Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Astazi (sambata, 09 august 2008) a aparut un articol interesant in Gandul legat de o ferma
organica de langa Sighisoara, condusa de un eco-specialist german. Ce pareri aveti despre cele de
acolo?
*Într-un sătuc din Mureş, un neamţ îşi face legumele şi verdeţurile să plesnească de sănătate şi
aromă
„O plantă ajută o altă plantă, un animal ajută o plantă. Simbioza a fost în mod real cunoscută din
punct de vedere ştiinţific când pădurile din Cehia au murit brusc din cauza ploilor acide.
Cercetătorii au descoperit atunci că ploaia acidă nu a distrus arborii, aşa cum se credea iniţial, ci
fungul care era în simbioză cu rădăcinile copacilor”.
Ca toţi agricultorii care au aderat la curentul „biodinamic”, Wolfgang Radatz îşi cultivă plantele
din fermă după tehnologii prietenoase cu acestea. Spre exemplu, pe parcelele plantate cu roşii se
sapă şanţuri paralele, despărţite între ele de lungi moviliţe de pământ. Apoi şanţurile se umplu cu
gunoi de grajd fermentat, care e acoperit cu urzici tăiate, peste care se presără un strat de sol.
Care-i ideea? „Noi nu plantăm plantele în şanţ, ci pe linia de demarcaţie între solul nou şi cel
vechi, pentru ca planta să aibă libertatea de a decide dacă vrea să-şi întindă rădăcinile în solul
normal sau în cel fertilizat. Luându-şi doar cât are nevoie, nu va muri pentru că este prea mult
nitrogen, de exemplu. Iar urzica e un supliment alimentar pentru roşii, o plantă medicinală care
face planta sănătoasă şi dă un gust bun”.
La fel de frumos se poartă şi cu lanurile de grâu: „Oamenii de aici, când seamănă grâul, folosesc
180 kilograme de sămânţă la hectar, ceea ce face ca grâul să crească foarte dens şi fungii
dăunători să treacă mult mai uşor de pe o plantă pe alta. Eu, fiindcă însămânţez doar 120
kilograme la hectar, parcelele mele arată foarte rău cu goluri multe între plante. Dar plantele
mele respiră, nu sunt forţate, şi fungul nu se poate transmite de la o plantă la alta, încât grâul
creşte viguros, face fraţi şi are boabe mari. La seceriş avem aproape aceeaşi recoltă ca ei, dar cu
altă metodă”.
Munţii de bălegar
Vaca e animal sfânt în agricultura biodinamică. Chiar dacă ferma lui Wolfgang Radatz e
vegetală, acesta are obligatoriu în dotare opt vaci, al căror produs principal e bălegarul şi doar
secundar laptele: ”Vacile sunt animale extraordinare, pentru că din ceea ce mănâncă nu ţin totul
pentru ele, ci dau înapoi solului 30%”. Însă bălegarul proaspăt arde rădăcinile şi e otrăvitor:
„Dacă pui un pic de gunoi de grajd pe o parceluţă acoperită cu iarbă, aceasta va muri din cauza
acidităţii excesive şi a azotului din bălegar. Dar dacă bălegarul e fermentat, compoziţia lui va
seamăna cu cea a solulului. Bălegarul fermentat e la fel de sănătos pentru sol ca şi iaurtul pentru
stomacul unei persoane”.
Aşa că fermierul îl transformă în compost: „Facem nişte grămezi de 2 metri lăţime şi 1,5 metri
înălţime, pe care le lăsăm câteva luni la fermentat. Chiar dacă e iarnă şi movila de bălegar e
acoperită cu zăpadă, în interior e cald şi colcăie de o mulţime de animăluţe mici şi de
microoraganisme pe care nu le vedem, dar care sunt acolo. Pe parcelele fertilizate cu compost
solul e viu, greutatea microorganismelor fiind de o tonă pe hectar, dublu decât în agricultura
convenţională”.
