SNSPA

Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice

Specializare: Publicitate

Curs: Semiotică. Teorii ale limbajului

Lucrare cu tema

Analiza conceptului de comunicare pornind de la modele

lui Shanon, Wave şi Lassewell. Studiu asupra campaniei de
CSR ,,Vino la vot!”

TIRON ALEXANDRU
AN II
GRUPA 3
PUBLICITATE
 I. Introducere

În prezenta lucrare va fi analizată campania de CSR (Corporate Social

Responsability) sau de responsabilizare socială realizată de Asociaţia Pro Democraţia şi
numită ,,Vino la vot!”. 1Această campanie a fost făcută cu ocazia ultimelor alegeri
prezidenţiale din România, care au avut loc în anul 2014. Insight-ul de la care a pornit
strategia de comunicare şi creaţie pare a fi legat de faptul că românii sunt mândrii de
istoria lor. Acest popor îşi respectă şi admiră marii domnitori care au pus bazele României
de azi. Publicului i s-a arătat cum ar fi decurs marile bătălii dacă strămoşii lor ar fi avut un
comportament ca al lor.
Alegerea analizării acestei campanii de responsabilizare socială este realizată datorită
faptului că evidenţiază un caracter persuasiv evident, însă pornind de la o analogie, cu
toate că putem sublinia faptul că orice comunicare poate avea trăsături persuasive, chiar și
sub cea mai simplă formă a sa. Așa cum susţin și Kevin Hogman și James Speakman,
întreaga noastră viață are în centrul ei persuasiunea, milioanele de mesaje ale comunicării,
își propun să ne determine să întreprindem o acțiune sau alta. (Hogan și Speakman, 2008,
p. 18)
Conceptul central al acestei lucrări este cel de comunicare. Această lucrare îşi
propune să analizeze funcţia persuasivă a conceptului de comunicare prin intermediul a
două modele: modelul lui Shanon şi Weaver şi modelul lui Harold Lasswell, urmând să se
pună accentul pe comparaţia acestora. Mai mult decât atât, va fi avută în vedere
identificarea trăsăturilor comunicării realizate în cadrul campaniei de CSR, ,,Vino la vot”.
Va fi pus accentul îndeosebi pe tipul comunicării folosite, dar şi pe formele instrumentale
de comunicare.
Obiectivul analizării funcţiei persuasive a comunicării se bazează atât pe observaţiile
realizate de Kevin Hogman și James Speakman şi prezentate în rândurile de mai sus, dar şi
pe ceea ce Amado și Guittet susţin: ,,putem vorbi despre comunicare de fiecare dată când
un organism viu oarecare poate influența un alt organism, modificându-i natura sau
acțiunea începând cu transmiterea unei informații” (Amado și Guittet, 2007, p. 11).
Potrivit modelului lui Shannon și Weaver în cadrul comunicării este identificată o
sursă sau un agent persuasiv, care reprezintă persoana sau obiectul care codifică mesajul.

1
Campania de CSR, ,,Vino la vot” poate fi vizionată la următorul link:
https://www.youtube.com/watch?v=FPe3jacD3oo, consultat la 09.06.2018

1
 Acest cod poate să aibă mai multe forme: verbal, nonverbal, vizual, muzică sau oricare
altă variantă. Comunicarea mai conține și un mesaj, care este menit să transmită
semnficația de la sursă prin intermediul identificării codului. Există pe de altă parte și un
canal, care poate conține zgomot perturbator. Receptorul mesajului sau pacientul
persuadat, este cel care decodează mesajul, încearcă să ignore sau să înlăture zgomotul
pertubator și să adauge interpretarea sa. (Shannon și Weaver, 1949, p. 24)
Modelul propus de Harold Lasswell promovează ,,formula celor cinci W”, aceasta
putând fi considerată definitorie pentru înţelegerea comunicării drept o acţiune de
transmitere a unui mesaj. Această formulă are următoarea structură: cine, ce, cum, cui, cu
ce efect spune? ( Lasswell şi Lerner, 1952, p. 34)
Comparând cele două modele poate fi susţinut faptul că ambele au în vedere efectul
comunicării, vizează receptorul şi fac referire la funcţia persuasivă a comunicării, aceasta
fiind prezentată de Roman Jakobson alături de alte funcţii: expresivă (vizează emiţătorul);
poetică (vizează mesajul); empatică (vizează contactul) şi metalingvistică (vizează codul).
(Jakobson, 1963, pp. 213-220)

