DEZVOLTĂREA REGIONALĂ PRIN PRISMA REALIZĂRILOR ŞI

PROVOCĂRILOR ECONOMICE A REPUBLICII MOLDOVA

Veronica BUTNARU, master, lect.sup.univ

Academia de Administrare Publică
Tatiana TOFAN, dr.economie, conf.univ
Academia de Administrare Publică

Abstract

The Moldovan economy strongly recovered from the drought-related contraction of 2012, but activity will
significantly slow down in 2014 and considerable risks exist. Disciplined economic policies in the run up to the
elections and addressing vulnerabilities in the banking sector are now key policy priorities to preserve stability.
Returning to a path of fiscal consolidation, and maintaining low inflation and a flexible exchange rate regime are
essential to mitigate the impact of downside risks. Steady implementation of the National Development Strategy—
Moldova 2020 will be instrumental to promote economic growth and poverty reduction.

Poziţia ţării în economia mondială depinde de modul de organizare şi

conducere a proceselor economice, de mecanismul de funcţionare a economiei
naţionale, precum şi de circulaţia fluxurilor băneşti în cadrul unui sistem financiar
funcţional. Fiecare economie are structuri proprii de ramuri, forme specifice de
organizare a activităţii agenţilor economici, multiple instituţii cu funcţii diverse,
ceea ce îşi lasă amprenta asupra formării şi dezvoltării sistemului financiar.
Sistemul financiar, prin elementele sale, asigură o concordanţă între resursele
disponibile şi nevoile întregii societăţi, contribuind la dezvoltarea economică şi
integrarea în economia mondială.[1, p.25]
Republica Moldova se confruntă cu o multitudine de vulnerabilități de natură
economică şi geopolitică ce subminează vizibil securitatea economică a statului şi
dezvoltarea regiunilor. Este o situaţie căreia ţara i-ar fi putut mai uşor face față,
dacă ar fi fost asigurat un model de guvernare deschis, transparent şi eficient, care
să elimine premisele de natură subiectivă ce atentează la securitatea economică a
cetățenilor şi a statului.
Corupția endemică, oligarhizarea instituțiilor de stat, prezența capitalului
străin de origine dubioasă în sectorul financiar şi vulnerabilitatea procesului
1
decizional în fața unor activități de lobby aflate la limita legalității sunt cele mai
pregnante riscuri de natură subiectivă, ce amplifică slăbiciunile naturale ale țării.
Pe parcursul anului 2014 şi începutul anului 2015, sistemul bancar
moldovenesc a fost bulversat de o serie de fraude bancare de proporții istorice, care
riscă să submineze nu doar perspectivele economice, dar şi cele de integrare
europeană a țării. În noiembrie, 3 bănci (Banca de Economii – BEM, Banca
Socială – BS şi Unibank – UB), care reprezintă peste o treime din întregul sistem
bancar al țării, au ajuns în prag de faliment, iar BNM a instituit regim de
administrare specială asupra acestora. Situația critică de la cele 3 bănci a fost
cauzate de o serie de fraude care au avut drept scop final decapitalizarea băncilor
prin acordarea de credite în proporții deosebit de mari, cu implicarea unor firme
off-shore, firme locale, bănci străine şi, cel mai probabil, cu sprijinul unor
reprezentanți din instituțiile de stat.
Creşterea economică în anul 2014 a pierdut din viteză, iar în anul 2015 în
general ar putea deveni negativă. Consumatorii au devenit mai precauți cu
economiile lor, exportatorii suferă din cauza problemelor economice cu care se
confruntă principalii parteneri comerciali ai Moldovei, iar riscurile din sectorul
financiar planează amenințător asupra stabilității şi integrității bugetului public.
[4,p.9]
Deşi indicatorii socioeconomici principali – şomajul, ocupare, incidența
sărăciei – deocamdată nu s-au înrăutățit, înăsprirea condițiilor economice şi a
austerității bugetare va duce inevitabil şi la pierderea unor progrese obținute în
ultimii ani în domeniul ocupării şi reducerii sărăciei.
Contrar aşteptărilor majorității experților, a organizațiilor internaționale,
precum şi în ciuda unei baze de comparație foarte înalte un an mai devreme, în
2014 economia moldovenească a realizat o creştere impresionantă de 4,6%.
Creşterea s-a datorat în cea mai mare parte evoluțiilor bune din sectorul
producerii bunurilor, în timp ce serviciile şi construcțiile au fost mai anemice. În
mod cert, sectorul agricol a surprins observatorii economici, avansând cu 8,2%, şi
aceasta după creşterea de recuperare de circa 38% realizată în 2013. [3,p.9]
2
 De partea cererii, creşterea cu 2,9% a consumului final este una semnificativă,
deşi mai slabă decât în 2013, atestând că consumatorii devin mai precauți cu
portmoneele. Formarea brută de capital fix, adăugând 10%, ar putea fi considerată
o creştere cu adevărat remarcabilă numai dacă nu ar fi fost determinată aproape
integral de investițiile de capital publice şi aproape deloc de cele private.
Austeritatea care planează amenințător asupra bugetului public în 2015-2016 (şi
poate chiar şi mai departe) va subția, astfel, şi bruma de investiții care mai sunt
făcute în infrastructură.
Tabelul 1
Principalii indicatori monitorizați privind economia Republicii Moldova
Indicatorii 2012 2013 2014
PIB, modificare față de anul precedent, % -0,7 8,9 4,6
Producția agricolă, modificare față de anul -22,3 38,3 8,2
precedent, %
Producția industrială, modificare față de anul -1,9 6,8 7,3
precedent, %
Volumul serviciilor prestate, modificare față de 2,7 6,0 3,6
anul precedent, %
Volumul lucrărilor de construcții, modificare 0,7 5,1 1,0
față de anul precedent, %
Consumul gospodăriilor casnice, modificare 1,0 6,5 2,9
față de anul precedent, %
Formarea brută de capital fix, modificare față 1,8 3,3 10,1
de anul precedent, %
Investiții străine directe, influx net, % din PIB 2,1 2,7 2,6
Exporturi de bunuri şi servicii, % din PIB 42,5 43,8 42,1
Importuri de bunuri şi servicii, % din PIB 84,5 81,5 79,8
Indicele prețurilor de consum, modificare față 4,6 4,6 5,1
de anul precedent, %
Total credit bancar, % din PIB 39,7 40,3 36,6
Rata şomajului, % din populația economic 5,6 5,1 3,9
activă
Rata ocupării, % din populația cu vârsta peste 38,4 39,3 3 39,6
15 ani
Contul curent/PIB, % -8,8 --6,6 8,0
Deficit bugetar/PIB, % -2.1 -1.8 -1,7
Sursa: Lupuşor A., Fală A., Raport de stare a ţării - Republica Moldova 2015, [4, p.18]