Dulceaţa organică de trandafiri şi sarea aromată produse de Wolfgang Radatz l-au dat pe spate şi
pe Prinţul Charles, care având casă la 25 kilometri de Ţopa, la Viscri, şi-a mai făcut piaţa de la
el: „Charles a încercat produsele noastre şi a cumpărat de la ferma mea, dar din nefericire el nu
este unul din clienţii mari, pentru că nu stă prea mult timp în România”. Dulceaţa de trandafiri
care l-a uns la suflet pe prinţ e făcută din petale de trandafiri culese de copii. E vorba de cei 100
de elevi din clasele V-VIII ai şcolii „Eco” din Ţopa, care vara fac practică la ferma germanului:
„Când floarea se deschide, trebuie culeasă imediat, pentru că în ziua următoare uleiul nu va mai
avea aceeaşi calitate, deoarece uleiul eteric e foarte volatil şi dispare în timpul zilei. În mod
normal, perioada cea mai bună de cules e de la 5 la 9 dimineaţa, fiindcă din cauza temperaturii la
ora 11.00 deja 30% din ulei e evaporat. Dar, deoarece elevii de la şcoală sunt foarte mulţi,
mergem la 8 dimineaţa pe câmpul cu trandafiri şi terminăm de cules petalele la 9.30”.
Neamţul a dezvoltat la ferma sa şi trei tipuri de sare aromatizată cu ţelină, pătrunjel, leuştean şi
ceapă de tuns. Ierburile fiind uscate natural, costă de zece ori mai mult decât sarea obişnuită din
cauza efectului lor curativ: „Interesant e că oamenii care nu ar trebui să mănânce prea multă sare,
atunci când folosesc sare cu ierburi de la mine, consumă o cantitate mai mică, pentru că ierburile,
pe lângă aroma deosebită, sunt şi amplificatori de gust”.
Ferma lui Wolfgang Radatz fiind şi „Şcoală de Agricultură Biodinamică”, pe ogoarele din Ţopa
şi-au făcut practica studenţi din România, Germania, Franţa, Anglia, Canada şi Australia, cei mai
mulţi zăbovind câte un an: „Pentru că au nevoie de un ciclu de vegetaţie încheiat ca să le intre
agricultura în sânge”.
Majoritatea consumatorilor din Romania au ajuns sa observe ca, de cele mai multe ori, aceste
legume si fructe sint cam fade, de cele mai multe ori nu au aproape nici un gust si cu atat mai putin
parfumul natural cu care eram obisnuiti. Foarte multe firme din ziua de azi incearca sa isi atraga
clientii prin reclame inselatoare, trambitate pe toate drumurile, la produsele alimentare pline de
aditivi chimici pe care le comercializeaza si despre care afirma in mod mincinos ca sint … „ca la
mama acasa“.
Acest fapt este, in realitate, reflexul mimetic, comercial al tot mai insistentei cereri din partea
consumatorilor din toate tarile pentru o hrana sanatoasa. Devine insa tot mai evident ca revenirea la
o agricultura naturala, ecologica, organica, in care nu se utilizeaza acele chimicale extrem de
daunatoare pentru sanatate reprezinta o disperata nevoie. Treptat, si consumatorii din Romania au
ajuns sa inteleaga ca ambalajul stralucitor si pretentiile de curatenie nu tin loc de calitate.
Uniunea Europeana a inceput sa includa in vederile sale si obtinerea produselor vegetale sau
animale prin procedee ecologice si ii incurajeaza, mai mult sau mai putin, pe cei care doresc sa
practice o astfel de agricultura. Revenirea la aceste procedee nu este, insa, tocmai simpla, intrucat
regulile sint foarte stricte, astfel incat produsul final sa fie intr-adevar complet natural, ecologic.
Vom prezenta pe scurt ce inseamna, de fapt, agricultura ecologica, regulile care trebuie respectate
pentru ca un produs sa obtina calificativul de produs ecologic si pasii pe care un fermier, care
doreste sa practice agricultura ecologica, trebuie sa ii faca.
Agricultura ecologica (termen similar cu agricultura organica sau biologica) este un procedeu
modern (in realitate, vechi de cand lumea) de a cultiva plante, de a ingrasa animale si de a produce
alimente prin utilizarea acelor tehnologii care se apropie cel mai mult de legile naturii – si care nu
utilizeaza fertilizanti si pesticide de sinteza, stimulatori si regulatori de crestere, hormoni, antibiotice
si sisteme intensive de crestere a animalelor.