II. Prezentarea situaţiei de comunicare

Situaţia de comunicare analizată este reprezentată de campania de CSR (Corporate

Social Responsability) sau de responsabilizare socială realizată de Asociaţia Pro
Democraţia şi numită ,,Vino la vot”.
Această campanie a apărut ca o consecinţă a participării scăzute a românilor la vot
pentru alegerile prezidenţiale ale României şi ca un răspuns la acţiunea pe care a făcut-o o
tânără în cadrul unei întâlniri “Uniţi Salvăm”. Tânăra a fost fotografiată în cadrul acelei
întâlniri purtând un tricou cu mesajul ,,mă *** pe el de vot”, 2 iar poza acesteia a devenit
curând virală. Având în spate acest context, campania “Vino la vot!” s-a răspândit foarte
uşor pe internet, cele două spoturi ale campaniei având cele mai multe vizualizari pe
pagina de YouTube a agenţiei Leo Burnett Bucharest. “Vino la vot” a dat startul
campaniilor de acest gen. În perioada următoare au apărut campaniile „Nu votezi, nu
contezi!” şi „Decide pentru TINEri!”, campanii ce au avut scopul de trezire a conştiinţei

2
Articolul despre acest subiect şi imaginea cu respectiva tânără pot fi văzute la următorul link:
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/ma-pis-pe-el-de-vot-e-mai-relevant-politic-decit-merg-la-vot-
cu-leo-burnett-108939.html, consultat la 09.06.2018

2
 civice în tinerii români. Ca urmare a mobilizării oamenilor, prezenţa la vot în turul II a fost
de 62,04 %,3 faţă de cea de la alegerile prezidenţiale din 2009 a fost de 56,99%.4
Campania de CSR este realizată prin intermediul unui spot video, care începe cu
Mihai Viteazul prezentat într-un plan general călărind, (alergând) prin pădure, planul fiind
însoţit de sunete de luptă. Imaginea se derulează rapid. A doua imagine este cadru cu
picioarele calului trecând în fugă printr-o baltă de noroi, aceasta fiind însoţită de sunete de
copite ce lovesc apa. A treia imagine este cea a unui cadru larg cu Mihai Viteazul călărind
spre Novac la poalele unui deal, lângă un lac şi la asfinţit. Aceasta este însoţită, la rândul
ei de sunete de luptă şi sunetul pe care-l produce calul când necheză. Al patrulea cadru
este cel în care Mihai Viteazul şi Novac sunt prezentaţi în plan American. Aceştia sunt
înconjuraţi de ceaţă şi poartă o discuţie lăsând să se vadă expresia de dezamagire de pe
faţa acestora. Cadrul este însoţit de dialogul dintre cei doi: ,, Mihia Viteazul: Ce facem,
Novac? Doar noi doi? Unde sunt vitejii mei?; Novac: Mihai, vitejii au zis că nu se bagă în
noroi. Că dacă te bagi în noroi n-ai cum să nu te murdărești.; Mihai Viteazul:Pai şi fraţii
Buzeşti?; Novac: Frații Buzești…au zis că se declară scârbiți de tot ce se întâmplă, că
oricum ăilalți sunt mai mulți. Pana mea…”A cincea imagine este reprezentată de un cadru
larg cu Mihai Viteazul şi Novac stând călare în mijlocul unui camp gol, cu un deal în
spatele lor şi ceaţa ce îi înconjoară. Aceasta este însoţită de Voiceover, care se întreabă
retoric: ,,Dacă nici înaintaşii nu s-ar fi prezentat în momentele de cumpănă, în ce limbă te
mai **** pe el de vot?”. A şasea imagine este un cadru negru pe care apare cu scris alb ce
reprezintă acest video şi a cui a fost iniţiativa şi este însoţită de strigăte de luptă şi
voiceover “Vino la vot”. Ultima imagine reprezintă tot un cadru negru pe care apare cu
scris alb site-ul campaniei civice, aceasta fiind însoţită de strigăte de luptă şi sunete de
tropăit de cai.

