SONDAJE, SPĂLĂTURI, CLISME

Sondajul reprezintă introducerea unei sonde sau cateter din metal,

cauciuc sau material plastic, prin căile naturale, într-o cavitate naturală a
organismului.
Scop
 explorator
- recoltarea produselor cavităţii sondate în vederea efectuăriiexamenelor de
laborator
 terapeutic
- evacuarea conţinutului cavităţii sondate;
-introducerea unor substanţe medicamentoase;
- hidratare;
-alimentare;
- curăţirea cavităţii de substanţe dăunătoare organismului intraduse accidental
sau formate printr-o dereglare a proceselor de digestie şi de metabolism;
Reguli de respectat
Instrumentele folosite pentru sondaje şi spălături trebuie să corespundă
unor criterii generale, astfel:
- suprafaţa sondelor trebuie să fie netedă, pentru a nu leza mucoasele;
- materialul din care sunt confecţionate să fie rezistent pentru a nu se rupe în
cursul sondajelor şi spălăturilor;
- vârful sondelor să fie bont pentru a nu produce leziuni ale canalelor sau
conductelor prin care sunt introduse şi pentru a nu forma căi false;
Rolul asistentei
- respectarea unei asepsii perfecte prin utilizarea soluţiilor şi a materialelor
sterilizate;
- pregătirea psihică a bolnavului - va urmări liniştirea acestuia, instruirea privind
modul de colaborare în timpul sondajului pentru obţinerea rezultatului dorit;
- sonda se va lubrifia sau uda, după caz, pentru a uşura înaintarea, pentru a nu
produce căi false, fistule sau pentru a nu perfora organul sondat;
-în cazul spălăturilor, cantitatea lichidului introdus trebuie să fie întotdeauna mai
mică decât capacitatea cavităţii organului spălat;
-este interzisă introducerea lichidului de spălătură sub presiune;
- conţinutul evacuat prin sondaje sau spălături se păstrează (pentru a fi văzut de
medic şi trimis la laborator pentru analiză);
- sondajele şi spălăturile vor fi notate în foaia de observaţie însoţite de numele
persoanei care le-a efectuat;
- eventualele greşeli comise cu ocazia sondajului şi spălăturii vor fi raportate
imediat medicului pentru a combate de urgenţă complicatiile survenite.

TIPURI DE SONDE
Pentru alimentaţia enterală artificială
1. Sonda gastrică
- indicată în alimentarea de scurtă durată, când nu există risc mportant de
inhalare (boli intestinale inflamatorii, pacienţi anorexici sau caşectici).
2. Sonda naso-duodenala sau nazo-jejunala - indicată în nutriţia de durată
scurtă, în risc major de inhalare sau tulburări de evacuare ale stomacului
(pacienţi cu tulburări de conştientă, AVC etc.).
3. Gastrostomie endoscopică percutanată - indicată în alimentaţia enterală de
durată lungă (pacienţi cu tumori esofagiene, tulburări persistente de deglutiţie în
boli neurologice etc.).
4. Jejunostomie endoscopică percutanată - indicată în alimentaţia enterală de
durată lungă cu risc major de inhalatie, fără interventie chirurgicală (pacienţii
care prezintătulburări de deglutiţie însoţite de tulburări ale conştienţei şi
diminuarea reflexelor de apărare).
 Sonde gastroduodenale (adesea numite sonde gastrice) sunt utilizate
pentru următoarele scopuri:
- prelevarea lichidului gastric în scop diagnostic;
-evacuarea sau aspirarea lichidului gastric sau a sângelui;
-evacuarea aerului sau gazului după o reanimare cu ventilaţie prin mască;
- evacuarea conţinutului gastric înainte de anestezie în intervenţia chirurgicală
de urgenţă;
-evacuarea stomacului după absorbţie orală de substanţe toxice cu tentativă de
suicid;
- sonda de alimentaţie gastrică sau duodenală la pacienţii cu AVC.
Sonde gastrice: Faucher, Einhorn
Sonde de compresiune esofagiene: Blakemore, Linton
Sonde intestin subtire: Miller-Abbottl, Eudel, Cantor, Dennis
Sonde vezicale: Nelaton, Mercier, Thiemann, Pezzer, Foley

SONDAJUL GASTRIC
Sondajul sau tubajul gastric reprezintă introducerea unui tub de
cauciuc - sonda gastrică Faucher sau Einhorn prin faringe şi esofag
în stomac.