Rolul acestui sistem de agricol este acela de a produce hrana mult mai curata, mai potrivita
metabolismului organismului uman, dar in deplina corelatie cu conservarea si mentinerea mediului.
Organismele modificate genetic si derivatele lor sint absolut interzise in agricultura ecologica, ca
fiind extrem de daunatoare pentru sanatatea oamenilor si pentru biodiversitatea speciilor.
Trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica nu se face brusc, ci prin parcurgerea unei
perioade tranzitorii, numita „perioada de conversie“. Aceasta este perioada pe care fermierii o au la
dispozitie pentru adaptarea managementului fermei la regulile de productie ecologica.
Etichetare ECO
In conformitate cu aceste acte legislative, eticheta produselor ecologice trebuie sa contina, in plus
fata de mentiunile obligatorii de pe eticheta alimentelor, mentiuni specifice modului de productie
ecologic. Aceste mentiuni sunt: referirea la modul de productie ecologic, ca de pilda ,,produs obtinut
din agricultura ecologica”, precum si numele si codul organismului de inspectie si certificare care a
efectuat controlul unitatii si a eliberat certificatul de produs ecologic.
De asemenea, eticheta unui produs ecologic va cuprinde in mod obligatoriu sigla ,,AE“, ce reprezinta
pentru consumatori o garantie a faptului ca produsul ce poarta aceasta sigla este obtinut prin
agricultura ecologica. Utilizarea ingrasamintelor ecologice nu este conditionata de momentul
aderarii, pentru ca legislatia din acest domeniu este armonizata cu legislatia comunitara.
Una dintre regulile de productie in agricultura ecologica este aceea ca fermierii care cultiva pamantul
dupa metodele ecologice trebuie sa foloseasca numai ingrasamintele permise in agricultura
ecologica. Lista substantelor a caror utilizare este permisa in agricultura ecologica se regaseste in
Anexa nr. 2 la HG nr. 917/2001.
PASUL 2 - Inregistrarea activitatii Urmatorul pas este acela de a-si inregistra activitatea ca
producator, procesator, importator, distribuitor, comerciant in agricultura ecologica la Directia pentru
Agricultura si Dezvoltare Rurala din judetul unde se afla unitatea/ferma, prin completarea fiselor de
inregistrare care ii confera calitatea de producator in agricultura ecologica.
Produsul agro-alimentar ecologic trebuie sa fie insotit de certificatul de produs ecologic, in original,
emis de un organism de inspectie si certificare aprobat de MAPDR. Exportul se face in conformitate
cu prevederile legislatiei interne privind exportul produselor agroalimentare si cu acordurile si
conventiile din domeniu la care Romania este parte.
Sub acest generic, atat de semnificativ pentru tot ceea ce inseamna lupta perpetua a omeniri
pentru asigurarea existentei sale, ne propunem sa aducem in atentia cititorilor revistei
FERMIERUL, cat mai multe si mai sugestive informatii si argumente despre rolul si locul
Padurii in tot ceea ce este legat de nasterea, evolutia si dezvoltarea societatii omenesti.
Vom incerca sa-i sprijinim pe toti cei ce iubesc si respecta padurea si sa-i sensibilizam asupra
importantei acesteia, pe cei care inca o mai distrug.
Si, pentru ca un asemenea demers nu poate incepe decat cu … inceputul, vor prezenta in acest
numar cu caracter oarecum sarbatoresc cateva consideratii circumscrise ideii:
Arborele este, fara indoiala, unul dintre cele mai vechi, daca nu chiar cel mai vechi simbol al
umanitatii.
Una dintre primele sale reprezentari mitice dateaza de cca 3000-4000 ani inainte de Hristos si
este aceea a unui imens arbore cosmic ce se ridica in centrul Universului; radacinile i se adancesc
in taramul intunericului, trunchiul sau traverseaza Pamantul, in timp ce ramurile viguroase
penetreaza domeniile celeste.
Figurat in acest fel, arborele reprezinta, in acelasi timp, diversitatea si unitatea Cosmosului,
precum si conceptele de expansiune si ascensiune umana.
