăşi distresul este de a schimba modul de gândire.
4. Accentul este pus pe prezent – înlăturăm distresul prezent schimbând modul
prezent de a gândi cu toate că el putea să existe în trecut.
5. Există 2 categorii majore de cogniţii: raţionale şi iraţionale.
6. Schimbarea cogniţiilor iraţionale nu se produce în mod necesar uşor.

Gânduri IRAŢIONALE RAŢIONALE

Ilogice Logice şi coerente

Inconsistente cu realitatea Verificabile empiric

Conduc la emoţii, comportamente Conduc la emoţii şi comportamente

dezadaptative adaptative

Sunt absolutiste şi dogmatice Sunt dorinţe, speranţe, preferinţe

Ne blochează în atingerea scopurilor Ne susţin în atingerea scopurilor

MODELUL ABC
A – eveniment activator şi inferenţele sau interpretările mele cu privire la acel eveniment
B – cogniţii evaluative
C – emoţii sau comportamente.
Exemplu:
A – Un prieten trece pe stradă pe lângă tine fără să te salute. Interpretare: Mă ignoră, nu
mă place.
B- Sunt lipsit de valoare!
C- emoţii: depresie; comportamente: evitarea oamenilor în general.

CATEGORII DE COGNIŢII
1. TREBUIE – să fiu cel mai bun în tot ceea ce îmi propun.
2. E GROAZNIC – când lucrurile nu se întâmplă aşa cum doresc sau le-aş face eu.
3. LFT SAU NU POT SUPORTA – faptul că lumea nu e corectă.
4. EVALUAREA GLOBALĂ A VALORII UNUI OM – Sunt prost! E rău!
TIPURI DE COGNIŢII
1. DESCRIPTIVE – descriu ceea ce percepem
2. INFERENŢIALE – concluziile pe care le tragem pe baza a ceea ce percepem
3. EVALUATIVE – modul de a evalua ceea ce percepem.
EXEMPLU:
1. Descriptiv: Iubitul nu mă sună.
2. Inferenţial: Dacă nu mă sună înseamnă că nu mă iubeşte.
3. Evaluativ: E groaznic că nu mă iubeşte, trebuie să mă iubească, nu pot suporta
să nu mă iubească, sunt o ratată, e un ….!
COGNIŢIILE SUNT DIHOTOMIZATE ÎN :
1. WARM – CALDE - raţionale
2. HOT – FIERBINŢI – iraţionale.
EMOŢIILE ÎN REBT
Scopul pe termen scurt: reducerea intensităţii emoţiilor negative, transformarea lor din
disfuncţionale în funcţionale.
Mijloc: schimbarea modului de gândire prin disputare la nivel logic, empiric, pragmatic,
imagistic etc.
Raţional – nu înseamnă lipsa emoţiilor, chiar şi atunci când gândim raţional putem avea
emoţii negative puternice.
Distincţia între emoţiile negative funcţionale şi disfuncţionale constă în:
- Frecvenţă
- Intensitate
- durată

