Sunteți pe pagina 1din 9

COLEGIUL NAŢIONAL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

,, RAISA PACALO”

CATEDRA NURSING

Disciplina: BAZELE ŞTIINŢEI NURSING CU TEHNICI DE


ÎNGRIJIRE

LECŢIE ŞTIINŢIFICĂ

Subiectul: INIŢIERE ÎN PROFESIA DE ASISTENT MEDICAL.


DIRECTIVELE DEZVOLTĂRII ASISTENŢEI MEDICALE PE PLAN
INTERNAŢIONAL ŞI NAŢIONAL

PROFESOR: L.URSU

CHIŞINĂU
PLANUL LECŢIEI:

1. Iniţierea în profesia de asistent medical.


2. Directivele dezvoltării asistenţei medicale pe plan internaţional.
Activitatea lui Florens Nigtinghale şi a Virginiei Henderson în
dezvoltarea profesiei de asistent medical.
3. Organizaţii şi asociaţii profesionale: Organizaţia Mondială a Sănătăţii
(OMS), Consiliul Internaţional al Nurselor (CIN).
1. Principiile şi premisele dezvoltării asistenţei medicale pe plan naţional.
2. Activitatea Asociaţiei Nurselor din Moldova (ANM)

I. Iniţierea în profesia de asistent medical.


Profesia de asistent medical /nursă a avut de-a lungul anilor numeroase dificultăţi în
recunoaşterea ei. Cunoscută şi chiar practicată din perioada preistorică “arta de a
îngriji” are un caracter universal dar recunoaşterea ca profesie s-a produs la jumătatea
secolului al XX-lea.
Secolul XX caută să definească cît mai exact termenul de nursing/ nursă plecînd de
la definiţia simplă în care ,, nursa este profesionistul care hrăneşte, încurajează şi
protejează o persoană, fiind pregatită pentru a îngriji bolnavi, răniţi şi bătrîni “.
Etimologic cuvîntul nursă este folosit ca substantiv şi derivă din latinescul nutrix
care înseamnî -mamă adoptivă.
În prezent practicarea profesiei de asistent medical / nursă se face cu exigenţe
sporite. Nursingul este o activitate complexă, nursa tratează pacientul complex, bio-
psiho-social în vederea asigurării unei stări perfecte de bunăstare fizică, psihică şi
socială. Nursingul s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o meserie în profesie, în care
vocaţia este înlocuită de profesionalism.
Epoca modernă şi conteporană a generat reforme şi-n sănătate, cu baze ştiinţifice de
învăţămînt medical. Florence Nightingale (1820-1910) a revoluţionat modul de
îngrijire al bolnavilor; îngrijirile nu trebuie să reflecte doar mila, ci să se bazeze pe
înţelepciune şi ştiintă. Datorită ambiţiei şi devotamentului de care a dat
dovadă, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat în instituţii de tratament
adecvate, dotate din punct de vedere sanitar şi cu personal de specialitate pregătit să
intervină în orice moment.
Virginia Henderson (1897-1996) va publica un volum cu titlul „Principiile de
baza ale nursingului”. Dezvoltarea unităţilor spitaliceşti , ca unităţi de îngrijire a
bolilor grave, accesibile tuturor categoriilor sociale a condus la apariţia Nursingului
Clinic, care este practicat şi în ziua de azi.
Nursing - din engleză înseamnă-îngrijiri.
Nurse - asistente medicale.
Def.Nursingul - este un ansamblu de tehnici de îngrijire a omului sănătos şi
bolnav.
Def. Nursingului - (prezentată de OMS şi Consiliul Internaţional al Nurselor) :
Nursingul - este o parte integrală a sitemului de îngrijire a sănătăţii, cuprinzind:
promovarea sănătăţii; prevenirea bolii; îngrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental,
psihic, handicap) de toate vîrstele, în toate unităţile sanitare, aşezările comunitare şi în
toate formele de asistenţă socială.
Astfel această disciplină se ocupă de:
a) Dezvoltarea armonioasă a omului de la naştere în toate etapele vieţii pînă la bărîneţe
şi moarte;
b) Educaţia sanitară pentru prevenirea îmbolnăvirilor;
c) Cunoaşterea nevoilor fundamentale ale individului;
d) Tratarea şi îngrijirea omului bolnav;
Def. de Nursă după Virginia Henderson “Să ajuţi individul, fie bolnav fie
sănătos, să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea cu
condiţia că acesta să aibă tărie, voinţă sau cunoaştere necesară pentru a о face şi să
acţioneze în aşa fel, încît acesta să-şi poarte de grijă singur cît mai curînd posibil”.
Def. de Nursă după Consiliul Internaţional al Nurselor
Nursa este о persoană care: a parcurs un program complex de formare aprobat de
Consiliul Asistenţilor Medicali (CAM), a trecut cu succes examenele stabilite de
CAM, îndeplineşte standardele stabilite de CAM, este autorizată să practice această
profesie aşa cum este definită de CAM, în concordanţă cu pregatirea şi experienţa sa.
Nursa este autorizată în îndeplinirea acelor procedeuri şi funcţii care sunt impuse de
îngrijirea sănătăţii în orce situaţii s-аr afla, dar să nu facă о procedură pentru care nu
este calificată.

