CARE ESTE ROLUL DUHULUI SFANT IN VIATA NOASTRA ASTAZI?

Dintre toate darurile date de Dumnezeu omenirii, nu există nici unul mai mare decât prezenţa
Duhului Sfânt. Duhul are multe funcţii, roluri şi activităţi. În primul rând, El face o lucrare în
inimile tuturor oamenilor de pretutindeni. Domnul Isus a spus ucenicilor că El va trimite pe
Duhul în lume pentru a „convinge lumea de vinovăţie în ceea ce priveşte păcatul, neprihănirea
și judecata” (Ioan 16:7-11). Toată lumea are „conștiența că este Dumnezeu” chiar dacă nu vor
să recunoască acest lucru. Duhul aplică adevărurile lui Dumnezeu în minţile oamenilor pentru
a-i convinge prin argumente corecte şi suficiente că sunt păcătoşi. Răspunzând la convingerea
Lui, Duhul îi aduce pe oameni la mântuire.
Odată mântuiţi, noi aparţinem lui Dumnezeu, iar Duhul îşi stabileşte reşedinţa în inimile
noastre pentru totdeauna, ne pecetluiește cu confirmare, certificând şi asigurându-ne arvuna
pentru statutul nostru veșnic de copiii Săi. Domnul Isus a spus că El ne va trimite Duhul
pentru a fi Ajutorul, Mângâietorul şi Călăuzitorul nostru. „Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va
da un alt mângâietor care să rămână cu voi în veac” (Ioan 14:16). Cuvântul grecesc tradus aici
„Mângâietor” înseamnă „cel care este chemat alături de,” arătând pe cineva care încurajează
şi îndeamnă. Duhul Sfânt îşi stabileşte reşedinţa permanentă în inimile credincioşilor (Romani
8:9; 1 Corinteni 6:19-20, 12:13). Domnul Isus a dat Duhul ca o „compensaţie” pentru absenţa
Lui, pentru a îndeplini funcţiile pe care El Le-ar fi făcut dacă ar fi rămas cu noi.
Printre aceste funcţii este și aceea de descoperirea adevărului. Prezenţa Duhului în noi ne dă
puterea să înţelegem şi să interpretăm Cuvântul lui Dumnezeu. Domnul Isus a spus ucenicilor
Săi că „atunci când Mângâietorul, Duhul Adevărului va veni, El îi va conduce în tot adevărul”
(Ioan 16:13). El dezvăluie minții noastre întregul sfat al Lui Dumnezeu referitor la închinare,
doctrină şi la viaţa creştină. El este Conducătorul suprem, care merge înaintea noastră,
eliminând toate obstacolele, făcându-ne să înțelegem toate lucrurile clar și deslușit. El ne
conduce în felul în care ar trebui să mergem în toate lucrurile spirituale. Fără un astfel de
ghid, vom fi pasibili de a comite greșeli. O parte esenţială a adevărului pe care El îl
descoperă, este că Domnul Isus este Cel care a spus că este (Ioan 15:26; 1 Corinteni 12:3).
Spiritul ne convinge de dumnezeirea lui Hristos şi de întruparea Lui, de faptul că El este
Mesia, de suferinţa, moartea, învierea şi înălţarea Lui la dreapta lui Dumnezeu, şi de rolul Său
ca judecător al tuturor. Duhul Sfânt Îl proslăvește pe Hristos în toate lucrurile (Ioan 16:14).
Un alt rol al Duhului Sfânt este acela de dătător de daruri. 1 Corinteni 12 descrie darurile
spirituale date credincioşilor, ca să poată funcţiona ca trupul lui Hristos pe pământ. Toate
aceste daruri, atât cele mari cât și cele mici, sunt date de Duhul Sfânt, pentru a fi ambasadorii
Lui în lume, demonstrând harul Său şi glorificându-L pe El.
Duhul, de asemenea, funcţionează ca producător de roade în vieţile noastre. Când El locuieşte
în noi, El începe lucrările de recoltarea roadelor în vieţile noastre, dragostea, bucuria, pacea,
îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea şi înfrânarea poftelor
(Galateni 5:22-23). Acestea nu sunt roadele trupului nostru, care este incapabil de a produce
astfel de roade, ci ele sunt produse de prezența Duhului în vieţile noastre.
Cunoştinţa, că Duhul Sfânt al Lui Dumnezeu locuiește în vieţile noastre, că El împlinește