3
 Coroborate, actualele condiții interne pentru creşterea economică sunt cele
mai proaste de după criza din 2009 şi ar putea să rezulte în 2015 într-o recesiune
economică veritabilă.
Mai ales că şi condițiile pe piețele externe sunt foarte vitrege: războiul din
Ucraina, sancțiunile comerciale ruse impuse exportatorilor moldoveni, agravarea
situației în economia rusă şi absența unor semne de relansare economică durabilă
în Europa – toate acestea au făcut ca exporturile să crească în 2014 cu numai 1%,
iar în primul trimestru al lui 2015 – să scadă cu 15%. Exporturile moldoveneşti pe
principalele piețe sunt în cădere liberă: Italia – minus 25%, Federația Rusă – minus
50%, Ucraina – minus 70%. Comprimarea cu un sfert a volumului remitențelor
este o altă reflecție a înrăutățirii situației în economia regională, doar că, judecând
după ritmurile inegale de scădere a remitențelor – minus 34% pentru cele din Rusia
comparativ cu -11 pentru cele din Italia – în Est situația emigranților moldoveni
pare a fi mai proastă decât în Vest. [4,p.6]
În anul 2014 rata şomajului a coborât la un nivel de 3,9%, minimul pentru
perioada colectării datelor începând cu anul 1999. În pofida faptului că mulți
muncitori moldoveni sunt împiedicați de autoritățile migraționale ruse să revină în
Federația Rusă, aceştia par să găsească căi mai puțin legale de a reintra în Rusia, şi
aceasta chiar în pofida înrăutățirii situației în sectorul de construcții de acolo. Rata
ocupării a rămas la un nivel foarte redus, sub 40%, deşi, ca şi în 2013, se atestă o
anumită îmbunătățire a pieței muncii în localitățile unde există zone economice
libere. Veniturile medii au continuat să crească, iar un asemenea indicator-cheie
cum ar fi incidența sărăciei calculată la pragul național de sărăcie, a continuat să
scadă, atingând, conform estimărilor noastre un nivel de puțin peste 10%, față de
12,7% în 2013. [4,p.11] Datele preliminare pentru 2014 confirmă, o dată în plus, că
ajutorul social acordat conform mecanismului de țintire a persoanelor cu venituri
mici este un instrument de politici foarte eficient care permite reducerea
considerabilă a sărăciei.
Tocmai din această cauză progresele atinse în reducerea sărăciei sunt foarte
vulnerabile la eventualele probleme ale bugetului public. Deficitul bugetului de
4
stat anunțat pentru 2015 – estimat la circa 2,8% din PIB – pe lângă faptul că este în
creştere față de anii precedenți, acesta nu ține cont de riscurile majore care
planează asupra bugetului şi datoriei publice din cauza felului în care a fost
gestionată situația dificilă din sectorul bancar în 2014-2015 şi care a determinat un
deficit cvasifiscal enorm, doar că acesta încă nu este reflectat în statistica finanțelor
publice.
Pentru anii 2016-2018 Ministerul Economiei prognozează o creştere a PIB de
1,5%-3,5% [3,p.13] anual. La baza acestei creşteri vor sta îmbunătăţirea
contextului economico-financiar la nivel mondial, promovarea mai intensă a
exporturilor pe piaţa UE, dezvoltarea şi susţinerea întreprinderilor din sectorul
privat din partea statului, continuarea reformelor structurale, dezvoltarea sectorului
real al economiei, inclusiv prin atragerea investiţiilor străine directe în economia
naţională, promovarea unei politici fiscale prudente şi implementarea reformelor
menite să reducă cheltuielile publice ineficiente, asigurarea stabilităţii financiare
prin menţinerea ratei inflaţiei la nivel redus şi stabilităţii cursului de schimb etc. În
ianuarie-noiembrie 2015 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate
venituri în sumă de 39214,3 mil. lei, cu 4,1% [28,p.13]mai mult faţă de ianuarie-
noiembrie 2014 şi la nivel de 97,2% faţă de sarcinile stabilite pe perioada de
gestiune. De asemenea, s-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 40567,1 mil. lei,
fiind în creştere cu 4,7% și, respectiv 84,2% faţă de prevederile perioadei
gestionare. În ansamblu, BPN a înregistrat un deficit în sumă de 1352,8 mil. lei,
mai mare cu 272 mil. lei decît cel obținut la aceeaşi dată a anului 2014. [3,p.13]