II. Directivele dezvoltării asistenţei medicale pe plan internaţional.


Istoricul medicinei, nursingului se contopeşte cu istoria dezvolării societăţii
umane cu perioadele sale de progres, stagnare sau declin, care s-au influenţat reciproc.
Putem spune că nursingul se prezentă la nivel internaţional către sfîrşitul sec. XIX, în
1899 la Londra cînd a fost creat Consiliul Internaţional al Nurselor. Strategiile de
funcţionare ale nurselor s-au înbogăţit cu direcţii noi privind o stare de sănătate mai
bună pentru indivizi şi comunitate, promovarea igienei sociale şi a sănătăţii publice,
precum şi eleborarea unui limbaj comun în nursing. În dezvoltarea profesiei de
asistent medical un rol major a constituit activitatea lui Florens Nigtinghale şi a
Virginiei Henderson.
Florence Nightingale a fost precursoarea serviciului sanitar modern. Florence
Nightingale a fost nu numai prima infirmieră modernă, dar și un statistician important.
Datorită ambiției și devotamentului de care a dat dovadă, spitalele secolului al XIX-
lea s-au transformat ?n instituții de tratament adecvate, dotate din punct de vedere
sanitar și cu personal de specialitate gata oricînd să îngrijească bolnavii.
Capacitatea ei intelectuala deosebita, altruismul si energia ei au consacrat-o in
domeniu si i-au asigurat unloc în istorie. În Londra există un muzeu care îi poartă
numele şi unde se regăsesc acte care i-au aparţinut.
Florence Nightingale s-a nascut la 12 mai 1820 în Italia, din părinţi britanici, iar
numele ia fost inspirat de orasul în care a văzut lumina zilei. Provenind dintr-o familie
foarte înstărită, ea a avut şansa pe care extrem de puţine femei o aveau la vremea
respectivă - anume, aceea de a beneficia de o educaţie îngrijita, într-una dintre cele mai
prestigioase universităţi din lume, respectiv Cambridge.
Ea s-a înscris la un curs de trei luni în domeniul asistenţei medicale, ceea ce i-a permis
să ocupe un post de infirmieră, pe care nu l-a mai părăsit pana în 1854.
În anul 1854, în timpul războiului din Crimeea, Florence Nightingale a dat dovadă
de extraordinara sa capacitate de organizare. Conditiile din spitalele pentru soldaţii
englezi răniti în Crimeea erau cu adevarat jalnice, mai ales în acea situaţie; lipsea
îngrijirea medicală de specialitate, iar igiena era inexistentă. Tinerii soldaţi mureau în
spital, chiar dacă rănile lor nu erau letale,ci din cauza instalării septicemiei. Pentru a
îmbunătăţi situaţia, guvernul britanic a hotărît să trimită pe cineva capabil care să se
ocupe de acest serviciu şi anume pe Florence Nightingale. Aceasta, însoţită de 38
dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de campanie pe data
de 21 octombrie 1854.
Florence şi echipa sa s-au ocupat cu maximă rigurozitate de curaţenia din spital,
sterilizarea instrumentarului, procurarea de feşe şi pansamente din tifon, precum şi
de alimentaţie, pînă atunci cu totul improprie, a soldaţilor. În urma acestor măsuri puse
în practică extrem de riguros, mortalitatea în randul răniţilor s-a redus simţitor.
Unii consideră că a fost “impulsivă, arogantă și dominantă”. Ea este considerată о
pioneră în Nursing. Cu tenacitate și ambiție, ea și-a depășit invaliditatea, și a condus