toate aceste funcții miraculoase, că El locuieşte în noi pentru totdeauna, şi că El nu ne va
părăsi sau abandona, este un motiv de mare bucurie si mângâiere. Să-I mulțumim Lui
Dumnezeu pentru acest dar scump-Duhul Sfânt şi lucrarea Lui-în vieţile noastre!
 Rolul Duhului Sfânt în procesul sfinţirii
Modul prin care Dumnezeu colaborează cu credinciosul, printr-o relaţie personală a
fiecărui om este Duhul Sfânt. Duhul Sfânt este a treia persoană din trinitate, care
conlucrează împreună cu Dumnezeu Tatăl şi Dumnezeu Fiul. După lucrarea Fiului,
începe lucrarea Duhului Sfânt, trimisul Tatălui şi Fiului pentru a face aplicabilă în
viaţa credinciosului, răscumpărarea. Astfel, Domnul Isus vorbeşte despre acest Duh
Sfânt care e trimis în Numele lui Dumnezeu cf. Ioan 14.26. Rolul Duhului Sfânt este
cel a regenerării sau altfel spus al trăirii unei noi vieţi cf. Ioan 3.5-8.
Apoi Duhul Sfânt lucrează în credincios sfinţirea. În 1 Petru 1.2 scrie: „…după ştiinţa
mai dinainte a lui Dumnezeu Tatăl, prin sfinţirea lucrată de Duhul, spre ascultarea
şi stropirea cu sângele lui Isus Hristos„. Apoi puterea pentru lucrarea lui Dumnezeu
este dată de Duhul Sfânt cf.Fapte 1.8. Lucrarea Tatălui este începută de Fiul şi apoi
este desăvârşită în om de Duhul Sfânt care prelucrează fiinţa omului pentru planul lui
Dumnezeu. Activitatea Duhului Sfânt în fiinţa omului are rolul de a curăţii, de a
purifica, de a sfinţii trăirea. Nu putem spune că Duhul Sfânt lucrează numai în omul
necredincios ci el are diferite moduri de lucrare cu fiecare om în parte. În omul
necredincios, lucrează prin convingerea de robia păcatului, de murdăria lumii din
pricina fărădelegilor, cf.Ioan 16.8-11, FA 7.51, dar în omul credincios, care a avut deja
experienţa convertirii la Hristos, vorbim deja despre o lucrare de ispăşire iniţială care
defineşte o detaşare totală a trăirii în păcat: „Şi aţi fost spălaţi unii din voi! Dar aţi
fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi, în Numele Domnului Isus
Hristos, şi prin Duhul Dumnezeului nostru” (1 Cor.6.11).
Martyn Lloyd-Jones afirmă ca nici un credincios nu poate să spună ca nu are nevoie
de sfinţire sau că ar putea trăi fără ea tocmai din motivul că sfinţirea îşi are originea
în dumnezeire. Decedarea faptelor trupeşti, a firii pământeşti este posibilă numai cu
ajutorul Duhului Sfânt iar acesta vine numai acolo unde este acceptat, dorit. În
momentul în care avem în noi puterea Duhului Sfânt putem fii siguri că biruinţa
împotriva păcatului este sigură.
Henry C. Theissen afirmă: „Socotirea sfinţeniei lui Hristos ca sfinţire a noastră
însoţeşte socotirea dreptăţii lui Hristos ca dreptate a noastră„. Natura lui Dumnezeu
contopită în om duce la sfinţenie, care defapt e rezultatul credincioşiei faţă de
Dumnezeu „şi să primească, prin credinţa în Mine, iertarea de păcate şi moştenirea
împreună cu cei sfinţi” (Fapte 26.18).
Din momentul în care Duhul Sfânt a lucrat în om despărţirea de păcat, de omul cel
vechi, urmează o creştere a omului nou în Hristos, adică a unei vieţi de sfinţire.
Această nouă viaţă este dovedită, făcută vizibilă prin „roada Duhului” aşa cum o
numeşte Biblia, iar această roadă este:”dragostea, bcuria,
pacea,răbdarea,bunătatea,facerea de bine,credincioşia,înfrânarea poftelor”
(Galateni 5.22-23). Aceste roade ale Duhului Sfânt oglindesc atributele lui Dumnezeu
în om. Nicidecum un om prin propriile puteri nu poate ajunge la o asemenea
stare,însă prin puterea Duhului Sfânt care lucrează în om voia lui Dumnezeu, omul
devine destoinic pentru a „face să moară faptele trupeşti” şi mai mult să ascedem în
sfinţire după voia lui Dumnezeu.
 ROLUL DUHULUI SFANT IN BISERICA,IN VIATA CREDINCIOSULUI si IN LUME