III. Analiza situaţiei de comunicare din punctul de vedere al

modelelor Shanon, Weaver şi Lasswell

Modele Shanon, Wave şi Lassewell cunoscute şi drept modele ale comunicării se

aplică situaţiei de comunicare prezentate în cadrul subpunctului anterior datorită faptului

3
http://www.mediafax.ro/social/alegeri-prezidentiale-turul-ii-bec-prezenta-la-vot-la-nivel-national-la-ora-21-00-
62-04-in-primul-tur-prezenta-a-fost-de-52-31-harta-votului-pe-judete-13565620, consultat la 09.06.2018
4
https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/11/14/al-doilea-tur-al-alegerilor-prezidentiale-anii-1990-
2009-prezenta-la-vot-08-10-21, consultat la 09.06.2018

3
că ambele urmăresc etapele unei comunicări şi pun accentul asupra uneia dintre
principalele funcţii ale acesteia: persuasiunea. Situaţia de comunicare identificată
reprezintă o oportunitate de a vedea modul în care modelele comunicării propuse de
Shanon, Wave şi Lassewell se aplică într-un caz concret. De asemenea, trebuie subliniat
faptul că analiza va avea în vedere atât situaţia de comunicare din interiorul campaniei de
CSR, însă va privi această campanie şi drept un instrument de comunicare, urmând ca
studiul să aibă în vedere şi această direcţie.
Pornind de la modelul propus de Shanon şi Weaver poate fi susţinut faptul că
agentul persuasiv este reprezentat de Mihai Viteazul, iar un al doilea agent persuasiv este
calcul. Aceştia contribuie la codificarea mesajului care are atât un caracter verbal, cât şi
nonverbal, vizual, dar şi cu ajutorul sunetului, a zgomotului produs de alergatul calului.
Persuasiunea prin intermediul limbajului verbal se produce prin discursul dintre Mihai
Viteazul şi Novaci, la care voiceoverul trage concluziile. Aici poate fi identificată ca
principală formă instrumentală de comunicare argumentarea bazată pe analogie, dar şi cea
bazată pe cauză-efect (dacă strămoşii noştri nu ar fi participat la lupte, nici noi azi nu am fi
avut dreptul de vot). Persuasiunea prin imagine, vizuală se realizată cu ajutorul cadrelor.
Cadrele sunt atât din apropiere, dar şi din depărtare. De exemplu, cadrul 1 şi 2 cu
imaginile lui Mihai Viteazul şi copita în noroi a calului arată graba de a merge la luptă,
aceasta fiind asociată cu graba de a merge la vot. Sunetul, ropotul calului accentuează
caracter persuasiv şi astfel această grabă. Apare limbajul nonverbal reprezentat de mimica
lui Mihai Viteazul, care află că nimeni nu a mai venit la luptă. De asemenea, comunicarea
nonverbală este realizată şi cu ajutorul hainelor, care au rolul de a contribui la transmiterea
mesajului. Mihai Viteazul este îmbrăcat de luptă, însă în acelaşi timp vestimentaţia sa este
elegantă, aceasta fiind în special dată de căciula pe care o poartă. Această imagine poate fi
interpretată prin identificarea lui Mihai Viteazul cu cetăţeanul implicat, nerăbdător să
schimbe ţara. Novaci este îmbrăcat însă în mod obişnuit, chiar cu prea multe haine pentru
a-i permite să lupte. Această imagine poate fi interpretată prin identificarea lui Novaci cu
cetăţeanul care participă, fără însă a fi profund implicat, doar din datorie. Pentru a sublinia
lipsa celor care nu participă la luptă, în cazul de faţă la vot relevantă este imaginea cu cei
doi, Mihai Viteazul şi Novaci, singuri pe un câmp mare, înconjurat de ceaţă. De asemenea,
o altă observaţie importantă este cea potrivit căreia prin intermediul acestui spot, al acestei
campanii de CSR se doreşte a se asocia votul cu o luptă.
Câmpul gol prezintă limbajul locurilor, acesta fiind accentuat de ceaţa din spate, dar
şi de limbajul spaţiului (al apropierii şi distanţei cadrelor). Timpul, dar şi tăcerea fac şi ele
4
parte din limbajul nonverbal. De exemplu, la început cadrele se desfăşoară cu rapiditate,