Scop:
 explorator
- recoltarea conţinutului stomacal în vederea evaluării funcţiei chimice
şi secretarii (chimismul gastric);
-pentru studierea funcţiei evacuatoare a stomacului;
 terapeutic
- evacuarea conţinutului stomacal toxic;
- curăţirea mucoasei de exsudate şi substanţe străine depuse;
- hidratarea şi alimentarea bolnavului;
- introducerea unor substanţe medicamentoase;

Indicatii: în gastritele acute sau cronica, boala ulceroasă.

 INTRODUCEREA SONDEI BLAKEMORE

Pentru compresia segmentară a esofagului şi a cardiei în

vederea unui tamponament esofagian se folosesc mai multe tipuri de
sonde, dintre care cea mai utilizată este sonda Blakemore.

Scop
- realizarea hemostazei în hemoragia digestivă superioară prin
ruptura varicelor esofagiene:
-când cantitatea de sânge pierdută este importantă şi/sau
persistentă peste 2 u (1000 ml)
- când tulburările hemodinamice nu se restabilesc după umplere
vasculară cu 1000 ml.

SONDAJUL DUODENAL

Sondajul sau tubajul duodenal constă din introducerea unei

sonde Einhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare intre duoden
şi mediul exterior.
Scop:
 Explorator
- extragerea conţinutului duodenal format din conţinut gastric, bilă (A,
B, C), suc pancreatic şi secreţie proprie;
- aprecierea funcţiei biliare hepatice, a căilor extrahepatice;
- descoperirea unor modificări anatomo-patologice ale organelor care
dau aspectul, cantitatea, compoziţia chimică sau morfologică a
sucurilor extrase prin sondaj;
- evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului sau căilor biliare;
 terapeutic
- drenarea căilor biliare şi introducerea unor medicamente care au
acţiune directă asupra ficatului, a căilor biliare sau a tubului digestiv.
Acestea vor acţiona fie local, fie se vor resorbi prin pereţii intestinali,
ajungând prin vena portă în ficat, de unde apoi vor fi excretate
împreună cu bila în căile biliare, urmând calea circulaţiei entero-
hepatice
 alimentatie artificială
- se introduc lichide hidratante şi alimente lichide în organismul
pacienţilor inconştienţi sau cu imposibilitate de înghiţire
 aspiraţie continuă
- în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
- după intervenţii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator, vezi
nevoia de eliminare);

Verificarea pozitiei sondei

- dacă nu se scurge bilă sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se
verifică dacă sonda a ajuns în duoden sau s-a încolăcit în stomac;
- se insuflă 60 ml de aer prin sondă cu seringă şi după un minut se
aspiră. Dacă sonda a ajuns în duoden se recuperează mai puţin de 20
ml;
-se introduc 10 ml de lapte care nu mai poate fi extras dacă sonda a
ajuns în duoden, dar poate fi extras dacă ea se află în stomac;
- se face control radiologic, sonda urmărindu-se sub ecran, ea fiind
vizibilă datorită impregnării cu săruri de plumb;

SONDAJUL VEZICAL

Prin sondaj vezical se înţelege introducerea unui instrument

tubular (sondă sau cateter) prin uretră în vezica urinară, realizând
astfel o comunicaţie instrumentală între interiorul vezicii şi mediul
extern.
Scop
• explorator
- recoltarea unei cantităţi de urină pentru examen de laborator;
- depistarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii urinare;
• terapeutic
-evacuarea conţinutului (când aceasta nu se face spontan);
-executarea unor procedee terapeutice prin sondă;

SONDAJUL TRAHEO-BRONŞIC

Prin sondaj traheo-bronşic se înţelege introducerea unei sonde

de cauciuc prin cavitatea bucală şi laringe în trahee şi bronhii
(sondaj Metras).
• explorator
- în caz de bronhografii ţintite pentru obţinerea imaginii arborizaţiilor
bronşice dintr-un lob sau dintr-un segment pulmonar, în acest caz,
substanţa radioopacă se introduce direct prin sondă în ramura bronşică
respectivă
• terapeutic
- pentru extragerea exsudatelor din căile respiratorii, conţinutului
abceselor şi al ectaziilor bronşice;
- pentru mobilizarea dopurilor de secreţie intrabronşice care închid
unele ramuri bronşice;
- pentru tratamentul local al proceselor pulmonare supurative
(bronşiectazia, abces pulmonar, chist aerian supurat).