Din Sfânta Scriptură reiese clar că primii urmaşi ai Domnului Iisus au primit poruncă de la
Mântuitorul să aştepte în Ierusalim făgăduinţa Tatălui, adică să aştepte botezul cu Duhul Sfânt
(Lc.24:49; Fp.1:4,5). Oare noi urmaşii Domnului Iisus de astăzi avem aceeaşi nevoie?
Răspunsul este următorul: dacă dorim să fim credincioşi Mântuitorului nostru, dacă dorim să
păşim pe urmele apostolilor, dacă dorim să prezentăm Evanghelia cu eficienţă avem nevoie de
aceeaşi putere pe care au primit-o ucenicii în ziua Cinzecimii. Ce ne arată Biblia în legătură
cu această nevoie a urmaşilor lui Cristos din toate timpurile? De ce avem nevoie de Duhul
Sfânt?

I. Împuternicire pentru misiune

Un prim răspuns la această întrebare îl găsim în relatarea discuţiei dintre Domnul Iisus şi
ucenicii Săi prezentată de Luca în Fapte 1:8: Ci voi veţi primi o putere, când Se va coborâ
Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veti fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria şi până la
marginile pământului. Aşadar avem nevoie de Duhul Sfânt pentru a fi împuterniciţi pentru
misiunea care ne stă înainte. Cristos trebuie prezentat lumii. Sarcina a fost şi este uriaşă; ea
depăşeşte puterile noastre omeneşti. Este nevoie de o putere supraomenească pentru ca acestă
sarcină să fie îndeplinită. Este nevoie de Duhul Sfânt. Lumea, pentru a fi mântuită, are nevoie
de Cristos, iar lucrarea Sa salvatoare poate fi prezentată bine doar prin ajutorul şi
împuternicirea Duhului lui Dumnezeu. Reiese clar din tot Noul Testament cât de roditoare a
fost această prezentare a Evangheliei în puterea Duhului Sfânt. Pentru a fi un martor al lui
Cristos cere să fii împuternicit prin Duhul Sfânt; apoi după ce ai primit putere du-te şi depune
mărturie: în casa ta, la şcoală, la locul de muncă şi oriunde îngăduie Dumnezeu să te afli. Este
ceea ce Cristos, Domnul şi Mântuitorul tău, aşteaptă de la tine.

II. Putere pentru schimbarea vieţii

Un om poate deveni o creaţie nouă prin lucrarea Duhului Sfânt şi a Cuvântului sfânt. Duhul
Sfânt lucrează naşterea din nou în viaţa omului (Ioan 3:5,6,8) şi îl aduce pe acesta în Trupul
lui Cristos care este Biserica (1Cor.12:13). Însă cel născut de curând în familia lui Dumnezeu
are nevoie să devină în fiecare zi mai asemănător cu Iisus (Rom.8:29). Această transformare
zilnică este posibilă numai cu ajutorul Duhului Sfânt (Rom.8:1-9; 1Cor.6:11; Tit 3:5). De
aceea sfatul apostolului Pavel este să fim plini de Duh (Ef.5:18). Prin acestă plinătate noi
putem deveni ceea ce Dumnezeu a intenţionat cu privire la noi. Tot el ne arată ce urmări are
plinătatea Duhului Sfânt în viaţa unui credincios (Gal.5:22). Aici este prezentată roada Lui în
noi: un om nou după chipul şi asemănarea lui Cristos. Aşadar, pentru a fi sfânt cum
Dumnezeu este sfânt ai nevoie de Duhul Sfant! Când trăieşti prin Duhul şi umbli prin Duhul
(Gal.5:25) poţi deveni ceea ce vrea Dumnezeu să devii.