urmând ca în momentul în care Mihai Viteazul şi Novaci se întâlnesc să urmeze un
moment de tăcere.
Analiza comunicării poate fi privită atât în interior prin studierea dialogului din
interiorul campaniei de CSR, însă pe de altă parte această campanie poate fi analizată şi
drept un instrument prin intermediul căruia Asociaţia Pro Democraţia doreşte să comunice
cu cetăţenii. Astfel, având în vedere studierea dialogului din interiorul campaniei
emităţorul este reprezentat de Mihai Viteazul, fiind observată funcţia expresivă ce
corespunde acestuia. Mihai Viteazul este cel care iniţiază dialogul şi se arată surprins de
faptul că doar Novac a mers la luptă. Mesajul, care se identifică cu funcţia poetică, este
reprezentat de întrebarea adresată de Mihai Viteazul lui Novac privind participarea
celorlalţi viteji la luptă. Folosind drept cod limbajul verbal, are loc contactul dintre
emiţător şi receptor, acesta răspunzându-i la întrebarea adresată, deci decodificând
mesajul. Toate acestea se produc în contextul neparticipării vitejilor la luptă şi prin urmare
a identificării de către emiţător a acestei situaţii. De aici poate fi subliniat faptul că
receptorul, în persoana lui Novac, acceptă mesajul şi emite un feedback.
Analizând campaniei de CSR din punctul de vedere al unui instrument de
comunicare, emiţătorul este reprezentat de Asociaţia Pro Democraţia, receptorul sunt
cetăţenii (îndeosebi cei care nu participă la vot), mesajul este reprezentat de îndemnul de a
participa la vot, codul este reprezentat de limbajul verbal, însoţit de imagini şi sunete,
contextul este cel al neparticipării la vot al unui număr mare de români. Prin vizionarea
campaniei poate fi susţinut faptul că s-a produs contactul dintre emiţător şi receptor, însă
nu putem asista (nu putem cunoaşte), feedback-ul celui din urmă în mod direct (cu toate că
pot exista analogii potrivit cărora această campanie a influenţat participarea la vot, care a
fost mai crescută decât la alegerile electorale prezidenţiale din anul 2009).
Având în vedere modelul propus de Harold Lasswell poate fi susţinut faptul că
acesta este foarte asemănător cu cel propus de Shanon şi Weaver şi se pliază foarte bine pe
schema comunicării prezentată în rândurile de mai sus, atât în ceea ce priveşte analiza
spotul, cât şi campania în sine. Astfel, relunând cele susţine anterior, analizând spotul în
sine poate fi susţinut că cel care spune este Mihai Viteazul, acesta întreabă de ce vitejii nu
au venit la luptă, spune cu ajutorul limbajului verbal, îi spune lui Novaci, iar efectul este
reprezentat de obţinerea unui răspuns din partea acestuia, de a găsi un răspuns la întrebarea
sa. Analizând campania de CSR în sine, cine spune este reprezentat de Asociaţia Pro
Democraţia, aceasta spune că: ,,Dacă nici înaintaşii nu s-ar fi prezentat în momentele de
5
cumpănă, în ce limbă te mai **** pe el de vot?”, spune prin intermediul limbajului verbal,
prin imagini, prin sunete, cu alte cuvinte prin intermediul spotului din campania de CSR,
le spune cetăţenilor (îndeosebi a celor care nu au participat la vot sau care nu doresc să
facă acest lucru), efectul este clar unul persuasiv reprezentat de motivarea cetăţenilor de a
participa la vot prin recursul la istorie, la memoria colectivă. Observând cele două modele
de comunicare poate fi subliniată asemănarea dintre acestea şi totodată faptul că ambele
vizează caracterul persuasiv.
Analizarea tipului de comunicare are în vedere considerarea spotului de CSR drept
un instrument de comunicare. Astfel, poate fi identificată o comunicare în masă, prin
intermediul mass-media (televizor, internet), fiind prezentă astfel comunicarea verbal, dar
aşa cum s-a arătat existând şi elemente ale comunicării non-verbale, dar şi elemente
specifice mesajelor transmise prin intermediul mass-media.