SPĂLĂTURA OCULARĂ

Prin spălătură oculară se înţelege introducerea unui curent de

lichid în sacul conjunctival.
Scop
• terapeutic
- în procesele inflamatoare ale conjunctivei;
-în prezenta unor secreţii conjunctivale abundente;
-pentru îndepărtarea corpilor străini;

SPĂLĂTURA AURICULARĂ

Prin spălătură auriculară se înţelege spălarea conductului

auditiv extern prin introducerea unui curent de lichid.
Scop
• terapeutic
- îndepărtarea secreţiilor (puroi, cerumen)
- îndepărtarea corpilor străini ajunşi în urechea externă
accidental sau voluntar;
- tratamentul otitelor cronice;
 SPĂLĂTURA GASTRICĂ

Prin spălătură evacuarea conţinutului gastrică înţelegem

stomacal şi curăţirea mucoasei de exsudate şi substanţe străine.
Scop
• terapeutic
- evacuarea conţinutului stomacal toxic

Indicatii
- intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice;
- stază gastrică însoţită de procese fermentative;
- pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă sau pe
stomac;
- pregătirea pentru examen gastroscopic.

Contraindicatii
- intoxicaţii cu substanţe caustice;
- hepatite cronice;
- varice esofagiene;
-îmbolnăviri cardie-pulmonare decompensate;
-ulcer gastric în perioada dureroasă;
- cancer gastric.

SPĂLĂTURA VEZICII URINARE

Prin spălătura vezicii urinare se înţelege introducerea unei

soluţii medicamentoase prin sondă sau cateter în vezică.
Scop
 terapeutic
- îndepărtarea exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor
vezicii
- pregătirea în vederea unor explorări (cistoscopie, pielografie).
 SPĂLĂTURA VAGINALĂ

Prin spălătură vaginală se înţelege introducerea unui curent de

lichid - apă sau solutie medicamentoasă - în vagin, care, după ce
spală pereţii vaginali, se evacuează pe lângă canulă.

Scop
• terapeutic
- îndepărtarea conţinutului vaginal (produse normale sau
patologice), dezlipirea exsudatelor patologice de pe mucoasă;
- dezinfecţia locală înaintea intervenţiilor chirurgicale;
- calmarea durerilor;
- reducerea proceselor inflamatoare.

De retinut!!!
După temperatura lor, spălăturile vaginale se împart în:
- spălături reci (până la 20°C)
- spălături călduţe (35-37°C)
- spălături calde (45-50°C)
-soluţiile medicamentoase (preparate farmaceutice sau pe loc) vor fi
încălzite la temperatura necesară în baie de apă
- înainte de utilizare, se va verifica temperatura acestora.

CLISME

Clisma este o formă specială a tubajului, prin care se introduc

diferite lichide în intestinul gros (prin anus, în rect şi colon).
Scop
• evacuator
- evacuarea continutului intestinului gros;
- pregătirea pacientului pentru examinări (rectoscopie, irigoscopie);
- interventii chirurgicale asupra rectului;
• terapeutic
- introducere de medicamente ;
- alimentarea sau hidratarea pacientului.
Clasificare dupa efect:
- clisme evacuatoare care pot fi: simple, înalte, prin sifonaj, uleioase,
purgative;
- clisme terapeutice - medicamentoase cu efect local, anestezice;
- clisme alimentare - hidratante;
- clisme baritate - cu scop explorator;

INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE

Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de 30-35 cm

lungime şi 8-12 mm diametru, cu marginile extremităţilor rotunjite.
Scop:
- eliminarea gazelor din colon în caz de meteorism abdominal
(imposibilitatea de a evacua gazele în mod spontan).

DE EVITAT:
- mentinerea tubului de gaze mai mult de 2 ore (poate produce escare
ale mucoasei rectale);
- folosirea tampoanelor de vată pentru lubrifierea tubului (firicelele de
vată introduse în rect pot irita mucoasa).