EMOŢII DISFUNCŢIONALE FUNCŢIONALE

ANXIETATE ÎNGRIJORARE

DEPRESIE TRISTEŢE

FURIE IRITARE, NEMULŢUMIRE

VINOVĂŢIE REMUŞCARE

GELOZIE PATOLOGICĂ GELOZIE

RUŞINE REGRET

RĂNIRE DEZAMĂGIRE

REGULI DUPĂ CARE OAMENII TRĂIESC SAU CATEGORII MAJORE DE

COGNIŢII IRAŢIONALE:
1. Am nevoie de dragostea şi aprobarea tuturor persoanelor semnificative şi trebuie
să evit dezaprobarea cu orice preţ.
2. Pentru a fi valoros ca şi persoană trebuie să am succes în tot ceea ce îmi
propun, să nu fac greşeli.
3. Oamenii trebuie să fie corecţi iar atunci când sunt incorecţi sau egoişti trebuie
blamaţi sau pedepsiţi.
4. 4. Lucrurile trebuie să fie aşa cum vreau eu, altfel viaţa este insuportabilă!
5. 5. Nefericirea mea este cauzată de lucruri asupra cărora nu am control, deci
nu pot face nimic pentru a mă simţi mai bine.
6. 6. Trebuie să mă îngrijorez cu privire la lucrurile potenţial periculoase,
neplăcute sau înfricoşătoare pentru că altfel ele s-ar putea produce.
7. 7. Trebuie să evit dificultăţile, neplăcerile sau responsabilităţile în viaţă,
deoarece ele sunt greu de suportat.
8. 8. Oricine are nevoie să depindă de cineva mai puternic decât el/ea.
9. 9. Evenimente din trecutul meu sunt cauza problemelor mele actuale şi ele
continuă să influenţeze emoţiile şi comportamentul meu.
10. 10. Nu trebuie să simt disconfort sau durere, nu le pot suporta şi trebuie să le
evit cu orice preţ.
11. 11. Există o soluţie unică, ideală la orice problemă şi e intolerabil, de neconceput
să nu o găseşti.

GÂNDURI IRAŢIONALE VS. RAŢIONALE

1. Nu este posibil ca toată lumea să ne iubească şi să ne aprobe.
- nu putem fi siguri că o anumită persoană va continua să ne placă;
- ceea ce unei persoane îi place o alta consideră detestabil;
 - atunci când încercăm prea mult să fim pe placul celorlalţi, al tuturor, ne pierdem
identitatea, nu ne mai auto-direcţionăm, nu mai suntem siguri pe noi şi nici foarte
interesanţi.

Este de dorit să ne cultivăm propriile noastre valori, deprinderi sociale , să ne

construim relaţii de prietenie cu oamenii compatibili cu noi şi nu să încercăm să
fim pe placul tuturor.

2. Nimeni nu este perfect. Toţi avem slăbiciuni şi toţi greşim.

- Perfecţionismul creează anxietate şi garantează eşecul.
- Nevoile de atingere a perfecţiunii pot să ne motiveze dar ne răpesc bucuria de a
trăi şi ne înstrăinează de oameni deoarece şi lor le cerem să fie perfecţi.

Tot aşa, comportamentele noastre greşite pot fi înţelese de către noi dar şi de către
ceilalţi.

3. Atunci când oamenii se simt nedreptăţiţi pot discuta răul care le-a fost făcut şi pot
găsi o soluţie pentru a îndrepta lucrurile.

Este mai eficient decât a continua să se învinovăţească reciproc la infinit.

4. Universul nu a fost creat pentru plăcerea noastră. Copiilor li se spune adesea” Poţi
să ai orice îţi doreşti” şi în consecinţă mulţi adulţi continuă să aibă această atitudine.

Putem spune în schimb : “ Nu-mi place cum arată situaţia aceasta. Să văd ce pot să
fac pentru a schimba lucrurile”.

Dacă schimbările nu sunt posibile, să acceptăm acest fapt şi să mergem mai departe.

5. Aşa cum Epictet spunea, nu evenimentele externe ci percepţia noastră asupra acestora,
credinţele dialogul nostru intern cu privire la aceste evenimente ne întristează. Aşa că,
putem schimba aceste credinţe.
• Nimeni nu ne poate face să ne simţim într-un anumit fel. Suntem responsabili
pentru propriile noastre sentimente.
• Nu e mai uşor să schimbăm modul nostru a a gândi atunci când e evident că
realitatea nu poate fi schimbată sau nu ţine de noi a o schimba?
6. Este o mare diferenţă între ruminaţiile excesive cu privire la posibile lucruri groaznice
care ni s-ar putea întâmpla şi a te gândi cum să previi, să minimalizezi riscul de apariţie
sau să faci faţă diferitelor probleme.

Ruminaţiile sunt nefolositoare, pot uneori să se transforme în profeţii care se auto-

împlinesc, ne induc emoţii negative.
 - Dacă ne uităm la trecut observăm că multe din fricile noastre nu s-au materializat.
Rezultatele dorite derivă din comportamente şi nu din “îngrijoratul” în exces.

- Rezultatele nedorite apar tot pe baza comportamentelor noastre şi nu pentru că nu

ne-am îngrijorat.