IV. Concluzii

Cu toate că am analizat atât situaţia de comunicare din interiorul campaniei de CSR,

cât şi campania de CSR drept un instrument de comunicare, considerând importante
ambele direcţii obiectivul principal al acestei analize este de a privi campania de CSR
drept un instrument de comunicare al Asociaţiei Pro Democraţia. Dialogul din interiorul
spotului campaniei de CSR realizată de Asociaţiei Pro Democraţia nu este altceva decât
instrumentul prin intermediul căruia aceasta poate fi realizată, un instrument prin
intermediul căruia se realizată comunicarea de masă, comunicarea mass-media. Într-
adevăr, aceasta are un caracter metaforic şi se bazează pe analogie, iar pe de altă parte
persuasiunea se doreşte a se realiza prin intermediul apelului la emoţie.
Conceptul ales este cel de comunicare. Un al doilea concept este cel de persuasiune.
Analizând critic prezenţa celor două concepte în cadrul campaniei de CSR poate fi
susţinut faptul că am considerat necesar să analizez atât campania drept un instrument în
sine, drept un canal de comunicare şi pe de altă parte să analizez dialogul din interiorul
campaniei de CSR. De asemenea, punând accentul asupra discursului critic asupra acestei
lucrări aş putea sublinia faptul că modelele comunicării analizate, propuse de Shanon,
Weaver şi Lasswell sunt mai simple decât de exemplu modelul lui George Gerbner, care
are un caracter mai complex. Cu toate acestea, avantajul primelor două este de a fi mai
uşor de înţeles şi de aplicat pe un caz concret.

6
 Această analiză deschide direcţia unor noi studii. Cu toate că au fost realizate scurte
precizări, un viitor studiu ar putea să pună accentul pe analiza detaliată a funcţiilor
comunicării şi a aplicabilităţii lor în cadrul acestei campanii de CSR, cu alte cuvinte de a
se pune mai mult accentul pe modelul comunicării propus de Roman Jakobson. Pe de altă
parte, o viitoare cercetare ar putea să urmărească modul în care alte modele ale
comunicării se aplică prezentei campanii de CSR, cum ar fi: modelul lui George Gerbner
sau modelul lui Thomas Newcomb. Aceasta nu s-a putut realiza în cadrul acestei cercetări
din cauza limitei de spaţiu.

7
 V. Bibliografie

1. Amado, Gilles și Guittet, André,(2007), Psihologia comunicării în grupuri, Iași, Polirom;

2. Hogan, Kevin și Speakman, James, (2008), Persuasiunea mascată. Tehnici și trucuri
psihologice pentru învingători, trad. Anacaona Mîndrilă Sonetto, București, Meteor Press;
3. Jakobson, Roman, (1993), Éssais de linguistique générale, Paris, Minuit;
4. Lasserll, Harold, Lerner, Daniel, (1952) The Comparative Study of Symbols:
An introduction, Stanford, Stanford University Press;
5. Shannon, E., Claude, și Weaver, Warren, (1949), The matematical thory of
communication, Illinois, Urban University of Illinois Press;
6. http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/ma-pis-pe-el-de-vot-e-mai-relevant-
politic-decit-merg-la-vot-cu-leo-burnett-108939.html, consultat la 09.06.2018;
7. https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/11/14/al-doilea-tur-al-alegerilor-
prezidentiale-anii-1990-2009-prezenta-la-vot-08-10-21, consultat la 09.06.2018;
8. http://www.mediafax.ro/social/alegeri-prezidentiale-turul-ii-bec-prezenta-la-vot-la-nivel-
national-la-ora-21-00-62-04-in-primul-tur-prezenta-a-fost-de-52-31-harta-votului-pe-
judete-13565620, consultat la 09.06.2018;
9. https://www.youtube.com/watch?v=FPe3jacD3oo, consultat la 09.06.2018.

8
 VI. Anexe
Imaginea
1

Imaginea
2

Imaginea
3

Imaginea
4

Imaginea
5

Imaginea
6

Imaginea
7

9
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=FPe3jacD3oo, consultat la 09.06.2018

Imaginile de mai sus, având ca sursă canalul de comunicare Youtube sunt prezentate
şi analizate în conţinutul lucrării.

10