Totodata, acest arbore simbolizeaza Omul: radacinile sale semnifica subconstientul, trunchiul
sau, realitatea concreta, iar coronamentul implinirea personala, prin iluminare.
Acest arbore, "axa luminii", se regaseste de-a lungul istoriei umanitatii, intr-un fel sau altul, in
toate civilizatiile. El este particularizat in stejar la popoarele galice, in tei lagermani, in
maslinela popoarele islamice, in hanan la hindusi, in larice la siberieni.
Tot asa, pentru popoarele scandinave, frasinul a fost arborele venerat, considerat a fi cel care
veghea si asigura creatia.
Insasi istoria umanitatii, dupa Biblie, incepe de la baza a doi arbori simbolici: primul este
Arborele Vietii, care intruchipeaza nemurirea, cel de-al doilea fiind Arborele Cunoasterii
Binelui si Raului, care duce catre moarte.
Lemnul Crucii, pe care a suferit Fiul Domnului, Isus Hristos, provenea din Arborele Vietii si
astfel, sacrificiul rezuma in sine reinnoirea permanenta a lumii spirituale. Mitul Arborelui sacru
este adanc inradacinat in toate religiile.
- La egipteni, zeul suprem, Osiris, are ca punct de pornire un imens brad, inainte de a se regasi
in corpul sau carnal.
- Anumite populatii din Coreea, Australia si Japonia sunt animate de credinta ca oamenii ar fi, la
origine, copii ai arborilor.
- Romanii vedeau in arbori locul intalnirii dupa moarte, iar metamorfozarile umane in arbori sunt
frecvente in legendele lor.
Tot romanii sunt cei care, la nasterea unui fiu, sadeau un arbore, dupa a carui vigoare in
dezvoltare preziceau viitorul copilului.
- In fine, multe alte popoare afirma, prin religia si filosofia lor, ca atunci cand un arbore este
taiat, se aude strigatul fiintei care salasluieste in el.
Arborele este, intr-adevar, prin excelenta, simbolul vital, capabil sa renasca prin el insusi.
Indragostitii care-si graveaza numele pe scoarta arborilor (chiar daca din punct de vedere
educational acest gest nu este apreciat) incearca sa lege persistenta iubirii lor de aceea a vietii
arborilor.
Iata si alte gesturi si obiceiuri ce confera o semnificatie aparte anumitor arbori si care nu sunt
nici atat de vechi, si nici perimate:
- Normanzii pastreaza, inca, obiceiul de a atinge de trei ori vacile cu o ramura de nuc, pentru ca
acestea sa dea mult lapte.
- Nu putem incheia, desigur, aceasta trecere in revista a diverselor obiceiuri care au in centrul
atentiei arborele fara sa amintim de Pomul de Craciun - reprezentat, in general, printr-un brad -
ca simbol al arborelui cosmic.
Iar toate aceste semnificatii s-au ingemanat, in timp, iar minunatele cantece - colindele - prin
care oamenii, venerand arborele vietii, isi cauta permanent forta si energia prin care sa invinga
moartea, bolile sau batranetea.
Lupta pe care o ducem astazi pentru a salva orice arbore ce este amenintat devine la randu-i un
simbol al luptei noastre pentru ca VIATA SA INVINGA!
Ferma biodinamica
Ritmul anomalistic este marcatsde alternanta celei mai mari si celei mai mici ale Lunii de
Pamant, momentele respective purtand numele de apogeu si perigeu.
Durata acestui ciclu este 27,555 zile. Diferenta dintre aceste distante este de aproximativ 40000
km, valoare relativ mica pentru fenomenele astronomice, dar, tinand seama de faptul ca distanta
medie dintre Pamant si
Luna este de asemenea mica, 384400 km, ea reprezinta o variatie de aproximativ 13%.
Oricum, viata terestra, integrata in contextul cosmic, simte aceasta diferenta, un factor important
putand fi si momentul inversarii directiei de la indepartare la apropiere si invers.
Aceasta explica influentele care provin de la cele doua pozitii extreme.
Luna cea mai apropiata este o pozitie inhibatoarea pentru plantele semanate in acest moment.
Dimpotriva, Luna ndepartata are o influenta pozitiva asupra cartofilor semanati in aceasta zi.