acțiunea de organizare a spitalelor de garnizoană din Anglia, a creat un sistem de
sănătate în India, a ?nființat și a condus școlile sanitare. Nimeni nu a fost deranjat de
faptul că, practic, consultațiile aveau loc ?n dormitorul lui Florence sau prin
corespondență. I-au cerut părerea miniștri, generali și directori, iar ea le-a răspuns cu
același profesionalism. A ajuns astfel, de-a lungul vieții, să scrie peste 17.000 de
scrisori, ceea ce-i conferă un loc înalt ?n istoria epistolografiei. Datorită ei, s-a
înființat Academia Medicală Militară şi Şcoala de infirmiere de pe lîngă Spitalul Sf.
Thomas.
Pînă la moartea ei în 1910, Florens, continuă să mai scrie cărţi și broșuri în dorința
de a ridica nivelul asistențelor medico-sanitare. Ziua de 12 Mai a devenit Ziua
Internaţională a asistenţilor medicali din întreaga lume, la iniţiativa Consiliului
Internaţional al Asistenţilor Medicali, în cinstea zilei de naştere a d-nei
Florence Nightingale, fondatoarea primei şcoli laice de asistent medical din lume. Ziua
internaţională a Nurselor se sărbătoreşte în Republica Moldova din anul 1994. În
cinstea F.Nightingale italienii au înălţat în Florența sculptura cu inscripţia “ Florens
Nightingale a fost un exemplu de autoconsacrare oamenilor și a carității
internaţionale”.
Virginia Henderson una din primele Nurse, care a dat după Florens Nightingale
interpretarea sa despre Nursing. Ea s-a născut la 30 noiembrie 1897, al cincilea copil
din cei nouă ai familiei Daniel şi Liusi Abbot Henderson, în Kanzas Siti, Stat Missouri,
SUA, unde a petrecut primii 4 ani ai vieţii. Interesul pentru Nursing a aparut la tînăra
Virginia înainte de I - război mondial.
In 1918 Virginia Henderson a început studiile la şcoala de Nursing a armatei
Statelor Unite din Waşington. A finisat studiile în 1921 şi s-a angajat ca Nursă în New-
York. Din anul 1959 a condus proiectul “Indexul Studiilor Nursing”, realizindu-l în
1972 la virsta de 75 de ani. Acest proiect includea şi “Aprecierea privind cercetarea
în Nursing în SUA” în 4 volume, care sunt de о importantţă istorică.
Ea a editat cartea “Natura Nursingului” în 1964, ce conţine descrierea concepţiei
funcţiei unice a Nursingului. În 1983 cercetătoarea emerită a devenit membru al celei
mai prestigioase Asociaţii Sigma Teta din SUA “Pentru activitatea de lider în
Nursing”. Virginia Henderson a fost prima persoană care a primit prestigiosul Premiu
Cristiane Reimann acordat de Consiliul Internaţional de Nursing.
Definiţia dată de V.Henderson Nursingului este atît de cunoscută, încît nimeni nu
mai gindeşte cine a scris-o şi cind:” Să ajuţi individul, fie acesta bolnav sau sănătos,
să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare, să ajuţi individul, fie bolnav sau sănătos,
să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperare , cu condiţia
ca acesta sa aibă tăria, voinţa sau cunoaşterea necesare pentru a o face, şi să acţioneze
în aşa fel încît acesta să-şi poarte de grijă singur cît mai curînd posibil”
Doamna Nursingului “Nursa cea mai iubită de către întreaga lume” - după cum a
numit-o Preşedinta CIN Margareta Madden Stzles - Virginia Henderson a murit la 98
de ani, la 19 martie 1996 în casa sa din New Haven.

