Sunteți pe pagina 1din 5

17 animale dispărute în decursul vieţei

noastre2
9. Ursul brun Grizzly mexican, 1964

Gândiţi că ursul Grizzly a trăit doar în zonele reci? Apoi iată că ursul Grizzly mexican, ca şi grizzly
care trăeşte la nordul S.U.A. şi Canada, sunt ambii subspecii ale ursului brun. Subspecia
mexicană a fost vânată de către fermierii din zonă până la dispariţia totală a acestora,
motivând prin aceea că urşii ucideau animalele lor.

10. Tigrul javaian, 1994


Criminalul principal în dispariţia acestei subspecii distincte a tigrului, care a trăit pe insula
indoneziană Java, a fost pierderea habitatului din cauza agriculturii. Ultima zonă unde şi-a
găsit refugiu această subspecie a tigrului, a fost cel mai înalt munte de pe insula Java.

Un tigru a fost ucis acolo în 1984, dar deja mai aproape de 1993 oamenii de ştiinţă nu au putut
găsi aici nici o evidenţă a existenţei acestuia.

11. Leul de mare japonez, 1974

Vânătoarea comercială, pierderea habitatului în timpul celui de al Doilea Război Mondial a dus la
dispariţia acestor lei de mare.
Au fost câteva evidenţe a acestei specii în anii ’60, iar un pui de leu de mare a fost chiar prins, în
1974. În 2007 guvernul Coreei de Sud a anunţat un plan de a introduce o subspecie înrudită de lei
de mare din California în zona unde au trăit leii de mare japonezi.
12. Ibexul (capra) Pirinean, 2000

Ultimul reprezentat al acestei subspecii a Ibexului spaniol a murit în natură în 2000 când un
copac a căzut peste el. Oamenii de ştiinţă au luat probe de ADN de la ultimul ibex în 1999 şi în
2009 un savant a amestecat ADN-ul acestei subspecii cu cel al caprei domestice pentru a crea un
clon. Însă puiul clonat a murit la scurt timp după naştere din cauza unor defecţiuni pulmonare.
13. Broasca de Aur, 1989

Oamenii de ştiinţă nu sunt complet siguri în cea ce priveşte cauzele care au dus la declinul acestei
specii de broaşte Costa Ricane. Dar cea mai apropiată de adevăr teorie pune ca motiv principal,
efectul climateric El Nino împreună cu încălzirea globală, poluarea, uscarea aerului şi bălţilor care
constituiau mediul de trai a acestor specii de broaşte.

14. Broasca Rheobatrachus din Conondale, 1983

Aceste broaşte au fost cunoscute prin comportamentul reproductiv neobişnuit, femela


înghiţea oule fecundate şi le incubă în propriul stomac, iar apoi puii erau eliberaţi prin gură.
Ultimul reprezentant al acestei specii a murit în captivitate într-un laborator, în 1983. Întrucât
femela mamă este capabilă să oprească secreţia sucului gastric, în timp ce transporta tinerii pui în
stomacul său, oamenii de ştiinţă au sperat, studiind această broască, să găsească metode
eficiente de vindecare a ulcerului stomacal.

17. Urechelnița gigantică de pe insula Sfânta Elena,


1967

Deşi nu a fost oficial declarată ca specie dispărută, acest gândac mare de pe insula Sfânta Elena
din sudul Atlanticului nu a mai fost văzut în viaţă încă din 1967. Căutările din anii ’88, ’93 şi ’03
nu au dat nici un rezultat. Să sperăm că e doar pe cale de dispariţie.

15. Corcodelul Alatora, 2010


Această mică raţă scufundar a trăit în regiunea lacului Alatora, cel mai mare lac din Madagascar.
Pasărea este declarată la moment dispărută, ca cauze prinicipale ornitologii implică schimbarea
habitatului, braconajul şi speciile de peşti carnivori ne-nativi pentru această regiune, a căror pradă
au devenit.
16. Poʻouli sau lack-faced Honeycreeper, 2004

Speciile non-native, în special porcii, pisicile şi şobolanii, care au devastat ecosistemul din Hawaii
în ultimele secole, au contribuit cel mai probabil la declinul acestei specii de pasăre unice.
Au fost întreprinse eforturi de a obţine câteva exemplare rămase a acestei specii, dar fără succes ,
astfel ultima pasăre se socoate că a murit în 2004.
Tehnic pasărea este încă socotită “pe cale de dispariţie”, dar, încercarile din ultimii ani de a o
găsi în mediul sălbatic nu a dat nici un rezultat.

S-ar putea să vă placă și