In expeditiile cosmice, aselenizarile sunt antotdeauna programate sa aiba loc atunci cand Luna se
afla la perigeu, adica in pozitia cea mai apropiata de Pamant.
El are, insa, un efect net daunator ca termen de semanat pentru zarzavaturile frunzoase.
Zarzavatul radacinos - de exemplu, morcovii - semanati in zi de apogeu lunar se lemnoseaza
usor.
Dintre aceste plante de cultura singura care reactioneaza bine este, asa cum am mai spus,
cartoful.
Cu totul diferita este influenta perigeului lunar, moment care poate fi comparat cu situatia din
toiul iernii, cand pamantul se afla cel mai aproape de Soare (21-25 decembrie, Craciunul).
Daca se seamana in aceasta perioada o brazda pregatita anume, semintele germineaza greu.
Majoritatea plantelor care rasar prezinta opriri din crestere si sunt puternic atacate de ciuperci
parazite.
In cultura ulerioara din anii urmatori puterea germinativa a semintelor se dovedeste a fi foarte
slaba.
In timp ce zilele apogeului sunt in general zile senine, zilele perigeului sunt, cel mai adesea, zile
apasatoare, ploioase sau cu ceata.
Aceste efecte dureaza de obicei o zi pentru apogeu si 2 zile pentru perigeu, daca in aceste zile
luna se afla in dreptul unei constelatii care favorizeaza radacinile.
Incercarea de a neutraliza efectele asupra plantelor prin stropiri cu preparatele biodinamice 500
si 501 au aratat ca, in aceste situatii, preparatele au tendinta de a intari influenta produsa de
pozitia lunii, fie ca este pozitiva, fie ca este negativa.
In fine, se cuvine sa amintim, foarte pe scurt, unele aspecte legate de influentele cosmice asupra
animalelor.
Albinele
S-a putut constata in cursul unor cercetari stiintifice executate cu mare acuratete de Maria Thun
in Germania, cercetari care se continua si in prezent ca activitatea albinei prezinta in mare
masura un paralelism cu prezenta lunii in diferite constelatii.
Astfel:
-cand luna se afla in constelatiile de caldura sau de foc (berbec, leu, sagetator), albinele culeg cu
mai mult sarg nectarul;
- in constelatiile de aer-lumina (gemeni, balanta, varsator) ele aduna mai ales polenul;
- in constelatiile de apa (rac, scorpion, pesti) se observa o intensificare a pregatirii mierii, iar
atunci cand luna se afla in constelatii de pamant (taur, fecioara, capricorn) albinele se ocupa
aproape exclusiv cu construirea celulelor fagurelui.
Secretia laptelui
Astfel, pentru fabricarea untului, in zilele cand Luna se afla in semne "de apa" si timpul este
ploios, timpul de fabricare a untului se dubleaza fata de cel necesar pentru aceeasi operatie facuta
atunci cand luna se afla in semne "de foc", iar timpul este insorit si cald.
Cel mai important, insa, este aspectul calitativ. Untul fabricat in zilele "de foc" are un gust foarte
placut, avand un miros are aminteste alunele.
Untul fabricat in zilele "de apa" miroase a capra. Acealsi fel de observatii se pot face si cu privire
la branzeturi.
Problema influentelor cosmice expusa rezumativ in cateva numere ale revistei prezinta
numeroase alte aspecte care ar merita sa fie cunoscute, dar cuprinderea lor nu s-au putea realiza
decat intr-o carte de specialitate.
Incheiem aceasta expunere succinta cu un gand privind practica: factorul cosmic este numai
unul din factorii de productie pe care agricultorul ii poate avea in atentie.
Adeseori, viata practica impune un alt termen de executare a unei lucrari decat termenul optim
din punct de vedere cosmic.
In aceasta situatie, se va executa lucrarea atunci cand este cel mai convenabil, tinandu-se seama
de intregul context in care se desfaoara activitatea agricola.
O singura exceptie de la aceasta regula trebuie s-o constituie obligatia de a evita efectuarea
lucrarilor in timpul eclipselor solare si a trecerii lunii prin nodurile lunare, intrucat consecintele
sunt inevitabil extrem de negative.