7. Amânarea, evitarea sarcinilor neplăcute şi negarea problemelor sau responsabilităţilor

conduc adesea la o senzaţie de uşurare imediată însă, în timp conduc la probleme
serioase.
Stilul de viaţă de care suntem cei mai mândri nu este cel în care nu avem nici o problemă
ci cel în care ne confruntăm cu dificultăţi şi le soluţionăm.

8. Depindem unii de alţii la nivel social, ne aflăm în interacţiuni productive, dar nimeni
nu are nevoie să depindă de o persoană specifică.

• Depinzând de o anume persoană, în momentul în care o pierdem ajungem să

gândim iraţional şi să ne simţim devastaţi şi neajutoraţi

9. Nu poţi schimba trecutul dar poţi învăţa din el şi te poţi schimba pe tine (uneori ş
circumstanţele).

Poţi să înveţi trucuri noi un câine bătrân.

10. E drăguţ să fii preocupat, empatic şi de ajutor celorlalţi. Totuşi, nu este folositor
şi poate deveni chiar periculos să te preocupe prea tare probleme celorlalţi.
• Ca şi adulţi, ei sunt responsabili de sentimentele lor, de greşelile lor şi de
găsirea unor soluţii.
• Să evităm să insistăm să salvăm oameni care nu ne-au cerut ajutorul.

11. Atitudinea de neajutorare şi de lipsă de speranţă de tipul “ Nu mă pot schimba”

este contrazisă de realitatea din jurul nostru.
Suntem capabili să ne schimbăm emoţiile nedorite şi uneori să ne lăsăm pradă
acestora.
Handicapuri ce pot fi corectate:
- A fi incapabil să simţi sau să exprimi anumite sentimente
- A fi dominat de emoţiile altora sau a fi sclavul propriilor tale emoţii
Nu există o soluţie perfectă ci mai multe alternative bune.
- Încearcă una, vezi ce se întâmplă iar dacă nu funcţionează încearcă alta.
• Perfecţionismul creează probleme:
- Ne ia prea mult timp
- Ne complicăm inutil
- Ne evaluăm negativ şi global
- Ne cauzăm anxietate în mod inutil.

1. Este mai util să ne centrăm pe respectul de sine, pe câştigarea aprobării în

scopuri practice şi pe a iubi mai degrabă decât pe a fi iubiţi.
2. Comportamentele rele ale oamenilor nu îi transformă în oameni răi. Ei pot să
se comporte antisocial, defensiv, stupid, ignorant, nevrotic şi ar putea fi ajutaţi
să se schimbe dacă doresc acest lucru.
3. Putem considera că un lucru este rău dar nu oribil şi că e mai util să
încercăm să îl schimbăm sau să controlăm condiţiile pentru a-l face mai
satisfăcător; este util să îl acceptăm pe moment şi să facem ce ne stă în
putinţă pentru a-l schimba.
4. Nevroza e cauzată de perspectiva noastră iraţională asupra evenimentelor
nefericite.
5. Când nu avem de ales să acceptăm inevitabilul.
6. Calea scurtă devine de fapt ulterior calea lungă.
7. E mai în regulă să ne asumăm riscul de a gândi, simţi şi acţiona independent
decât să credem că avem nevoie de cineva puternic de care să depindem.
8.În loc să căutăm să fim perfecţi, mai bine să facem ceva concret, să ne
acceptăm pe noi înşine ca pe nişte creaturi imperfecte care au limite umane
generale.
9. Indiferent ce lucru grav ni s-ar fi întâmplat în trecut, el continuă să ne
afecteze doar pentru că ne gândim la el.
10. În loc să alergăm după control, să credem că avem nevoie de el, mai bine
constatăm că poate să fie plăcut traiul în această lume complexă şi
impredictibilă.
11. Este iraţională ideea conform căreia fericirea umană poate fi atinsă prin
inerţie şi lipsă de acţiune.
În realitate, suntem mai fericiţi atunci când suntem absorbiţi de scopuri
creative, atunci când suntem implicaţi în proiecte şi interacţiuni cu ceilalţi.
12. E iraţional să credem că nu avem control asupra emoţiilor noastre; în
realitate schimbând modul de a gândi schimbăm modul de a simţi!