Tabelul 2

5
 Evoluţia bugetului public naţional al Republicii Moldova, anii 2014-2015
mil. lei
2014 2015/2014,
2015
%
noiembrie noiembrie noiembrie 11
11 luni 11 luni
luni
Bugetul public naţional
Venituri 3443,6 37681,9 3746,0 39214,3 108,8 104,1
Cheltuieli 3944,4 38762,7 4067,7 40567,1 103,1 104,7
Deficit (-),
-500,8 -1080,8 -321,7 -1352,8 x x
excedent (+)
Bugetul de stat
Venituri 2234,6 24545,0 2485,8 25187,7 111,2 102,6
Cheltuieli 2719,7 25946,5 2720,8 26555,9 100,0 102,3
Deficit (-),
-485,1 -1401,5 -235,0 -1368,2 x x
excedent (+)
Bugetele unităţilor administrativ teritoriale
Venituri 977,6 9842,6 836,9 9776,8 85,6 99,3
Cheltuieli 1057,1 9549,5 937,8 9873,2 88,7 103,4
Deficit (-),
-79,5 293,1 -100,9 -96,4 x x
excedent (+)
Bugetul asigurărilor sociale de stat
950,
10996,5 1031,7 12333,1 108,6 112,2
Venituri 0
925,
10933,0 1130,2 12288,0 122,1 112,4
Cheltuieli 3
Deficit (-), -
24,7 63,5 45,1 x x
excedent (+) 98,5
Sursă: elaborate de autor în baza Staff Report for the 2015 Repablic of Moldova, IMF, 2015[3,p.13]