III. Zidirea spirituală a Bisericii

Domnul Iisus este preocupat de Biserica lui. El o iubeşte, o hraneşte şi o îngrijeşte

(Ef.5:25,29) şi o va prezenta într-o zi înaintea Sa ireproşabilă, în toată gloria ei (Ef.5:27).
Zidirea Bisericii Sale constituie astăzi lucrarea principală a lui Cristos in lume (Mt.16:18),
realizată prin înzestrarea ei cu daruri spirituale (Ef.4:12, 1Cor.12:7). Astfel, practicarea
acestor daruri de către credincioşi ne aliniază la ceea ce face Cristos astăzi. (1Cor.12:4-11)
Este evident din tot Noul Testament că această lucrare de desăvârşire a Bisericii Cristos o face
prin Duhul Sfânt care a fost trimis. Pentru ca Trupul lui Cristos să fie zidit avem nevoie de
Duhul Sfânt. El dăruieşte Trupului tot ce acesta are nevoie pentru a fi zidit să fie un Templu
sfânt prin Duhul (Ef. 2:21,22; 2Pt.1:3).

IV. Glorificarea lui Cristos prin lucrarea Duhului Sfânt în viaţa noastră

Vorbind despre rolul Duhului Sfânt în viaţa credincioşilor Cristos şi-a învăţat ucenicii astfel:
Când va veni Mângăietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El
nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare. El Mă
va proslăvi, pentru că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi. (In.16:13-14). Numele care
trebuie să fie înălţat mai presus de orice nume este Iisus Cristos ( Filipeni 2:9-11). Ori de câte
ori Duhul lui Dumnezeu este la lucru El îl vă glorifica pe Cristos. Este una dintre
caracteristicile oricărei lucrări care se pretinde a fi de la Dumnezeu. Atunci când Duhul lui
Dumnezeu se manifestă printr-o persoană nu persoana va fi vizibilă, ci Cristos va fi făcut de
cunoscut. Acolo unde cineva pretinde că lucreaza prin Duhul Lui Dumnezeu dar cel care se
vede este omul şi nu Cristos şi lucrarea Lui răscumpărătoare este clar că nu Duhul Sfânt este
prezent ci este prezent un alt spirit care încearcă să ia locul lui Cristos. De aceea ne
avertizează apostolul Ioan scriind: Preaiubiţilor, să nu daţi crezare oricărui duh; ci să cercetaţi
duhurile, daca sunt de la Dumnezeu; căci în lume au ieşit mulţi proroci mincinoşi… (1In.4:1-
3). Aceasta nu înseamnă că trebuie să eliminăm profeţiile (1Cor.14:1,5) şi să le dispreţuim
(1Tes.5:20,21) aşa cum fac unii spre paguba lor, ci trebuie să le cercetăm (1Tes.5:21), să
judecăm- discernem- (1Cor.14:29) şi să nu fim lesne crezători (Rom.16:17,18; 1In.4:1).

Concluzia care se desprinde din tot ceea ce am spus până acum este următoarea: ca şi urmaşi
ai lui Cristos avem nevoie de Duhul Sfânt. Pentru a fi martorii lui Iisus, pentru a trăi o viaţă
sfântă, pentru a fi zidit Trupul lui Cristos şi pentru a fi glorificat Cristos prin Duhul în viaţa
noastră avem nevoie de Duhul Sfânt. Prin urmare, dependenţa noastră zilnică de Duhul lui
Dumnezeu este o necesitate. Zilnic trebuie să fim plini de Duhul, să trăim prin Duhul şi să
umblăm prin Duhul. Aşa să ne ajute Dumnezeu!