III. Organizaţii şi asociaţii profesionale: Organizaţia Mondială a Sănătăţii


(OMS), Consiliul Internaţional al Nurselor (CIN).
În anul1907 a fost creată prima organizaţie sanitară mondială - Biroul Internaţional
al igienei publice, care a funcţionat pînă în anul 1946. Ulterior a fost înfiinţată
OMS „Organizaţia Mondială a Sănătăii” cu sediul central la Geneva, la 7
aprilie 1948, ziua aceasta este consemnată ca Ziua Mondiala a Sănătăţii. Avînd în
prezent 193 de state membre, are reprezentanțe în 147 de țări și 6 birouri regionale.
Bugetul pe anul 2009 a fost de aproape 5 miliarde de dolari americani.
Este o organizație internațională care are rolul de a menține şi coordona
situația sănătății populațiilor pe glob. Finanțarea bugetului se face prin cotizații plătite
de către țările membre, contribuții voluntare ale țărilor membre sau donații. Cotizațiile
sunt calculate conform unei scări mobile: țările bogate plătesc mai mult iar cele sărace
mai puțin.
Ţelul OMS constă în promovarea cooperării internaţionale în vederea ridicării
tuturor popoarelor la cel mai înalt grad de sănătate.
Pentru realizarea acestor deziderate OMS acţionează ca o:
 Autoritate conducătoare şi coordonatoare în domeniul sănătăţii, în lucrările cu
caracter sanitar internaţional
 Acordă ajutor guvernelor pentru întărirea serviciilor lor de sănătate
 înfiinţează şi întreţine servicii administrative şi tehnice, servicii
epidemiologice şi de statistică
 Contribuie la desfăşurarea acţiunilor vizînd eradicarea bolilor epidemice,
endemice şi a oricăror altor boli
 Propune convenţii, acorduri şi regulamente referitoare la diferite probleme
internaţionale privind sănătatea
 Facilitează cooperarea între grupurile ştiinţifice şi profesionale care contribuie
la progresul sănătăţii etc.
Sunt membre ale OMS statele care au semnat, aderat sau acceptat în orice alt mod
actul constitutiv al organizaţiei - Constituţia - precum şi cele care au solicitat
admiterea în organizaţie, iar cererea lor a fost aprobată cu majoritatea simplă de către
Adunarea mondială a sănătăţii. România este membră a OMS de la 8 iunie 1948,
Moldova a fost primită în calitate de membru plenipotenţial al OMS în anul 1992.
Structura organizaţiei
1. Adunarea mondială a sănătăţii, reunind reprezentanţi calificaţi ai tuturor statelor
membre şi care se întruneşte anual în sesiuni ordinare şi, după caz, în sesiuni
extraordinare;
2. Consiliul executiv, alcătuit din 30 de persoane desemnate pe o perioadă de 3 ani şi
condus de un preşedinte, se întruneşte cel puţin de două ori pe an;
3. Secretariatul cuprinde personalul tehnic şi administrativ al organizaţiei, având în
frunte pe directorul general numit de Adunarea mondială a sănătăţii.
OMS are sediul la Geneva şi dispune totodată de o reţea de şase birouri
regionale:
 pentru Europa, inclusiv Algeria şi Maroc, cu sediul la Copenhaga;
 pentru Africa fără Algeria, Maroc, Libia şi Egipt, cu sediul la Brazzaville;
 pentru Mediterana orientală, inclusiv Libia şi Egipt, cu sediul la Alexandria;
 pentru Asia de sud-est, cu sediul la New Delhi;
 pentru Pacificul occidental, inclusiv China şi ţările insulare dintre Australia şi
Japonia, cu sediul la Manila;
 pentru America de Nord şi de Sud, cu sediul la Washington.
În anul 1899 a luat fiinţă Consiliul Internaţional al Nurselor care are ca scop
îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate şi a condiţiilor de lucru , profesia de nursă fiind
direct legată de societate. De cînd a fost fondat Consiliul Internaţional al Nurselor a
reuşit să se impună ca organizaţie dinamică cu profesionişti din sănătate, un organism
implicat activ în deservirea profesiei de nursing şi a unei societăţi mai bune pentru toţi.
Astăzi ICN este o federaţie de 118 asociaţii naţionale si este condus de nurse, pentru
nurse, cu implicaţii majore în politica globală de sănătate.