Veniturile BPN fără granturi şi transferuri au însumat 37271,9 mil. lei. Din
acestea, 91,2% revin veniturilor fiscale, care au crescut cu 6,2%. Au înregistrat o
creștere de 15,1% impozitele pe venit. Din acestea, veniturile acumulate din
impozitul pe venitul persoanelor juridice - o creştere cu 16,9% față de ianuarie-
noiembrie 2014. [3,p.14]
Cea mai mare pondere (49,5%) în volumul total al veniturilor fiscale revine
impozitelor interne pe mărfuri şi servicii, care în ianuarie-noiembrie 2015 au fost
mai înalte decît în perioada similară a anului 2014 cu 1,6%. Veniturile totale din
taxa pe valoare adăugată (TVA) au crescut cu 7,2%. Este îmbucurător faptul că

6
veniturile din TVA la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul
Republicii Moldova au înregistrat creștere de 11,7%.
Veniturile din accize (total), de asemenea, au crescut cu 11,5%: au fost
încasate cu 9,7% mai mult, iar restituite - cu 15,2% mai puțin, respectiv. [3,p.10]
Pentru susţinerea bugetului şi pentru finanţarea proiectelor investiţionale, din
partea donatorilor externi şi autohtoni au fost debursate granturi în sumă de 1942,4
mil. lei, din care: granturi externe – 1846,3 mil. lei şi granturi interne – 96,1 mil.
lei, comparativ cu 3124,1 mil. lei şi, respectiv, 67,6 mil. lei în ianuarie-noiembrie
2014. [3,p.10]
Cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor
pentru asigurarea și asistența socială – 35,2% (14264,7 mil. lei), acestea
înregistrînd o creștere de 11% față de ianuarie-noiembrie 2014. S-au înregistrat
majorări şi la alte tipuri de cheltuieli: serviciul datoriei de stat - de circa 1,7 ori;
apărarea națională (+15,1%); asiguararea și asistența socială (+11%); învățămînt
(+10,6%); activitatea externă (+10,1%); menținerea ordinii publice și securitatea
națională (+8,5%); ocrotirea sănătății (+7,6%); știința și inovarea (+8,4%); justiție
(+2,4%) etc. [3,p.14] Totodată s-a diminuat volumul de cheltuieli pentru complexul
combustibil și energie cu 44%, protecția mediului înconjurător și
hidrometeorologie – cu 35%, transporturi, gospodăria drumurilor, comunicații și
informatică – cu 34,9%, gospodăria comunală și gospodăria de exploatare a
fondului de locuințe – cu 25,3% etc. Pentru realizarea programelor cu caracter
social-cultural au fost direcţionate 69,6% din totalul cheltuielilor BPN, pentru
domeniul economiei naţionale – 12,1%, apărare națională, menținerea ordinii
publice și securitatea națională – 6,2%, servicii de stat cu destinaţie generală –
4,7%, alte domenii – 7,4%.[3,p.15]
Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a înregistrat o
creştere esenţială. Astfel, la sfîrşitul lunii noiembrie 2015 aceasta a atins nivelul de
32714,9 mil. lei, fiind în creştere cu 23,2% faţă de aceeaşi dată a anului 2014 și cu
19,1% comparativ cu începutul anului curent. [3,p.15]

7
 Figura 1. Datoria de stat administrată de Guvern
la sfîrşitul lunii noiembrie 2010-2015, mil. lei
Sursă: Ministerului Finanţelor [3,p.9]

Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat
(VMS), volumul cărora a constituit 6432,5 mil. lei la preţul de cumpărare, inclusiv:
VMS emise pe piaţa primară – 4345,8 mil. lei (în scădere cu 13,1% față de sfîrșitul
lunii noiembrie 2014), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior
de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 mil. lei (la nivelul perioadei similare a
anului 2014) şi VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare – 23,3 mil. lei
(mai puţin de 5 ori decît în perioada similară a anului 2014). Datoria de stat internă
s-a micșorat cu 10,5% comparativ cu situaţia din 30 noiembrie 2014 și cu 9,1%
față de începutul anului curent. [3,p.9]
Tabelul 3
Repartizarea datoriei externe a Republicii Moldova
pe principalii donatori, anii 2012-2020
milioane dolari, SUA
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Donatorii principali planificat

8
Banca Mondială (BM) 618 605 625 638 717 824 876 924 964
Fondul Monetar 794 772 703 636 625 597 570 489 414
Internaţional (FMI)
Comisia Europeană 88 115 161 246 352 453 529 605 669