Toate lucrurile pamantesti sunt doar interpretarea lucrurilor spirituale. Intamplarea cea mai mica si
nesemnificativa are un scop divin in spatele ei. Noi toti avem o misiune Divina in aceasta lume si
sufletele noastre folosesc mintile si corpurile noastre ca instrumente pentru a infaptui aceasta
lucrare, astfel incat atunci cand toate trei lucreaza la unison rezultatul este sanatate perfecta si
fericire perfecta.
O misiune divina nu inseamna sacrificiu, retragere din lume, respingerea bucuriilor frumusetii si
naturii; din contra, inseamna sa te bucuri mai mult si mai deplin de toate lucrurile: inseamna sa faci
treburi gospodaresti, lucrari la ferma, pictura, actorie sau sa-i servesti pe semenii nostri-oamenii in
magazine sau case.
Si aceasta lucrare, oricare ar putea fi ea, daca o iubim mai presus de orice, este porunca exacta a
sufletului nostru, lucrarea pe care noi o avem de facut in aceasta lume si numai in care noi putem fi
noi insine cu adevarat, descifrand intr-un mod obisnuit materialist mesajul acelui Sine adevarat.
Prin urmare, noi putem sa judecam, prin sanatatea noastra si prin fericirea noastra, cat de bine
descifram acest mesaj. In omul perfect exista toate insusirile spirituale; si noi venim in aceasta lume
ca sa le exprimam cate una pe rand, sa le perfectionam si intarim astfel incat nicio experienta, nicio
dificultate sa nu ne poate slabi sau sa ne abata de la indeplinirea acestui scop.
Noi alegem o ocupatie pamanteana si circumstantele externe care ne vor da cele mai bune ocazii ca
sa ne punem la incercare pe deplin; noi venim cu intelegerea deplina a lucrarii noastre speciale; noi
venim cu privilegiul inimaginabil de a sti ca toate bataliile noastre sunt castigate inainte de a fi duse,
ca victoria este sigura inainte chiar sa vina incercarea, deoarece noi stim ca suntem copiii
Creatorului si ca atare suntem Divini, de necucerit si invincibili.
Cu aceasta cunoastere viata este o bucurie; vitregiile si experientele pot fi considerate drept
aventuri, caci nu avem decat sa ne dam seama de puterea noastra, sa fim precum Divinitatea din
noi, cand acestea se topesc precum pacla la soare. Dumnezeu intr-adevar a dat copiilor Sai
stapanire asupra tuturor lucrurilor.
Sufletele noastre ne vor indruma, daca noi doar vom fi atenti, in toate ocazile, in toate dificultatile; iar
mintea si corpul astfel directionate vor trece prin viata radiind fericire si sanatate perfecta, la fel de
neincatusate de griji si raspunderi precum copilul mic increzator.
Agricultura biodinamica
Agricultura biodinamica este un sistem de agricultura ecologica bazat pe energiile vietii si are
ca scop principal producerea de hrana cu valoare nutritiva ridicata si sanatoasa. O gradina este un
organism viu in care solul, viata din sol, plantele, animalele si omul sunt in stransa legatura.
Influenta soarelui, lunii si a celorlalte forte cosmice se reflecta in viata plantelor, animalelor si in
munca gospodarului corespunzator cu ritmul si legile naturii.
Fertilitatea si procesele vitale din sol sunt sporite si mentinute prin folosirea composturilor
preparat cu adaos de coada soricelului, papadie, musetel, urzica, coaja de stejar si valeriana,
precum si prin stropirea terenurilor cu macerat e balegar. Conversia la agricultura biodinamica
nu admite desfasurarea in paralel a nici unui alt tip de productie agricola.
In agricultura naturala afanarea solului se face prin penetrarea lui de catre radacinile plantelor si
prin activitatea microorganismelor, animalelor mici si a ramelor.
Sunt admise doar metode si mijloace de conservare a fertilitatii solului pe seama activitatii
plantelor si animalelor.
Buruienile sunt component esentiale ale lanturilor trofice si au un rol important in refacerea
fertilitatii solului. Ele trebuie mentinute la un nivel corespunzator pragului de daunare. Se
combate mecanic doar pirul.
1. Nu chimicale