IV. Principiile şi premisele dezvoltării asistenţei medicale pe plan naţional.


Începutul acordării asistenţei medicale în Moldova îşi trage rădăcinile din
timpurile lui Ştefan cel Mare, care a înfiinţat “Corporativ nevoiaşilor” – o instituţie
obştească.
Un rol decisiv în dezvoltarea ajutorului medical din Moldova s-a întîmplat în 1814
cînd a fost propus de a construi la Chişinău un spital şi care peste 3 ani se finisează cu
construcţia unui bloc central cu capacitatea 36 paturi.
Primul spital din Chişinău a început să activeze a doua zi de Crăciun, la 26 decembrie
1817.
Printr-o hotărîre specială Administraţia Militară din Basarabia, în anul 1869,
anunţă despre deschiderea spitalelor militare şi a fi admise la lucru surori de caritate.
Apare necesitatea pregătirii cadrelor medicale, deoarece în Basarabia nu era nici o
şcoală medicală.
În anul 1870 la Adunarea Generală de Zemstvă, pentru prima data a fost discutată
problema cadrelor medicale şi anume necesitate deschiderii unei şcoli de felceri şi
moaşe. Prima şcoală medicală a fost deschisă la 1 iunie 1872. La şcoala de felceri erau
admişi bărbaţi de la 16-18 ani, cu termen de studiu 3 ani. La primul an au fost admişi
21 persoane. Programa şcolii de moaşe era de 2 ani şi erau admise femei de la 18-40
ani. În primul an de studiu au fost admise 7 persoane.
Prima şcoală de surori medicale a fost deschisă la Tiraspol în anul 1936 cu
programul de studiu 3 ani, cu frecvenţă serală. În anul 1944 a fost deschisă şcoala
medicală la Chişinău. În anul 1945 au fost deschise şcolile medicale în Soroca,
Tighina, Rîbniţa, Cahul, Orhei. Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie şi-a început
activitatea la18 octombrie 1944 conform Hotărîrii Sovietului Comisarilor Norodnici,
fiind prima şcoală de felceri şi moaşe. Efectivul şcolii era constituit din 4 profesori
titulari, medici-practicieni, 7 grupe şi 215 elevi. Prima promoţie din anul 1945 a avut
36 de felceri.
Prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 375 din 26 decembrie 1957 Şcoala de
Medicină a Ministerului Sănătăţii este reorganizată în Şcoala-bază de Medicină şi
devine un centru metodic pentru toate şcolile de profil din Republică.
Un aport substanţial în dezvoltarea instituţiei revine directoarei Raisa Pocalo, care a
stat în fruntea acestui colectiv pe parcursul a 24 de ani.
În anul 1976 a fost deschisă şi şcoala de medicină orăşenească din Chişinău care în
1999 se alipeşte la Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie.
Conform Hotăriîii Guvernului Republicii Moldova nr.1782 din 23.XII.2003.
Instituţia a fost numită Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie din Chişinău.

V. Activitatea Asociaţiei Nurselor din Moldova (ANM)


La 27 octombrie1994 la iniţiativa unui grup din 30 de asistente medicale în
Moldova a fost infiinţată Asociaţia Asistenţilor Medicali din Moldova, preşedintă -
Elena Stempovskaia. Asociaţia de Nursing din Republica Moldova (ANM) – este o
organizaţie profesional-ştiinţifică, nonguvernamentală, nonprofit, apolitică, înregistrată
la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova în 1997. În 2004, numărul de asistenete
medicale/nurse a ajuns la 7800.
Scopul acestei asociaţii este:
 promovarea și implimentarea Nursingului modern în practica asistenţei
medicale
 menţinerea calităţii serviciilor acordate pacienţilor
 ridicarea prestigiului profesiei
 colaborarea cu alte organizaţii relevante internaţionale.
Asociaţia îşi desfăşoară activitatea pe parcursul a 15 ani şi a reuşit cu succes să
lărgească reţeaua prin înfiinţarea a 34 filiale în întreaga republică.
Din 1997 este memebră cu drepturi depline a Forumului European al Asociaţiilor de
Nursing, a Organizaţiei Mondiale ale Sănătăţii. Asociaţia întruneşte specialişti din
diferite domenii de activitate: nursing în pediatrie, oncologie, psihiatrie, nursing
comunitar ş.a.
Pe parcursul acestor ani de activitate, Asociaţia a contribuit la dezvoltarea
conceptului de nursing modern şi implimentarea lui în sistemul de asistenţă medicală a
Republicii Moldova, prin organizarea diverselor conferinţe, simpozioane, ateliere –
curs cu învăţarea celor mai buni experţi în domeniu.
De asemenea, Asociaţia, în colaborare cu Colegiul Naţional de Medicină şi
Farmacie, a participat la elaborarea diferitor programe de educaţie continuă în
domeniul nursing-ului. A fost elaborat „Programul de dezvoltare a conceptului nou de
nursing”, drept bază servind modelul V. Henderson, Asociaţia a participat la elaborarea
„Politicii de sănătate a R.M”, unde nursing-ul este o direcţie prioritară.

S-ar putea să vă placă și