Banca Europeană de 23 32 57 67 109 153 155 155 157

Reconstrucţii şi
Dezvoltare (BERD)
Fondul Internaţional 54 64 67 71 72 73 75 75 76
pentru Dezvoltarea
Agricolă (IFAD)
Sursa: Staff Report for the 2015 Repablic of Moldova, IMF

FMI a acordat Republicii Moldova asistenţă tehnică într-un şir de sectoare,

inclusiv în cel al managementului fiscal, al cheltuielilor, al impozitelor şi taxelor
vamale, al sistemului contabilităţii monetare, al supravegherii bancare, al politicii
monetare/organizării băncii centrale, precum şi în diverse domenii ale statisticii.
Institutul FMI a oferit instruire funcţionarilor din Moldova în astfel de
domenii cum ar fi: politici financiare şi elaborarea programelor financiare, politici
externe, operaţiuni monetare şi valutare, balanţa de plăţi şi statistica financiară
publică; de asemenea, funcţionarii din Moldova au participat la cursurile şi
seminarele oferite de Joint Vienna Institute, în astfel de domenii cum ar fi:
contabilitatea băncii centrale, analize şi politici macroeconomice, cheltuieli
publice, administrarea şi reforma politicilor fiscale, supravegherea bancară şi
diverse domenii ale statisticii.
Un risc major ține de creşterea riscului de țară, odată cu posibila transformare
a garanțiilor de stat utilizate pentru acordarea creditelor de urgență celor 3 bănci.
Volumul garanțiilor este impunător, comparativ cu dimensiunile economiei
moldoveneşti (circa 9% din PIB şi 34% din veniturile bugetului de stat). Prin
urmare, ponderea datoriei de stat în PIB urmează să crească de la 32% în 2014 la
48% în 2015 şi 51% în 2016. [4,p.16] Pe fundalul deficitului bugetar, deficitului de
cont curent, al nivelulului redus al activelor oficiale de rezervă şi al riscurilor
pentru moneda națională, creşterea îndatorării alimentează riscul de țară. Aceasta
va genera un şoc fiscal esențial şi care va dura circa 10 ani. Totodată, reducerea
rezervelor valutare din ultimele luni a epuizat capacitatea BNM de a atenua

9
eventuale noi presiuni asupra monedei naționale, fapt ce alimentează riscul
deprecierii leului şi, respectiv, riscuri inflaționiste suplimentare.
Migrația forței de muncă şi amplificarea volumului de remitențe au avut
mereu un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populației, precum şi a situației
pe piața muncii. Unul dintre principalele neajunsuri, însă ale migrației externe din
ultimul deceniu este caracterul extrem de asimetric al fluxurilor de emigranţi,
prioritate având destinația de migrație spre Federația Rusă. Importanța acestei țări
a crescut treptat în ultimii ani, inclusiv în 2014, când ponderea acesteia a crescut la
maximul istoric de 68,09% din totalul forței de muncă emigrată din Republica
Moldova.
Astfel, în pofida reformelor ambițioase lansate în 2012, continuă să crească
discrepanțele dintre oferta educațională şi cererea de pe piața muncii. Cel mai
problematic segment este cel al studiilor vocaționale care rămâne prins într-un cerc
vicios: baza tehnico-materială învechită şi calitatea studiilor subminează interesul
tinerilor pentru acest tip de studii, fapt ce, la rândul său, afectează şi mai mult
condițiile de studii. Principalele riscuri şi provocări ce necesită o abordare urgentă
şi strategică sunt: calitatea cadrelor didactice la toate nivelele de învățământ;
motivarea sectorului privat să participe la formarea capitalului uman; finanțarea
sectorului de învățământ; numărul în creştere a persoanelor fără specializare;
acutizarea intenției de emigrare; plecarea de la instituții publice a funcționarilor
publici calificați şi talentați. Aceşti factori subminează calitatea capitalului uman,
productivitatea muncii, competitivitatea şi, în cele din urmă, duce la ratarea
oportunităților oferite de Acordul de Asociere cu UE.

BIBLIOGRAFIA:

1. Bran, P., Costică, S., Economia activităţii financiare şi monetare şi monetare

internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003
2. IMF Country Report nr. 12/38, february 2015
3. Informaţie operativă cu privire la evoluţia social - economică a Republicii
Moldova (conform datelor disponibile la 31.12.2015), Ministerul
Economiei.

10
4. Lupuşor A., Fală A., Raport de stare a ţării - Republica Moldova 2015,
Chişinău, 2015

11